1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN MECANICĂ

Catedra: “Inginerie şi Management în Transport”

T. Alcaz V. Russu S. Kant I. Gamarţ

ÎNDRUMAR METODIC PENTRU LUCRAREA DE AN “Tehnologia şi organizarea transportului de călători”

Tema: Proiectarea rutei urbane de pasageri

Chişinău U.T.M.

2008

2

CZU 378: 656 ( 076.5 ) I- 50

Prezentul îndrumar este destinat studenţilor Facultăţii Inginerie şi Management în Mecanică, specialităţilor 521.8 Inginerie

şi management în Transport şi 841.1 Tehnologii de operare în transport (auto, aerian, feroviar, naval) cu formele de studii la zi şi frecvenţă redusă. Prezentul îndrumar este destinat în primul rând studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor: manageri, ingineri, tehnicieni, şi alte categorii de lucrători. În această lucrare sunt expuse principiile de bază ale tehnologiei organizării transportului de pasageri. Elementele tehnice de bază şi utilizarea raţională.

Autori: conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz lector superior Vasile Russu lector superior Sergiu Kant lector superior Ion Gamarţ

Redactor responsabil: prof.univ., dr.Ion SÎRBU

Recenzent: conf.univ., d.ş.t., Iurie Tezic

Redactare computerizată: Constantin Jalba Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Îndrumar metodic pentru lucrarea de an : La disciplina: „ Tehnologia şi organizarea transportului de călători” / T. Alcaz. V. Russu, S. Kant, … ; Univ. Tehn. a Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică. Catedra : „Inginerie şi Management în Transport”. - Ch. : UTM, 2008. - 44 p. Bibliogr. p. 43 ( 29 tit.) CZU 378: 656 ( 076.5) ex.100

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar 25.03.08. Formatul hârtiei 60x84 1/16.

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 2,75 Comanda nr. 33

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ISBN 978-9975-45-072-0 © U.T.M., 2008

3

CUPRINS

Introducere 4

1. Noţiuni generale 7

2. Datele iniţiale şi executarea proiectului de curs 8

3. Planul de îndeplinire a proiectului de curs 8

4. Analiza datelor iniţiale 10

5. Organizarea dirijării lucrului autobuzelor pe curse 18

6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze 20

7. Elaborarea graficului de circulaţie 22

8. Organizarea lucrului conducătorilor de autovehicule 28

9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei 31

10. Bibliografie 45

4

Introducere În prezent transportul de călători a devenit un element al vieţii

omeneşti oferind membrilor societăţii posibilitatea: - de deplasare; - de comunicare; - de percepere; - de asimilare. În contextul dezvoltării localităţii urbane, transportul de pasageri

ocupă un loc vital, deoarece contribuie, prin aportul său, la satisfacerea cererii de transport în mod ritmic, în deplină siguranţă şi cu un grad corespunzător de confort.

Pentru asigurarea serviciilor de transport, organizaţiile de transport sunt dotate cu vehicule moderne, cu terminale şi baze de întreţinere şi reparaţii, iar întreaga activitate de organizare şi controlul se realizează prin intermediul tehnicilor moderne de lucru, care alături de factorul uman, contribuie la îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor în transportul de pasageri.

Creşterea eficienţei economice în activitatea de transport trebuie să se realizeze prin utilizarea raţională a vehiculelor şi soluţionarea optimă a problemelor ridicate de modernizarea şi programarea capacităţilor de transport. Pentru aceasta este necesar să se cunoască cererea de transport, să se stabilească itinerariile cele mai economice şi să se facă repartizarea vehiculelor în funcţie de mărimea fluxului de pasageri prin elaborarea de programe de circulaţie, care să corespundă solicitărilor de pe traseu.

Civilizaţia modernă, caracterizată printr-un ritm intens de dezvoltare în cele mai diverse domenii, printr-un schimb masiv de valori materiale şi spirituale, reclamă o continue deplasare a oamenilor dintr-un loc în altul.

În transporturi nu se creează bunuri economice, ci servicii, motiv pentru care, producţia în acest domeniu de activitate se exprimă în unităţi de măsură abstracte.

Transportul reprezintă, de fapt, prelungirea proceselor de producţie în sfera circulaţiei. Cheltuielile de muncă socială pentru efectuarea transportului măresc valoarea bunurilor economice, atât prin transmiterea valorii mijloacelor folosite, cât şi prin valoarea adăugată acestora de munca depusă de lucrătorii din transporturi.

Rolul şi importanţa transporturilor nu pot fi evidenţiate, decât prin analiza relaţiilor dintre acestea şi activităţile economice, sociale şi politice desfăşurate de membrii societăţii.

Transportul urban şi, în special, componenta sa principală, transportul public de pasageri, constituie una dintre cele mai importante

5

funcţii ale unui oraş, deoarece prin intermediul acestuia se asigură unitatea şi coerenţa tuturor activităţilor sale.

Transportul urban de călători este caracterizat prin: - numărul mare de pasageri transportaţi; - schimbări de vehicule; - distanţe scurte; - accesibilitate bună; - disponibilitate mare. Transportul urban de pasageri trebuie privit în contextul

dezvoltării generale a oraşului, al importanţei sale politice şi social-culturale, determinate fiind de întinderea teritoriului servit, numărul locuitorilor, volumul cererii de transport şi specificul variaţiei acesteia în timp şi spaţiu.

Transportul urban de pasageri constituie un serviciu vital, iar pentru marele oraşe, o nevoie absolută în vederea unei funcţionări cât de cât rezonabile, fiind constituit, în cele mai multe cazuri, ca un monopol natural subordonat autorităţii locale şi gestionat, de regulă, de o singură companie pentru toate modurile de transport.

Transportul urban de pasageri are la bază o serie de factori stimulatori, printre care pot fi amintiţi:

- distribuirea în spaţiu a populaţiei; - colaborarea economică şi politică între diferite ţări; - creşterea timpului liber ai oamenilor; - etc. Semnificativ în evoluţia transportului urban de pasageri îl

constituie faptul că deplasările acestora au cunoscut modificări importante în gradul de dotare şi de organizare a agenţilor economici prestatori de servicii de transport.

Prin proporţiile pe care le deţine, prin implicaţiile sale în ansamblul activităţilor comunităţii, prin baza materială da care are nevoie pentru a funcţiona, transportul public de pasageri nu constituie o simplă prestare de servicii către populaţie, ci, a devenit o activitate de interes major, cu metode şi tehnici specifice de organizare şi conducere, guvernată de legi şi norme proprii.

Prin transportul urban de călători se asigură reducerea timpului pierdut pentru deplasarea în favoarea timpului destinat odihnei, destinderii, autoinstruirii, educaţiei copiilor, preocupărilor politice sau de afaceri.

6

1. Noţiuni generale

Proiectul de curs reprezintă o lucrare individuală a studentului ce se efectuează în baza datelor iniţiale. Scopul proiectului de curs la disciplina „TOTC” este fundamentarea cunoştinţelor teoretice, formarea deprinderilor practice de organizare a curselor autobuzelor în oraşe.

Proiectul de curs cu tema „Organizarea transportului auto de pasageri pe rute urbane” conţine memoriul explicativ şi partea grafică.

Memoriul explicativ se îndeplineşte pe foi de formatul A4 şi conţine compartimentele:

• Datele iniţiale ale proiectului de curs. • Cuprins. • Introducere. • Analiza datelor iniţiale;

1. Organizarea lucrului autobuzelor pe rute regulate; 2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze; 3. Elaborarea graficelor de circulaţie şi programelor de lucru; 4. Organizarea lucrului conducătorilor auto; 5. Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali.

• Încheiere. • Bibliografie. Partea grafică reprezintă 2 foi formatul A1 ce reprezintă grafic

datele memoriului explicativ. Pe prima foaie se reprezintă: 1. schema cursei; 2. epura distribuirii fluxului de pasageri pe cursă; 3. punctele de coordonare a circulaţiei autobuzelor. 4. epurele distribuirii fluxului de pasageri pe fiecare cursă; 5. diagrama graficului de circulaţie elaborată prin metoda

grafo-analitică; 6. diagrama necesarului de autovehicule (ture); 7. graficul de circulaţie a autobuzelor pe curse; 8. graficul de lucru lunar al conducătorilor de vehicule; 9. programul de lucru. Pe foaia a doua se reprezintă: 10. indicii tehnici şi exploataţionali.

7

2. Datele iniţiale şi executarea proiectului de curs

Datele iniţiale pentru efectuarea proiectului de curs cu tema

„Proiectarea rutei urbane de pasageri” includ: • schema cursei (anexa 1); • matricea fluxului de pasageri (anexa 2); • alţi indicatori de lucru al autobuzelor pe rută (anexa 3). Numărul variantei este un număr din 3 cifre compus din ultimele

2 cifre ale carnetului de student şi a treia cifră este compusă din suma lor. De exemplu: numărul biletului studenţesc este 2000348, numărul variantei va fi 482.

Alegerea datelor iniţiale se efectuează în următoarea ordine: 1. Conform primei cifre a variantei din anexa 1, se stabilesc

coordonatele punctelor de staţionare la rută; 2. Conform următoarei cifre, din anexa 2, se determină

matricele corespondenţei traficului zilnic de călători în ambele direcţii, pe parcursul cărora valorile variaţiei traficului de călători săptămânal/lunar au valoarea medie a sarcinii;

3. Conform ultimei cifre, din anexe, se stabilesc valorile indicatorilor de lucru a autobuzelor pe traseu.

3. Planul de îndeplinire al proiectului de curs

Planul de îndeplinire al proiectului de curs reprezintă un

document ce determină ordinea îndeplinirii proiectului de curs şi prevede organizarea lucrului în 4 etape. După finisarea fiecărei etape, studentul prezintă rezultatele obţinute profesorului, pentru verificare.

3.1. Prima etapă 3.1.2. Alegerea datelor iniţiale conform variantei • Analiza datelor iniţiale (corespondenţa pe traseu): • determinarea volumului traficului de pasageri pe fiecare

interstaţie a traseului şi schimbul de pasageri la punctele de staţionare; • elaborarea schemei rutei; • determinarea volumului traficului de pasageri pe traseu; • determinarea volumului prestaţiilor şi lungimea medie

de deplasare a unui pasager;

8

• normarea timpului cursei în direcţiile tur-retur; • construirea în spaţiu a epurelor distribuirii traficului de

călători. 3.2. Etapa a doua 3.2.1. Stabilirea formelor şi metodelor de organizare a dirijării

lucrului autobuzelor la rută: • organizarea lucrului prin dispecerat; • colectarea taxei de călători şi verificarea achitării

acesteia. 3.2.2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze

la rută: • alegerea indicatorilor de calcul; • determinarea capacităţii autobuzului; • alegerea modelului autobuzelor; • determinarea numărului necesar de autobuze, a

intervalelor de circulaţie şi al coeficientului de utilizare a capacităţii autobuzului pe ore.

3.3. Etapa a treia 3.3.1. Alcătuirea graficelor de circulaţie: • construirea diagramelor graficelor de circulaţie prin

metoda grafo-analitică; • completarea graficului de circulaţie a autobuzelor; • construirea graficelor şi a programelor de mers ale

autobuzelor la rută. 3.3.2. Stabilirea formelor de organizare al lucrului

conducătorilor: • calculul numărului necesar de personal la bord; • alcătuirea graficelor de lucru zilnic a conducătorilor. 3.4. Etapa a patra 3.4.1. Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali şi altor date

ale cursei. 3.4.2. Formarea memoriului explicativ şi ale părţii grafice. 3.4.3. Pregătirea proiectului de curs pentru apărare. 3.4.4. Apărarea proiectului de curs.

9

4. Analiza datelor iniţiale

4.1. Analiza corespondenţei de deplasare a pasagerilor. Conform datelor iniţiale în tab.1 şi 2 se introduc datele cu privire

la corespondenţa cursei în direcţiile, tur-retur. Tabelul nr.1

Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia tur: Denumirea

staţiei A 1 2 3 4 5 6 7 8 B

A - 168 86 268 314 253 327 199 368 297 1 - 219 197 362 358 273 419 268 324 2 - 93 217 98 312 237 341 262 3 - 61 232 173 218 128 189 4 - 247 738 1094 828 791 5 - 209 837 1212 884 6 - 437 947 892 7 - 384 918 8 - 276

B -

Tabelul nr. 2

Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia retur:

Denumirea staţiei A 1 2 3 4 5 6 7 8 B

A - 1 202 - 2 248 127 - 3 317 198 96 - 4 261 321 259 148 - 5 323 287 362 263 298 - 6 418 288 418 301 846 649 - 7 263 357 272 248 1019 984 235 - 8 198 212 309 532 479 736 547 638 - B 364 272 194 348 837 358 699 812 426 -

10

4.2. Determinarea traficului de pasageri la fiecare interstaţie a rutei şi schimbul de pasageri în punctele de staţionare.

Corespondenţa curselor suplimentare se prezintă în tab.3 şi 4.

Tabelul nr. 3 Traficul de pasageri pe rută în direcţia tur

Den. staţiei

Denumirea staţiei

În total au

intrat

În total au ieşit

Traficul de

pasageri

Schimbul de

pasageri al staţiei

A 1 2 3 4 5 6 7 8 B

A - 168 86 268 314 253 327 199 368 297 2280 - 2280 2280

1 - 219 197 362 358 273 419 268 324 2420 168 4532 2588 2 - 93 217 98 312 237 341 262 1560 305 5787 1865 3 - 61 232 173 218 128 189 1001 558 6230 1559 4 - 247 738 1094 828 791 3698 954 8974 4652 5 - 209 837 1212 884 3142 1188 10928 4330 6 - 437 947 892 2276 2032 11172 4308 7 - 384 918 1302 3441 9033 4743 8 - 276 276 4476 2280 4752 B - - 4833 4833 4833 În total au ieşit

- 168 305 558 954 1188 2032 3441 4476 4833 17955 17955 35910

11

Tabelul nr. 4 Traficul de pasageri pe rută în direcţia retur

Den.

staţiei

Denumirea staţiei

În total au

intrat

În total au ieşit

Traficul de

pasageri

Schimbul de

pasageri al staţiei

A 1 2 3 4 5 6 7 8 B

A - - 2594 2594

4454

5989

7218

9708

10902

9463

7535

2594 1 202 - 202 2062 2264 2 248 127 - 375 1910 2285 3 317 198 96 - 611 1840 2451 4 261 321 259 148 - 989 3479 4468 5 323 287 362 263 298 - 1533 2727 4260 6 418 288 418 301 846 649 - 2920 1418 4401 7 263 357 272 248 1019 984 235 - 3378 1450 4828 8 198 212 309 532 479 736 547 638 - 3651 426 4077 B 364 272 194 348 837 358 699 812

426 - 4310 - 4310 uieşit 2594 2062 1910 1840 3479 2727 1481 1450 42

6 - 17969 15375 35938 Numărul călătorilor ce au urcat la fiecare punct de staţionare se obţine prin sumarea liniei respective,

iar numărul călătorilor coborâţi din autobuz – prin sumarea coloanei respective. Volumul de trafic (numărul pasagerilor transportaţi se determină prin formula 1)

12

∑=

=n

iiQQ

1

(pas) (1)

Valoarea prestaţiilor traficului de pasageri la fiecare punct de staţionare se determină în felul următor:

ii lQP ⋅= (pas·km) (2) Volumul total al prestaţiilor se calculează prin formula:

∑=

⋅=n

iii lQP

1 (pas·km) (3)

1. La primul punct de staţionare, după cel iniţial, numărul pasagerilor transportaţi este egal cu numărul pasagerilor urcaţi la punctul iniţial al cursei.

2. La următoarele sectoare valoarea traficului de pasageri se determină prin adunarea pasagerilor urcaţi la traficul de pasageri al sectorului iniţial şi scăderea călătorilor coborâţi la punctele de staţionare anterioare.

3. La ultima interstaţie a cursei valoarea traficului de pasageri trebuie să corespundă numărului pasagerilor coborâţi la punctul final de staţionare al cursei.

4. La determinarea valorii traficului de pasageri în direcţia retur, calculul se efectuează de la punctul final spre cel iniţial.

Schimbul de pasageri la punctele de staţionare se determină ca suma pasagerilor urcaţi şi coborâţi la punctele de staţionare corespunzătoare. Formula de calcul a schimbului de pasageri este:

med

Rsch l

L=η (4)

4.3. Construirea schemei cursei Conform coordonatelor punctelor de staţionare (anexa 1) pe

prima foaie, se construieşte schema rutei considerând că reţeaua drumului permite deplasarea optimală a autobuzelor între punctele de staţionare.

Distanţa între punctele de staţionare şi parcursul zero se determină prin măsurare pe schemă şi se introduce în tabelul 5.

Din tabelele 3,4, în tab.5 se introduc valorile traficului de pasageri pe interstaţiile respective.

13

Pe prima foaie se construieşte epura distribuirii traficului pe interstaţii pentru fiecare tip de curse.

4.4. Determinarea volumului prestaţiilor, traficului de pasageri şi distanţei medii de deplasare a pasagerului.

În baza datelor din tab.5 se determină volumul traficului de

pasageri zilnic. Prin înmulţirea valorii traficului de pasageri la lungimea interstaţiei corespunzătoare se determină volumul prestaţiilor pe fiecare interstaţie a cursei. Prin sumarea prestaţiilor se obţine volumul prestaţiilor zilnice.

1

A

3

y,km

x,km

2

1

0 1 2 3 4 5

B

2 3 4

1 2

4 5 6

3

5 6 78

7

8

Schema repartizarii traficului depasageri la interstatiile rutei A-B

Scara 1:400 (pasageri)

Fig. 1: Schema repartizării traficului de pasageri la interstaţiile rutei A-B

Distanţa medie de deplasare a unui pasager medl se determină prin

relaţia:

kmQP

lzi

zimed ,= (5)

Unde: Qzi – volumul traficului de pasageri în zi, pas.; Pzi – volumul prestaţiilor zilnice (pas.*km).

14

Tabelul nr.5 Variaţia traficului de călători pe zi

Tipu

l cu

rsel

or

Indicii

Staţiile Total

Sim

ple

Coordonatele

staţiilor X,Y

Distanţa interstaţie

i, km

Volumul traficului Q, pas.

Volumul prestaţiil

or, pas.*km

Qan şi Pan pentru fiecare cursă se determină luând în consideraţie

de neregularităţile săptămânale şi lunare. Regimul de lucru ale curselor este zilnic.

pasagerikkQQ lszian ,365 ⋅⋅⋅= (6) kmpaslQP tmanan ⋅⋅= , (7)

Unde: ls kk , - coeficienţii neregularităţii săptămânale şi lunare a traficului de pasageri.

4.5. Normarea timpului unei rotaţii Pentru determinarea timpului unei rotaţii ale cursei se aplică formula:

∑ ∑ ∑++= min,...... ttsitsdeprot tttT (8)

Unde: ∑ ... itst - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile intermediare, min.;

∑ ... ttst - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile terminus, min.;

∑ dept - timpul sumar de deplasare al autobuzului, min..

15

Timpul de staţionare al autobuzului la punctele intermediare şi cele finale sunt date în sarcina (Anexa 3).

Timpul de deplasare al autobuzului pe fiecare interstaţie a cursei se determină utilizând formula:

min,60

t

idep V

lt

⋅= (9)

Unde: li - lungimea interstaţiei, km ; Vt - viteza tehnică, km/h.

Pentru orele de vârf, perioadele de înainte, după şi între cursele acestea, precum şi perioada de noapte, se stabilesc norme de timp pentru retur.

600– 700 ; 900 – 1600 ; 1900 – 100 Trot – 2, min. 700 – 900 ; 1600 – 1900; Trot, min Viteza tehnică, de comunicare şi exploataţională a autobuzelor se

determină prin următoarele formule:

a) ;/, hkmtLVmisc

Rt = (10)

b) ;/,.

hkmtt

LVtstmisc

Rcom +

= (11)

c) ./,exp hkmT

llVrot

BAABl

+= (12)

4.6. Construirea în spaţiu a epurei distribuirii fluxului de pasageri Construirea în spaţiu a epurei distribuirii traficului de pasageri

reprezintă distribuirea traficului de pasageri pe interstaţii şi ore. Pentru construirea acesteia se determină sarcinile orare pe fiecare sector. Traficul de pasageri se distribuie orar în procente şi se indică în tab.7. Considerând că raportul dat se repetă pentru fiecare interstaţie ale cursei, este necesar de determinat sarcina orară pentru fiecare sector. Rezultatele obţinute se introduc în tab.7, şi în baza lor, pe coala 1, se construieşte în spaţiu epura distribuirii traficului de pasageri pentru fiecare tip de curse. (fig. 2).

16

Tabelul nr.6 Normarea duratei cursei

Denumirea staţiilor Curse simple

kmli , min,dept ... itst ... ttst

A 1 2 3 4 5 6 7 8 B

Total în direcţie tur B 8` 7` 6` 5` 4` 3` 2` 1` A

Total în direcţie retur Total pe cursă

Distanţa dintre două staţii reprezintă distanţa dintre interstaţii

(lint) suma cărora va fi lungimea cursei:

kmlln

ic ,

1int∑

=

= (13)

Distanţa fiecărei interstaţii se va determina:

( ) ( )21

21int iiii xxxxl −+−= ++ (14)

17

4.7. Determinarea coeficientului de coliniaritate:

dtr

Rcol L

LK = (15)

unde: RL - lungimea reală a rutei, km; dtrL - lungimea directă, linia

dreaptă ce uneşte extremele traseului, km.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

BA 1 2 3 4 5 6 7 8

Q,mii

L,km6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

2401

11

12

T,ore

Epura spatiiala a repartizarii traficului depasageri pentru curse simple in directia turScara 1:1000

Fig. 2: Epura spaţială a repartizării traficului de pasageri pentru

curse simple în direcţia tur 4.8. Parcursul mediu în zi a unui autobuz:

kmlTVL oservzi

lzimed ,exp +⋅= (16)

5. Organizarea dirijării lucrului autobuzelor pe curse În acest compartiment al proiectului de curs este necesară

stabilirea formei dispeceriale de coordonare al lucrului autobuzelor pe curse. În acest scop, pe schema cursei, se indică amplasarea posturilor de dispecerat ce coordonează cu deplasarea autobuzelor. Deplasarea autobuzelor:

• staţii auto de serviciu; • puncte de control şi evidenţă;

18

Tabelul nr.8 Calculul indicilor rutei

Indicii

Intervalele orare 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01

QMAX Trot q

NA I ϒ

19

6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze 6.1. Selectarea indicatorilor de calcul. Calculul numărului necesar de autobuze se efectuează în formă

de tabel. Pentru aceasta valorile orare maxime ale fluxului de pasageri a fiecărei curse se introduc în tab.7 şi 8. Tot aici din tab.6 se înscrie timpul retur al cursei.

6.2. Determinarea capacităţii nominale de umplere al autobuzului.

Acesta se determină după formula:

)(,60

minmax pasagerikIQq orn

⋅⋅= (17)

d Unde: maxI - intervalul de circulaţie al autobuzului în orele de vârf, minim (din datele iniţiale);

ork - coeficientul de neregularitate orară (din datele iniţiale); mazQ - traficul de pasageri orar maxim, pasageri.

6.3. Alegerea autobuzului. Din catalog se selectează 2 – 3 tipuri de autobuze cu o capacitate

cât mai apropiată de valorile qn obţinute. Alegerea finală se efectuează în baza costurilor minime de exploatare:

)(,100

leicP

C ene

⋅= (18)

Unde: C – costul transportării, lei*km/pas; Costul transportării depinde de cheltuielile fixe şi cele variabile

şi se determină prin formula: ( )

p

retfBAABv

PTCllC

C⋅++⋅

= (19)

20

Unde: Cv – cheltuieli variabile la 1km parcurs, lei/km, (din anexa 4);

Cf – cheltuieli fixe la autobuz pe oră de lucru, lei/oră, (din anexa 4); Pp – volumul traficului de pasageri efectuat pe o cursă pe cel mai

încărcat sector al traseului, pas/km. Schimbul de pasageri efectuat pe o cursă pe cea mai încărcată

interstaţie a traseului se determină prin formula: )/(, kmpaslqP mednp ⋅= (20)

Pentru efectuarea curselor expres, semi expres şi scurte se alege acelaşi autobuz.

6.4. Determinarea numărului necesar de autobuze pe ore. Numărul de autobuze pentru fiecare oră se determină cu formula:

)(,max unitatiq

QN A = (21)

Intervalul orar de circulaţie se determină:

(min),A

TI rot= (22)

Coeficientul static de utilizare a capacităţii autobuzului pentru

fiecare oră se determină cu formula:

,60max

nqkIQ

⋅⋅⋅

=γ (23)

6.5. Coeficientul de utilizare a autobuzelor în zi:

βγ

⋅⋅⋅

⋅==

∑=

Rn

A

n

iii

nom

reald LqN

lQ

PP 1 (24)

21

Unde: ∑∑

+=

+=

)( 00 lll

lll

c

c

c

cβ (25)

6.6. Capacitatea de transport a vehiculelor în zi:

γη ⋅⋅⋅⋅= csch

nA

vtr nqNC (26)

trvtr CC ≥

Unde: trC - cererea în transport de pasageri;

vtrC - oferta în transport de pasageri.

6.7. Distanţa medie de deplasare a unui pasager:

∑∑=

⋅=

Q

lQL

n

iii

pmed

1 (27)

6.8. Coeficientul static de utilizare a autobuzului în zi:

cschn

realst nq

Q⋅⋅

= ∑η

γ (28)

Rezultatele obţinute se introduc în tabelul 10.

7. Elaborarea graficelor de circulaţie 7.1. Construirea diagramei de distribuţie orară a autobuselor. În baza datelor din tab.8 pe, foaia A1 se desenează diagrama

numărului calculat de autobuze în intervale orare pentru fiecare cursă, pe abscisă se depun orele, iar pe ordonată – numărul de autobuze necesar pentru lucrul orar pe curse.

22

1

2

3

4

5

6

N,Tur

T,ore

Amax

Amin

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1918 20 21 22 23 24 01

Diagrama necesarului de autobuse

Fig. 3: Diagrama necesarului de autobuze

Diagrama reprezintă lucrul, în autobuze·oră, îndeplinit pentru

efectuarea traficului pe curse. Se compară valorile minime ale intervalelor cu datele iniţiale.

Dacă intervalul într-o anumită perioada de timp depăşeşte intervalul maxim admisibil, numărul necesar de autobuze se determină prin formula:

unitatiITA rot ,

maxmin = (29)

Unde: maxI - intervalul de circulaţie maxim, min (din datele

iniţiale).

Valoarea obţinută Amin – se introduce în diagrama ca linie

orizontală numită linie „minimum”. Pentru egalarea numărului de autobuze ce lucrează pe traseu în orele de vârf, pe diagramă se desenează linia „maximum”, ce corespunde numărului minim de autobuze în orele

23

de vîrf (dimineaţa şi seara). Pentru autobuzele ce efectuează curse suplimentare linia „minimum” nu se trasează.

7.2. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor conform regimului de lucru.

Pentru aceasta este necesară stabilirea orelor de pauză cu respectarea următoarelor condiţii:

• pauza de masă este de la 0,5 – 2 ore; • numărul pauzelor de masă este egal cu nr. autobuzelor ce

lucrează pe cursă, pe parcursul zilei integrale; • pauza de masă se stabileşte nu mai devreme de 2 şi nu

mai târziu de 4 ore de la începutul schimbului; • stabilirea pauzelor de masă, pe diagramă, se efectuează

conform micşorării numărului autobuzelor pe traseu de la stânga la dreapta şi de jos în sus.

Pe diagramă, clasificarea autobuzelor conform regimului de

lucru, reprezintă: • figurile B1 şi B2, reprezintă pauzele de masă a

conducătorilor din primul şi al doilea schimb, respectiv; • figura C, caracterizează perioada de staţionare a

autobuzelor între schimburi; • figura D, reprezintă finisarea lucrului după orele de vîrf. Linia, din partea de jos a figurii C, delimitează autobuzele ce

lucrează cu întreruperi între schimburi de cele ce lucrează permanent. 7.3. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor după

durata de lucru. Se desenează pe foaia 2 pentru fiecare tip de cursă. Figura C se

desenează simetric cu scopul egalării duratei de lucru ale autobuzelor şi se distribuie pauzelor de masă conform ieşirii autobuzelor la cursă. Conform secţiunii transversale ale diagramei se îndeplineşte tabelul duratei de lucru a fiecărui autobuz.

7.4. Completarea orarului de circulaţie ale autobuzelor

(itinerarul).

24

Orarul de circulaţiei reprezintă documentul de bază ce reglementează programul de mers al autobuzelor (tab. 9). Orarul pentru autobuzele, ce îndeplinesc rute obişnuite, se alcătuieşte în tabelul 9, prin metoda analitică în baza calculelor anterioare cu respectarea condiţiilor:

• pauze de masă se acordă conducătorilor numai în punctul A; circulaţia autobuzelor pe cursă se începe şi se finisează în punctul A; prima deplasare a autobuzului din punctul B, începe nu mai târziu de 6 00;

• ultima deplasare din punctul B nu mai devreme de 100. Programul de mers (itinerar) Tabelul nr.9

Linia Turul Itinerarul nr. Traseul Domnule ................... La ieşirea din depou (garaj) şi controlează-ţi vehiculul – luminile, frânele, cauciucurile, plinul rezervorului şi starea de curăţenie. Mergi cu viteză normală Respectând itinerarul, îmbunătăţeşti circulaţia La orice blocare sau accident telefonaţi în cel mai scurt timp la Dispeceratul Circulaţiei prin telefoanele B.L. sau prin orice telefon public la nr....................... Acces şi retragere

CU

RSE

STAŢIA

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

IEŞIREA din garaj

INTRARE

A în

garaj

13

14

25

7.5. Construirea graficului de circulaţie a autobuzelor. Pentru autobusele, ce îndeplinesc curse expres, rapide sau scurte,

orarul se elaborează pe foaia 1 în formă grafică. Pentru aceasta, pe ordonată, se depune în scară, lungimea cursei, cu indicarea staţiilor iniţiale, finale şi celor intermediare, de coordonare cu mişcarea autobuzelor, iar pe abscisă – orele. În acest sistem de coordonate se construiesc graficele de circulaţie a fiecărui autobuz.

1

2

3

4

5

6

T,ore

Amax

Amin

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1918 20 21 22 23 24 01

Diagrama clasificarii autobuselordupa regimul de lucruNA

L L L L

O

O

O

O

O

L

LO L

I-ul schimb al II-lea schimb

Fig.4: Diagrama clasificării autobuzelor după regimul de lucru

26

1

2

3

4

5

6

T,ore

NA

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1918 20 21 22 23 24 012/5

5/54/5

4/52/5

2/52/5

2/53/5

3/54/5

4/55/5

3/52/5

2/52/5

2/51/5

Programa de mers - ciclograma.Organizarea circulatiei

Fig. 5: Programa de mers - ciclograma. Organizarea circulaţiei

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1918 20 21 22 23 24 01

1

2

3

4

5

6

T,ore

NA

8

7

7

16

16

Diagrama clasificarii autobuselordupa durata de lucru

Fig. 6: Diagrama clasificării autobuzelor după durata de lucru

27

8. Organizarea lucrului conducătorilor de autovehicule 8.1. Calculul numărului necesar al personalului la bord. Fondul lunar de lucru al conducătorului se determină cu formula:

oreZZZZZF sioiscc ,1)(7)( ....0 ⋅+−⋅−−= (30)

sc ΖΖΖ ,, 0 - zile calendaristice, de odihnă şi de sărbătoare într-o lună,

zile; 7 - durata zilei de lucru în săptămâna cu 6 zile de lucru;

.... , sioi ZZ - micşorarea zilei de lucru înaintea zilelor de odihnă şi de sărbători, ore.

Fondul de lucru total al conducătorului de vehicul se determină

în baza orarului de circulaţie şi graficul de circulaţie în sumă pentru toate tipurile de curse:

oreTTTTZT zi

mczizi

fpzi

lcl

l ),( ..0.. +++⋅= (31) Unde: l

lT - timpul lunar de lucru al autobuzelor, ore;

zilT - timpul zilnic de lucru al autobuzelor, ore;

zifpT .. - timpul de pregătire-finisare zilnic, ore;

ziT0 - timpul parcursului zero, ore;

zimcT .. - timpul trecerii controlului medical zilnic al conducătorilor, ore.

28

V5 V2 V4 V1 V3

6 7 8

B

A

V5

V2

Devizul de lucru

Legenda:

- Timpul parcursului zero

- Timpul stationarii la statia terminus

- Timpul deplasarii

T,ore

L,km9

2

6

Fig. 7. Graficul de circulaţie al autobuzelor Timpul de lucru al autobuzelor se determină în baza orarului şi

graficului de circulaţie al autobuzelor. În baza aceloraşi date se determină numărul schimburilor şi parcursurilor zero .

Timpul de pregătire – finisare zilnic se determină cu formula: oredT zi

fp ,3.0.. ⋅= (32) Unde: 3.0 - timpul de pregătire-finisare pentru schimb, ore;

d - numărul de schimburi. Timpul parcursului zero zilnic se determină cu formula:

orentT ozi

o ,0+= (33) Unde: 0n - numărul de curse zero; Timpul zilnic de trecere a controlului medical se determină:

oredT zimc ,08.0.. ⋅= (34)

Unde: 08.0 - timpul de trecere a comisiei medicale a conducătorilor, ore.

)(, iconducatorFT

nc

ll= (35)

29

Tabelul 10

N.

ieşi

re

Con

d.

auto

Schi

mbu

l

Data Durata lunară al lucrului

Fondul de

lucru

Suplimentul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 2

1 2 3 1 2

I 8,92

8,92

8,92

8,92 O O - - - - 184,24 178 6,24

II - - - - O O 9,65 9,65 9,65 9,65 I - - O O 8,92 8,92 8,92 8,92 O O 185,7 178 7,7 II 9,6

5 1,2 O O - - - - O O

I O O - - - - O O 8,92 8,92 287,16 178 9,16 II O O 9,6

5 9,65 9,65 9,65 O O - -

I 5,82

O 5,82

O 6,82 O 5,82 O 5,82 O 177,75 178 -0,25

II 6,03

O 6,03

O 6,03 O 6,03 O 6,03 O

I O 5,82

O 5,82 O 5,82 O 5,82 O 5,82 177,75 178 -0,25

II O 6,03

O 6,03 O 6,03 O 6,03 O 6,03

30

8.2. Alcătuirea graficului lunar de lucru al conducătorilor În dependenţă de durata unui schimb se alege forma de

organizare a echipajelor. Conform formelor de organizare, în tabelul 10, se alcătuiesc graficele de lucru lunare a conducătorilor, respectând următoarele condiţii:

• trebuie respectat volumul de lucru al conducătorului; • prin sumarea, pe coloane, să se respecte timpul

schimbului autobuzelor; • numărul zilelor lunare de odihnă să nu fie mai mic decât

numărul săptămânilor în luna dată; • fiecărui conducător i se permite lucrul suplimentar nu

mai mult de 10 ore; • durata schimbului de lucru trebuie să includă timpul de

lucru la cursă, timpul de pregătire – finisare, timpul parcursului nul şi timpul trecerii controlului medical.

9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei La etapa finală a proiectului de curs se elaborează evidenţa

indicatorilor tehnico – exploataţionali ai cursei. În tab.11 sunt prezentate formulele şi datele pentru calculul acestora.

Tabelul nr.11

Nr. ordine

Indicatorii Semne

convenţionale

Unitatea de măsură

Baza de calcul Volumul

cursă norma

lă 1 2 3 4 5 6 1

Volumul

traficului de pasageri în zi

ziQ

pas ∑

=

=n

iizi QQ

1

2

Volumul prestaţiilor în

zi

ziP

kmpas ⋅

∑=

⋅=n

iiizi lQP

1

3

Coeficientului schimbului de

pasageri

schη

-

med

Rsch L

L=η

31

4

Distanţa medie de deplasare a unui pasager

medl

km

zi

zimed Q

Pl =

5

Volumul traficului de

pasageri anual

anQ

pas

lszian kkQQ ⋅⋅⋅= 365

6

Coeficientul neregularităţii al traficului de pasageri pe zile ale săptămânii

sK

-

Anexa 3

7

Coeficientul neregularităţii

lunare a traficului de

pasageri

lK

-

Anexa 3

8

Volumul prestaţiilor de pasageri anual

anP

kmpas ⋅

tmanan lQP ⋅=

9 Timpul unei rotaţii rotT

min ∑ ∑ ∑++= ... itsdeprot ttT

10

Viteza tehnică

tV

hkm /

depl

Rt t

LV =

11

Viteza exploataţională

lVexp

hkm /

rot

returturl T

LLV

+=exp

12

Lungimea rutei RL km

2returtur

RLL

L+

=

13

Lungimea cursei cl km

∑=

=n

ic ll

1int

14 - în direcţia tur turL

km Tabelul 6

15 - în direcţia retur returL

km Tabelul 6

16 Durata cursei ct min ... itsdeplc ttt +=

17 - timpul de deplasare deplt min Tabelul 6

32

18 - staţionări la

interstaţii ... itst

min Anexa 3

19 - staţionări la staţiile

terminus

... ttst

min

Anexa 3

20 Coeficientul de coliniaritate colK

-

trdR

col LL

K =

21

Parcursul mediu în zi a unui autobuz

zimedL

km

0exp lTVL servalzimed +⋅=

22

Capacitatea nominală

necesară de umplere al autobusului

nq

pas

60minmax or

nkIQ

q⋅⋅

=

23

Coeficientul neregularităţii

orare a traficului de

pasageri

orK

-

Anexa 3

24

Schimbul de pasageri

efectuat pe o cursă

pP

kmpas ⋅

mednp lqP ⋅=

25 Numărul autobuselor

AN

unitati

qQ

N Amax=

26 Coeficientul de utilizare a

parcursului

β

-

∑∑

+=

+=

)(0 oc

c

c

c

lll

lll

β

27

Coeficientul de

utilizare a capacităţii

autobuselor

γ

-

qkIQ

⋅⋅⋅

=60

maxγ

28

Capacitatea de transportare a vehiculelor în

zi

vtRC

-

γη ⋅⋅⋅⋅= cschn

AvtR nqNC

33

Anexa 1 Denumirea

staţiei Prima cifra a numărului variantei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 AII 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0

A 0.3;0.5

0.6;2.0

0.8;2.9

1.8;1.4

1.6;0.4

1.4;3.6

4.0;0.0

0.9;1.5

3.0;2.0

3.0;4.0

1 1.0;0.5

0.9;2.6

1.4;2.9

1.8;2.2

1.6;1.0

2.0;3.0

4.0;0.7

1.6;1.7

3.6;2.6

3.7;4.0

2 1.0;0.9

1.5;2.6

1.9;2.9

2.4;2.2

1.6;1.6

2.6;2.4

4.0;1.6

2.1;1.8

4.1;3.1

4.6;4.0

3 1.0;1.4

2.0;2.6

2.6;2.9

2.9;2.2

2.2;1.6

3.1;1.9

3.4;1.6

2.7;1.5

4.6;2.6

4.6;3.3

4 1.6;1.4

2.6;2.6

3.1;2.9

2.9;1.8

2.8;1.6

3.8;1.9

3.4;2.2

3.4;1.6

5.1;2.1

4.6;2.6

5 2.3;1.4

2.6;1.9

3.6;2.4

2.9;1.4

3.5;1.6

4.6;1.9

3.4;2.7

3.6;2.1

5.6;2.1

4.6;1.8

6 2.8;1.9

3.3;1.9

4.0;2.0

3.4;1.4

4.0;2.1

5.3;1.9

3.4;3.2

3.8;2.6

5.6;1.5

5.2;1.8

7 3.4;2.5

4.0;1.9

4.4;2.4

4.2;1.4

4.7;2.1

5.3;1.3

4.1;3.2

4.2;3.1

5.6;1.0

5.9;1.8

8 4.2;2.5

4.6;1.9

4.9;1.9

4.7;1.9

5.4;2.1

6.0;1.3

4.9;3.2

4.8;3.2

5.6;0.4

6.4;1.8

B 4.9;2.5

5.1;2.4

5.4;1.4

5.3;1.9

5.4;2.9

6.0;2.0

5.0;3.2

5.1;3.7

5.0;0.4

6.8;2.2

8' 4.0;2.5

4.6;2.4

4.8;2.0

5.3;2.3

4.7;2.9

6.0;2.5

4.7;3.2

4.5;3.8

5.6;0.4

6.4;1.8

7' 3.4;2.5

4.6;1.9

4.4;2.4

4.6;2.3

4.4;2.6

5.3;2.5

4.0;3.2

4.2;3.2

5.6;1.1

5.5;1.8

6' 2.8;1.9

3.8;1.9

3.9;2.9

4.2;2.3

4.0;2.1

5.3;1.9

3.4;2.6

3.8;2.7

5.6;1.8

4.6;3.4

5' 2.3;1.4

3.1;1.9

3.4;2.9

4.2;1.8

3.5;1.6

4.7;1.9

3.4;1.6

3.6;2.2

5.6;2.1

4.6;2.5

4' 1.5;1.4

2.6;1.9

2.9;2.9

4.2;1.4

2.9;1.6

4.0;1.9

3.4;0.2

3.0;2.2

5.0;2.8

4.6;3.4

3' 1.0;1.4

2.6;2.6

2.3;2.9

3.6;1.4

2.3;1.6

3.1;1.9

3.4;1.6

2.6;2.0

4.6;3.1

4.6;4.4

2' 1.0;0.9

1.8;2.6

1.7;2.9

3.0;1.4

1.6;1.6

2.6;2.4

4.0;1.6

2.2;1.7

4.1;3.1

3.9;4.4

1' 0.3;0.9

0.9;2.6

1.2;2.9

2.3;1.4

1.6;1.1

2.0;3.0

4.0;0.9

1.5;1.7

3.5;2.6

3.0;4.4

34

Anexa 2

Matricea corespondentei traficului pe rută

Varianta 1 Direcţie tur

- 54 318 79 1210 481 376 1547 239 1080 - - 231 311 732 268 479 1024 214 839 - - - 61 388 214 374 536 59 448 - - - - 254 189 89 651 348 59 - - - - - 234 161 1349 207 1518 - - - - - - 138 347 63 499 - - - - - - - 241 128 309 - - - - - - - - 85 734 - - - - - - - - - 31

Direcţie retur

407 - - - - - - - - -

526 858 - - - - - - - -

620 659 264 - - - - - - -

1829 359 416 217 - - - - - -

532 214 298 429 91 - - - - -

1248 179 271 198 1070 82 - - - -

261 344 297 417 115 198 81 - - -

117 238 268 347 264 321 187 193 - -

1327 384 414 262 1481 198 987 364 63 -

Varianta 2

Direcţie tur - 265 348 439 165 279 732 268 632 3257 - - 84 269 632 562 398 274 531 260 - - - 131 299 418 307 634 271 420 - - - - 208 349 734 248 418 231 - - - - - 169 239 532 164 218 - - - - - - 98 427 303 321 - - - - - - - 73 269 347 - - - - - - - - 184 211 - - - - - - - - - 70

35

Direcţie retur

104 - - - - - - - - - 284 97 - - - - - - - - 339 455 217 - - - - - - - 267 318 293 88 - - - - - - 457 639 238 189 132 - - - - - 342 714 281 172 216 241 - - - - 273 298 748 439 268 310 68 - - - 460 158 384 269 518 319 271 37 - - 3417 459 812 438 648 624 127 158 75 -

Varianta 3 Direcţie tur

- 168 86 268 314 253 327 199 368 297 - - 219 197 362 358 273 419 268 324 - - - 93 217 98 312 237 341 262 - - - - 61 232 173 218 128 189 - - - - - 247 738 1094 828 791 - - - - - - 209 837 1212 884 - - - - - - - 437 947 892 - - - - - - - - 384 918 - - - - - - - - - 276

Direcţie retur

202 - - - - - - - - - 248 127 - - - - - - - - 317 198 96 - - - - - - - 261 321 259 148 - - - - - - 323 287 362 263 298 - - - - - 418 288 418 301 846 649 - - - - 263 357 272 248 1019 984 235 - - - 198 212 309 532 479 736 547 638 - - 364 272 194 348 837 358 699 812 426 -

36

Varianta 4 Direcţie tur

- 354 324 1492 298 459 1837 631 294 1329 - - 269 387 451 513 572 396 498 601 - - - 274 580 379 457 714 629 743 - - - - 198 293 1538 697 504 1927 - - - - - 325 534 269 444 279 - - - - - - 428 387 597 484 - - - - - - - 369 521 941 - - - - - - - - 287 318 - - - - - - - - - 134

Direcţie retur

356 - - - - - - - - - 698 274 - - - - - - - -

1938 475 543 - - - - - - - 632 538 297 324 - - - - - 534 297 581 497 268 - - - - -

1467 432 602 1237 538 248 - - - - 459 521 368 214 197 471 302 - - - 389 190 242 438 421 389 267 184 - -

1594 479 530 1738 461 298 1841 319 241 -

Varianta 5 Direcţie tur

- 259 437 224 508 374 217 451 290 4327 - - 318 360 330 427 269 198 341 479 - - - 281 275 193 347 420 334 297 - - - - 147 294 381 543 390 275 - - - - - 356 531 343 205 211 - - - - - - 426 301 394 331 - - - - - - - 277 257 341 - - - - - - - - 238 531 - - - - - - - - - 404

Direcţie retur

254 - - - - - - - - - 432 197 - - - - - - - - 388 269 308 - - - - - - - 418 447 265 256 - - - - - - 391 363 320 298 175 - - - - - 434 508 267 209 193 214 - - - - 563 447 424 375 501 264 130 - - - 637 325 360 394 288 163 447 121 - -

4865 580 457 632 440 267 304 161 198 -

37

Varianta 6

Direcţie tur - 568 794 1537 898 1263 357 268 441 330 - - 483 856 1212 1417 562 437 371 384 - - - 563 781 959 255 318 312 231 - - - - 526 863 289 317 271 267 - - - - - 612 197 229 235 197 - - - - - - 217 280 144 203 - - - - - - - 159 362 347 - - - - - - - - 217 255 - - - - - - - - - 316

Direcţie retur

497 - - - - - - - - - 734 638 - - - - - - - - 888 1209 664 - - - - - - - 935 816 737 712 - - - - - -

1249 373 1218 644 513 - - - - - 285 347 264 401 135 88 - - - - 321 350 279 299 312 407 165 - - - 263 198 235 301 332 134 218 93 - - 354 167 328 357 391 280 320 241 145 -

Varianta 7 Direcţie tur

- 254 376 268 412 375 547 595 427 3365 - - 318 547 559 425 397 341 439 515 - - - 249 567 634 571 409 339 480 - - - - 371 636 388 415 478 542 - - - - - 298 356 374 564 450 - - - - - - 306 549 437 520 - - - - - - - 357 638 541 - - - - - - - - 346 539 - - - - - - - - - 184

38

Direcţie retur 218 - - - - - - - - - 238 325 - - - - - - - - 427 381 268 - - - - - - - 518 465 292 174 - - - - - - 367 618 437 295 98 - - - - -

2347 835 360 642 434 328 - - - - 408 347 539 714 545 483 201 - - - 538 294 420 390 267 261 470 315 - -

3967 641 511 207 210 318 399 213 162 -

Varianta 8 Direcţie tur

- 165 1365 235 379 1434 532 1275 648 182 - - 138 447 569 478 365 279 430 63 - - - 97 275 988 518 1314 478 127 - - - - 214 232 474 535 209 38 - - - - - 159 230 519 364 45 - - - - - - 274 1381 185 142 - - - - - - - 173 497 63 - - - - - - - - 85 945 - - - - - - - - - 188

Direcţie retur

160 - - - - - - - - - 234 138 - - - - - - - -

1268 641 126 - - - - - - - 351 437 534 93 - - - - - -

1447 315 348 1569 164 - - - - - 447 437 320 263 108 57 - - - -

1320 268 447 1455 360 1389 290 - - - 360 237 318 485 434 271 324 219 - -

1680 508 279 1734 396 1219 275 1635 115 -

39

Varianta 9 Direcţie tur

- 231 318 265 279 314 354 632 447 2398 - - 174 293 390 481 444 334 748 624 - - - 315 289 318 420 366 680 237 - - - - 268 424 356 398 474 560 - - - - - 274 293 387 159 198 - - - - - - 197 221 488 239 - - - - - - - 124 199 208 - - - - - - - - 143 150 - - - - - - - - - 73

Direcţie retur

174 - - - - - - - - - 365 218 - - - - - - - - 297 327 169 - - - - - - - 432 298 130 205 - - - - - - 326 444 528 614 150 - - - - - 378 507 489 329 198 176 - - - - 496 299 643 459 274 391 248 - - - 567 643 237 536 481 194 205 196 - -

2520 701 367 454 298 580 631 247 218 -

Varianta 0 Direcţie tur

- 135 164 213 1085 235 984 173 251 1435 - - 98 192 158 348 216 150 198 237 - - - 207 218 280 345 268 137 294 - - - - 162 194 159 234 259 315 - - - - - 69 1231 438 371 908 - - - - - - 74 284 260 406 - - - - - - - 132 201 879 - - - - - - - - 191 264 - - - - - - - - - 59

Direcţie retur

138 - - - - - - - - 259 177 - - - - - - - 318 348 208 - - - - - -

1405 421 149 97 - - - - - 176 262 65 268 114 - - - - 978 174 372 133 1088 160 - - - 84 351 415 202 190 178 282 - - 298 106 236 164 211 152 263 234 -

1289 98 329 245 1471 179 937 140 131

40

Anexa 3 Indicatorii de lucru al autobuzelor pe rută

Indicatori Cifra trei a numărului variantei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

Coeficientul neregularităţii orare a traficului de pasageri

1 1.05 1.1 1.15 1.2 1 1.05 1.1 1.15 1.2

Coeficientul neregularităţii a traficului de pasageri pe zile ale săptămânii

1.1 1.15 1.2 1.15 1.1 1.15 1.2 1.15 1.1 1.2

Coeficientul neregularităţii al transportului de pasageri pe luni ale anului

1.15 1.2 1.15 1.2 1.5 1.2 1.15 1.2 1.15 1.2

Viteza tehnica 26 27 28 29 30 30 29 28 27 26 Intervalele ce restricţionează mişcarea in orele de vârf

5 6 5 4 3 3 4 5 6 6

Intervalele ce restricţionează mişcarea in perioada cu trafic minim de pasageri

15 12 10 14 13 14 15 10 11 12

Tariful pe calatori 4 5 6 5 4 5 6 5 4 5

Coeficientul ce prevede numărul pasagerilor ce au înlesniri la calatorii

0.9 0.85 0.8 0.85 0.9 0.85 0.8 0.85 0.9 0.8

timpul de staţionare a autobuzului la interstaţii

0.5 0.4 0.5 0.6 0.7 0.6 0.5 0.4 0.5 0.6

La staţia terminus 2 3 4 5 4 3 2 3 4 5

41

Tabelul nr.12 Repartizarea traficului pe intervale orare

Intersta

-ţiile

Volumul traficului în intervale La zi

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01 3.7%

8.9%

7.9%

5.4%

4.3%

3.6%

3.9%

4.0%

5.5%

5.7%

8.1%

8.2%

8.7%

6.0%

4.4%

4.0%

3.6%

2.9% 1.2%

A-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-B

B-8'

8'-7'

7'-6'

6'-5'

5'-4'

4'-3'

3'-2'

2'-1'

1'-A Total

42

43

Bibliografie: 1. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Tezec. Organizarea Expediţiilor

rutiere. Chişinău U.T.M. 2004 -88 p.; 2. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Managementul transportului

urban de călători. Partea I-II. Chişinău U.T.M. 2005 -210 p.; 3. Alcaz T., Russu V., Oprea A. Complex de transport. UTM Partea

I-II. Chişinău 2006-360p; 4. Acordul ADR adoptat de CCE a ONU din 30.09.57 -140 p.; 5. Acordul AETR adoptat de CCE a ONU din 01.01.70 – 25 p.; 6. Banciu D., Eşanu A. Sisteme inteligente de transport. Editura

Tehnică. Bucureşti 2003-285 p.; 7. Codul transportului auto. Legea RM Nr.116-XIV din 29.07.98 -

13p.; 8. Convenţia CEMT- adoptată de CCE a ONU în 1953 -14p.; 9. Convenţia CMR din 19.05.56 adoptată de CCE a ONU - 140p.; 10. Convenţia TIR adoptată de CCE a ONU din 14.11.75 -46p.; 11. Legea drumurilor a Republicii Moldova Nr.509-XIII din 22.06.95

-6p.; 12. Legea Republicii Moldova Nr. 154-XV din 28.03.2003. Codul

Muncii al Republicii Moldova -96p.; 13. Legea RM Nr.1320 „Cu privire la registru”din 25.09.1997-26p.; 14. Legislaţia rutieră. Naţional 2002-189 p; 15. Materialele conferinţei practico-ştiinţifice din 2005. „Strategii de

management, inginerie şi tehnologii în transporturi”. U.T.M. Chişinău 2006 -150 p.;

16. Materialele conferinţei a II-a practico-ştiinţifice din 2006. „Strategii de management, inginerie şi tehnologii în transporturi”. U.T.M. Chişinău 2006 -409p.;

17. Manualul operatorului de transport rutier internaţional. - Bucureşti 2000 -302p.;

44

18. Regulamentul cu privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere la întreprinderi, organizaţii, instituţii ce efectuează transporturi de pasageri şi mărfuri aprobat de MTC la 09.12.99. -12p.;

19. Regulamentul general privind acordarea de licenţă pentru genurile de activitate atribuite Ministerului Transportului -12p.;

20. Regulamentul transportului de călători şi bagaje. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.1348 din octombrie 2003.

45

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Tudor Alcaz Vasile Russu Sergei Kant Ion Gamarţ

ÎNDRUMAR METODIC PENTRU LUCRAREA DE AN

„Tehnologia şi organizarea transportului de călători”

Chişinău 2008