1. 1. CONSTANTIN GORGOS sub i'edacfia ademecum m psihiatrie Autori : CONSTANTIN GORGOS CATALINA TUDOSE flORIN TUDOSE ILEANA BOnZAT ANTONESCU UVIU BOTEIAT ANTONESCU EDlTURA MEDICAL~" BUCURE~TI - 1985
2. 2. 'tj 1 ! j "~--~~--- PREFAT'j[, _._-~.,--_._---------- Psiltiatria ultimei jumata/i de seeol a cunoscut radicale modifidiri care au schimbat IUl numai con/inatal nozografic :;i metodele terapeufice de care dis- pune et :;i pozt/ta pe care 0 ocupa in rindul eelor/alte discipline medicale. Procesul de accelerare continua pc care flaxal informational it suterii s-a riisfrtnt cu putere :;i asupra cuno:;tintelor din domeniul La care ne referim. Daca as/lizi psihtatria este 0 ramura medicaId care beneliciaza de aportuL pluridisci- plinar 01 biologiei, geneticii, intormaticii, psiflOlogiei, sociologiei, chimiei, lizicit nucleare :;i atitor aile :;tiin/e integrindu-se intr-ufl efort 10 rindul lui integrator sf daca aeest lueru este bine eunoscut de cei ce lucreaza direct in domeniul el, flU ~lcela$ilucru se poate spune despre restill eolegilor medici care mai asociazll incd uneori imaginea bolnavului psihie ell cea a "corabiei nebunilor" purtindu-:;i pasa-gaii spre 0 nefericita destinatie. Car/ea de fatll "V ademeclllll in psiftiafrie" pare a Ii scrisii cu inlenfia pro- {.(ramatiea de a acoperi tocmai aceastii "tara a ntllulnui" dintre specialist :;i me- {[iwi de medicina generalll, venind sd tllrnizeze un bogal Inalerial documenlar erglimental teoretie :;ifaptic. Concepllt undar :;i sistema/ic, vademeeilmul ofera alit riispunsuri globaLe eit $i partiale la nivelul celor mai noi aehizitti contel77poranetuturor intrebiirilor care ar putea tral7llnta citdorul. Prezenlarea WIGr "sinteze" la inceputul tiecarui capitol infa/i:;eazii rezumaliv, concis, dar In aeela:;i limp ;,i incitant notiunile caresillt irldtspensabile aeestuia. Folosindu-se de un important material bibliografic in care 0 pondere inr fmdanlll it are - luau 2mbucuriitor i cu semniftcatii poziiive deosebite:;- eel au/oilton, autorii it metamorfozeaza La un nivel aecesibil medicalai nespecialist atr!buindu-i valente opera/ionale majore. DiC altfel aeeastli luerare vine sa confirme alilturi de aparifiile uliimilor ani eXistten/aunei :;coliromfme:;tide psihiatrie ale eiirei concepte :;iorieniiiri sint preluatecreator de noile genera/ii de psihiatri. A bordarea nuan/atd :;icritied a fiecdreia din pdr/ile eiir{ii semiologia, exploa- tar!!t' tunc/ionale, personalitatea, patologia, terapeutiea i organizarea asistenfci psihiatrice ii oferc1Ull dinamism deosebit care mentine atenjia cilitoralui $i-i sii- muleazli curiozitatea. Desigur exislii inca :;iin psihiatrie ca $i in atitea aile domenii zone 2n care cl/Iloaterea 52 atlii. in domeniul ipotezelor saa al posta/atetor. Este H ~I---------
3. 3. I!~ I I PREFATA 4 meritul autorilor vademecumului ca ~i aceste zone mai adumbrite sint puse sub lupa atenta a observajiei ~i sint prezentate deseori cititorului impreuna cu dezbac terile vii care le insotesc. Cartea este scri~a sub semnul sperantei "ve~nic tinara" a~a cum spune un frumos proverb indian avind optimismul moderat pe care cunoa~terea temeinica fi-l confera. Ea va veni sa implineasca un gol care persista de mai mult timp in litera- tura noastra de special itate constituindu-se intr-un instrument de lueru deosebit pentru toti medicii indiferent de specialitatea lor, dar in special pentru generalist i tinarul psihiatru. Sint sigur insa ca luerul eel mai important pe care "vademecurllul in psi- hiatrie" U aduce este posibilitatea de a alina in momentele de grea cumpana sufe- rinta bolnavului psihic. Scrisa cu daruire faja de bolnav pentru care carte a cauta tn permanenta nu solujii ci maximum de solutii, ea este ~i 0 pledoarie in favoarea acestuia, 0 rupere de cli~ee invechite care mai persista. Boala psihica exista ~i este Q dimensiune tragica dar reala a fiintei umane, ea insa nu trebuie privita de slu- jltorii lui Hipocrate, decit ca 0 boala faja de care trebuie sa aiM aceea~i "i-eaetie profesionala" ca in tata oricarei alte boli. Iar pentru ca aceasta "reaetie" sa fie ell mai adecvata ~i neutralizanta, vademecumul in psihiatrie prin claritatea, mo dernitatea ~i pragmatismul sau adace pirghiile necesare editiciului terapeutic. El va improspCita ~i actualiza cuno~tintele deprinse in anii studentiei, reta- miliarizind medicul eu psihiatria $i adaugindu-i imaginea ei contemporanli. Pentru toate acestea autori! m.erita sa tie insotiji pe dWe pe care :;i-au propUs so. fie ghizi competenti in domeniul psihiatriei. Prof. Dr. doc. VASILE PREDESCU
4. 4. ------------,---_.,--_._~--------~----~------~---------------------------_._._------- CUPRINS SEMIOLOGIE (C. Tudose, F. Tudose, C, Gorgas) Semiologie, concept, elemente definitori! . II:.Con~tiinta ~i tulburarile ei 1. Tu!burarile cimpului de con~tiina . 1.1. Tulburarile cJaritatii ~i integrarii clmpuJui de con~tiintii 1.2. Tulburiiri ale structurii cimpllluide con~tiintii . 2. Tulburarile constiintei de sine . 2.1. Tulburarile' con'~tiintei corporCilitatii (somatognozia) .. 2.2. Tulburarile constiintei realHatii obiectuale . 2.3. Tulburari ale con~tiintei propri~i persoane . :1. Tulburarile somnului ~i visului (insomniile; hipersomniile; visul) [I. Afectivitatea ~i tulburarileei 13 13 17 18 19 19 23 23 24 24 26 29 1. Starile de afcd 30 2. Tulburarile dispozitiei (hipotimiile; hipertimiile; tulburari ale dinamicii dispozqiei) j] 3. Tulburiiri ale emotiilor elaborate (paratimiile; fobiile; extazul) 37 HI. COffillortamentul instinctual ~i tulburarile Iui 41 1. Tulburarile instindului alimentar (exagcrarea ; anorexia; aberatiile alimentare) . 42 2. Tu! burarile instindului sexual (in realizarea contadu!ui sexual; perversiuni) .. 44 3. Tulburarile instinctului de conscrvare (conduita suicidara; conduite pseudosuicidare) 47 4. Tulburiirile instinctului matern (exagerarea; diminuarea; pervertirea) ..... 48 IV. Perceptia ~i tulburarile ei ..... 49 1. Senzatia (l1iperestezia; hipoestczia; sineo:tezia) 51 2. Perceptia 52 2.1. Agnoziile 52 2.2. ]luziile (fiziologice; patoJogice) .52 2.3. Halucinatiile (senzatii paf3zite; halucinatii; functionale, eidetice, fiziologice, psihosenzoriale; halucinoze; lehc-Jucinatiile psihice; 3socieri halucinatorii) 53 V. Atentia (hiperprosexia ; hipoprosexla; aprosexia) 61 VI. Memoria ~i tulburarile ei 1. Dismnczii cantitative (hipermneziile ~ hipcmneziile; amneziile) 2. Dismnezii ca1itDtivc - p2f2mneziile (iluziilc IT.Hezice ; al1cmneziileL __ ci3 65 58 II
5. 5. f) CUPRINS ; SEilfIOLOGlE PSIHIATRCC.4. VII. Gindirea ~i tulburarile ei 71 1. Tulbllrari in discursivltatea gindirii (tlilburari ale ritmului ; tulburari ale f1uenteB '74 2. Tulbmari in productivitatea gindirii (predominant cantitauve; predominant cali- tative; anideatia) 75 .3. Illiburari in ansambllli gindirii 77 3.1. Tulburari in valorizarea judecatilor ~ira!ionarncntelor glndirii (idei ; dominantc, preva]ente, obsesivc, delirante; structufarca delirantii ; delirul indus) 77 3.2. Tulburari operationale (pasagere ~i reversibile; permanent e) 82 4. Tulbllrari]e im3ginatiei (scaderca; cxaltarea; mitomania) ..... 83 VIII. Voinfa ~i tulburarile ei 85 Iulburari ale vointei (hiperblilia ; hipobuJia, abulia; impuLivitatea ; parabulia) 85 98 88 89 9' 9~ 95 96 97 ~ . A. Tulbllrari all' comllnicarii verbalc (limbajul) . I. Iul burari all' expresiei verbale (formate; fondice ; Jle semanticii ~i sintaxei) 2. Tulburari all' expresiei grafice (a]e morfologici; ale semanticii ~i sintaxci) B. Tul burari all' comunidrii nonverbale . I. Tinuta ; . 2. Mimica (hipermimii; hipomimii: paramimii) . 3. Gestica (ticurile; manierisrnul; bizareriile; negativismllJ; stereotipiile; perse- verarile) . IX. Comunicarea ;;i tulbudirile ei . X. Conduita motorie ~i tulburarilc ci 99 l. Oezorganizarea condllitelor motorii (agita(ia ; inhibilia motorie; catatonia) .. 99 2. Tlilburarile condllitei motorii pril] perturbarea controlului volitional (impulsillnile: impulsivitatea; raptusul; fugUe) , , I 101 Bibliografie , i 102 l1ETODE DE INVESTIGATIE (C. Gorgas, C. Tudose, F. Tudose) .. 107 Metode de investigaie in psihiatrie 107 1. Examcnul psihiatric 1]2 II. Examenul somatic 120 HI. Examenul neurologic I. Atitllc!inea ~i tonuslil . 2, jIotilitatea (elementara; involuntarii; c!cfieitarii) ~ 3. Sensibilitatea (subiectivii; obiectiva; moclificaliJ) '!. Afaziile (motorie; senzoriala ; mixUi) .... :;. Apraxiile (ideatoare; motorie; construdivii) ii. Agnoziile 7. Nervii cranieni 13! 131 132 137 138 140 14! 142
6. 6. CUPRINS ; METODE DE INFESTIGATIE IV. ExarnenuI oftalrnologic 7' 145 1. ManHestari- subjective 14G 2. Exal11enul fundului de oc hi - norma! ~i ]latologie 147 3. ManHestari oeulare in intoxicati! asoeiate cu tulburari psihice sall consecutivc l11cdi- catiei psihotrope ]r,~) V. ExarnenuI radiologic I. ,etode clasice (f:lra l11ijloace de contrast; cu mijloace de contrast) 2. ,"'etode moderne (scintigrafia; tomografia) . VI. Explori"iri electrodiagnO'stice A. Examenul clectroencefalografic . I. Iitmllrile traseului EEG (prinripale; secundare; morfoJogie; frecventil) . 2. Traseul EEG normal . 3. Modificari ale traseullii EEG (ampJitlidine; frC'eVE'lIla ; morfologie; org~nizare) 4. Trasee EEG patologice (variatii ale ritmuriJor in akeilll1iJe psihiee) 5. Posibilitali ~i limite ale EEG B. Examenul electromiografie ..... VII. Explorari genetice ~i biologice I. ExamenuJ geneiie 2. Explorilrile biologice VIII. Examenul llsihologic 154 1El[) 1GS 100 IG(} lid ] C3~ )64- !t:;.() , j(:' 172 173 J7G J76 i77 1830 I. Metode de investigare ~i obscrvalic (al1aJ11neza; observatia) ]84 2. Teste psihologice (de investigare a pcrsol13Iitalii, proiective, de ciiciel1jil) 185 IX. Ancheta sociala 192 Bibliografie selectiva i94 PERSONALITATEA (C. Gorgas, C. Tuc1ose, F. Tudose) ]97 Concept: personaJitate ,.psjJlOpatii L Norrnalitate - boala llsihica (istoric ; concept; c1asificari) II. Personalitate normaIa ... I. Incereari de definire a pcrsonaJitii(ii 2. Ineereilri de stabilire a unci tipoJogii III. Tulburari de personalHa,te 19; 207 2lG 2IG 221 224 l. Tulburiiri tranzitorii in dezvoltarea pCTSol1aJitiijii (tulburari de ccmportamcnt) 224 2. Tulburari 111modul de structurare a j)crso113litiilii (psihopatii) 225 2.1. Istorie, epidemiologie 226 2.2. Etiologic" clasificare '227 Ii i[ i I, ~---------~
7. 7. B CUPRINS : PERSONALITATE 2.3. Forme cHnice 228 2.3.1. Personalitatea structuralEi dizarmonic de tip paranoic 228 2.3.2. Personalitatea structuratil dizarrnonic de tip afectiv . 230 2.3.3. Personalitatea structuraUi dizarmonic de tip schizoid. 234 2.3,,1. Personalitatea structuratil dizarmonic de tip exploziv 235 2.3.5. Personalitatea strllcturata dizarmonic de tip obsesiv . 236 2.3.6. Personalitatea structuratil dizarmonic de ti p isteric .. 238 2.3.7. Personalitatea structur21a dizarmonic de tip astenic . 240 2.3.8. Personalitatea structurata dizarmonic de tip antisocial 241 2.3.9. PersonaHtatea structurata dizarmonic de tip border-line . 245 2.3.10. Personalitatea structurata dizarmonic de Up mixt ~i polimorf 247 2.4. Diagnostic pozitiv 248 2.5. Diagnostic diferential ; . ; 248 2.6. Evolu(ie .... 250 2.7. Tratament .... 250 3. Tulburari in evolu(ia personaHtatii cu)tiologie precizata (starile psihopatoide) 250 Bibliografie selectiva PATOLOGIE (C. Gorgas, C. Tudose, F. Tudose, 1.Botezat Antonescu L. Botezat Antonescu) '3 Diagnostic in psihiatrie : limite ~ierori . 1. Patologie psihiatrica secundara unui proces organic Delimitarea conceptu1ui ~i elemente de referinta . 1. Manitestari [Jsihiee in boli ell loealizare eneefalica . 1.1. Traumatismele cranio-cerebra1e (i'storic: epidemiologic ;etiologie c1asificari: ,- forme cHnice; diagnostic pozitiv ; diagnosttc difetentia1 ; evolutie tratament) 1.2. Tumori cerebrale'" 1.3. Lues cerebral* 1.4. Infectii intracraniene* 1.5. Epilepsii* ..... 2. J'vlanifestari [Jsihice in bolile generale 2.1. Boli endocrine* . 2.2. Boli eu patogeneza metabolicii* 2.3. Boli neurologiee degenerative* 2.4. Boli infectioase generale'" 2.5. Afectiuni cardio-vaseulare* 3. Manifestari psihice in boli cu etiologie toxicii 3.1. A1coolismul* . 3.2. Toxicomanii* . 4. Manitestari psihice in perioada puerperala 4.1. Tulburarl psihice in graviditate . 4.2. Tulburari psihice ale postpartumului . 4.3. Tulburari psihice postabortum . 5. Manitestiiri [Jsihiceconsecutive virstei . 5.1. Tlliburari psihice din periaada adolescentei* 5.2. Tulburari psihice din perioada sen~scente t G. Demen(e* (sindromu1 demential camun; demen(e secundare ; presenile; senile) Bibliografie selediva ' ....... # Vezi paranteza de la 1. 1. 252 257 257 268 268 273 273 282 288 294 299 316 316 320 326 330 132 338 338 352 359 360 361 362 364 364 376 393 408
8. 8. CUPRINS : PATOLOGIE 9 4]2 o Delimitarea conccptului ~i elnhcnie de referinta " 4]2 1. Reactii psihice palolagice" " 416 1.1. React1i psihctice (eu tulbvrri: predominant ale con~tiintei, predominant ale afediviUitii; de tip deliran!) 417 1.2. Reactii nevrctice 420 2. Nevrozele* 421 2.1. Neurastenia* ". 426 2.2. Nevroza depresiva* 429 2.3. Nevroza anx1oasa* 432 2.4. Nevroza fobica* 435 2.5. N evroza 0 bsesivocorr:pvlsivEi* 439 2.6. Nevroza isterica* 443 2.7. Nevrozele n:otor1i* 448 3. Dezvoltari patologice reactive ale perscnalitiijii* (delirul senzit1v de relatie; dezvol tarile: hipocondrice, depres1ve, prevalcnte prin 1zo]are sociala) .... " 454 Bibliografie selectiva ; 458 lHo Psihogenii 461 III. Endogenitate ~i endogenii Delimitarea conceptului ~i elemcntelc de refuinta 461 1. Psihoza maniaco-depresiv6.* 465 Episodul maniacal 468 Episodul depresiv 470 Forme rnixte .. 472 2. Psihoze schizotrenice* 478 Schizofrenia hehefrenica 488 Schizofrenia catatonica 489 Schizofreniaparanoida 489 &hizofrenia afectiva 490 Schizofrenia reziduala 491 Schizofrenia simpJa 191 3. Psihoze deiirante cronice neschizotrenice* iC" 498 Paranoia* .... 500 Parafrenia* '" ..... 503 Bibliografie selediva 507 II'ERilPIE: (C. Gorgos, L. Botezat Antoneseu, F. Tudose) .... 51i Terapie psihiatrica : principii generale ........ ; .... 511 Ii. (Terapii biologice specifice): chimioterapia (medicatia psihotropa) 514 1. PsihoJeptice (sedative) 515 1.1. Sedative ~i anticonvulsivante (definitie, istor1c, actiune, indica[ii, ccntraindi- catii, prezentare; sedative nehipnotice ; sedative hip notice ; antiecnvulsivante) 515 1.2. Neuroleptice (definitie, istoric, c1asificare, farmaeocinetica, metabolizare, ac- punl, inteactI~~l, efeete. secyndare ~itratarnentul, lor; antlparkimoniene; ~ cura neurOlepIica; nelJroJeptrce CLi utJlIzare eurenta) 520 1.3. TrallchiIizante (definitie, istoric, clasificare; farmacocinetica, mdaboIizarL, actiune, efecte secundare, indicatii ~i ccntraindicatii ; tranchilizante CD utiIizare curenta) '" C , 546 !! v?:~ oara~te2'.adB 1.0. 1. 1.
9. 9. 10 CVPRINS : PATOLOGIE-TERAPIE 2. Psihoanaleptice (stimulente) 550 2.1. Timoleptice (antidepresive ciclice) (dcfinilie, istorie, clasificare, farmacocinetidi, metabolizare, actiune, efecte secundare ~itratamentullor, indicatii ~i contra- indieatii, antidepresive cu utilizare curenHi) , 551 2.2. Timoanaleptice (antidepresive IIV1AO) , 559 '2.3. Nooanaleptice (stimulante ale vigilentei) (an'aleptice simple cu actiune dirccHi ; amine sintetice; psihotonc sintetice; psihotone de reglare metabolidi) 560 3. Psihoizoleptice (stabilizatoare) (sarurile de Etiu) 56 Probleme generale, importanta problemci ! ORGANIZARE PSIHIATRJCA (C. Gorgas, F. Tudose) 595 595 577 582 584 587 587 588 589 590 jG9 572 565 ~ . ............. , . III. Psihoterapia l. Psihoterapii individuale . 1.1. Dialectice (psihanaliza; alte terapii de inspiratie psihanalitidi; analiza exis- tentiaJa; psihoterapia non-directiva Rogers; psihoterapii scurte; logoterapia Frankl) . 1.2. Terapii sugestive ~i hip notice (hipnoza ; sugcstia armatii - protreptiea; reve- ria dirijata ; metode de relaxare; biofeedback; subnarcoza barbituricii) 1.3. Terapii comportamentale . 1.4. Terapii ale creativitiitii (ergoterapia ; artterapia; meloterapia.) . 2. Psihoterapii colective . 2.1. Psihoterapii de grup (terapii de sustinere; terapii de orientare analiticii) 2.2. Psi hodrama . 2.3. Terapia familiei Bibliografie II. Terapii biologice speciale .1. Metode de actiune in ocrotirea sanatatii mintale 597 I. Profilaxia primara (factori de risc ; masuri mcdico-socialc; masuri de influentare a opiniei publice) 597 2. Profilaxia secundarii (depistarca: individualii, eolectiva; tratamentul) , 60 3. Profilaxia tertiara (dispensarizarea; miisuri legislative; tratarea bolnavilor psihici periculo~i) 604 II. Institutii medicale angajate in prevel1irea ~i oombaterea bolilor psihice 612 l. Unitiiti de spitalizare totalii (spitalul de psihiatrie; sectia de psihiatrie din spitalul general; spitale sau sectii de postcura) , 613 2. UniUiti de spitalizare partia1a (semiambulatorii) (spitalul de zi ; alte tipuri de spita- lizare partiala) 619 3. Asistenta ambulatorie (laboratorul de saniitate mintalii ; cabinetul de psihiatrie din dispensarul policlinic; dispensarul de medicina generala) ' 622 4. Unitati complexe-multifunctionale (Centrul de Siinatate Mintala) , 625 III. Pr0p':ame ,de sanata~e ,~i~r~dpam indioatori de eficienta utili- zat1 111 aSlstenta pSlhlatnca 628 '1. Eficacitatea (definitie; criterii) , 630 2. Efieienta (organizarea activitiitii ; volumul asistentei medica Ie ; utilizarea rationala a cadrelor ; calitatea asistentei medieale; eficienta economicii) 631 'Bibliografie selectiva 651 Index de autori .. 653 Undex alfabetic ' 659
10. 10. ARGUMENT Aparitia unei noi carfi nu lrebuie sll constituie neaparal un succes, ea poate marca doar 0 prezenfa, exprima 0 opinie, poale oglindi un mod de a privi 0 pro- blemli sau pllr $i simplu poale salisface dorin(a de comunicare interumana, addu- gindu-se unui $ir infinit care incepe in negura timpului $i nu se va termina nici-odala. De ooicei celeafinnate inlr-o carte sint valabile numai penlru 0 clapa $i nu penlru elernitate. Ele' nu exprima un adevar absolut $i credem cd este obligaloriu f1 ne asocia pertinentei aserfiuni a llli Hans Helmut Krist: "Ga-nlll7lituladeudr este ca un balansoar in neincetala pendlllare - decisiv este in ce moment ie ([fjcziin el", Am seris aceastd carte $i pentru cd, rdmasd mull timp 0 Cellu$areasd a med/- einii, psihiatria impdrtd$e$te azi destinul amintitului personaj: numai ei i se po- trive:;te rivnitul "condur" al patologiei moderne. La intrebdrile tot mai insistente ce, cum $i unde poale face ea, am inccrcot sll oferim riispunsuri $inu noi dileme. Dorinfa noastra a lost sa ne adresam medicului generalist $i prin acesta tuturor medicilor, dar ill prim III rind celor din ambulator aflafi in prima linie a luptei contra bolii, in contact nemijlocit ii permanent Cit bolnavul, in mijlocul problemelor lui de viafd, Fard a avea pretenfia sd epuizeze tot (C se poale spune mai ales in psihialric, fau! a crede cd au fost gCisitesolu/We atit de mult $i de mulfi cdlltaie _ cartea Sf' dorcte a fi numai un punct de vedere mai ordonat sau cILiarpragmatic care, ('['i- dent, nu poate fi unieul valabil. $i poate tocmai de aceea 0 carte este in primu! rind un prilej de dialog (cu condijia ca acesta sd se poarte pc marginea textlllui ei eilit in prealabil) - nimeni neputind sa-$i pcrmitd, fdrd riseul de a deveni ri- died, sa ereadd ed define monopolul absolut, alltoritar ii incontestabil al cunoa:;- terii, $i mai ales pc cel al exprimdrii acestei cunoa:;teri. Ideea "nwnai noi ~tim, numai noi putem Spunc sau mai ales avem dreptul de a spune" nu trebuie nici dezMtuta niei comMiutd aici, unul rdin Lcapitolele[carjii ofedi riispuns acestei alit de simple dar in aeelai timp ii aW de delicate probleme. Sintem convin$i de lipsurile inerente oricarei lucrari i vom fi recunoseiiiori wturor celor care nc vor ajuta sa Ie eliminam, convin$i cd, desigur, cea mai bund carte este cea care nu a fost inea scrisa, iar eea ideala este cea care nu se poate serie $i nici nu se va serie atita timp cit cei care ar fpurea sa 0 taca se preocupa numai de ceea ce fac ceilalfi.
11. 11. 1 II ! I I j PARTEA I SEMIOLOGIE Psihiatrul este un medic in aetiune, fn a caruidefinitie, logosule:;;te tn- locuit cu iatrike, puterea de a vindeca. Aceastadistinetie, care in urma ell un seeol, parea un ironic eufemism, este 0 realitate pe care ultimele decenii au impus-o fara posibilitatea de a fi contestata. Dar, orice terapie penb;u. a .fi medical a, nu poate fi dedt rezultatul examinarii clinice, conc1uzie faptidi a acesteia. Ea este insa9i pertinenta medicului, capacitatea Iui de a-9i orga- niza in modele cuno9tintele 91 de a stabili strategii decizionale 9i terapeutice 1:n rezonanta simpatetica cu bolnavul. Un ilustru anatom'st spunea d - a vedea 9i a descriesint doua lucruri pe care fiecare crede di Ie poate face 9i de care totu9i putine persoanestnt capabile, la care vomadauga faptul ca 'ledem fntotdeauna mai bine eeea ee ne a9teptam sa 'ledern, sau ceea ee am invatat sa 'lectern. Definita simplu "ca 9tiinta care trateaza semnele bolilor", semiologia medical a trimlte 13 un mJdei precis, simptomu1, fenomen identifieat ca avfnd le~atura cauzala cu starea deboala. Simptomul sonntic este deci ultima 'leriga dintr-un lant cauzal determinat de un proces patolog1c 9i prin care luam cuno9tinta de acesta. Ceea ce Tecep- teaza somatidanul sint date imediate, nemediate, pe care Ie paate pune in e'lidenta cu simturile sau CH, din ce in ee mai complicatele si m3i exactele tehnici' de explorare. ' C'lZul semiologle1 psihiatrice este mlllt diferit, trairile bolna'lului nu. pot Bjunge "dired" sub incidenta psihiatrului, ci numai ~i doarln masura in care Ble se materializeaza in comportamente ~i bin~fnteles fn comportam.~ntul verbal. "NOil idem est si duo dicunt idem" are un intelesdeplin In psihiatrie pentru caun "comportament material" nu semnifidi aceea~i traire. Legatura cauzaUi semn-proces somatic, nu exist a: dedt tn cadru! halilor organice. o a cioua deosebire fundamental a Intre semiologulsomatician ~i eel psihiatru estefundamentata de finalitatea posibilitatilor de manifestare a semnelor, care, in prima 'lariantfi este netif(semnullnsu~L e@ abatere, .depa- ~ind ni9te limite), iar in a doua, praCtic infinitil (contihi!hU care 5e Imple- efte eu forma, relativ mai fixa avina 0 variabilitate exfrend).
12. 12. 14 SEMIOLOGIE PSIIlI/lTRICA Simptomul somatic are ca domeniu de referinta 0 realitate partajab;' $i analizabiJi:j ca atare, din care rezulUi )i independenta simptomelor; eeI psihiatric nu are dedt valoore contextuaUi, psihicul nefiind divizibil (descr;(- rea functiilor psihicului separate fiind doar un postulat care s-a doved!t OJ> rativ). Descrierea unor sindroame 1n psihiatrie este adesea doar 0 trecere J;T revista a felului in care oceea~i tulburare se reflecUi simultan asupra mai mulhr "funetii" psihice. Modele/e mecanicJste ale secolulul trecut (de care nu este stnlln nlcl mode/ul ,ne- Iileal propl'iu-zis) au grevat oarecum dezvoltarea seml%giel psihiatrice. Opoz1tla desehis,j