14 august 2010

14 augustSFÂNTUL MAXIMILIAN MARIA KOLBE,

PREOT MARTIR

ComemorareS-a nãscut la 8 ianuarie 1894, în Polonia. A intrat de

foarte tânãr în Ordinul Fraþilor Minori Conventuali ºi, înanul 1918, a fost sfinþit preot la Roma. Arzând de iubirefilialã faþã de Fecioara Nãscãtoare de Dumnezeu, a întemeiato asociaþie numitã „Armata Neprihãnitei”, pe care a rãspân -dit-o atât în patria sa, cât ºi în afarã. Ca misionar în Japonia,s-a strãduit pentru propovãduirea credinþei creºtine subpatronajul ºi ocrotirea Neprihãnitei Fecioare. Întorcându-seîn Polonia, ºi-a continuat apostolatul cu aceeaºi râvnã. Dupãînceperea celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, a fost arestatºi a ajuns în lagãrul de la Auschwitz, unde a avut mult desuferit. ªi-a încheiat activitatea oferindu-ºi viaþa ca ardere detot pe altarul iubirii faþã de aproapele la 14 august 1941.

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnul

nostru.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe regele martirilor, Domnulnostru.

Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacãInvitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

14 august, sfântul Maximilian Maria Kolbe, preot martir2


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

De lumea întreagã slãvit mucenice,Ferice de tine, de-a pururi ferice!Cãci dupã izbânda cea mare tu, iatã,Cununã în ceruri primeºti ca rãsplatã.Sentinþa nedreaptã ºi mâini criminaleTe scot dintr-o lume de beznã ºi jale.Murind, tu-l învingi pe puternicul gâde;Primindu-te-n slavã, Cristos îþi surâde.Alãturi de îngeri stai tu, neînfrântul;Mai alb ca zãpada îþi este veºmântul.În cer peste tot strãlucirea-ºi rãsfrângeVeºmântu-þi spãlat chiar în propriul sânge.Cum glasul lui Abel striga din þãrânã,La fel glasul tãu azi înalþe-se pânãLa Cel Preaînalt; de la el ne obþinãBelºug de-ndurare, iertare de vinã.De-al vieþii izvor, de Cristos, sã ne-apropii;Asuprã-ne haruri sã cadã cum stropiiDe apã cad vara din norii de ploaie,ªi udã pãmântul uscat, ºi-l înmoaie.ªi Tatãl, ºi Fiul, cu Duhu-mpreunã,Treimea, ea care þi-a dat o cununãCe sfinþii nu pot îndeajuns s-o admire,Prin tine, martire, primeascã mãrire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu;însã cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se vamântui.

Psalmul 2

Oficiul lecturilor 3

1 Pentru ce se frãmântã neamurile *ºi pentru ce cugetã popoarele lucruri deºarte?

2 Regii pãmântului se rãscoalã †ºi cei puternici se sfãtuiesc împreunã *împotriva Domnului ºi împotriva Unsului sãu:

3 „Sã rupem legãturile lor *ºi sã scãpãm de jugul lor!”

4 Cel care locuieºte în ceruri surâde, *Domnul îi face de ruºine.

5 Apoi în mânia sa le vorbeºte *ºi în furia sa îi înspãimântã:

6 „Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, *pe muntele meu cel sfânt!”

7 Voi vesti hotãrârea Domnului; †el mi-a zis: „Tu eºti Fiul meu, *eu astãzi te-am nãscut.

8 Cere-mi ºi-þi voi da popoarele ca moºtenire *ºi marginile pãmântului în stãpânire!

9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier *ºi le vei sfãrâma ca pe vasul olarului!”

10 Acum, dar, regilor, purtaþi-vã cu înþelepciune,*trageþi învãþãturã, judecãtori ai pãmântului!

11 Slujiþi-i Domnului cu fricã, *bucuraþi-vã cu teamã!

12 Luaþi aminte, ca nu cumva sã se mânieºi sã pieriþi pe cale, *

cãci mânia lui se aprinde degrabã.Fericiþi toþi aceia *

care nãdãjduiesc în el.Ant. Veþi fi urâþi de toþi din cauza numelui meu; însã

cine va rãmâne statornic pânã la sfârºit, acela se va mântui.

Ant. 2 Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului defaþã cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi.

Psalmul 10 (11)


1 În Domnul îmi gãsesc refugiul, †cum spuneþi sufletului meu: *„Fugi în munþi ca o pasãre”?

2 Cãci iatã, pãcãtoºii îºi încordeazã arcul, †pe coardã îºi potrivesc sãgeata, *ca sã tragã pe întuneric în cei drepþi cu inima.

3 Când se clatinã temeliile, *ce poate face cel drept?

4 Domnul locuieºte în templul sãu cel sfânt, *Domnul îºi are scaunul de domnie în ceruri.

Ochii lui privesc spre cel sãrman, *pleoapele lui îi cerceteazã pe fiii oamenilor.

5 Domnul cerceteazã pe cel drept ºi pe cel nelegiuit. *Duhul lui îl urãºte pe acela care iubeºte violenþa.

6 El va face sã plouã peste cei rãi cãrbuni aprinºi; *foc ºi pucioasã, ºi suflare de foc

este partea lor de moºtenire.7 Cãci Domnul este drept ºi iubeºte dreptatea; *

cei drepþi vor vedea faþa lui.Ant. Nu pot fi asemãnate suferinþele timpului de faþã

cu mãrirea viitoare, care va strãluci în noi.Ant. 3 Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-a

primit ca pe o ardere de tot.

Psalmul 16 (17)1 Ascultã, Doamne, dreptatea mea, *

ia aminte la strigarea mea;pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, *

de pe buze care nu au înºelãciune.2 Judecata mea sã vinã de la tine, *

ochii tãi sã vadã dreptatea.3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea,

încearcã-mã în foc, *dar nu vei gãsi în mine nedreptate.

4 Gura mea nu a pãcãtuit,fiind pãrtaºã la faptele oamenilor; *

pentru cuvintele buzelor talem-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele.


5 Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, *ca sã nu se clatine picioarele mele.

6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, *pleacã-þi urechea spre mine

ºi ascultã cuvintele mele.7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, †

tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani *pe cei care se încred în tine.

8 Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; †adãposteºte-mã la umbra aripilor tale *

9 de faþa celor rãi care mã prigonesc.Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, †

10 ei ºi-au închis inima, *gura lor vorbeºte cu aroganþã.

11 Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, *ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt,

12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã *ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri.

13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! *Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit.

14 Mântuieºte-mã, Doamne, cu mâna ta de aceºti morþi, *

de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta.Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, *

se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul ºi pentru copiii lor.

15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, *când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu.

Ant. Domnul i-a încercat ca pe aur în cuptor ºi i-aprimit ca pe o ardere de tot.

V. Mã cuprinde teama ºi neliniºtea.R. Dar eu îmi gãsesc plãcerea în poruncile tale.

LECTURA ÎNTÂI

Din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paulcãtre Corinteni 4,7–5,8


În încercãri este arãtatã puterea lui CristosFraþilor, 4,7 noi avem aceastã comoarã în vase de lut

pentru ca puterea imensã sã fie de la Dumnezeu, ºi nude la noi. 8 Suntem apãsaþi de necazuri din toate pãrþile,dar nu striviþi; suntem în cumpãnã, dar nu disperaþi;9 persecutaþi, dar nu abandonaþi; doborâþi, dar nu uciºi.10 Pretutindeni purtãm în trupul nostru moartea lui Isusca sã se arate ºi viaþa lui Isus în trupul nostru. 11 Cãci noicare trãim suntem mereu daþi la moarte pentru Isus, pen -tru ca ºi viaþa lui Isus sã se arate în trupul nostru muritor.12 Aºa încât în noi lucreazã moartea, iar în voi, viaþa.

13 Dar având acelaºi duh al credinþei, dupã cum estescris: Am crezut, de aceea am vorbit, credem ºi noi ºi deaceea vorbim, 14 ºtiind cã cel care l-a înviat pe DomnulIsus ne va învia ºi pe noi împreunã cu Isus ºi ne vaaºeza lângã el împreunã cu voi. 15 De fapt, toate suntpentru voi, pentru ca, înmulþindu-se harul, sã sporeascãaducerea de mulþumire prin cât mai mulþi spre gloria luiDumnezeu.

16 De aceea noi nu ne descurajãm, dimpotrivã, dacãomul nostru din afarã se trece, cel interior se înnoieºtedin zi în zi, 17 cãci suferinþa noastrã scurtã ºi uºoarã nepregãteºte un belºug nemãrginit al gloriei veºnice, 18 pen -tru cã noi nu cãutãm cele care se vãd, dar cele care nuse vãd, cãci cele care se vãd sunt trecãtoare, pe cândcele care nu se vãd sunt veºnice.

5,1 ªtim cã dacã locuinþa pãmânteascã, cortul nostru,se desface, avem o locuinþã de la Dumnezeu, o locuinþãnefãcutã de mânã, veºnicã, în ceruri. 2 De aceea suspi -nãm în acest cort al nostru, dorind sã ne îmbrãcãm culocuinþa noastrã cea din cer 3 numai dacã vom fi gãsiþiîmbrãcaþi, ºi nu goi. 4 De fapt, fiind în cortul acesta,suspinãm apãsaþi de greutate, pentru faptul cã nu amvrea sã ne dezbrãcãm, ci sã ne îmbrãcãm pentru ca ceeace este muritor sã fie absorbit de viaþã. 5 Cel care ne-afãcut pentru aceasta este Dumnezeu care ne-a dat arvunaDuhului.

6 Aºadar, noi suntem întotdeauna plini de încredere,deºi ºtim cã atât timp cât locuim în trup, suntem departe


de Domnul, 7 cãci umblãm prin credinþã, nu prin vedere.8 Deci suntem plini de încredere ºi ne place mai mult sãpãrãsim trupul ºi sã ne întoarcem acasã la Dumnezeu.

RESPONSORIUL Mt 5,11.12a.10R. Fericiþi sunteþi când vã vor insulta, vã vor persecuta

ºi, minþind, vor spune împotriva voastrã tot rãul din cauzamea. Bucuraþi-vã ºi tresãltaþi de veselie, * cãci rãsplatavoastrã mare este în ceruri.

V. Fericiþi cei persecutaþi pentru dreptate, pentru cã alor este împãrãþia cerurilor. * Cãci rãsplata voastrã.

LECTURA A DOUA

Din Scrisorile sfântului Maximilian Maria Kolbe(O. Joachim Roman Bar, OFMConv.,

ed., Wybór Pism, Warszawa 1973, 41-42; 226)

Zelul apostolicpentru mântuirea ºi sfinþirea sufletelor

Frate preaiubit, sunt plin de bucurie datoritã zeluluiarzãtor care te face sã promovezi gloria lui Dumnezeu.În timpurile noastre, constatãm, nu fãrã tristeþe, propa -garea indiferentismului. O boalã aproape epidemicã cese rãspândeºte în diferite forme nu numai între credin -cioºi, în general, ci ºi între membrii institutelor cãlu -gãreºti. Dumnezeu este vrednic de glorie infinitã. Primaºi principala noastrã preocupare trebuie sã fie aceea dea-i da laudã în mãsura puterilor noastre slabe, conºti -enþi fiind cã nu-l putem preamãri atât cât meritã el.

Gloria lui Dumnezeu strãluceºte, mai ales, în mântu -irea sufletelor pe care Cristos le-a rãscumpãrat cu sângelesãu. Rezultã cã angajarea primarã a misiunii noastreapostolice va fi aceea de a realiza mântuirea ºi sfinþireaunui numãr cât mai mare de suflete. Iatã, în puþinecuvinte, mijloacele cele mai potrivite pentru a realizagloria lui Dumnezeu în sfinþirea sufletelor. Dumnezeu,ºtiinþã ºi înþelepciune infinitã, care cunoaºte perfect ceeace trebuie sã facem pentru a mãri gloria sa, îºi face cunos -


cutã voinþa în mod normal prin reprezentanþii sãi pepãmânt.

Ascultarea, ºi numai ea, este cea care ne aratã cu certi -tudine voinþa divinã. Este adevãrat cã superiorul poatesã greºeascã, însã cel care ascultã nu greºeºte. Sin guraexcepþie se verificã atunci când superiorul porunceºteceva care în mod clar, chiar ºi în lucruri mici, esteîmpotriva legii divine. În acest caz, el nu poate fi inter -pret al voinþei lui Dumnezeu.

Dumnezeu este totul: numai el este infinit, preaînþe -lept, Domn preasfânt ºi preamilostiv, Creator ºi Tatã,început ºi sfârºit, înþelepciune, putere ºi iubire. Tot ceeace existã în afarã de Dumnezeu are valoare în mãsuraîn care se referã la el, care este Creatorul tuturor lucru -rilor, Rãscumpãrãtorul oamenilor, scop ultim al întregiicreaþii. El ne aratã voinþa sa ºi ne atrage la sine prinreprezentanþii sãi pe pãmânt, voind sã se foloseascã denoi pentru a atrage la sine alte suflete ºi a le uni îndragoste perfectã.

Frate, priveºte cu atenþie, pentru milostivirea lui Dum -nezeu, cât de mare este demnitatea stãrii noastre. Prinascultare, noi depãºim limitele micimii noastre ºi neconformãm voinþei divine care ne cãlãuzeºte cu infinitasa înþelepciune ºi prudenþã sã acþionãm corect. Aderândla aceastã voinþã, cãreia nici o creaturã nu-i poate rezista,devenim mai puternici decât oricine.

Aceasta este cãrarea înþelepciunii ºi a prudenþei,singura cale pe care putem sã-i dãm lui Dumnezeu ceamai mare glorie. Dacã ar exista o cale diferitã ºi maipotrivitã, cu siguranþã, Cristos ar fi fãcut-o cunoscutãprin cuvânt ºi exemplu. Lunga perioadã a vieþii ascunsede la Nazaret este sintetizatã de Scripturã cu acestecuvinte: ªi era supus lor (Lc 2,51). Tot restul vieþii saleeste pus sub semnul ascultãrii, arãtând frecvent cã Fiullui Dumnezeu a coborât pe pãmânt pentru a împlinivoinþa Tatãlui.

Aºadar, fraþilor, sã-l iubim cu toate puterile pe Tatãlceresc plin de iubire faþã de noi; dovada dragostei noas -


tre perfecte sã fie ascultarea, care trebuie exercitatã maiales atunci când ne cere sã sacrificãm voinþa noastrã.De fapt, nu cunoaºtem altã carte mai sublimã, decât peIsus Cristos rãstignit, pentru a înainta în iubirea luiDumnezeu.

Toate acestea le vom obþine mai uºor prin mijlocireaFecioarei Neprihãnite, pe care Dumnezeu, în bunãtateasa, a fãcut-o împãrþitoare a milostivirii sale. Nu estenici o îndoialã cã voinþa Mariei este însãºi voinþa luiDumnezeu. Consacrându-ne ei, devenim în mâinilesale instrumente ale milostivirii divine, aºa cum a fostea în mâinile lui Dumnezeu.

Aºadar, sã ne lãsãm cãlãuziþi de ea, sã ne lãsãm con -duºi de mânã, liniºtiþi ºi siguri, sub cãlãuzirea ei. Mariase va gândi la toate pentru noi, va avea grijã de toate ºi,îndepãrtând orice neliniºte ºi greutate, va veni imediatîn ajutorul necesitãþilor noastre trupeºti ºi spirituale.

RESPONSORIUL Ef 5,1-2; 6,6b

R. Fiþi imitatorii lui Dumnezeu, ca niºte copii iubiþi,ºi trãiþi în iubire, dupã cum ºi Cristos ne-a iubit pe noiºi s-a oferit pentru noi * ca ofrandã lui Dumnezeu ºijertfã de bunã mireasmã.

V. Ca slujitori ai lui Cristos, sã împliniþi voinþa luiDumnezeu din tot sufletul. * Ca ofrandã.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, care pe sfântul preot martir Maximilian

Maria, înflãcãrat de iubire faþã de Fecioara Neprihã -nitã, l-ai umplut de râvnã pentru mântuirea sufletelor ºide dragoste faþã de aproapele, dã-ne, te rugãm, prinmijlocirea lui, ca, slujindu-i pe oameni din toatã inimapentru slava ta, sã ne învrednicim a deveni asemeneaFiului tãu pânã ºi în moarte. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.


Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Acesta-i martirul ce-n propriul sânge,Murind cu curaj, pe duºmani îi înfrânge.El luptã în viaþã ºi þinta e una:Cristos de la care primeºte cununa.Erou al credinþei, puternica-þi rugãPãcatele grele în noi le distrugã,ªi fã ca voinþa la rãu sã reziste;Curaj ne inspirã în clipele triste.Eºti liber la moarte; nu-i moartea dezastru,Cãci sufletu-þi zboarã spre cerul albastru.Din lanþul pãcatelor noastre ne scoate,Ca liberi sã fim sufleteºte în toate.Durerile crunte spre cer þi-au fost punte;Mãrire Treimii ce þie pe frunte,Odatã ajuns întru slava supremã,Precum se cuvine, þi-a pus diademã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci maibunã este mila ta decât viaþa.

Psalmul 62 (63),2-9

Sufletul însetat de Dumnezeu

Laudele 11

Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pen -tru Dumnezeu.

2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, *pe tine te caut dis-de-dimineaþã.

Sufletul meu e însetat de tine, †pe tine te doreºte trupul meu, *ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã.

3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, *ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.

4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, *de aceea buzele mele te laudã.

5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea *ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu.

6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, *aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,

7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu *ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea.

8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, *la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.

9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul *ºi dreapta ta mã ocroteºte.

Ant. Buzele mele te vor lãuda, Doamne, cãci maibunã este mila ta decât viaþa.

Ant. 2 Martiri ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Dom -nul în veac.

Cântarea Dan 3,57-88.56

Toatã creatura sã-l laude pe Domnul

Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitoriilui! (Ap 19,5).57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului,

pe Domnul, *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, *59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul!


60 Binecuvântaþi-l, toate apelecare sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, *

61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul!62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, *63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, *65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul!66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, *67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, *69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul!70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, *71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul!72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, *73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, *

sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci!75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, *76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, *78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene

ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, *80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, *82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul!83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, *

lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, *85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul!86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor,

pe Domnul, *87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima,

pe Domnul!88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael,

pe Domnul, *lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci!

Laudele 13

Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiulºi pe Duhul Sfânt, *

sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci!56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, *

vrednic de laudã ºi preamãrit în veci!La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oame -nilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamã -reascã pe Tatãl vostru.

Ant. 3 Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã întemplul meu, spune Domnul.

Psalmul 149

Noua cântare a sfinþilor

Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucuriepentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).

1 Cântaþi Domnului un cântec nou, *lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.

2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, *sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor.

3 Sã laude numele lui în dansuri, *sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.

4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu *ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire.

5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, *sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor.

6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; *ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor,

7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor *ºi pedeapsã asupra popoarelor;

8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri *ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier,

9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; *aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui.

Ant. 3 Pe cel care va învinge îl voi pune coloanã întemplul meu, spune Domnul.


LECTURA SCURTÃ 2Cor 1,3-5Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului

nostru Isus Cristos, Tatãl îndurãrilor ºi Dumnezeuloricãrei mângâieri, care ne mângâie în orice necaz alnostru ca sã putem ºi noi sã-i mângâiem pe cei care seaflã în orice necaz cu mângâierea cu care noi înºinesuntem mângâiaþi de Dumnezeu. Cãci dupã cum priso -sesc pãtimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristosprisoseºte ºi mângâierea noastrã.

RESPONSORIUL SCURT

R. Tãria mea * ºi lauda mea este Domnul. Tãria mea.V. El este mântuirea mea * ºi lauda mea este Domnul.

Slavã Tatãlui. Tãria mea.

Ant. la Benedictus: Cristos va fi preamãrit în trupulmeu fie prin viaþã, fie prin moarte, cãci, pentru mine, atrãi este Cristos ºi a muri este un câºtig.CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79

Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *

pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul sãu,70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *

care au fost în vechime,71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *

ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *

ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,

pãrintele nostru, *cã ne va dãrui harul,

74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,

75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

Laudele 15

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cristos va fi preamãrit în trupul meu fie prin

viaþã, fie prin moarte, cãci, pentru mine, a trãi esteCristos ºi a muri este un câºtig.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor, împreunã cu martirii care ºi-au dat viaþapentru cuvântul lui Dumnezeu, sã-l sãrbãtorim pe Mân -tuitorul nostru, martorul credincios al Tatãlui:

Doamne, ne-ai rãscumpãrat pentru Dumnezeuprin sângele tãu!

Prin martirii tãi, care au îmbrãþiºat de bunãvoie moar -tea ca mãrturie pentru credinþã,– dã-ne, Doamne, adevãrata libertate a spiritului.Prin martirii tãi, care ºi-au mãrturisit credinþa pânã lasânge,– dã-ne, Doamne, puritate ºi statornicie în credinþã.Prin martirii tãi, care au mers pe urmele tale purtândcrucea,– dã-ne, Doamne, harul sã suportãm cu tãrie greutãþile

vieþii.Prin martirii tãi, care ºi-au spãlat veºmintele în sângeleMielului,– dã-ne, Doamne, harul sã învingem toate ispitele trupu-

lui ºi ale lumii.Tatãl nostru.



Maria, înflãcãrat de iubire faþã de Fecioara Neprihã -nitã, l-ai umplut de râvnã pentru mântuirea sufletelor ºide dragoste faþã de aproapele, dã-ne, te rugãm, prinmijlocirea lui, ca, slujindu-i pe oameni din toatã inimapentru slava ta, sã ne învrednicim a deveni asemeneaFiului tãu pânã ºi în moarte. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi dom neºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

Ora medie 17

PSALMODIA

Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-adãruit numele sfânt al slavei.

Psalmul 118 (119),113-120

XV (Samech)113 Urãsc oamenii cu douã feþe, *

legea ta eu o iubesc.114 Tu eºti locul meu de refugiu ºi scutul meu, *

mi-am pus toatã speranþa în cuvântul tãu.115 Îndepãrtaþi-vã de la mine, toþi cei rãi; *

eu voi pãzi poruncile Dumnezeului meu.116 Fii ajutorul meu, dupã fãgãduinþa ta, ca sã trãiesc, *

ºi nãdejdea mea nu o dezamãgi.117 Susþine-mã ºi voi fi mântuit, *

ºi-mi voi gãsi neîncetat bucuria în orânduirile tale.118 Tu îi dispreþuieºti pe toþi cei care se îndepãrteazã

de la orânduirile tale, *pentru cã planurile lor sunt doar minciunã.

119 Ca cenuºa sunt înaintea ta toþi pãcãtoºii pãmântului: *de aceea am iubit învãþãturile tale.

120 Îmi tremurã carnea de frica ta *ºi mã tem de judecãþile tale.

Psalmul 78 (79),1-5.8-11.13

Plângere asupra Ierusalimului

Dacã ai fi cunoscut ºi tu... cele ce-þi sunt spre pace!(Lc 19,42).

1 Dumnezeule,popoarele pãgâne au nãvãlit în moºtenirea ta, †

au pângãrit templul tãu cel sfânt *ºi au prefãcut Ierusalimul în ruine.


2 Trupurile neînsufleþite ale slujitorilor tãi †le-au dat ca hranã pãsãrilor cerului, *ºi carnea credincioºilor tãi

au dat-o fiarelor pãmântului.3 Le-au vãrsat sângele ca apa împrejurul Ierusalimului, *

ºi n-a fost nimeni ca sã-i îngroape.4 Am ajuns de ocara vecinilor noºtri, *

de batjocura ºi râsul celor care ne înconjoarã.5 Pânã când, Doamne, te vei mânia? †

La nesfârºit? *Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul?

8 Nu mai lua în seamã împotriva noastrãgreºelile pãrinþilor noºtri, †

ci sã ne întâmpine degrabã îndurarea ta, *cãci suntem cu totul lipsiþi de putere.

9 Ajutã-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, *pentru slava numelui tãu!

Elibereazã-ne ºi iartã-ne pãcatele, *de dragul numelui tãu.

10 De ce sã spunã pãgânii: *„Unde este Dumnezeul lor?”

Sã se cunoascã între popoare rãzbunareaînaintea ochilor noºtri, *

pentru sângele vãrsat al slujitorilor tãi.11 Sã ajungã pânã la tine

gemetele celor prinºi în rãzboi; †scapã-i cu braþul tãu puternic *pe cei condamnaþi la moarte.

13 Iar noi, poporul tãu ºi turma pãºunii tale,te vom lãuda în veci †

ºi vom vesti lauda ta *din generaþie în generaþie.

Psalmul 79 (80)

Viziteazã, Doamne, via taVino, Doamne Isuse! (Ap 22,20).

Ora medie 19

2 Pãstor al lui Israel, ascultã, †tu, care-l cãlãuzeºti pe Iosif ca pe o turmã, *tu, care ºezi peste heruvimi, aratã-te în strãlucirea ta;

3 aratã-þi puterea în faþa lui Efraim,Beniamin ºi Manase *

ºi vino sã ne mântuieºti.4 Dumnezeule, fã-ne sã ne întoarcem, *

fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!5 Doamne, Dumnezeul oºtirilor, †

cât va dura mânia ta, *fãrã a þine seamã de rugãciunea poporului tãu?

6 Tu ne-ai hrãnit cu pâinea suspinelor *ºi ne-ai adãpat din belºug cu lacrimi.

7 Ne-ai fãcut de batjocura vecinilor noºtri *ºi duºmanii noºtri râd de noi.

8 Dumnezeul oºtirilor, fã-ne sã ne întoarcem, *fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!

9 Tu ai scos o vie din Egipt *ºi ai alungat popoare, ca s-o sãdeºti.

10 Ai pregãtit terenul pentru ea, *i-ai înfipt rãdãcinile ºi ea a umplut pãmântul.

11 S-au acoperit munþii de umbra ei *ºi de ramurile ei, cedrii lui Dumnezeu.

12 I-ai întins mlãdiþele pânã la mare *ºi lãstarii ei ajungeau pânã la fluviu.

13 Pentru ce i-ai smuls acum gardul, *încât toþi trecãtorii o jefuiesc?

14 O pustieºte mistreþul din pãdure *ºi o pasc animalele sãlbatice.

15 Dumnezeul oºtirilor, întoarce-te! †Priveºte din cer ºi vezi, *viziteazã via aceasta.

16 Ocroteºte ceea ce a plantat dreapta ta *ºi pe fiul omului pe care l-ai întãrit pentru tine.

17 Cei care au ars-o cu foc ca pe gunoi *sã piarã la ameninþarea feþei tale.

18 Mâna ta sã fie peste omul dreptei tale, *peste fiul omului pe care l-ai întãrit pentru tine.


19 Atunci nu ne vom mai îndepãrta de tine, †tu ne vei da viaþã *ºi vom invoca numele tãu.

20 Doamne, Dumnezeul oºtirilor,fã-ne sã ne întoarcem, *

fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!Ant. Domnul l-a încununat cu coroana dreptãþii ºi i-a

dãruit numele sfânt al slavei.

LECTURA SCURTÃ Iac 1,12Fericit este omul care îndurã ispita, pentru cã, dupã ce

va fi încercat, va primi coroana vieþii pe care a promis-oDomnul celor care îl iubesc.

V. În Dumnezeu am nãdãjduit.R. Nu mã tem de ce-mi poate face mie omul.


Maria, înflãcãrat de iubire faþã de Fecioara Neprihã -nitã, l-ai umplut de râvnã pentru mântuirea sufletelor ºide dragoste faþã de aproapele, dã-ne, te rugãm, prinmijlocirea lui, ca, slujindu-i pe oameni din toatã inimapentru slava ta, sã ne învrednicim a deveni asemeneaFiului tãu pânã ºi în moarte. Prin Cristos, Domnulnostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele IV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



Vesperele I 21

IMNUL

Bucurie eºti, Marie, eºti un soare ce rãsareDup-o noapte-ntunecatã ºi-ndelungã aºteptare.Tu îl naºti pe Creatorul; mâna ta îndurãtoareCãtre fiii tãi întinde-o, tu, Fecioarã-ntre fecioare.Rupt fiind de cer pãmântul, nefiind vreo legãturã,Sã coboare pe o scarã însuºi Domnul se îndurã;Tu eºti scara, Maicã Sfântã, ºi Isus pe ea coboarã;Sã urcãm ºi noi la dânsul, ne ajutã, o, Fecioarã.Nu-i în stare-o veºnicie îndeajuns sã te admireSfinþi ºi îngeri sus în ceruri, pe pãmânt întreaga fire.Chiar apostolii, profeþii, înaintea ta se-nchinã,Universul te cinsteºte ca stãpânã ºi reginã.Cânt de slavã-n veci Treimii pe pãmânt ºi-n cer rãsunã;Ea þi-a pus în mânã sceptrul, ea þi-a pus pe cap cununã,Nouã ni te-a dat ca mamã, ni te-a dat ca-mpãrãteasã,De aceea, îþi aducem cinstea noastrã cea aleasã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Cristos s-a înãlþat mai presus de ceruri ºi a pre -gãtit lãcaº de nemurire Maicii sale preacurate, aleluia!

Psalmul 112 (113)1 Lãudaþi, slujitori ai Domnului, *

lãudaþi numele Domnului!2 Fie numele Domnului binecuvântat, *

de acum ºi pânã în veac.3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, *

fie numele Domnului lãudat!4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, *

slava lui este mai presus de ceruri.5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru,

care locuieºte atât de sus, *6 care îºi pleacã privirea sã vadã

ce se petrece în cer ºi pe pãmânt?

15 august, Adormirea Maicii Domnului22

7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, *înalþã din mizerie pe cel sãrac,

8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, *de conducãtorii poporului sãu.

9 El o aºazã pe cea sterilã în casã *ca pe o mamã ce se bucurã de copii.

Ant. Cristos s-a înãlþat mai presus de ceruri ºi a pre -gãtit lãcaº de nemurire Maicii sale preacurate, aleluia!

Ant. 2 Poarta raiului a fost închisã tuturor prin Eva,iar prin Fecioara Maria a fost deschisã, aleluia!

Psalmul 147 (147 B)12 Laudã, Ierusalime, pe Domnul, *

preamãreºte, Sionule, pe Dumnezeul tãu.13 Cãci el întãreºte zãvoarele porþilor tale, *

el binecuvânteazã pe fiii tãi în mijlocul tãu.14 El dã pace þinutului tãu *

ºi te saturã cu cel mai bun grâu.15 El îºi trimite cuvântul pe pãmânt, *

cuvântul lui aleargã cu iuþealã mare.16 El face sã cadã zãpada ca lâna *

ºi presarã chiciura ca cenuºa.17 Azvârle grindina ca firimiturile, *

ºi gerul lui cine-l poate rãbda?18 Trimite cuvântul sãu ºi le topeºte, *

stârneºte vântul ºi vor curge apele.19 El vesteºte lui Iacob cuvântul sãu, *

lui Israel, legile ºi poruncile sale.20 El n-a fãcut aºa cu nici un alt popor, *

ºi nu le-a fãcut cunoscute judecãþile sale.

Ant. Poarta raiului a fost închisã tuturor prin Eva, iarprin Fecioara Maria a fost deschisã, aleluia!

Ant. 3 Fecioara Maria a fost înãlþatã mai presus deceruri; veniþi cu toþii sã-l preamãrim pe regele Cristos,cãci a lui este împãrãþia tuturor veacurilor!

Vesperele I 23

Cântarea Ef 1,3-103 Binecuvântat sã fie Dumnezeu

ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, *care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã

în ceruri, în Cristos.4 În el, Dumnezeu ne-a ales

înainte de întemeierea lumii, *ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste.

5 El a orânduit de mai înainte †sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *dupã bunul plac al voinþei sale,

6 spre lauda gloriei harului sãu, *pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit.

7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, *iertarea pãcatelor;

prin bogãþia harului sãu †8 care a prisosit în noi, *

în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea.9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale *

dupã bunãvoinþa sa,pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, *

10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor,recapitulând toate în Cristos, *

cele din cer ºi cele de pe pãmânt.

Ant. Fecioara Maria a fost înãlþatã mai presus deceruri; veniþi cu toþii sã-l preamãrim pe regele Cristos,cãci a lui este împãrãþia tuturor veacurilor!

LECTURA SCURTÃ Rom 8,30

Pe cei pe care Dumnezeu de mai înainte i-a hotãrât,i-a ºi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a ºi justificat;pe cei pe care i-a justificat, pe aceºtia i-a ºi preamãrit.


RESPONSORIUL SCURT

R. Maria a fost ridicatã la ceruri, * se bucurã îngerii.Maria.

V. Lãudând, îl binecuvânteazã pe Domnul; * se bucurãîngerii. Slavã Tatãlui. Maria.

Ant. la Magnificat: Iatã, de acum, toate popoarelemã vor numi fericitã, cãci mi-a fãcut lucruri mari CelAtotputernic, aleluia!

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55

Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul46 Sufletul meu *

îl preamãreºte pe Domnul47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *

în Dumnezeu, mântuitorul meu,48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *

Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *

ºi numele lui e sfânt.50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *

peste cei ce se tem de el.51 A arãtat puterea braþului sãu, *

i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *

ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *

iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *

amintindu-ºi de îndurarea sa,55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *

lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Vesperele I 25

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Iatã, de acum, toate popoarele mã vor numifericitã, cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic,aleluia!

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l preamãrim din toatã inima cu cântãri de laudã peDumnezeu, Tatãl atotputernicul, care a voit ca Maria,Mama Fiului sãu, sã fie cinstitã de toate neamurile ºigeneraþiile, ºi sã-l rugãm cu umilinþã:

Priveºte la cea plinã de har ºi ascultã-ne!Dumnezeule, care înfãptuieºti lucruri minunate, care pepreacurata Fecioarã Maria ai fãcut-o pãrtaºã cu trupulºi cu sufletul de slava cereascã a lui Cristos,– cãlãuzeºte inimile fiilor tãi spre aceeaºi slavã!Dumnezeule, care ne-ai dat-o pe Maria ca mamã, dãru -ieºte, prin mijlocirea ei, vindecare celor bolnavi, mângâ -iere celor întristaþi, iertare pãcãtoºilor– ºi tuturor mântuire ºi pace!Dumnezeule, care ai fãcut-o pe Maria plinã de har,– dãruieºte tuturor belºugul harului tãu!Biserica ta sã fie un gând ºi o inimã în iubire,– iar credincioºii, într-un suflet, sã stãruie în rugãciune

împreunã cu Maria, Mama lui Isus!Dumnezeule, care ai încoronat-o pe Maria ca Reginacerului,– primeºte-i pe cei rãposaþi sã se bucure în veci, împre-

unã cu toþi sfinþii, în împãrãþia ta!Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, privind la smerenia fericitei Fecioare

Maria, tu ai înãlþat-o la harul de a-l naºte dupã trup peFiul tãu unul-nãscut, iar astãzi ai încununat-o cu glorieneasemuitã; dã-ne ºi nouã, pentru rugãciunile ei, ca, mân -tuiþi prin taina rãscumpãrãrii tale, sã ne învrednicim a


fi pãrtaºi de slava cereascã. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi dom neºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã -ciunea mea.

Completoriul 27

Psalmul 4

Aducere de mulþumire

Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviatdin morþi (sf. Augustin).

2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; †

din strâmtorare, m-ai scos în larg: *ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea.

3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? *

Pânã când veþi iubi deºertãciuneaºi veþi alerga dupã minciunã?

4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minunipentru cel credincios: *

când strig cãtre el, Domnul mã aude.5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! †

Meditaþi acestea în inimile voastre, *în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi.

6 Aduceþi jertfe de dreptate *ºi nãdãjduiþi în Domnul.

7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” *Fã sã rãsarã peste noi, Doamne,

lumina feþei tale!8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea *

decât au ei atunci când li se înmulþeºtegrâul ºi vinul.

9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, *cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã.

Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã -ciunea mea.

Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

Psalmul 133 (134)Rugãciune de searã în templu


Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui,toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5).

1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnulvoi toþi, slujitorii Domnului; *

voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului.2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar *

ºi binecuvântaþi-l pe Domnul.3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *

el, care a fãcut cerul ºi pãmântul.Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este

singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeultãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toateputerile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi leporuncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºisã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pedrum, când te culci ºi când te scoli.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.

V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã -rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro -teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMÍTTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

Completoriul 29

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro -teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereViziteazã, te rugãm, Doamne, locuinþa aceasta ºi

îndepãrteazã de la ea toate cursele vrãjmaºului; îngeriitãi sfinþi sã locuiascã în ea ºi sã ne pãzeascã în pace iarbinecuvântarea ta sã fie pururi asupra noastrã. PrinCristos, Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer -nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!


Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum -nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 31

14 august 2010

Documents