127169162-brian-trache-iti-schimbi-gandirea-iti-schimbi-viata.pdf

7/18/2019 127169162-Brian-Trache-Iti-Schimbi-Gandirea-Iti-Schimbi-Viata.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/127169162-brian-trache-iti-schimbi-gandirea-iti-schimbi-viatapdf 1/166

BRIAN

TTRER^Cnr

http://www.a-pdf.com/

http://www.a-pdf.com/



Cum s - i descoperi întrec|ul poten ială ţ ţ pentru succes şi realiz ri!ă

11 a fost conceput ca un sistemămenit să và transforme gândirea proprie şi poten ialul pas cu pas, astfel încât sţ ă pute i avea succesul dorit în fiecare aspect al vie ii.ţ ţ

8nan Trac se a!ea" pe importan a fi! rii scopurilor, pe eli#erarea gândirii şl peă ţ ă capacitatea de a imagina propriu$ poten ial nelimitat. %oispre"ece princiţ pii carea&ut pe oricine sa porneasc pe calea unei vie i personale şi profesionale multă ă ţ mai împlinite. 'utorul este atât unul dintre cel mai cunoscu i oratori profesionişti,ţ cât şi o personalitate în lumea afacerilor de ast "i. în fiecare an, el îşi tr ieşteă ă visul prin faptu$ c a&ut mii de oameni s îşi tr iasc la rândul lorvîsurile.ă ă ă ă ă

%ale Carnegie spunea că exist patru câi, şi numaipaîru, prin care putem aveaă contact cu lumeo. Suntem evalua i şi clasifica i în func ie de ce facem, cum ţ ţ ţ ar t m, ce spunem şi cum o spunem.ă ă

Colec ia C r i C(eie a fost conceput întocmai pentru a v a&uta sa parcurge iţ ă ţ ă ă ţ aceste patru c i, de"v luind secretele de succes ale celor mai avi"a i autori înă ă ţ materie. )(iduri esen iale pentru cei ce doresc s îşi ating scopurile propuse şiţ ă ă s ai# o via fericit şi ec(ili#rat .ă ă ţă ă ă

5948486003137

www.curteaveche.ro -------...

http://www.curteaveche.ro/

http://www.curteaveche.ro/



or I colec ia ţ

i^l I c r i cheieă ţ*R+' TR'C- este un om de afaceri de succes şi unul dintre oratorii motiva ionali profesioiiişti din lume. El aţ început, a construit, a de"voltat şi a sc(im#at de afaceri diferite. /us ine pre"ent ri în fiecare an în fa a aţ ă ţ mai mult de 0 de persoane din /tatele 2nite, Canada, Europa, 'ustralia şi 'sia. %iscursurile, pre"ent rileă şi seminariile lui *rian sunt adaptate pentru fiecare grup. 'ceste prelegeri au fost descrise ca fiind3inspira ionale, amu"ante, motiva ionale, pline de informa ii4. El a cola#orat cu apro!imativ 0 de corpora ii, aţ ţ ţ ţ sus inut peste de pre"ent ri şi s5a adresat în fa a a mai mult de de oameni.ţ ă ţ

6rintre discursurile şi seminariile sale se num r 7ă ă iderul în nou mileniu 5 Cum s fii un lider mai eficient înă fiecare domeniu al vie ii de afaceri. înva cele mai e!presive şi practice strategii descoperite vreodat pentru aţ ţă ă gestiona, a motiva şi a o# ine re"ultate mai #une decât pân în pre"ent.ţ ă"#ndirea în secolul al $$I-lea 5 Cum s gândeşti, s planifici şi s ai re"ultate mai #une decât competitoriiă ă ă t i. înva s o# ii re"ultate mai #une rntr5un mediu de afaceri care se mişc şi se sc(im# rapid.ă ţă ă ţ ă ă %siholo&iarezultatelor e'celente 5 Cum gândesc şi ac ionea" oamenii de vârf în fiecare domeniu al vie ii personale şiţ ă ţ de afaceri. înva o serie de metode şi straţă tegii practice, dovedite pentru a o# ine re"ultate ma!ime.ţ (trate&iisuperioare de v#nzare 5 Cum s vin"i mai mult, mai repede şi mai uşor unor clien i din ce în ce maiă ţ

preten ioşi pe pie e din ce în ce mai competitive. înva cum s vin"i produse şi servicii cu pre uri ridicateţ ţ ţă ă ţ versus competitorii cu pre uri sc "ute.ţ ăa editura noastr au ap rut7ă ă Create Your Own Future. ow to !aster t"e #$ Critical Factors of %nlimitedSuccess &'iitorul depinde de tine, 9:, (O)*S+ ow to (et ver-t"in You /ant, Faster 0"an You ver0"ou"t 1ossi2le 34eali5area elurilor, ţ ;:.

*R+' TR'C-

(C)I*B+N, "+N,IRA /0I (C)I*BI 1IA0A

Traducere de ')E+C'5R'2C' C +<'Ă

*2C2RE=T+, ;



,escrierea CI% a Bi2liotecii Na ionale 0RAC3ţ BRIAN(chim2#nd &#ndirea î i schim2i via aţ ţ > *rian Trac trad.7 'ngelica5Raluca C liman *ucureşti7 Curtea ?ec(eă 6u#lis(ing, ; 99 p.@ cm AC r i5c(eie, B:ă ţ +/* A1: BD95;;B50058 +/* A19: BD85BD95;;B5005

+. C liman,ă 'ngelica5Raluca Atrad.:

10B.B

Coperta colec iei şi foto7ţ met(i 'ndrâs *ama

*R+' TR'C-C)6( YO%4 0I67I6(, C)6( YO%4 *IF ow to %nloc8 Your Full 1otential for Success and )c"ievement

Coprig(t F 9 # *rian Trac'll rig(ts reserved. T(is translation pu#lis(ed under licence.

F Curtea ?ec(e 6u#lis(ing, ;, pentru pre"enta versiune în lim#a română

+/* A1: BD95;;B50058 +/* A19: BD85BD95;;B5005

,edica ie4ţ

So iei mele, 9ar2ara, de la care am înv at atât de multe despre "rvportan a draostei şi ţ ăţ ţ

a familiei.

0u eşti spri:inul meu principal şi cea mai mare surs de inspira ie a mea.ă ţ

C2?GT H'+TE

%ac eşti gata s te #ucuri de m re ie şi s o# ii re"ulă ă ă ţ ă ţ tate e!traordinare, ai în mână (arta potrivit . i se desf şoar înainte '%5ul viitorului t u. 6entru a5 i crea im viitoră Ţ ă ă ă ţ

min!mat, nu tre#uie decât s citeşti aceast carte, s te (ot r şti cum o vei aplica înă ă ă ă ă propria via , s scrii un plan, iar apoi s continui cu entu"iasm şi s faci în aşa fel încâtţă ă ă ă acesta s se împlineasc .ă ă

Tre#uie s î i m rturisesc un lucru. /unt unul dintre admiratorii cei mai înfl c ra i aiă ţ ă ă ă ţ lui *rian. 5am studiat, i5am cercetat mimca şi re"ultatele e!traordinare pe care le5ao# inut. %e asemenea, sunt unul dintre prietenii şi colegii lui apropia i. 'm lucratţ ţ împreun de multe ori, ne5am întâlnit şi am discutat de nenum rate ori.ă ă

*rian este imul dintre cei mai #uni gânditori şi scriitori despre de"voltare personal şiă succes personal din lume. =tiu acest lucru@ am vândut mai mult de 8 de milioane dec r i menite s îi a&ute pe oameni s îşi ating poten ialul.ă ţ ă ă ă ţ

Sc"im2ând ândirea, î i sc"im2i via a ţ ţ î i arat cum s î i descoperi resurseleţ ă ă ţ interioare e!traordinare şi cum s 5 i e!ploate"i puterile incredi#ile. ?ei înv a cum să ţ ăţ ă atragi în via a ta to i oamenii şi toate resursele de care ai nevoie pentru a atinge oriceţ ţ o#iectiv pe care i51 sta#ileşti.ţ



?ei fi uimit atunci când vei începe s ai re"ultate noi, mai #une, dup folosireaă ă acestor concepte şi idei în tot ceea ce faci. 'cestea sunt aceleaşi principii între#uin ateţ de to i marii câştig tori, de cei deveni i milionari prin for e proprii sau de liderii din toateţ ă ţ ţ domeniile.

+n lucrarea de fa , vei înv a pas cu pas un drum c tre succes pe care vei a&unge sţă ăţ ă ă îl implemente"i, uşor şi f r efort. 'ceast strategie de succes este atât de logic şi î iă ă ă ă ţ ofer atât de multe #eneficii şi împliniri, încât repre"int o adev rat revolu ie înă ă ă ă ţ performan a personal .ţ ă

'tâta vreme cât oricum gândeşti, de ce s nu reflecte"i la lucruri m re e şi s nu o# iiă ă ţ ă ţ re"ultate e!celenteI

*rian este o lumin puternic în lumea oratoriei şi a c r ilor de profil. El a f cut lucruriă ă ă ţ ă e!traordinare, pentru el însuşi şi alte sute de mii de oameni. <odul de a gândi al lui *rianpre"entat în aceast carte te va inspira s faci şi tu la fel sau c(iar mai mult.ă ă

6reg teşte5te pentru una dintre cele mai mari aventuri şi e!plor ri în primul şi cel maiă ă important teritoriu 5 mintea ta$ ?ei #eneficia de o e!perien minunat .ţă ă

<'RJ ?+CTKR L'/E 'utorul lucr riiă Sup de pui pentru suflet ă

C2?'T H'+TE



<2 2<+R+Ţ

'm avut nevoie de mul i ani de munc , lecturi, predare şi e!perien pentru a scrieţ ă ţă aceast carte. enum ra i oameni au contri#uit la modul meu de a gândi şi auă ă ţ repre"entat îndrum tori invi"i#ili pe m sur ce capitolele erau scrise. 'ş dori să ă ă ă mul umesc în primul rând prieteţ nului meu, <arM ?ictor Lansen, care m5a pre"entat înurm cu mul i ani lui Emmet No!, poate cel mai rafinat gână ţ ditor al secolului OO. EmestLolmes, fondator al Science of !ind, mi5a desc(is oc(ii şi inima c tre universul poten iaă ţ 5lului incredi#il pe care îl do#ândeşte fiecare persoan atunci când îşi sc(im# via a şiă ă ţ modul de a gândi. <arii profesori spirituali precum C(arles Nillmore, eville, Eric*utterPort(, Qane %er şi Ro#erto 'ssagioli au avut şi ei o influen profimd asupraţă ă modului meu de a gândi.

%e asemenea, aş dori s mul umesc tuturor acelor scriă ţ itori despre succes care aue!ercitat o influen minunat asupra mea şi a lumii, precum apoleonţă ă Lill, <a!Pell<ait", Claude *ristol, %avid /c(Par", Q. Clement /tone, Earl ig(tingale, im RS(n, igaglar, %ennis Qaitle şi C(arlie ones.

/criitorii din domeniul economic, precum 6eter %rucMer, 'ndreP )rove, Jen*lanc(ard, Qarren *ennis, Tom 6eters,ido Uu#ein şi <ars(all )oldsmit( m5au îm#og it nespus cu ideile şi p rerile lor.ăţ ă

'ş dori s îi mul umesc editorului meu,ă ţ <att(eP Lolt, de la Editura o(n Qile V /ons,pentru spri&inul puternic pe care mi 15a acordat pe durata edit rii acestei c r i şi pentruă ă ţ încura& rile sale constante în timpul multelor +tmi necesare redact rii şi edit rii.ă ă ă

u în ultimul rând, aş dori s îi mul umesc so iei mele minunate. *ar#ara, şi copiiloră ţ ţ

mei e!traordinari 5 C(ristina, <ic(ael, %avid şi Cat(erine 5 pentru spri&inul şi r #darea loră în timpul lungilor ore petrecute departe de ei în scopul definitiv rii acestei lucr ri.ă ă

Introducere

6u exist pe 1 mânt nici un lucru pe care s nu;# po i avea ; odat ce ai acceptat mentală ă ă ţ ă faptul c îl po i o2 ine.ă ţ ţ

RK*ERT CK+ER

Adev rul despre tine■ ă

Eşti o persoan cu adev rat #un . <eri i o via minuă ă ă ţ ţă nat , plin de succes, fericire,ă ă #ucurie şi emo ie. 'i dreptiil s ai rela ii optime, o s n tate e!celent , un serviciu valorosţ ă ţ ă ă ă şi o independen financiar . 'cestea sunt drepturile tale prin naştere, lucrurile pe careţă ă via a ta este menit s le includ .ţ ă ă ă

Eşti n scut pentru succes şi pentru a avea un nivel ridicat de stim , respect de sine şiă ă mândrie personal . Eşti e!traă ordinar@ nu a mai e!istat niciodat o persoan e!act ca tineă ă în toat istoria omenirii pe 6 mânt. 'i nişte talente şi a#ilit i nee!ploatate a#solută ă ăţ e!traordinare care, dac ar fi descă ătuşate şi puse în aplicare, i5ar aduce tot ce î i doreştiţ ţ în via .ţă

Tr ieşti în cel mai #un moment din toat istoria omenirii. Eşti încon&urat deă ă

nenum rate oportunit i pe care le po i folosi pentru a5 i îndeplini visele. /ingurele limiteă ăţ ţ ţ



reale referitoare la ceea ce po i fi, avea sau face sunt cele pe care i le sta#ileşti prinţ ţ modul propriu de a gândi. 6oten ialul viitorului t u este, practic, nelimitat.ţ ă

1 <2 2<+R+Ţ



0rezeşte-te la realitate!■

Cum ai reac ionat la cele trei paragrafe de mai susI 6ro#a#il c ai avut douţ ă ă r spunsuri. în primul rând, i5a pl cut ce au e!primat şi dorin a ta ar" toare a fost ca eleă ţ ă ţ ă s fie adev rate şi pentru tine. 'l doilea r spuns al t u a fost, pro#a#il, marcat deă ă ă ă

scepticism şi neîncredere. %eşi î i doreşti în adâncul sufletului s ai o via plin deţ ă ţă ă s n tate, fericire şi prosperitate, când citeşti acele cuvinte, îndoielile şi st rile tale deă ă ă team apar imediat pentru a5 i aduce aminte de motivele din cau"a c rora aceste vise şiă ţ ă eluri nu sunt posi#ile. Ei #ine, nu eşti singurul$ţ

E!act aşa am sim it şi eu cu mul i ani în urm . %eşi voiam s fiu o persoan deţ ţ ă ă ă succes, nu eram în"estrat cu a#ilit ile şi educa ia necesare şi nu dispuneam de un loc deăţ ţ munc . u aveam nici cea mai mic idee de ce aş putea face pentru a5mi îm#un t iă ă ă ăţ situa ia. < sim eam prins în capcan între idei m re e, pe de o parte, şi oportunit i şiţ ă ţ ă ă ţ ăţ resurse limitate, pe de alt parte. 'm descoperit apoi o serie de principii remarca#ile,ă c rora li s5au datorat marile succese şi descoperiri ale tuturor timpurilor, şi via a mea s5aă ţ sc(im#at pentru totdeaima.

%up ce le5am aplicat în propria via , am început s vor#esc despre aceste legi şiă ţă ă concepte şi altora şi s îi preg tesc s pm în practic aceleaşi idei. %e atimci, amă ă ă ă ă sus inut mai mult de dou mii de discursuri şi seminarii de câte patru "ile, în de ri, înţ ă ţă fa a a peste dou milioane de participan i. Cei mai mul i dintre ei au fost, de asemenea,ţ ă ţ ţ sceptici când au au"it pentru prima dat aceste idei de optimism şi posi#ilit i, pân cândă ăţ ă au aflat ceea ce vei afla şi tu în paginile ce urmea" . 'ceste idei le5au sc(im#at vie ile,ă ţ aşa cum i5o vor transforma şi pe a ta.ţ

■ *arele principiu

Cel mai important principiu mental şi spiritual descoperit vreodat este,5 poate, acelaă că devii ceea ce ândeşti în cea mai mare parte a timpului. umea ta e!terioar repreă 5

"int în mare m sur o imagine în oglind a universului t u interior. Ceea ce se întâmplă ă ă ă ă ă în exteriorul t u este o reflectare a ceea ce se întâmpl înă ă interiorul t u. î i po i da seamaă ţ ţ de starea interioar a unei persoane o#servându5i aspectele e!terioare ale vie ii 5 şi nuă ţ poate fi altfel.

■ "#ndurile sunt ac iuniţ

<intea ta este e!traordinar de puternic . )ândurile tale controlea" şi determină ă ă aproape tot ceea ce i se întâmpl . 6ot s î i m reasc sau s î i micşore"e pulsul, s î iţ ă ă ţ ă ă ă ţ ă ţ îm#un t easc sau s î i îngreune"e digestia, s î i sc(im#e compo"i ia c(imic aă ăţ ă ă ţ ă ţ ţ ă sângelui, s te a&ute s dormi sau s te in trea" noaptea.ă ă ă ţ ă

)ândurile tale te pot face fericit sau trist, uneori c(iar într5o clip . Te pot face atent şiă concentrat sau distras şi deprimat. Te pot face popular sau nepopular, încre" tor sauă nesigur, po"itiv sau negativ. )ândurile tale te pot face s te sim i puternic sauă ţ neputincios, victim sau învină g tor, erou sau laş.ă

în via a ta material , gândurile tale te pot face s ai succese sau eşecuri, s fiiţ ă ă ă prosper sau lovit de s r cie, respectat sau ignorat. )ândurile tale şi ac iunile pe care leă ă ţ declanşea" î i influen ea" întreaga via . %ar cea mai #un veste o constituie faptul că ţ ţ ă ţă ă ă toate acestea se afl su# propriul t u control.ă ă

■ "#nduri sentimente şi dorin eţ

Eşti un amalgam comple! de gânduri, sentimente, atitudini, dorin e, imagini, temeri,ţ speran e, îndoieli, opinii şi am#i ii, fiecare sc(im#ându5se constant, uneori de la oţ ţ secund la alta. Niecare dintre aceste însuşiri ale personaă lit ii tale le afectea" peăţ ă

11 +TRK%2CERE



celelalte, loneori în mod neprevă"ut. întreaga ta via este re"ultatul întrep trunderilor şiţă ă intercone!iimilor acestor factori.

)ândurile tale determin imagini, repre"ent ri şi emo iile asociate, aşadar, cu ceeaă ă ţ ce ai în minte. 'ceste vi"uali" ri şi tr iri determin atitudini şi ac iuni. Naptele tale auă ă ă ţ apoi consecin e şi re"ultate care influen ea" eveţ ţ ă nimentele ulterioare.

%ac te vei gândi la succes şi încredere, te vei sim i puternic şi competent şi vei aveaă ţ re"ultate mai #une în tot ceea ce faci. %ar în ca"ul în care te vei gândi c po i greşi sauă ţ s te faci de râs, vei o# ine re"ultate sla#e, indiferent de cât deă ţ 2im eşti în realitate.

+maginile şi repre"ent rile, provenite din imagina ia ta sau din influen e e!terne,ă ţ ţ produc idei, emo ii şi atitudini corespun" toare. 'cestea conduc la rândul lor la ac iimiţ ă ţ care au anumite re"ultate şi consecin e.ţ (ândul la o persoan sau situa ie te poate faceă ţ s te sim i, instantaneu, fericit sau trist, e!altat sau furios, iu#itor sau însingurat.ă ţ

■ Atitudini ac iuni şi emo iiţ ţ

'titudinile tale, po"itive sau negative, constructive sau distructive, conduc la imagini,

emo ii şi ac iuni corespunţ ţ " toare care î i afectea" via a şi rela iile. 6e de alt parte,ă ţ ă ţ ţ ă comportamentele î i sunt #a"ate pe e!perien e trecute şi pe concep iile tale de #a"ţ ţ ţ ă despre cum ar tre#ui s fie lucrurile.ă

Naptele tale determin tr irile şi conduitele care le înso esc. Conform egiiă ă ţ Reversi#ilit ii, po i a&unge c(iar s sim i potrivit ac iunilor tale. %ac vei ac iona deăţ ţ ă ţ ţ ă ţ parc ai fi de&a fericit, po"itiv şi încre" tor, vei începe curând s te sim i astfel şi peă ă ă ţ din untru. Naptele se afl su# controlul t u direct, spre deose#ire de emo ii.ă ă ă ţ

'spectele e!terioare ale vie ii tale sunt prin natura lorţ neutre. %oar în elesul ţ pe careli51 acor"i î i determin atitudinile, opiniile, emo iile şi reac iile fa de acestea. %ac î iţ ă ţ ţ ţă ă ţ vei sc(im#a modul de a gândi în leg tur cu orice aspect al vie ii tale, vei modifica felulă ă ţ în care sim i şi te compor i în acel domeniu. =i întrucât numai tu po i (ot rî ce sţ ţ ţ ă ă gândeşti, ai a#ilitatea de a avea control total asupra vie ii tale.ţ

%une- i la îndoial credin ele■ ţ ă ţ

egea Credin ei arat 7 3+ndiferent de ceea ce cre"i cu convingere, acest lucru vaţ ă deveni realitatea ta.4 'c ione"i întotdeauna în conformitate cu cele mai adânci credin eţ ţ ale tale, fie c sunt adev rate sau nu. =i toate convingerile tale au fost înv ate. a ună ă ăţ anumit moment în timp, nu le aveai.

Credin ele tale î i determin în mare m sur realitatea. u cre"i ceea ceţ ţ ă ă ă ve5i< maidegra#ă ve5i ceea ce cre"i de&a. 6o i avea convingeri care s î i îm#un t easc via a şiţ ă ţ ă ăţ ă ţ s te fac fericit şi optimist, sau s ai unele negative despre tine şi despre poten ialulă ă ă ţ t u, care pot ac iona ca piedici în reali"area a ceea ce po i înf ptui cu adev rat.ă ţ ţ ă ă

Cele mai d un toare credin e pe care le po i avea suntă ă ţ ţ credin ele care te auto; ţ limitea5 .ă 'cestea sunt convingeri despre tine însu i şi poten ialul t u, care te trag în &os.ţ ţ ă Cele mai multe nu sunt adev rate, ci re"ultatul inforă ma iilor pe care le5ai acceptat f r a5ţ ă ăi pune între# ri, adesea c(iar din copil ria timpurie. C(iar dac esteţ ă ă ă complet

neadev rat, dac te cre"i limitat în aspecte preă ă cum do#ândirea unei s n t i e!celente,ă ă ăţ a fericirii şi câştigarea unor venituri importante, aceast credin va deveni adev rul t u.ă ţă ă ă %up cum spuneaă Ric(ard *ac( în cartea sa Illusions &Ilu5ii=> 3%emonstrea" 5 i limitele şi,ă ţ cu siguran , vei deveni limitat.4ţă

■ şti un ma&net viu

egea 'trac iei stipulea" c eşti un 3magnet viu4 şiţ ă ă atrai în mod invaria2il în via a ţ

ta oameni, idei, oportunit i şi circumstan e în armonie cu ândurile tale dominante.ăţ ţ

1 +TRK%2CERE



Când ai gânduri po"itive, optimiste, pline de iu#ire şi succes, cree"i un puternic câmp

magnetic care atrage e!act lucrurile la care te gândeşti, precum im magnet particulelede fier. 'ceast lege e!plic de ce nu tre#uie s fii preocupat de unde vor veni lucrurileă ă ă #une c tre tine. %ac î i vei putea men ine mintea concentrat asupra a ceea ce î iă ă ţ ţ ă ţ doreşti şi te vei a# ine s te gândeşti la ceea ceţ ă nu vrei, vei atrae toate lucrurile de care

ai nevoie pentru a5 i atinge o#iectivele, e!act atunci când vei fi preg tit. /c(im# 5 iţ ă ă ţ modul de a gândi şi î i vei transforma via a.ţ ţ

■ (in&ura m sur reală ă ă

*ertrand Russell, filosoful engle", a spus cândva7 3Cea mai #un dovad c un lucruă ă ă poate fi îndeplinit este aceea c al ii l5au f cut de&a.4 în oul Testament, lisus ne5aă ţ ă înv at cum s m sur m adev rul oric rui principiu7 3Copacul se cunoaşte prin fructeleăţ ă ă ă ă ă sale.4

Cu alte cuvinte, singura între#are pe care tre#uie s i5o pui în leg tur cu o ideeă ţ ă ă este7 3Nimc ionea" I4 î i va aduce re"ultatele pe care le doreştiI <ilton Nriedman, unţ ă ţ

economist care a câştigat premiul o#el, a afirmat7 3/ingura m sur real a unei teoriiă ă ă sau idei este a#ilitatea ta de a face predic ii e!acte pe #a"a sa.4ţ?estea #un este aceea c ideile şi conceptele pe care urmea" s le înve i au fostă ă ă ă ţ

testate şi dovedite în vie ile şi e!perien ele a milioane de oameni. Ca orice principii aleţ ţ naturii, acestea sunt, prin natura lor, neutre. atura nu favori"ea" pe nimeni, neă tratea" pe to i la fel. Krice s mân vei planta în p mânt, natura o va a&uta s creasc .ă ţ ă ţă ă ă ă Krice semin e de ânduri ţ î i vei planta în minte, natura le va a&uta s creasc , deţ ă ă asemenea. %epinde numai de tine.

Ale&e- i &#ndurile■ ţ

Kamenii de succes ândesc mai eficient decât cei care nu a&ung la reuşit . Ei îşiă

a#ordea" vie ile, rela iile, o#iecă ţ ţ tivele, pro#lemele şi e!perien ele în mod diferit fa deţ ţă ceilal i. Ei s desc semin e mai #une şi, drept re"ultat, culeg vie i mai #une. %ac veiţ ă ţ ţ ă înv a s gândeşti şi s ac ione"i precum al i oameni de succes, ferici i, s n toşi şiăţ ă ă ţ ţ ţ ă ă prosperi, te vei #ucura în curând de un mod de via asem n tor cu al lor. Când î i veiţă ă ă ţ sc(im#a felul de a gândi, î i vei transforma şi via a.ţ ţ

6atura nu face lume. ste întotdeauna adev rat , întotdeauna serioas , întotdeaunaă ă ă sever . ste întotdeaă una dreapt , iar erorile şi reşelile sunt mereu ale omuă lui. 6atura îldispre uieşte pe cel incapa2il s o aprecie5e, înf iş ndu;se şi de5v luindu;şi secretele ţ ă ăţ ă ă

doar în fa a celui apt, pur şi interu. ţ

KL' QKN)') ?K )KETLE

19 +TRK%2CERE



5(chim2ă5 iţ modiil de a &#ndi

xist o lee în psi"oloie potrivit c reia dac î i po i forma în minte o imaine a ceeaă ă ă ţ ţ ce doreşti s devii şi o men ii acolo un timp suficient de lun, vei a:une curând aşa cumă ţ ai ândit.

Q+H'< '<E/

' e!istat odat o femeie, de apro!imativ 9 de ani, c s torit şi cu doi copii. 6recumă ă ă ă multe alte persoane, ea crescuse într5un c min în care fusese criticat constant şi tratată ă ă nedrept de c tre p rin ii ei. %rept urmare, îşi de"ă ă ţ voltase sentimente adânci de

inferioritate şi un respect de sine diminuat. Era negativ şi tem toare şi nu avea niciună ă pic de încredere în ea îns şi. Era timid şi re"ervat şi nu considera c are vreo valoare.ă ă ă ă /im ea c nu este talentat la nimic.ţ ă ă

+ntr5o "i, în timp ce conducea c tre un maga"in, o alt maşin a trecut pe roşu şi s5aă ă ă i"#it de a sa. Când s5a tre"it, era la spital cu contu"ii uşoare şi îşi pierduse completmemoria. 6utea vor#i, dar nu îşi aducea aminte nimic din via a ei trecut . Era completţ ă amne"ic .ă

a început, doctorii au cre"ut c va fi ceva temporar. %ar s pt mânile treceau şi eaă ă ă nu îşi rec p ta memoria. /o ul şi copiii s i o vi"itau "ilnic, dar ea nu îi recunoştea. 'cestaă ă ţ ă era un ca" atât de neo#işnuit, încât al i doctori şi specialişti au venit s o vi"ite"e, s oţ ă ă teste"e şi s îi pun între# ri despre starea ei.ă ă ă

■ u#nd-o de la cap tă

într5un final, ea s5a întors acas , f r nicio amintire despre via a ei trecut . Niindă ă ă ţ ă (ot rât s în eleag ce i se întâmplase, a început s citeasc materiale medicale şi să ă ă ţ ă ă ă ă studie"e intens despre amne"ie şi pierderea memoriei. /5a întâlnit şi a vor#it cuspecialişti în acest domeniu. 'poi a pu#licat un studiu despre starea ei. u mult după aceea, a fost invitat s participe la o conven ie medical pentru a5şi pre"enta lucrarea,ă ă ţ ă pentru a r spunde la între# ri despre amne"ia ei şi pentru a5şi împ rt şi e!perien ele şiă ă ă ă ţ ideile legate de func ionarea neurologic .ţ ă

în timpul acestei perioade, s5a întâmplat ceva uimitor. ) devenit o cu totul alt ă persoan .ă Toat aten ia care i5a fost acordat în spital şi dup aceea a f cut5o s seă ţ ă ă ă ă

simt valoroas , important şi iu#it cu adev rat de familia ei. +nteresul ar tat de c treă ă ă ă ă ă ă specialiştii în medicin a conă tri#uit la consolidarea stimei şi respectului de sine. ' devenito femeie cu adev rat po"itiv , încre" toare, sociaă ă ă #il , deose#it de elocvent , #ineă ă informat şi foarte soliă citat ca orator şi autoritate în lumea medical .ă ă

Toat amintirea copil riei ei nefericite fusese ştears complet. %e asemenea,ă ă ă sentimentele ei de inferioritate au disp rut. Ea a devenit o nou persoan . =i5a sc(im#ată ă ă via a şi modul de a gândi.ţ

■ %l cu a nescrisă ţ ă

Nilosoful sco ian %avid Lume a fost primul care a proţ pus ideea de ta2ula rasa sau depl cu nescris . Conform acestei teorii, fiecare persoan vine pe lume f r gânduri sauă ţă ă ă ă ă

idei şi tot ceea ce gândeşte şi simte este înv at începând cu perioada copil riei. Este caăţ ă



şi cum mintea unui copil ar fi o pl cu nescris , pe care fiecare e!peă ţă ă rien şi persoanţă ă cu care acesta intr în contact las o urm . 'dultul devine suma a tot ceea ce înva ,ă ă ă ţă simte şi e!perimentea" în timp ce creşte. Ceea ce adultul face şi devine mai târ"iu esteă re"ultatul acestei condi ion ri anterioare. %up cum scria 'ristotel7 3Tot ce e imprimatţ ă ă este e!primat.4

Cea mai mare descoperire a secolului OO în domeniul poten ialului omenesc a fost,ţ poate, cea a conceptului de sine. 6otrivit acestei idei, fiecare persoan îşi de"volt ună ă m nunc(i de credin e în leg tur cu ea îns şi, începând de la naştere. Conceptul despreă ţ ă ă ă tine însu i devine apoi programul de #a" al calculatorului t u su#conştient, determinândţ ă ă tot ceea ce gândeşti, spui, sim i şi faci. %in acest motiv, orice sc(im#are în via a taţ ţ e!terioar începe cu o modificare a conceptului despre tine însu i, a felului în careă ţ gândeşti şi sim i despre tine şi lumea ta.ţ

Copilul se naşte f r im concept despre el însuşi. Nieă ă care idee, opinie, sentiment,atitudine sau valoare pe care o ai ca adult ai înv at5o în copil rie. Tot ceea ce eşti ast "iăţ ă ă constituie re"ultatul imei idei sau impresii pe care ai preluat5o şi ai acceptat5o ca fiindadev rat . Când cre"i c ceva este real, acest lucru devine adev rat pentru tine, oricareă ă ă ă ar fi acesta. 3u eşti ceea ce gândeşti c eşti, ci eşti ceea ce gândeşti.4ă

6rimele impresii sunt■ dura2ile

%ac ai fost crescut de p rin i care i5au spus mereu ce persoan #un eşti, te5auă ă ţ ţ ă ă iu#it, te5au încura&at, te5au spri&init si au cre"ut în tine, indiferent ce ai f cut sau nu, aiă tr it având credin a c eşti o persoan #un şi valoroas . 6ân la vârsta de trei ani,ă ţ ă ă ă ă ă aceast convingere vaă fi complet asimilat ă şi va deveni o parte fundamental a moduluiă în care te percepi pe tine însu i în rela ie cu lumea ta. 'poi, indiferent ce i se vaţ ţ ţ întâmpla, vei continua s ai aceast credin . ?a deveni realitatea ta.ă ă ţă

%ac ai fost crescut de p rin i care nu au ştiut cât de puternice pot fi cuvintele şiă ă ţ comportamentul lor în modelarea personalit ii tale, este foarte posi#il ca ei s fi folosităţ ă

cu uşurin un criticism distructiv, de"apro# ri şi pedepse fi"ice sau emo ionale pentru aţă ă ţ te disciplina sau controla. %ac un copil este criticat continuu la o vârst fraged , a&ungeă ă ă curând s cread c este ceva în neregul cu el. u în elege de ce e criticat sauă ă ă ă ţ pedepsit, dar presupime c p rin ii s i ştiu adev rul despre el şi c asta merit . 'stfel,ă ă ţ ă ă ă ă începe s simt c nu este valoros sau demn de a fi iu#it şi c nu merit prea multe.ă ă ă ă ă

'proape toate pro#lemele de personalitate din adolescen şi de la maturitate suntţă #a"ate pe ceea ce psi(ologii numesc draoste neexprimat .ă Copilul are nevoie de iu#ireprecum trandafirii de ploaie. 'tunci când copiii nu se simt iu#i i, devin nesiguri şi e!puşi.ţ Ei se gândesc7 3u sunt suficient de #un.4 încep astfel s adopte comportaă mentecompensatorii care s suplineasc aceast an!ietate interioar . 2n asemenea sentimentă ă ă ă de privare de dragoste este manifestat printr5o conduit greşit , pro#leme deă ă personalitate, i"#ucniri de furie, depresie, de"n de&de, lips de am#i ie şi pro#leme cuă ă ţ

oamenii şi cu rela iile.ţ

0e naşti 6 r temeri■ ă ă

Copilul se naşte f r temeri, cu e!cep ia fricii de a c dea şi de "gomot puternic. Toateă ă ţ ă celelalte îndoieli tre#uie s 5i fie inoculate pe m sur ce creşte.ă ă ă

Cele dou temeri ma&ore pe care le de"volt m to i sunt teama deă ă ţ eşec sau pierdere şiteama de critică sau respinere. începem s înv m frica de eşec dac suntem critica iă ăţă ă ţ şi pedepsi i continuu atunci când încerc m ceva nou sau diferit. /e ip la noi şi ni seţ ă ţ ă spune7 3u$ 6leac de acolo$ Kpreşte5te$ 6une &os lucrul acela$4 6edepsele fi"ice şi draă 5gostea nee!primat , posi#ilit i care ne sperie şi ne fac s devenim nesiguri, înso escă ăţ ă ţ adesea aceste i"#ucniri şi critici.

începem curând s credem c suntem prea mici, prea sla#i, incompeten i, neadecva iă ă ţ ţ şi incapa#ili de a face ceva nou sau diferit. E!prim m aceste sentimente folosindă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



cuvintele7 3u pot, nu pot, nu pot.4 %e fiecare dat când ne gândim s facem un lucruă ă nou sau plin de provoc ri, r spundem automat cu st ri de fric , tremurat şi r u laă ă ă ă ă stomac. Reac ion m ca şi cum ne5ar fi team s fim # tu i. /punem7 3u pot4, laţ ă ă ă ă ţ nesfârşit.

Nrica de eşec este motivul principal de nereuşit în via a adult . Ca urmare a criticiloră ţ ă

distructive din copilărie, e"it m ca adul i. e vindem ieftin. Renun m c(iar înainte de aă ţ ţă încerca prima oar . în loc s ne între#uin m capacit ile uimitoare ale min ii pentru a neă ă ţă ăţ ţ da seama cum putem o# ine ceea ce ne dorim, ne folosim &udecata în scopul de a creaţ motive din cau"a c rora nu putem ac iona şi, astfel, lucrurile pe care ni le dorim nu suntă ţ posi#ile pentru noi.

Nevoia de a 6i iu2it■

' doua temere ma&or care ne pune piedici, ne dimiă nuea" încrederea şi ne distrugeă dorin a de a avea o via fericit o repre"int frica deţ ţă ă ă respinere şi e!presia sa, critica.

'ceast emo ie este înv at în copil ria timpurie ca re"ulă ţ ăţ ă ă tat al de"apro# rii e!primateă de p rin ii noştri de fiecare dat când f ceam ceva ce nu le pl cea sau pe care nu îlă ţ ă ă ă

aşteptau de la noi. Ca urmare a faptului c nu eram pe placul lor, ei deveneau furioşi şiă nu îşi e!primau dragostea şi apro#area de care aveam atâta nevoie în copil rie.ă

Nrica de a nu fi iu#it şi de a r mâne singur este atât de traumati"ant pentru un copil,ă ă încât el îşi adaptea" curând comportamentul şi face orice crede c se va #ucura deă ă apro#area p rin ilor s i. îşi pierde spontaneitatea şi uniciă ţ ă tatea. începe s cread 7ă ă 3Tre#uie$ Tre#uie$ Tre#uie$4 'stfel, a&unge la conclu"ia7 3Tre#uie s fac orice vor mamaă şi tata, altfel nu m vor iu#i şi voi fi singur$4ă

,ra&ostea condi ionat■ ţ ă

Ca adult, un copil crescut cu ceea ce se numeşte 3dragoste condi ionat 4 Aopus celeiţ ă ă

necondi ionate, cel mai mare dar pe care o persoan îl poate oferi alteia: devine foarteţ ă sensi#il la p rerile celorlal i. El nu poate face nimic dac e!ist cea mai mic posi#ilitateă ţ ă ă ă ca altcineva s nu îl apro#e. îşi proiectea" rela ia din copil rie cu p rin ii s i asupraă ă ţ ă ă ţ ă persoanelor importante din via a sa adult 5 parteţ ă ner de via , şef, rude, prieteni,ţă persoane cu autoritate 5 şi încearc astfel cu disperare s le câştige apro#area sau, celă ă pu in, s nu o piard .ţ ă ă

Temerile de eşec şi de respingere, cau"ate de criticism distructiv în copil ria timpurie,ă simt cau"ele de #a" ale celor mai multe motive de nefericire şi an!ietate în via a adult .ă ţ ă /en"a ia continu este aceea c 3u pot$4 sau 3Tre#uie$4 Cel mai îngro"itor sentiment îlţ ă ă avem atimci când sim im c 3u pot, dar tre#uie$4 sau 3Tre#uie, dar nu pot$4ţ ă

e dorim s facem ceva, dar ne este fric de eşec sau pierderi, sau, dac nu ne esteă ă ă team de pierderi, ne este fric de de"apro# ri. ?rem s întreprindem ceva pentru a neă ă ă ă îm#un t i via a, la serviciu sau acas , dar ne este team c am putea eşua sau că ăţ ţ ă ă ă ă altcineva ne5ar putea critica, ori am#ele.

Celor mai mul i oameni, temerile le guvernea" vie ile. Tot ce fac se #a"ea" peţ ă ţ ă evitarea eşecului sau a criticii. /e gândesc continuu s nu îşi asume riscuri, în loc s lupteă ă pentru atingerea o#iectivelor lor. Ei caut mai degra# siguran a decât oportunitatea.ă ă ţ

■ ,u2leaz - i rata de eşecă ţ

'utorul 'rt(ur )ordon 15a a#ordat odat pe T(omas . Qatson /r., fondatorul +*<, şiă 15a între#at cum ar putea s ai# succes mai repede ca scriitor. T(omas . Qatson, unulă ă dintre magna ii mediului american de afaceri, a replicat cu aceste cuvinte profunde7ţ

3%ac vrei s ai succes mai repede, tre#uie s 5 i du#le"i rata de eşec. /uccesul esteă ă ă ţ complementar eşecului.4

/CL+<* 5Ă Ţ+ <K%2 %E ' )G%+ 11



%e fapt, cu cât ai eşuat mai mult, cu atât este mai pro#a#il s te apropii de un mareă succes. ereuşitele tale te5au preg tit s o# ii i"#ânda. %e aceea, ai impresia c oă ă ţ ă perioad de noroc urmea" dup o alta de g(inion. Când eşti nesigur, 3du#lea" 5 i rataă ă ă ă ţ de eşec4. Cu cât încerci mai multe lucruri, cu atât ai şanse sporite s fiiă triumf tor.ă ?eireuşi s 5 i dep şeşti temerile doar f când lucrul de care te temi pân când frica nu vaă ţ ă ă ă

mai avea control asupra ta.

■ )ard drive-ul t u mentală

Tot ceea ce cunoşti despre tine însu i, toate credin ele î i sunt înregistrate pe (ardţ ţ ţ drive5ul personalit ii tale, în conceptul despre tine însu i. 'cest principiu î i precede şi î iăţ ţ ţ ţ pre"ice nivelul de performan şi de eficacitate în tot ceea ce faci. %atorit legiiţă ă coresponden ei, te compor i întotdeaima în e!terior într5o manier corespun" toare cuţ ţ ă ă conceptul interior despre tine însu i. %e aceea, orice ameţ liorare din via a ta începe cu oţ îm#un t ire a conceptului despre tine însu i.ă ăţ ţ

%ispui de un concept de sine general alc tuit din toate credin ele pe care le ai despreă ţ tine însu i şi a#ilit ile tale. 'cest m nunc(i de convingeri include toate e!perien ele.ţ ăţ ă ţ

deci"iile, succesele, eşecurile, ideile, informa iile, emo iile şi opiniile legate de via a ta deţ ţ ţ pân acum. Conceptul de sine general determin cum şi ce gândeşti şi sim i în legă ă ţ ătură cu tine însu i, dar şi cât de #ine î i este în general.ţ ţ

*ini-conceptele despre tine însu i■ ţ

<ai ai şi o serie de 3mini5concepte de sine4, com#inate pentru a forma conceptulgeneral despre tine însu i. 'i un concept de sine pentru fiecare domeniu al vie ii tale peţ ţ care îl consideri important. 'cest mini5concept de sine determin modul în care gândeşti,ă sim i şi ac ione"i în acel domeniu.ţ ţ

%e e!emplu, ai un mini5concept de sine în leg tur cu s n tatea şi forma fi"ic înă ă ă ă ă

care te afli, cu cantitatea alimenta iei şi num rul e!erci iilor pe care le faci. 'i un mini5ţ ă ţconcept de sine în leg tur cu m sura în care ceilal i te plac şi eşti popular, în special dină ă ă ţ rândul mem#rilor se!ului opus. 'i un mini5concept de sine despre ce fel de partener saup rinte eşti, despre cât eşti de #un prieten, despre cât eşti de deştept şi cât de #ineă înve i. 'i unţ miniconcept de sine despre fiecare sport pe care îl practici şi pentru fiecareac iune în care te implici, inclusiv pentru cât de #ine î i conduci maşina.ţ ţ

'i un mini5concept de sine despre cât de #ine î i faci munca şi pentru cât de #ine duciţ la îndeplinire fiecare parte a activit ii tale. 'i un mini5concept de sine pentru câ i #aniăţ ţ câştigi şi pentru cât economiseşti şi investeşti. 'ceasta este o "on critic . 'dev rul esteă ă ă c nu po i nicioă ţ dat s câştigi mai mult sau mai pu in decât conceptul propriu de venit.ă ă ţ %ac doreşti s o# ii mai mul i #ani, tre#uie s î i sc(im#i credin ele despre tine însu iă ă ţ ţ ă ţ ţ ţ legate de venituri şi #ani. 'ceasta este o parte important a acestei c r i.ă ă ţ (chim2 - i credin ele■ ă ţ ţ

în fiecare ca", dac vrei s modifici modul în care ac ioă ă ţ ne"i şi re"ultatele din oricedomeniu al vie ii tale, tre#uie s 5 i sc(im#i conceptul despre tine însu i 5 sau credin eleţ ă ţ ţ ţ tale 5 legate de acel sector. %in fericire, convingerile tale sunt în mare parte su#iective.u se #a"ea" întotdeauna pe fapte. în sc(im#, sunt a!ate în mare parte pe inforă ma iileţ pe care le5ai preluat şi acceptat ca fiind adev rate, c(iar dac uneori ai avut foarteă ă pu ine dove"i.ţ

Cele mai nocive credin e pe care le po i avea suntţ ţ credin ele aiito;limitative ţ de oricefel. 'cestea repre"int convingeri despre tine însu i, care te fac s te sim i, oareă ţ ă ţ cum,limitat sau deficient într5un anumit domeniu. /unt rareori adev rate, dar dac le accep iă ă ţ

ca fiind estim ri valide ale a#ilit ilor tale, devin adev rate pentru tine, e!act ca şi cumă ăţ ă ar fi corecte.

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



6unctul de început pentru a5 i desc tuşa poten ialul şi a reuşi mai multe decât pânţ ă ţ ă acum este acela de a5 iţ iesta credin ele auto5limitative. începi procesul de eli#erare deţ credin ele auto5limitative imaginându5 i c , oricare ar fi acestea, sunt complet false.ţ ţ ă înc(ipuie5 i pentru moment c nu ai nicio limitare legat de a#ilit ile tale. +maginea" 5 iţ ă ă ăţ ă ţ c ai putea s fii, s faci sau s ai tot ceea ce i5ai dorit cu adev rat în via . Că ă ă ă ţ ă ţă ă

poten ialul t u este nelimitat.ţ ă%e e!emplu, înc(ipuie5 i c ai putea câştiga de dou ori mai mult decât ast "i.ţ ă ă ă +maginea" 5 i c ai putea tr i într5o cas mai mare, ai putea conduce o maşin mai #ună ţ ă ă ă ă ă şi te5ai putea #ucura de un stil de via mai lu!os.ţă

înc(ipuie5 i c ai a#ilitatea de a fi unul dintre cei mai #uni oameni din domeniul t u.ţ ă ă +maginea" 5 i c eşti ima dintre personalit ile cele mai populare, puternice şi persuasiveă ţ ă ăţ din mediul t u social şi de afaceri. înc(ipuie5 i c eşti calm, încre" tor şi c nu î i esteă ţ ă ă ă ţ fric de nimic. +maginea" 5 i c ai putea sta#ili şi îndeplini orice o#iectiv pe care îlă ă ţ ă doreşti. 'stfel, vei începe s î i sc(im#i via a şi modul de a gândi.ă ţ ţ

6unctul de început pentru eliminarea temerilor tale şi desc tuşarea poten ialului t uă ţ ă include şi necesitatea de a5 i reprograma (ard drive5ul mental cu credin e noi, po"itive,ţ ţ constructive şi cura&oase despre tine însu i şi viitorul t u. ?ei înv a cum s faci acestţ ă ăţ ă lucru pe parcursul întregii c r i.ă ţ

Trei p r i ale■ ă ţ conceptului despre tine însu iţ

Conceptul despre tine însu i are trei p r i, precum o pl cint împ r it în trei #uc i.ţ ă ţ ă ă ă ţ ă ăţ Niecare este legat de celelalte. Toate cele trei elemente constituie personalitatea ta,ă determinând în mare parte modul în care gândeşti, sim i, ac ione"i şi tot ceea ce i seţ ţ ţ întâmpl .ă

Idealul t uă despre tine însii i ţ constituie prima parte a personalit ii tale şi aăţ conceptului despre tine însu i. El este alc tuit din toate speran ele, visurile, vi"iimile şiţ ă ţ

n "uin ele tale. %ar şi din virtu ile, valorile şi calit ile pe care ie admiri cel mai mult laă ţ ţ ăţ tine şi la ceilal i. +dealul despre tine însu i se refer la persoana care i5ai dori cel maiţ ţ ă ţ mult s devii, dac ai putea fi perfect în fiecare "i. 'ceste vi"iuni î i g(idea" şi î iă ă ţ ă ţ modelea" comportaă mentul.

* r#a ii şi femeile remarca#ili, liderii de opinie şi oamenii de caracter îşi cunoscă ţ foarte #ine valorile, vi"iunile şi idealurile. Ei ştiu cine sunt şi în ceea ce cred. îşi sta#ilescstandarde înalte şi nu renun la acestea. /unt # r#a i şi femei pe care ceilal i îi potţă ă ţ ţ respecta şi pe care se pot #a"a. %au dovad de (ot râre şi ies în eviden înă ă ţă interac iunea cu ceilal i. Ei încearc s se ridice la în lţ ţ ă ă ă imea telurilor lor în tot ceea ceţ fac.

< <odul în care te percepi pe tine însuti

' doua parte a conceptului despre tine însu i esteţ imainea de sine. 'ceastarepre"int modul în care te percepi şi gândeşti despre tine. Este adesea numit 3oglindaă ă interioar 4. 'colo priveşti în sine pentru a vedea cum ar tre#ui s te compor i într5oă ă ţ anumit situa ie. %atorit puterii imaă ţ ă ginii despre tine însu i, ac ione"i înţ ţ exterior înconformitate cu imaginea pe care o ai despre tine în interior.

%escoperirea imaginii de sine, care apar ine +ui <a!Pell <alt", repre"int un pasţ ă important în în eleţ gerea performan ei şi eficacit ii omeneşti. %ac te vei vi"uali"a şi teţ ăţ ă vei imagina având re"ultate e!celente într5o situa ie viitoare, îi vei trimite un mesa&ţ su#conştientului t u. 'cesta îl va accepta ca fiind o comand şi apoi î i va coordonaă ă ţ gândurile, cuvintele şi ac iunile, astfel încât acestea s concorde cu imaginea pe care aiţ ă creat5o.

Krice îm#un t ire în via a ta începe cu o ameliorare a vi"uali" rilor tale mentale.ă ăţ ţ ă +maginile tale interne î i influen ea" emo iile, comportamentele, atitudinile şi c(iarţ ţ ă ţ

/CL+<* 5Ă Ţ+ <K%2 %E ' )G%+ 11



modul în care î i r spund ceilal i oameni. %e"volţ ă ţ tarea unei imagini po"itive despre tine însu i este o parte vital a procesului de sc(im#are a modului în care gânţ ă deşti, pentru caastfel s î i po i transforma via a.ă ţ ţ ţ

Ce sim i■ ţ despre tine însu iţ

Cea de5a treia parte a conceptului despre tine însu i o repre"intţ ă respectul de sine.

'ceasta constituie o component emo ional a personalit ii tale şi cel mai importantă ţ ă ăţ factor în determinarea modului în care gândeşti, sim i şi te compor i. ivelul t u deţ ţ ă respect personal este determinat în mare m sur de ceea ce i se întâmpl în via .ă ă ţ ă ţă

Respectul de sine poate fi definit cel mai #ine drept cât de midt te placi pe tine însii i. ţ

Cu cât te placi mai mult, cu atât ai re"ultate mai #une în orice încerci. în plus, conformegii Reversi#ilit ii, cu cât o# ii re"ultate mai #une, cu atât te placi mai mult.ăţ ţ

Respectul pentru tine însu i este 3reactorul principal4 al personalit ii tale. Repre"intţ ăţ ă sursa de energie care î i determin nivelurile de încredere şi de entu"iasm. Cu cât teţ ă placi mai mult, cu atât î i vei sta#ili standarde mai înalte. Cu cât te placi mai mult, cu atâtţ vor fi mai mari o#iectivele pe care i le sta#ileşti şi te vei str dui mai tare s le reali"e"i.ţ ă ă

Kamenii cu respect de sine ridicat sunt, practic, de neoprit.ivelul t u de respect personal î i determin calitatea rela iilor cu ceilal i. Cu cât teă ţ ă ţ ţ

placi şi te respec i mai mult, cu atât îi placi şi îi respec i pe ceilal i şi în aceeaşi m sur eiţ ţ ţ ă ă reac ionea" mai #ine fa de tine. în via a ta profesioţ ă ţă ţ nal şi în carier , nivelul t u deă ă ă respect personal va repre"enta factorul critic care va (ot rî dac oamenii vor cumă ă p raă sau nu de la tine, te vor anga&a, vor avea contacte profesionale cu tine sau î i vorţ împrumuta #ani.

Cu cât vei avea un respect personal mai ridicat, cu atât vei fi un partener şi unp rinte mai #un. 6 rin ii cu respect de sine ridicat cresc copii cu respect de sine ridicat.ă ă ţ 'ceşti copii de"volt un nivel ridicat de încredere în ei înşişi şi se asocia" cu al i copii cuă ă ţ respect de sine ridicat. Casele în care e!ist respect de sine ridicat sunt caracteri"ate deă dragoste, #un dispo"i ie şi fericire pentru fiecare peră ţ soan care locuieşte acolo.ă

* %eterminantul respectului de sine

ivelul t u de respect personal este determinat în mare m sur de cât de #ine seă ă ă potriveşte imaginea despre tine însu i 5 re"ultatele tale actuale şi comportamentul t uţ ă pre"ent 5 cu idealul despre tine însu i 5 imaginea despre cum ai ac iona dac i5ai atingeţ ţ ă ţ ma!imum5ul personal. a un nivel inconştient î i compari întotdeauna re"ultatele actualeţ cu cele ideale. %e fiecare dat când ai sen"a ia c te ridici la cel mai înalt nivel propus, teă ţ ă sim i e!celent. Respectul pentru tine însu i creşte puternic. Te sim i feriţ ţ ţ cit şi împlînit.

%e fiecare dat când faci sau spui ceva ceă nu este în concordan cu idealurile taleţă sau cu nivelul cel mai #un de care te sim i capa#il, respectul t u personal descreşte. %eţ ă

asemenea, atunci când e!ist o distan aprecia#il între persoana care eşti la vmă ţă ă anumit moment şi cea ideal , cum î i doreşti s devii, te sim i îngro"itor. %in acest motiv,ă ţ ă ţ te superi pe tine când eşue"i în a face ceva sau nu te compor i corespun" tor într5oţ ă situa ie cu alte persoane. +maginea ta ideal despre tine însu i î i aduce aminte constantţ ă ţ ţ c po i fi o persoan mult mai #un .ă ţ ă ă

Centrul personalit ii■ ăţ

în "ilele noastre, psi(ologii sunt de acord c respectul de sine se afl la #a"aă ă conceptului de sine şi a personalit ii tale. Krice îm#un t ire a oric rei p r i aăţ ă ăţ ă ă ţ personalit ii sau a re"ultatelor tale î i va stimula respectul personal şi te va determinaăţ ţ

s te placi şi s te respec i c(iar mai mult. Cu cât te vei pl cea mai mult, cu atât î i veiă ă ţ ă ţ

putea sc(im#a mai mult imaginea despre tine însu i şi ac iunile ulterioare şi te veiţ ţ apropia mai mult de idealul t u personal.ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



Cea mai #un veste este aceea c e!ist oă ă ă rela ie invers ţ ă între nivelul t u de respectă personal şi frica de eşec şi de respingere. Cu cât te placi mai mult, cu atât te temi maipu in de eşec. Cu cât te placi mai mult, cu atât eşti mai pu in preocupat de p rerileţ ţ ă celorlal i şi te temi mai pu in de critici. Cu cât te placi mai mult, cu atât iei mai multeţ ţ (ot râri pe #a"a propriilor o#iective şi standarde şi î i pas mai pu in de ceea ce spună ţ ă ţ

sau cred ceilal i.ţ■ Controleaz - i dialo&ul internă ţ

'şa cum devii ceea ce gândeşti, aşa devii şi ceea ce î i spui. ţ Cele mai puternicecuvinte pe care i le po i repeta, în special dac te sim i încordat sau îngri&orat în leg turţ ţ ă ţ ă ă cu un eveniment ulterior, sunt urm toarele7 3< plac$ < plac$ < plac$4ă ă ă ă

%e fiecare dat când î i spui7 3< plac$4, temerile tale se diminuea" şi cura&ul seă ţ ă ă amplific . Cuvintele 3< plac$4 sunt atât de e!presive şi po"itive, încât su#conă ă ştientul leaccept imediat drept comand . Termenii respectivi î i influen ea" instantaneuă ă ţ ţ ă gândurile, sentimentele şi atitudinile. im#a&ul corpului t u se îm#ună ăt eşte imediat şiăţ stai mai drept. Na a ta cap t o e!presie po"itiv şi mai vesel . Tonul vocii tale devineţ ă ă ă ă mai puternic şi mai încre" tor. Te sim i mai #ine în leg tur cu tine însu i şi, dreptă ţ ă ă ţ

urmare, îi trate"i pe to i cei din &ur într5un mod mai cald, mai prietenos.ţ începi procesul de sc(im#are a modului de a gândi şi de a fi lucrând asupraconceptului t u despre tine. 6rimul pas const în a ela#ora un ideal personal clar, po"itiv,ă ă care s te entu"iasme"e, s te inspire şi s fie în concordan cu imaginea ta despre ceaă ă ă ţă mai #un persoan care ai putea deveni. %e"vol i o imagine po"itiv prin faptul c teă ă ţ ă ă imagine"i având re"ultate e!celente în tot ceea ce faci. 'poi atingi niveluri înalte şi dene"drimcinat de respect personal prin faptul c te iu#eşti şi te accep i necondi ionată ţ ţ drept o persoan valoroas şi merituoas .ă ă ă

■ Analizeaz - i condi iile de 2ază ţ ţ ă

Cea mai mare parte a gândurilor şi r spunsurilor tale la evenimentele şi oamenii dină

via a ta este determinat deţ ă condi iile ţ tale de 2a5 .ă 'cestea sunt idei, credin e, opinii şiţ conclu"ii la care ai a&uns ca urmare a ce i s5a oferit şi a e!perien elor începute înţ ţ copil rie. Toate constituie nu numai conceptul t u de sine, ciă ă şifilosofia ta de via . ţă Cu câteşti mai convins şi mai infle!i#il în privin a condi iilor tale de #a" , cu atât mai multţ ţ ă acestea vor pre"ice şi vor controla tot ceea ce faci, spui şi sim i.ţ

%ac te vei considera o persoan e!celent , plin de talente şi a#ilit i, prietenoas şiă ă ă ă ăţ ă popular , s n toas şi plin de energie, curioas şi creativ , c reia i5a fost menit o viaă ă ă ă ă ă ă ă ă ţă minunat , aceste condi ii de #a" te vor conduce s 5 i sta#ileşti o#iective, s munceştiă ţ ă ă ţ ă din greu, s te de"ă vol i, s 5i trate"i #ine pe ceilal i, s faci fa adversit ilor şi, în final, sţ ă ţ ă ţă ăţ ă reuşeşti. 6e termen lung, nimic nu te va putea opri.

u ceea ce i se întâmpl în via este important. /emţ ă ţă nificativ e doar modid în care

reac ione5i ţ la ce se întâmpl . u are înseamn tate din ce direc ie vii. Contea" cu adeă ă ţ ă 5v rat doar în ce direc ie te îndrep i. =i acest lucru este limitat doar de imagina ia ta. =iă ţ ţ ţ întrucât imagina ia ta e nelimitat , şi poten ialul viitorului t u este nelimitat.ţ ă ţ ă )cestea

sunt condi iile de #a" şi credin ele de care ai nevoie pentru a5 i reali"a întregulţ ă ţ ţ poten ial.ţ

,istru&erea miturilor■

%in p cate, e!ist câteva mituri pe care le accept m pe m sur ce creştem şi careă ă ă ă ă mai târ"iu ne pot sa#ota speran ele de succes, #ucurie şi împlinire în via . î i propun sţ ţă ţ ă anali" m pe rând aceste credin e auto5limitative.ă ţ

6rima şi cea mai îngro"itoare se reg seşte în sentiă mentul7 3u sunt suficient de #un.4

'ceasta este condi ia de #a" care cau"ea" sentimente de inferioritate şi de nepotrivire.ţ ă ă 6resupunem c al i oameni sunt mai #uni decât noi doar pentru c , la un anumită ţ ă

/CL+<* 5Ă Ţ+ <K%2 %E ' )G%+ 11



moment, ei fac ceva mai #ine decât noi. /im im c ei merit mai mult decât noi. %eţ ă ă aceea consider m, pro#a#il, c noi suntem mai pu in valoroşi decât ei. 'cest sentimentă ă ţ al lipsei de valoare se instalea" adânc în psi(ic şi ne determin s nu ne acord mă ă ă ă suficient pre uire. e mul umim cu mai pu in decât am fi capa#ili cu adev rat. %ecât să ţ ţ ţ ă ă eşu m în urm rirea unui nou o#iectiv, mai #ine s nu51 sta#ilim de la #un început.ă ă ă

Condi ia de #a" corect pentru a te de"volta sau creţ ă ă din a pe care ar tre#ui s o ai nuţ ă este numai aceea c eşti suficient de #un, ci c dispui de a#ilitatea de a fi e!celent înă ă orice domeniu important pentru tine. 'i un poten ial nelimitat de a fi, a face şi a aveaţ mai mult decât ai o# inut pân acum. Qilliam /(aMespeare a scris înţ ă 0"e 0empest

&Furtuna=> ?Ce este trecut e prolog.4 Krice ai reali"at în trecut repre"int doar un indiciuă pentru ceea ce po i face în viitor.ţ

?or#eşte po"itiv cu tine însu i■ ţ

Cele mai e!presive cuvinte din voca#ularul t u sunt acelea pe care i le spui ie însu iă ţ ţ ţ şi pe care le cre"i. Conversa iile cu tine, dialogul t u interior, determin B0W dintreţ ă ă emo iile tale. Când vor#eşti cu tine, su#conştientul t u accept aceste cuvinte dreptţ ă ă

comen"i. 'poi î i adapţ tea" comportamentul, imaginea despre sine şi lim#a&ul corpuluiă pentru a fi în concordan cu termenii respectivi.ţă

%e acum înainte, vor#eşte cu tine numai legat de ceea ce doreşti s fii şi s faci.ă ă 4efu5 s spui ceva despre tine ce nu doreşti cu adev rat s devin realitate.ă ă ă ă ă Repetă cuvintele e!presive şi po"itive7 36ot s o fac$4, tot timpul. înainte de orice evenimentă important, repet sintagma7 3< plac$4 /pune7 3/unt cel mai #un$ /unt cel mai #im$ /untă ă cel mai #un$4 o dat şi înc o dat , de parc ai crede cu t rie acest lucru. 'poi, ridic 5teă ă ă ă ă ă în picioare, afişea" un "âm#et încre" tor şi du5te s o# ii cel mai #un re"ultat de careă ă ă ţ eşti capa#il. în curând va deveni un o#icei. <eri i cele mai #une lucruri■ ţ

Ca re"ultat al criticismului distructiv men ionat anteţ rior, oamenii accept alt mit sauă credin auto5limitativ . Ei nu cred cu adev rat cţă ă ă ă merit ă s ai# succes. 'cest sentimentă ă adânc este foarte des întâlnit printre aceia dintre noi care au început cu foarte pu ine înţ via sau care provin din familii cu venituri mici în timpul copilţă ăriei. 6oate fi, deasemenea, cau"at de persoane care ne5au spus la o vârst fraged c a fi s rac este oă ă ă ă virtute, iar a fi #ogat, un p cat.ă

%ac , indiferent de motiv, ai crescut sim ind c nu meri i lucruri #une şi a&imgi s aiă ţ ă ţ ă succes în domeniul t u de activitate, s5ar putea s te confrim i cu ceea ce se numeşteă ă ţ 3sindromul impostorului4. ?ei sim i c eşti un impostor şi c urmiea" s fii descoperit.ţ ă ă ă ă +ndiferent cât succes vei avea ca urmare a muncii intense pe care ai depus5o, vei resim iţ o fric o#sesiv c aceste lucruri î i vor fi luate.ă ă ă ţ

%ac vei avea impresia c eşti un impostor, te vei sim i adesea vinovat de faptul c aiă ă ţ ă

mai mult succes decât ceilal i. 6entru a sc pa de aceste sentimente de vin , mul iţ ă ă ţ oameni încep s seă auto;sa2ote5e. Ei m nânc şi #eau prea mult, iau droguri, îşi ignoră ă ă familiile, au un comportament neprev "ut, îşi c(eltuie adesea veniturile pe lucruriă e!travagante şi fac investi ii nec(i#"uite. în adâncul lor, ei simt c nu îşi merit succesul.ţ ă ă %rept urmare, adesea ei îl îndep rtea" .ă ă

L %edic 5te pentru a5i servi pe ceilal iă ţ

'dev rul este c meri i tot ceea ce câştigi în mod cinstit prin desf şurarea uneiă ă ţ ă activit i productive şi prin producerea şi distri#uirea produselor sau serviciilor careăţ îm#un t esc munca si vie ile oamenilor. într5o societate de pia ca a noastr , toateă ăţ ţ ţă ă tran"ac iile suntţ voluntare. Kamenii cump r un lucru doar dac simt c vor avea cevaă ă ă ă de câştigat în urma ac(i"i iei. %e aceea, pe termen lung po i avea succes doar dac leţ ţ ă

; /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



furni"e"i oamenilor lucrurile pe care şi le doresc pentru a5şi îm#un t i via a şi munca.ă ăţ ţ Cu cât îi serveşti pe ceilal i mai mult şi mai #ine, cu atât câştiga i mai mult cu to ii.ţ ţ ţ

?er#ul 3a merita4 provine din dou cuvinte latine, 3de4 şi 3servire4. %e aceea, ver#ulă 3a merita4 înseamn 3deseră vire4. 6ersoanele care fac cel mai mult #ine societ ii noastreăţ sunt, cu pu ine e!cep ii, aceia care îi servesc pe ceilal i oameni mai #ine decât altcin.eva.ţ ţ ţ

+n carier ar tre#ui s te concentre"i rn întregime pe mai #una servire a celoră ă lal i. 'stfelţ vei merita fiecare #an pe care îl vei câştiga.'#ra(am incoln a spus cândva7 3Cea mai #un cale de a a&uta s racii este s nuă ă ă

devii şi tu unul dintre ei.4 în societatea noastr , cu cât ai mai mult succes financiar, cuă atât vei pl ti, pro#a#il, mai multe ta!e. 'cestea a&ut la ac(itarea pl ilor pentru şcoli,ă ă ăţ spitale, str "i, asigur ri medicale, c(eltuieli militare şi toate celelalte lucruri importanteă ă pe care le ofer societatea noastr . 6o i s fii mândru dac ai succes financiar.ă ă ţ ă ă 6roducând mai m.ul i #ani, vei avea o contri#u ie mai important la via a mulţ ţ ă ţ tor oameni. î i faci ie un #ine dac faci #ine altora.ţ ţ ă

Repet cuvintele7 3<erit fiecare # nu pe care îl câştig, ca urmare a faptului c îiă ă ţ ă servesc pe ceilal i cu produsele şi serviciile de care au nevoie pentru a5şi îm#un t iţ ă ăţ via a. /unt mândru de succesul meu.4ţ

^ Eşti o persoan e!celentă ă

şti o persoan 2un în întreime. şti cinstit, decent, sincer şi muncitor. îi trate5i peă ă

ceilal i oameni cu polite e, respect şi c ldur . şti dedicat familiei tale, prietenilor şi ţ ţ ă ă companiei tale. şti puternic, încre5 tor şi responsa2il. şti informat, intelient şiă experimentat. şti important nu numai pentru persoanele cele mai apropiate ie, dar şi ţ

pentru comunitatea ta. 0e;ai n scut pentru un motiv deose2it şi tre2uie s împlineşti ună ă destin extraordinar. şti o persoan excelent în toate privin ele.ă ă ţ

6aragraful precedent e!prim personalitatea şi caracă terul t u real. 6oate c nu esteă ă adev rat pentru tine în propor ie de 1W, dar repre"int o descriere general #un aă ţ ă ă ă felului în care eşti pe din untru şi a direc iei în care te îndrep i în via . Când vei acceptaă ţ ţ ţă necondi ionat faptul c eşti o persoan într5adev r valoroas şi merituoas , vei e!primaţ ă ă ă ă ă aceasta în tot ceea ce spui şi faci. %e5a lungul timpului, va deveni adev rat pentru tine.ă +dealul t u va deveni propria realitate.ă

Repet 5 i7 3< plac şi îmi iu#esc via a. /unt o persoan #un în toate privin ele şi amă ţ ă ţ ă ă ţ întotdeauna cele mai #une re"ultate în tot ce încerc.4

<aga"inul mental de softPare■

+maginea" 5 i c ar e!ista un maga"in care ar vinde programare mental . 'i putea să ţ ă ă ă ac(i"i ione"i orice conţ cept, credin sau atitudine legate de tine însu i pe care i le5aiţă ţ ţ dorit şi ai putea s le instale"i în creier, şi aceea ar fi persoana ta în viitor. %ac ar e!istaă ă

im astfel de maga"in şi ai putea cump ra orice set de convingeri, ce ai alegeIă î i pre"int o sugestie. 2it 5te în &ur şi afl care sunt credin ele de #a" pe care le5auţ ă ă ţ ă de"voltat persoanele cele mai fericite şi cu cel mai mult succes şi apoi foloseşte şi tuacelaşi set de convingeri. încarc 5le pe (ard drive5ul t u mental şi începe s foloseştiă ă ă aceleaşi programe pe care le utili"ea" şi ele.ă

%in fericire, pe #a"a sutelor de interviuri cu oameni de succes, ştim e!act cum suntprograma i ei şi ce credin e şi5au de"voltat de la o XYârst fraged . Cea mai importantţ ţ ă ă ă convingere pe care o po i adopta pentru tine însu i este7 3/unt o persoan #un înţ ţ ă ă întregime şi voi avea mult succes în via . Tot ce mi se va întâmpla, #un sau r u, esteţă ă doar o parte a procesului de atingere a succesului şi fericirii care sunt inevita#ile pentrumine.4

%ac ai cre"ut cu t rie c vei avea, cu siguran , succes şi fericire şi c fiecare eşec şiă ă ă ţă ă

o#stacol i5a fost trimis de destin în scopul de a5 i oferi lec ii importante de care aveaiţ ţ ţ nevoie pentru a5 i atinge o#iectivele, vei fi cu adeţ v rat de neoprit. ?ei fi po"itiv şiă

/CL+<* 5Ă Ţ+ <K%2 %E ' )G%+ 11



optimist în cea mai mare parte a timpului. î i vei sta#ili eluri înalte şi te vei reface rapidţ ţ dup orice înfrângere temporar . Credin a ta va deveni, într5un final, propria realitate.ă ă ţ 6rin faptul c î i vei sc(im#a modul de a gândi, î i vei transforma via a.ă ţ ţ ţ

s5 s@

%e5a lungul paginilor care vor urma, î i voi împ rt şi o serie de metode şi te(niciţ ă ă dovedite şi testate în timp, pe care le vei putea folosi pentru a o# ine controlul asupraţ fiec rui domeniu la care reflecte"i. î i voi ar ta cum s gândeşti po"itiv şi eficace rntr5oă ţ ă ă m sur atât de e!presiv , încât te vei sim i capa#il s reali"e"i orice. ?ei deprinde cumă ă ă ţ ă s 5 i programe"i şi s 5ti reprograme"i conceptul de sine, astfel încât lumea ta interioară ţ ă ă s fie în conformitate cu persoana care doreşti s devii şi cu via a pe care vrei s oă ă ţ ă tr ieşti în e!terior. ?ei înv a cum s deviiă ăţ ă de neoprit.

.e!erci ii peag iune77^@^^@7@̂ ^^ţ ţ

1.%efineşte5 i idealurile în mod clar. %ac ai putea s fii o persoan e!celent în toateţ ă ă ă ă privin ele, ce calit i ai aveaI Cum te5ai comportaIţ ăţ

.%evii ceea ce gândeşti în cea mai mare parte a timpului. +dentific unul sau mai multeă domenii ale vie ii tale în care gândirea ta are o influen ma&or asupra emo iilor,ţ ţă ă ţ atitudinilor şi ac iunilor proprii.ţ

9.în ce domeniu al activit ii tale ai cele m.ai #une re"ultateI Cum te vi"uali"e"i în acelăţ sectorI Cumi ai putea e!tinde acest act de vi"uali"are în alte domeniiI

.Ce fel de oameni admiri şi respec i cel mai multI %e ceI Cum i5ai putea sc(im#aţ ţ comportamentul, astfel încât s corespund cu acela al celor mai #uni oameni peă ă care îi cunoştiI

0.în ce domenii ale vie ii tale te aprecie"i cei mai multI Ce fel de activit i î i aduc celeţ ăţ ţ mai înalte niveluri de respect de sine şi valoare personal I Cum ai putea s faciă ă aceste lucruri c(iar mai #ineI

;.Eşti o persoan #un în întregime. %e acum înainte, vi"uali"ea" 5te drept cea mai #ună ă ă ă persoan care po i fi şi refu" 4 s mai accep i limit ri ale posi#iliă ţ ă ă ţ ă t ilor tale.ăţ

D./c(im# 5 i conceptul de sine prin faptul c vei gândi, vor#i şi ac iona continuu ca şiă ţ ă ţ cum ai fi de&a persoana care i5ai dori s fii, #ucurându5te de via a pe care o doreşti şiţ ă ţ pe care o meri i.ţ

8 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



7 Transferm 5ti viataă

Aac î i sta2ileşti în minte o imaine a viitorului "miinoas şi fericit , te plase5i într;oă ţ ă ă stare care te va conduce la o2iectivele tale.KR<' ?+CET 6E'E

Nelul în care gândeşti şi sim i despre tine însu i, incluţ ţ "ând credin ele şi aştept rileţ ă tale despre ceea ce este posi#il pentru tine, determin tot ceea ce faci şi i se întâmpl .ă ţ ă Când î i sc(im#i calitatea modului în care reflecte"i, î i modifici calitatea vie ii, uneoriţ ţ ţ instantaneu.

%e ii controlul total asupra unui singur lucru în uniţ vers 5 gândirea ta$ 6o i s (ot r ştiţ ă ă ă ce urmea" s gână ă deşti în orice situa ie. )ândurile tale şi modul în care interprete"i oriceţ eveniment î i determin sentimentele 5 po"itive sau negative. )ândurile şi sentimenteleţ ă tale te conduc la ac iuni şi determin re"ultatele pe care le o# ii. Totul începe cuţ ă ţ gândurile tale.

)ândirea■ pozitivă

)ândurile po"itive î i îm#un t esc via a. î iţ ă ăţ ţ ţ dau putere şi te fac s te sim i şi maiă ţ încre" tor. )ândirea po"itiv nu este doar o idee motiva ional . 're efecte m sura#ile,ă ă ţ ă ă constructive asupra personalit ii şi s n t ii tale, asupra nivelurilor tale de energie şi deăţ ă ă ăţ creativitate. Cu cât eşti mai optimist şi po"itiv, cu atât vei fi mai fericit în fiecare domeniu

al vie ii tale.ţ)ândurile negative au efecte opuse. î iţ iau din putere şi te fac s te sim i sla# şi maiă ţ

pu in încre" tor. %e fiecare dat când gândeşti sau spui ceva negativ, î i diminue"iţ ă ă ţ puterea. Te sim i furios şi defensiv, frustrat şi nefericit. Treptat, gândirea negativ î iţ ă ţ poate face r u fi"ic şi c(iar s 5 i otr veasc rela iile.ă ă ţ ă ă ţ

)ândirea po"itiv conduce la s n tate mental şi la performan . )ândirea negativă ă ă ă ţă ă duce la #oal mental şi la eficacitate sc "ut . %e aceea, dac vrei s ai o viaă ă ă ă ă ă ţă minunat , scopul t u este acela de a5 i cultiva emo iile po"itive şi de a sc pa de celeă ă ţ ţ ă negative.

Eliminarea emo iilor negative este cel mai important pas pe care îl po i face pentru aţ ţ avea s n tate, fericire şi o stare de #ine personal. %e fiecare dat când o# ii controlulă ă ă ţ asupra gândurilor şi sentimentelor tale şi te discipline"i s le men ii po"itive, seă ţ

îm#un eşte atât calitatea vie ii tale interioare, cât şi cea a vie ii e!terioare. în a#sen aăţ ţ ţ ţ emo iţ ilor negative, mintea ta se umple automat cu emo ii po"iţ tive care generea"ă sentimente de fericire şi împlinire.

+ i po i■ ţ ţ ale&e &#ndurile

egea /u#stitu iei ne arat 7ţ ă ?*a un anumit moment, mintea ta se poate concentradoar asupra unui sinur ând, po5itiv sau neativ. 1o i înlocui un ând po5itiv cu unul ţ

neativ oricând doreşti.B 6o i aplica aceast lege gândindu5te deli#eţ ă rat la ceva po"itivatunci când vrei s alungi un gând sau un sentiment care te fac furios sau nefericit.ă

egea K#işnuin ei stipulea" 7ţ ă ?Orice ând sau ac iune pe care o repe i la nesfârşit va ţ ţ

deveni, în final, un nou o2icei.B Când reac ione"i şi r spun"i po"itiv în mod repetat, o# iiţ ă ţ



controlul total asupra conştientului t u. Curând î i va fi uşor şi va deveni un automatismă ţ s gândeşti astfel. Noloă sind voin a şi repetarea, î i vei de"volta noi deprinderi de a gândiţ ţ şi de a ac iona. 6rin aplicarea acestei legi, po i deveni o persoan pe de5a întregulţ ţ ă po"itiv şi î i po i transforma via a.ă ţ ţ ţ

îndep rteaz - i emo iile ne&ative■ ă ă ţ ţEmo iile tale negative au fost deprinse, începând din copil rie. Ceea ce a fost înv atţ ă ăţ

poate fi de5v at,ăţ uneori c(iar repede. 6o i s 5 i însuşeşti orice o#icei sau a#ilit i pe careţ ă ţ ăţ i le doreşti sau le consideri necesare. 6o i înv a, mai ales, moduri de a gândi po"itive,ţ ţ ăţ

constructive despre oameni, #ani, s n tate şi al i factori pentru a îndep rta emo iileă ă ţ ă ţ negative care î i limitea" poten ialul şi te împieţ ă ţ dic s ai succes.ă ă

<ulte idei sau atitudini negative sunt #a"ate pe premise false. 2neori o idee negativă despre un su#iect sau o atitudine negativ fa de o persoan pot fi sc(im#ate completă ţă ă cu o singur informa ie. 6o i afla #rusc c o idee pe care o aveai despre tine sau despre oă ţ ţ ă alt persoan nu era adev rat . %rept urmare, ai putea s 5 i sc(im#i modul de a gândiă ă ă ă ă ţ într5o singur clip . Nii desc(is c tre aceast posi#ilitate.ă ă ă ă

Emo iile negative e!ist numai pentru c noi le d m via şi le men inem vii. eţ ă ă ă ţă ţ (r nim prin faptul c ne gână ă dim şi vor#im continuu despre lucruri care ne fac furioşi sauneferici i. %in fericire, putem sc(im#a aceast situa ie aplicând egea Emo iilor. 'ceastaţ ă ţ ţ stipulea" 7 3Kă emo ie mai puternic va domina şi va predomina asupra unei emo ii mai ţ ă ţ

pu in puternice, iar emo ia asupra c reia te concentre5i, oricare ar fi, creşte şi devine ţ ţ ă

mai puternic .Bă

'ceasta înseamn c emo ia asupra c reia te concenă ă ţ ă tre"i creşte şi, într5un final, î iţ va

domina gândirea în acel domeniu. %ac î i retragi energia mental de la o persoan sauă ţ ă ă situa ie care te sup r sau te înfurie, refuţ ă ă "ând s te gândeşti la ea, emo ia legat deă ţ ă acea împre&urare va disp rea. /e va stinge precum un foc f r comă ă ă #usti#il.

'i e!perimentat de&a de multe ori acest lucru. %e e!emplu, pe m sur ce creştem,ă ă

avem rela ii cu se!ul opus. Cele mai multe dintre leg turi nu durea" în timp. Când seţ ă ă

înc(eie, suferim adesea. /untem de multe ori trişti, furioşi, depresivi, îngri&ora i şiţ neferici i. 'ceste senţ timente durea" o anumit perioad . 'poi ne revenim, întâlnim peă ă ă altcineva. Treptat, uit m sfârşitul nefericit al rela iei anterioare. uni sau ani mai târ"iu,ă ţ ne gândim la trecut sau c(iar ne întâlnim cu cealalt persoan şi nu ne putem imaginaă ă cât de mult am fost implica i emo ional. e(r nite, aceste sentimente au disp rutţ ţ ă ă complet. +at un e!emplu pentru egea /u#stitu iei şi emo ia care ac ioă ţ ţ ţ nea" în propriaă noastr via .ă ţă

(ursele■ emo iilorţ ne&ative

E!ist patru cau"e principale ale emo iilor negative. 6otrivit filosofului rus 6eteră ţ

KuspensM, care le5a pre"entat în cartea sa. In Searc" oft"e !iraculous &în c utareaă lucrurilor miraculoase=, acestea sunt7 A1: &ustificarea@ A: identificarea@ A9: evaluareaintern şi A: #lamarea. Cel mai mare pas înainte c tre sc(im#area modului t u de aă ă ă gândi şi a vie ii tale îl vei face atunci când î i vei elimina sistematic toate aceste patruţ ţ cau"e de emo ii negative din via .ţ ţă

u■ te mai &ustifica

ustificarea se manifest atunci când ra ione"i sau cree"i un motiv pentru mânia şiă ţ nefericirea ta. î i spui ie însu i si oric rui altcuiva care este dispus s asculte cât de r uţ ţ ţ ă ă ă ai fost tratat şi cât de îngro"itor s5a purtat cealalt persoan .ă ăContinui s repe i situa ia în mintea ta, precum şi toate motivele pe care le ai pentru a fiă ţ ţ

sup rat. %e fiecare dat când te gândeşti la acea persoan sau situa ie, devii furios. Teă ă ă ţ

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 9



sim i îndrept it s fii furios, de parc ai fi pl tit un pre ridicat pentru aceast mânie, maiţ ăţ ă ă ă ţ ă ales c ai fost, în opinia ta, o persoan #un şi virtuoas .ă ă ă ă

<odalitatea de a5 iţ sciirt;circuita tendin a natural c tre &ustificare şi ra ionali"areţ ă ă ţ este aceea de a refu"a s cede"i tenta iei. în sc(im#, nu te mai &ustifici. î i foloseştiă ţ ţ mintea e!traordinar pentru a te gândi la motive care s nu5 i îndrept easc emo iileă ă ţ ăţ ă ţ

negative. 'du5 i aminte, emo iile negative nu5 i fac niciun #ine. /unt complet disţ ţ ţ tructive.u o afectea" pe cealalt persoan şi nici nu sc(im# situa ia. 6ur şi simplu, î iă ă ă ă ţ ţ su#minea" fericirea şi încrederea în tine şi te fac mai sla# şi mai pu in eficient în alteă ţ domenii ale vie ii tale.ţ

în loc s î i &ustifici mânia şi nefericirea, ar tre#ui s î i foloseşti inteligen a şiă ţ ă ţ ţ imagina ia pentru a oţ scu5a pe cealalt persoan sau pentru a sc pa de situa ia neplă ă ă ţ ă5cut . %e e!emplu, dac cineva î i taie drumul în trafic, în ioc s te înfurii, ai putea să ă ţ ă ă spui7 3Ei #ine, ar tre#ui s fiu mai atent data viitoare4, 3Cred c are o "i proast 4 sauă ă ă 36ro#a#il c întâr"ie la o întâlnire important .4ă ă

L 'cord 5le scu"e ce+o.rlal iă ţ

întrucât la un anumit moment mintea ta se poate concentra doar asupra unui singurgând, în secunda în care începi s îlă scu5i pe cel lalt, retragi energia sau com#ustiă #ilul decare au nevoie pentru a se declanşa emo iile negative de furie şi resentimentele. 'stfel,ţ î i consolide"i controlul mental. R mâi calm şi po"itiv. în scurt vreme, situa ia trece şi oţ ă ă ţ ui i. înlocuind ion gând negativ cu unul po"itiv, vei sc pa de emo ia negativ , indiferentţ ă ţ ă care ar fi aceasta.

'ceeaşi regul se aplic şi dac ai o pro#lem ma&or de via , precum mi divor ,ă ă ă ă ă ţă ţ pierderea locului de m&&nc sau o investi ie eşuat . Kpreşte5te din a spune A ie şi oricuiă ţ ă ţ altcuiva dispus s asculte: de ce eşti îndrept it s fii sup rat sau nefericit. în sc(im#,ă ăţ ă ă g seşte scu"e pentru cealalt persoan de fiecare dat când te gândeşti la acea situa ie,ă ă ă ă ţ pân când negativitatea dispare. Kdat ce focul emo iei negative se va stinge, î i veiă ă ţ ţ

putea concentra aten ia pe ceva po"itiv.ţ2na dintre cele mai importante reguli pentru succes şi fericire este7 3u mai fisup rat sau îngri&orat pentru ceva în leg tur cu care nu mai po i face nimic.4 u criticaă ă ă ţ pe nimeni pentru ceva ce nu poate sc(im#a. K lege cunoscut stipulea" 7 3%ac nuă ă ă e!ist nicio solu ie, nu e!ist nicio pro#lem .4ă ţ ă ă

Cele■ două perioade de timp

E!ist dou perioade de timp în via , trecutul şi viitoă ă ţă rul. 6re"entul este doar unmoment scurt, trec tor. 6o i s alegi s 5 i concentre"i aten ia pe ceea ce s5a întâmplat,ă ţ ă ă ţ ţ fapte care nu mai pot fi sc(im#ate sau, dimpotriv , asupra viitorului, asupra a ceea ceă este posi#il, lucruri asupra c rora ai un anumit control.ă

<ul i oameni îşi consum o mare parte din ene!5giile lor emo ionale fiind sup ra i şiţ ă ţ ă ţ furioşi în leg tur cu eveă ă nimente întâmplate în trecut. %in p cate, aceast ene7rgie esteă ă irosit complet. u poate ieşi nimic #un din lamenă t ri continue legate de trecut. <ai r u,ă ă emiK iile negative între inute prin retr irea evenimientelor trecute î i r pesc #ucuria şiţ ţ ă ţ ă încântarea pe care le5ai putea e!perimenta gân5 dindu5te la posi#ilit i viitoare.ăţ■ as 5le s treacă ă ă

2n psi(iatru cu o e!perien mai mare de 0 de ani în tratarea persoanelor nefericiteţă a scris c cele dou cuvinte pe care le5a au"it cel mai des de la pacien ii s i au fost7ă ă ţ ă 3umai dac .4 /e pare c cei mai mul i oameni neferici i sunt traşi înapoi de ună ă ţ ţ eveniment petrecut în trecut, la care nu pot renun a. Ei tr iesc înc plini deţ ă ă resentimente, furioşi sau deprima i din cau"a a ceea ce altcineva a f cut sau nu ori aţ ă spus sau nu. /unt sup ra i pe unul dintre p rin i sau pe amândoi, pe un frate sau o sor ,ă ţ ă ţ ă

91 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



pe o legătur sau c s torie anterioar , pe un şef sau pe o rela ie de afaceri, pe oă ă ă ă ţ investi ie eşuat sau pe o greşeal financiar .ţ ă ă ă

'dev rul este c via a ta va continua s fie pres rat cu o serie de pro#leme,ă ă ţ ă ă ă dificult i, o#stacole şi eşecuri temporare. 'ceste de"am giri şi sc(im# ri neaşteptate şiăţ ă ă nedorite repre"int o condi ie normal , natural a proă ţ ă ă cesului de maturi"are şi care nu

poate fi evitat . 6entru a5 i sc(im#a via a şi modul de a gândi, tre#uie s iei (otă ţ ţ ă ărârea dea le dep şi şi de a5 i continua e!isten a, indiferent ce s5a întâmplat. 6ân atunci, veiă ţ ţ ă r mâne un sclav al treă cutului, ceea ce nu poate fi sc(im#at oricum. +a o (ot râre ast "i,ă ă deoarece, de acum înainte, vei elimina toate e!presiile de genul 3umai dac 4 din via aă ţ ta.

■ Reinterpreteaz di6erit evenimenteleă

'utorul şi oratorul Qane %er afirma7 3u este niciodat prea târ"iu s ai o copil rieă ă ă fericit .4 El sugera astfel c po i reinterpreta în orice mom.ent evenimentele nefericiteă ă ţ ale perioadei timpurii din via a ta într5un mod po"itiv. 6o i folosi egea /u#stitu iei şi sţ ţ ţ ă cau i ceva po"itiv în e!perien ele negative, focali"ându5 i aten ia pe acest aspect. Te po iţ ţ ţ ţ ţ concentra asupra modului în care e!perien ele nefericite te5au transformat într5oţ persoan mai #un , mai în eleapt . %e fapt, c(iar po i s fii recuă ă ţ ă ţ ă nosc tor persoaneloră care te5au r nit în trecut, pentru c te5au f cut s devii mult mai puternic în pre"ent. =i,ă ă ă ă în orice ca", lucrurile nu s5ar fi putut întâmpla altfel.

6 rin ii t i n5au avut nicio e!perien în creşterea unui copil. în plus, ei erau re"ultatulă ţ ă ţă modului în care fuseser educa i. Ca toate fiin ele omeneşti, au devenit p rin i avândă ţ ţ ă ţ toate pro#lemele şi sl #iciunile lor, aşa cum ai şi tu ast "i. Totuşi, ei au f cut ce au putută ă ă mai #ine cu ce au avut. 'u fost oamenii care au fost şi nu te5ar fi putut creşte diferit. Esteun lucru prostesc s continui s fii nefericit în leg tur cu lucruri pe care le5au f cut sauă ă ă ă ă nu, pentru c erau incapa#ili s le reali"e"e altfel. as momentele grele s treac şiă ă ă ă ă continu 5 i via a.ă ţ ţ

Nu o lua personal■ 8

6otrivit lui KuspensM, a doua cau" ma&or a emo iă ă ţ ilor negative este identificareasau ataşamentul. 'ceasta se întâmpl atunci când iei lucrurile personal sau devii ataă şatde o persoan ori de un lucru. Consideri c re"ultatul nefericit al unui eveniment sau ală ă unei circumstan e repreţ "int un afront sau un atac la persoana ta sau la adresa a ceva înă care cre"i sau fa de care ai sentimente puternice. %evii implicat emo ional într5oţă ţ situa ie şi te identifici atât de puternic cu împre&urarea respectiv , încât î i afectea"ţ ă ţ ă emo iile şi &udecata într5un mod negativ.ţ

<arii mentori spirituali, precum *udd(a sau lisus, au accentuat importan a actului deţ a te separa emo ional de o situa ieţ ţ Dde5identificare=, pentru a5 i rec p ta calmul şiţ ă ă

st pânirea de sine. 6si(ologul şi filosoful Qilliam ames, de la Larvard, a scris7 36rimulă pas în re"olvarea unei dificult i este s fii dispus ca pro#lema s e!iste.4 El i5a încuăţ ă ă ra&atpe oameni s spun 7 3Ceea ce nu poate fi tratat treă ă #uie îndurat.4 Cu alte cuvinte,practic detaşarea fa de orice persoan sau situa ie care te face s te sim i sup rat sauă ţă ă ţ ă ţ ă furios. Reprim emo ia negativ , astfel încât s 5 i reg seşti calmul şi st pânirea de sine.ă ţ ă ă ţ ă ă

'ceast a#ordare nu te determin s accep i cu pasiă ă ă ţ vitate ceea ce i se întâmpl . înţ ă sc(im#, te încura&ea" s 5 i foloseşti voin a pentru a5 i controla mintea şi emo iile. Teă ă ţ ţ ţ ţ discipline"i s te retragi mental şi s re"olvi inteligent pro#lema. î i foloseşti minteaă ă ţ pentru a vedea situa ia în mod o#iectiv şi pentru a lua (ot râri mai #une pentruţ ă solu ionarea sa.ţ

imeni şi nimic nu poate avea control asupra ta decât dac mai aştep i ceva de laă ţ acele persoane sau lucruri. Tre#uie ca acestea s mai ai# ceva ce î i pot da sau lua.ă ă ţ +mediat ce te detaşe"i emo ional de o persoan sau o#iect şi nu mai vrei nimic de laţ ă acestea, eşti li#er. K asemenea a#ilitate de a practica detaşarea o po i de"volta doar prinţ

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 9



practic . Te poate face st pânul unei situa ii care, în alte condi ii, te5ar putea sup ra sauă ă ţ ţ ă înfuria.

2nul dintre cele mai ama#ile lucruri pe care le po i face pentru ceilal i este s 5iţ ţ ă încura&e"i s se retrag din fa a unei situa ii pro#lematice şi s fie o#iectivi în leg tur cuă ă ţ ţ ă ă ă împre&urarea respectiv . încura&ea" 5i s priveasc difiă ă ă ă cultatea, de parc i s5ar întâmplaă

altcuiva. întrea# 5i ce sfat i5ar da unei alte persoane care s5ar confrunta cu aceă eaşipro#lem . %etaşându5v de situa ia înc rcat emo ioă ă ţ ă ă ţ nal, tu şi ceilal i ve i deveni multţ ţ mai capa#ili s o soluă iona i în mod eficient.ţ ţ

< Kpiniile celorlal iţ

6otrivit lui KuspensM, a treia cau" ma&or de emo ii negative esteă ă ţ evaluarea

intern .ă 'ceasta are loc atunci când devii preocupat e!cesiv de modul în care te tratea"ă oamenii. %ac ai sen"a ia c cineva nu î i acord respectul pe care consideri c îl meri i,ă ţ ă ţ ă ă ţ te po i sim i insultat şi furios şi vrei s le r spun"i la fel. în ca"ul în care oamenii suntţ ţ ă ă nepoliticoşi sau indiferen i cu tine, po i resim i comportaţ ţ ţ mentul lor ca fiind un atac laadresa personalit ii sau caracterului t u. 'ceast interpretare a atitudinii lor te poateăţ ă ă

sup ra sau deprima.ă6si(ologii spun c tot ce facem este menit a ne creşte respectul fa de noi înşine şiă ţă

sentimentul de valoare personal sau de a le prote&a pentru a nu fi diminuate de al iă ţ oameni sau circumstan e. %ac respectul t u personal nu este atât de ridicat precum arţ ă ă putea fi, vei fi sensi#il la ac iunile şi reac iile celorlal i oameni fa de tine. ?ei lua totulţ ţ ţ ţă personal, ca şi cum ceea ce au f cut sau spus ei a fost conştient şi îndreptat inten ionată ţ c tre tine. Totuşi, foarte rar se întâmpl astfel.ă ă

'dev rul este c cei mai mul i oameni sunt preocupa i de ei înşişi şi de pro#lemeleă ă ţ ţ lor. în propor ie de BBW din timp, oamenii sunt adânci i în propriile gânduri despre eiţ ţ înşişi. Ei aloc restul de 1W din energia lor emo ional pentru ceilal i oameni, inclusivă ţ ă ţ pentru tine. 6ersoana care î i taie drumul în trafic este atât de preocupat de propriileţ ă

gânduri, încât nici nu este conştient de e!isten a ta. 'r fi prostesc s te superi din cau"aă ţ ă ac iunii sale necugetate.ţ

/ Ridic 5ii propriile pân"eă

%in e!perien , am îtP at o regul 7ţă ăţ ă S nu faci niciodat ceva sau s nu te a2 ii de laă ă ă ţ

a întreprinde ceva din cau5 c eşti preocupat de ce ar putea crede oamenii despre tine.ă ă

)dev rul este c nimeni nu se ândeşte la persoana ta.ă ă

%esigur, nu vor#esc despre comportamente criminale sau anti5sociale. %ar esteuimitor cât de mul i oameni se (ot r sc s intre sauţ ă ă ă nu în rela ii, afaceri, noi activit i,ţ ăţ aventuri şi alte lucruri de teama de"apro# rii altei peră soane. R mân în c snicii pe care leă ă ur sc, au locuri de munc pe care nu le agreea" sau refu" oportunit i de afaceri dină ă ă ă ăţ

cau"a temerii c cineva, oricine, i5ar putea critica. 'dev rul este c nim nui nu5i pasă ă ă ă ă mai mult de (ot rârile tale importante în via decât î i pas ie. N 5 i planurile înă ţă ţ ă ţ ă ţ consecin .ţă

în studiile sale despre oamenii preocupa i de de"volţ tarea personal , acel 1 sau Wă dintre # r#a ii şi femeile care îşi folosesc pe deplin capacit ile, '#ra(am <asloP a g sită ţ ăţ ă o calitate anume pe care to i o aveau în comim7ţ i erau complet cinsti i cu ei înşişi. ţ

% deau dovad de o#iectivitate şi îşi cunoşteau e!act punctele forte şi cele sla#e. Ei nuă ă sperau şi nici nu pretindeau c sunt altceva decât ceea ce erau. 'ceast acceptare deă ă sine a repre"entat piatra de temelie a respectului lor personal şi a stimei fa de ei înşişi.ţă

%eoarece ştiau cine sunt şi cine nu, ei nu sim eau nevoia de a câştiga constantţ apro#area celorlal i. 'scultau p rerile celorlal i, dar luau ei înşişi (ot rârile. u erauţ ă ţ ă

influen a i e!cesiv de posi#ila apro#are sau de"apro#are a celorlal i oameni. =i tu arţ ţ ţ

99 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



tre#ui s faci la fel. Kricum, eşti cel c ruia îi pas cel mai mult şi este afectat în cea maiă ă ă mare m sur .ă ă

L Respectul celorlal iţ

'tunci când /omerset <aug(am, cele#rul autor engle", a fost între#at de un reportercare era motiva ia sa prinţ cipal de a scrie, el a r spuns7 3/criu pentru a câştiga resă ă pectuloamenilor pe care îi respect.4

'dev rul este c o mare parte din ceea ce faci sau nu reuşeşti s finali"e"i eă ă ă influen at de aceeaşi preocupare. Naci multe lucruri în via a ta social pentru a câştigaţ ă ţ ă respectul oamenilor pe care îi stime"i sau cel pu in de a nu51 pierde. %e fapt, oamenii alţ c ror respect este important pentru tine determin în mare parte cât de #ine te sim i cuă ă ţ tine însu i, atât acas , cât şi la serviciu. Respectul celorlal i are o influen e!cesivţ ă ţ ţă ă asupra respectului de sine, pentru 7 este atât de strâns legat de idealul t u personal şiă ă de imaginea despre tine însu i.ţ

Nemeile şi # r#a ii e!cep ionali îi admir pe # r#a ii şi remeile de caracter şi cuă ţ ţ ă ă ţ re"ultate e!cep ionale şi încearc s le câştige respectul. Ei se str duiesc, la nivel inconţ ă ă ă 5

ştient, s se comporte şi s se ridice la în l imea.idealuă ă ă ţ rilor lor de e!celen .ţă2na dintre cele mai importante deci"ii pe care le iei pe parcursul vie ii este atunciţ

când (ot r şti care sunt peră ă soanele al c ror respect repre"int cea mai mare valoareă ă osntru tine. Kdat ce î i este clar pe cine respec i şi de ce, i i vei putea organi"a astfelă ţ ţ ţ via a, încât s le câştigi permanent respectul, indiferent de faptul c ei î i cunoscţ ă ă ţ ac iunile sau nu.ţ

/ta#ileşte5 i standarde înalte■ ţ

în cunoscuta sa carte. In is Steps &1e urmele *ui=, scris de C(arles <. /(eldonă A*i#lioteca Creştin , 1B8:, un întreg oraş este de acord, înainte de orice fapt sau (otă ă ă5

râre, s 5şi pun între#area7 3Ce ar face lisusI4 şi apoi s se comporte corespun" tor.ă ă ă ă Re"ultatul a fost c pro#lemele care îi de"#inaser pe mem#rii comunit ii au fostă ă ăţ re"olvate curând şi oraşul a devenit fericit şi prosper. Ei şi5au creat un ideal şi apoi şi5auconstruit vie ile prin resţ pectarea acestuia.

într5un studiu asupra femeilor şi # r#a ilor de succes, dintre care cei mai mul iă ţ ţ avuseser origini umile, cercetă ătorii au descoperit c aproape to i fuseser în tinere eă ţ ă ţ cititori avi"i de #iografii şi auto#iografii. 6e m sur ce citeau poveştile de via aleă ă ţă femeilor şi # r#a ilor cele#ri, ei se imaginau având aceleaşi calit i şi caracteristici aleă ţ ăţ oamenilor pe care îi studiau. Când au devenit adul i, acele calit i şi virtu i deveniser oţ ăţ ţ ă parte a gândirii lor şi le5au g(idat alegerile şi deci"iile de mai târ"iu.

%e5a lungul istoriei, modelarea a fost folosit drept o modalitate e!presiv pentruă ă de"voltarea personalit ii şi a caracterului. Tinerii au fost încura&a i s studie"e eroi şiăţ ţ ă eroine la şcoal şi s 5i imite cât mai mult posi#il. +n armat , actele eroice ale solda ilor şiă ă ă ţ marinarilor din trecut sunt predate ca parte a programei, încura&ându5i, astfel, pe militariişi solda ii tineri s gândeasc şi s ac ioţ ă ă ă ţ ne"e ca ostaşii eroi atunci când situa ia o vaţ cere.

Kamenii pe care îi admiri şi respec i cel mai mult au o influen enorm asupraţ ţă ă modului în care gândeşti şi sim i în leg tur cu tine însu i şi a (ot rârilor pe care le iei.ţ ă ă ţ ă Care sunt modelele talei

/ 'lege5 i modelele cu gri&ţ ă

u este r u s fii atent şi preocupat de sentimentele şi reac iile celorlal i în raport cuă ă ţ ţ tine şi cu alegerile tale. Când te oriente"i c tre oameni admira#ili pe care îi priă veşti curespect, de"vol i un g(id intern care te determin s te compor i într5un mod deose#it.ţ ă ă ţ

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 9



Totuşi, este copil resc şi auto5limitativ s 5 i permi i s fii influen at e!cesiv de p rerileă ă ţ ţ ă ţ ă vremelnice ale persoanelor ale c ror opinii şi respect nu sunt importante pentru tine.ă %ac ai fost crescut prin criticism distructiv, po i s ca"i uşor în capcana de a5 i organi"aă ţ ă ţ via a prin încerc ri de a o# ine acordul sau de a sc pa de de"apro#area unor persoaneţ ă ţ ă pe care nu le cunoşti şi de care nu î i pas .ţ ă

+at o modalitate de a sc pa de aceast form de emo ie negativ 7 Lot r şte careă ă ă ă ţ ă ă ă sunt # r#a ii şi femeile pe care îi admiri cel mai mult şi acele calit i pe care le au şi aiă ţ ăţ vrea s i le însuşeşti. %e acum înainte, când tre#uie s iei o deci"ie, gândeşte5te la oă ţ ă persoan pe care o admiri şi întrea# 5te7 3Ce ar face el>ea în aceast situa ieI4ă ă ă ţ

Când î i pui aceast între#are, te conecte"i, de fapt, la nivel inconştient cu o putereţ ă mai mare care te va g(ida corespun" tor. ?ei şti e!act ce s spui sau s faci. ?ei luaă ă ă (ot rârea corect şi vei avea re"ultatul dorit. 'ceasta este o te(nic folosit de mul iă ă ă ă ţ # r#a i şi femei de succes, încearc şi vei vedea ce se întâmpl .ă ţ ă ă

E +nfluen a negativ cea mai d un toareţ ă ă ă

6otrivit lui KuspensM, cea de5a patra cau" ma&or de emo ii negative şi cea careă ă ţ

conduce la mânie, resentimente, invidie, gelo"ie şi frustr ri de orice fel esteă 2lamarea.'ceasta enerea5 , furie,ă cea mai d un toare dintre toate emo iile negative. <ânia esteă ă ţ mai distructiv decât orice for de pe p miânt. Nuria necontrolat distruge s n tate,ă ţă ă ă ă ă rela ii, familii, afaceri, societ i şi repre"int principala cau" a r "#oaielor, a revolu iilorţ ăţ ă ă ă ţ şi a conflictului social.

Kriginea mâniei poate fi g sit în criticismul distructiv din copil ria timpurie. %eă ă ă fiecare dat când o persoan este criticat , ea reac ionea" de parc ar fi atacat ,ă ă ă ţ ă ă ă adopt o po"i ie defensiv şi are resentimente. întrucât orice comportament pe care îlă ţ ă repe i la nesfârşit devine un o#iţ cei, mul i oameni de"volt deprinderea de a r spunde cuţ ă ă mânie la orice pro#lem , de"am gire sau frustrare pe care le e!perimentea" . într5uriă ă ă final, a&ung s fie furioşi tot timpul HTi leg tur cu ceva.ă ă ă

6entru a se mânia, o persoan tre#uie s poat învinoă ă ă v i pe cineva pentru ceva ce s5ăţ

a întâmplat sau nu şi care nu i5a pl cut. <ul i oameni sunt atât de preocupa i s 5iă ţ ţ ă învinov easc pe ceilal i pentru dificult ile lor, încât pierd contactul cu realitatea. Ei v dăţ ă ţ ăţ ă întreaga lume prin lentila #lam rii şi a vinei, emo ia sor .ă ţ ă

%e fiecare dat când e!ist o pro#lem , personal sau pu#lic , persoana vinovată ă ă ă ă ă a&unge autom.at la conclu"ia c cineva tre#uie s fie tras la r spundere. 'poi, ea îşiă ă ă consum timpul şi emo iile prin împ r irea #lam rii între diverse persoane. 'ceastă ţ ă ţ ă ă o#sesie a #lam rii şi a furiei conduce la resentimente şi invidie şi poate adesea s oă ă epui"e"e pe persoana care e!perimentea" aşa ceva.ă< imeni nu este vinovat

+at un e!emplu o#işnuit. %oi oameni care se iu#esc se c s toresc. 'mândoi au celeă ă ă mai #une inten ii şi cele mai mari aştept ri pentru viitor, altfel nu şi5ar mai imi vie ile deţ ă ţ

la #un început. %in nefericire, oamenii şi situa iile se sc(im# în timp. Cei doi îşi dauţ ă seama c nu mai simt feriă ci i împreun şi se (ot r sc s divor e"e. %ar pro#lemtele a#iaţ ă ă ă ă ţ aici încep.

în loc s fie de acord, precum adul ii, c au a&uns într5un punct în care suntă ţ ă incompati#ili şi nu mai vor s tr iasc împreun , #lamarea tre#uie împ r it . Cinevaă ă ă ă ă ţ ă tre#uie s fie în culp . ?inovatul tre#uie pedepsit. 6rin urmare, tre#uie s fie implica iă ă ă ţ avoca i şi &udec tori. /iont anga&a i detectivi şi conta#ili pentru a scoate la iveal lucruriţ ă ţ ă murdare în leg tur cu fiecare dintre cei doi. /itua ia se înr ut eşte continuu şi, în final,ă ă ţ ă ăţ se termin cu furie, am r ciime, acuă ă ă " ri şi c(iar ur .ă ă

'tunci când o c s torie sau o rela ie nu func ionea" , cea mai #un solu ie esteă ă ţ ţ ă ă ţ acceptarea acestui fapt ca fiind o realitate nefericit şi sta#ilirea unor condi ii re"ona#ileă ţ pentru fiecare parte, astfel încât cei doi s 5şi poat conă ă tinua via a. <ulte cupluri recurg înţ

90 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



"ilele noastre la mediere şi nu mai trec prin am r ciunea unui divor traă ă ţ di ional.ţ Re"ultatele sunt mai #une pentru toate persoanele implicate.

Este un fapt psi(ologic acela c cei mai mul i oameni simt c au dreptate în tot ceeaă ţ ă ce fac. %ar imediat ce o persoan începe s o învinov easc pe cealalt şi, c(iar maiă ă ăţ ă ă r u, pretinde ca aceasta din urm s admit c este vinovat , încep luptele emo ionale şiă ă ă ă ă ă ţ

legale. Cea mai trist parte a acestor # t lii este c , de o#icei, se termin acolo unde auă ă ă ă ă început şi nimeni nu câştig nimic.ă

■ 'cceptă responsa2ilitatea

Cea mai #un modalitate de a elimina mânia de orice fel esteă s ; i asumiă ţ

responsa2ilitatea. K asemenea ac iune î i scurt5circuitea" imediat sentimentul de furie.ţ ţ ă Toat eneră gia de care are nevoie mânia pentru a e!ista dispare. +mediat ce spui7 ?Stmt

r spun5 tor+B,ă ă mânia ta încetea" . %atoă rit egii /u#stitu iei şi faptului c mintea taă ţ ă poate procesa un singur gând la un anumit moment, nu po i s 5 i asumi responsa#ilitateaţ ă ţ pentru situa ia respectiv şi s fii furios în acelaşi timp. +deea #lam rii, pe care seţ ă ă ă #a"ea" mânia, este anulat de (ot rârea de a5 i asuma r să ă ă ţ ă punderea.

■ 1iziuni pozitive asupra vie iiţ versus viziuni ne&ative asupravie iiţ

E!ist dou modalit i de #a" de a privi lumea. 6o i s ai o vi"iune po"itiv şiă ă ăţ ă ţ ă ă plină

de 2im voină ţă sau o perspectiv negativ şiă ă duşm noas .ă ă 6rin asumarea responsa#ilit iiăţ pentru tine şi ceea ce i se întâmpl , devii po"itiv. ?e"i lum.ea într5o lumin #inevoitoare.ţ ă ă %evii mai optimist în leg tur cu tine şi cu posi#ilit ile tale, o persoan mai fericit şiă ă ăţ ă ă mai eficient .ă

6rin contrast, atunci când ai o vi"iune negativ sau duşm noas asupra vie ii, ve"iă ă ă ţ peste tot pro#leme şi nedrept i. K#servi opresiune şi r u. Remarci oameni vinova iăţ ă ţ

peste tot în &urul t u. ?e"i limit ri şi nedrept i în loc s discerni oportunit i şi speran .ă ă ăţ ă ăţ ţă Cel mai r u lucru este c î i petreci timpul împ r ind vina între institu ii şi oameni diferi iă ă ţ ă ţ ţ ţ pentru toate pro#lemele pe care le consta ti.

■ %iferen ele în re"ultateţ

%e e!emplu, în /2', unor oameni le merge mai #ine decât altora. 'cest fapt a fostvala#il pentru toate societ ile de5a lungul istoriei omenirii. <otivele sunt variate. 6oate fiăţ re"ultatul e!isten ei unor oameni diferi i, cu talente, am#i ii şi dorin e distincte. Kri alţ ţ ţ ţ faptului c unii oameni au mimcit mai mult, al ii au avut un început mai #uii în via , al iiă ţ ţă ţ s5au n scut cu o inteligen mai ridicat sau al ii au fost, pur şi simplu, la locul potrivit şiă ţă ă ţ la momentul oportun pentru a prinde o tendin favora#il în economie.ţă ă

+n orice ca", oamenii care sunt mai înst ri i nu tre#uie învinov i i pentru faptul că ţ ăţ ţ ă al ii nu au a&uns la acelaşi nivel. Kamenii s n toşi nu tre#uie #lama i din cau" c al iiţ ă ă ţ ă ă ţ sunt #olnavi. Kamenii care sunt ferici i şi au succes nu tre#uie culpa#ili"a i pentru ceiţ ţ neferici i şi lipsi i de succes. Kamenii care îşi cl desc o via #un pentru ei înşişi şiţ ţ ă ţă ă pentru familiile lor nu sunt vinova i pentru c al ii nu fac la fel.ţ ă ţ

/uccesul nu cau"ea" eşecuri.ă Corelarea nu este o cau5alitate. %oar pentru că am#ele situa ii au avut loc simultan, nu înseamn c una dintre împre&ur ri a cau"at5o peţ ă ă ă cealalt . K acceptare onest a acestui fapt simplu ar re"olva multe dispute şi de"acorduriă ă la nivel filosofic şi politic.

■ 6uterea iert riiă

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 9;



Cau"a de #a" a emo iilor negative, factorul principal care predispune o persoan laă ţ ă #lamare, la mânie şi la resentimente, fric şi îndoial , invidie şi gelo"ie, esteă ă ina2ilitatea

de a ierta pe cineva în leg tur cu care sim im c ne5a r nit în vreun fel.ă ă ţ ă ă6e m sur ce ne de"volt m în copil rie, a&ungem la o etap în care 3&usti ia4 esteă ă ă ă ă ţ

foarte important pentru noi.ă

e fi! m asupra conceptului de 3ec(itate4. /untem sup ra i pe orice situa ie din via aă ă ţ ţ ţ noastr care nu pare a fi dreapt şi ec(ita#il pentru toat lumea, în special dac neă ă ă ă ă priveşte pe noi înşine. %e fiecare dat când sim im c noi sau altcineva am fost trata iă ţ ă ţ nedrept, indiferent de motiv, consider m c este un atac la propria persoan . Respectulă ă ă nostru personal fragil este amenin at. Reacţ ion m cu mânie şi resentimente. 'ceastaţ ă este o etap normal de evolu ie prin care trecem pe drumul c tre maturitate.ă ă ţ ă

Totuşi, unii oameni r mân fi!a i la aceast etap şi nu o dep şesc niciodat . %ac nuă ţ ă ă ă ă ă suntem înv a i cât este de important s renun m la frustr rile din copil rie, vom a&ungeăţ ţ ă ţă ă ă la maturitate cu o cantitate uriaş de e!perien e neiertate. în ca"ul în care nu suntemă ţ aten i, ne vom construi apoi via a pe #a"a mâniei direc ionate c tre oamenii fa de careţ ţ ţ ă ţă sim im c sunt vinova i pentru ceva ce au f cut sau ceva ce noi de"apro# m. <ul i psi(o5ţ ă ţ ă ă ţ terapeu i şi psi(iatri îşi petrec întreaga via a&utându5i pe oameni s se confrunte cuţ ţă ă acest trecut nefericit şi s re"olve e!perien ele anterioare şi actuale.ă ţ

Cea mai puternic şi eli#eratoare (ot râre pe care o po i lua este aceea de a ierta peă ă ţ toat lumea care te5a r nit în vreun fel. %oar prin eli#erarea, în mintea ta, a celeilalteă ă persoane şi prin iertarea ei te vei putea eli#era pe tine însu i. ţ %e aceea, cele mai multereligii accentuea" imporă tan a clemen ei ca prim pas spre pacea min ii şi #eatiţ ţ ţ tudineteluric .ă

+maginea" 5 i cum te5ai sim i dac nu ai fi mânios pe nimeni. C eşti o persoană ţ ţ ă ă ă complet po"itiv , optimist , &ovial , cu un nivel înalt de respect personal, entu"iasm şiă ă ă încredere în tine nelimitat . înc(ipuie5 i c eşti o persoan cald , prietenoas , iu#itoare,ă ţ ă ă ă ă plin de calm şi pace inteă rioar , Toate acestea sunt posi#ile pentru tine dac pracă ă ticiclementa.

6rin contrast, refu"ul sau eşecul de a ierta repre"int #a"a negativit ii, a mâniei,ă ăţ stresului, an!iet ii, a #olilor fi"ice şi mentale şi a celor mai multe nefericiri. Refu"ul de aăţ ierta te ine în capcan . îng duin a te eli#erea" . întotţ ă ă ţ ă deauna este alegerea ta. u arenicio leg tur cu o alt persoan sau situa ie.ă ă ă ă ţ

ste nevoie de doi■

2nii oameni se a# in s ierte pornind de la o premis fals . Ei cred c , dac iart ,ţ ă ă ă ă ă ă tolerea" comportamentul persoanei pe care sunt sup ra i. 'u convingerea c dac oă ă ţ ă ă iart pe cealalt persoan , îi fac acesteia o favoare. C(iar cred c astfel ar l sa5o să ă ă ă ă ă scape, ceea ce sunt (ot râ i s nu fac .ă ţ ă ă

%e fapt, este nevoie de dou persoane pentru a e!ista o înc(isoare, de pri"onier şi deă gardian. 'mândoi sunt în înc(isoare. Când o eli#ere"i pe cealalt persoan , te eli#eă ă re"ipe tine. u tre#uie s tolere"i comportamentul peră soanei care te5a r nit sau s oă ă placi, cidoar s o ier i pentru a5 i putea continua via a. %e aceea, milostivirea este tm act înă ţ ţ ţ totalitate eoist. u are nicio leg tur cu cealalt persoan . /e refer numai la propriaă ă ă ă ă integritate mental şi la pacea ta interioar .ă ă

Comicul *udd LacMett a spus cândva7 3u port pic niciodat @ în tim.p ce por i pic ,ă ă ţ ă resentimentele sunt afar şi dansea" $4ă ă

Când r mâi sup rat pe o alt persoan , îi dai controlul t u emo ional de fiecare dată ă ă ă ă ţ ă când te gândeşti la ea. îi permi i s 5 i controle"e emo iile de la distan . eiertând5o, îiţ ă ţ ţ ţă

dai voie s 5 i conduc via a emo ional , ca şi cum ar fi c(iar atunci cu tine şi situa ia ară ţ ă ţ ţ ă ţ avea loc din nou.

9D /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



B Calea c tre iertareă

<odalitatea de a ierta este simpl . %e fiecare dat când te gândeşti la cealaltă ă ă persoan , tre#uie s foloseşti egea /u#stitu iei şi s spui7ă ă ţ ă ?Aumne5eu s îlEoă

2inecuvânte5e< îlEo iert pentru tot şi îi doresc numai 2ine.B u este posi#il să #inecuvânte"i şi s ier i o alt persoan şi, în acelaşi timp, s fii sup rat sau mânios.ă ţ ă ă ă ă )ândul po"itiv îl anulea" pe cel negativ.ă

6o i accelera procesul de eli#erare personal dac î iţ ă ă ţ asumi responsa2ilitatea pentrucontri#u ia ta la ceea ce s5a întâmplat. Noarte pu ine evenimente care conduc la mânie şiţ ţ resentimente se întâmpl în vid. 'proape invaria#il, ai f cută ă ceva pentru a contri#ui lasitua ie. %e aceea, tre#uie s ai maturitatea de a5 i asuma r spunderea.ţ ă ţ ă

'tunci, po i spune7ţ ?Sunt r spun5 tor. 6u ar fi tre2uit s intru în aceast situa ie de laă ă ă ă ţ

început sau s r mân în împreă ă :urarea respectiv atât de midt. 6u ar fi tre2uit s fac ceă ă

am f cut. îlEo iert complet şi îlEo las s plece.Bă ă

Este posi#il ca la început s î i fie dificil s ier i. 'ceste cuvinte vor fi grele pentruă ţ ă ţ tine. <ul i oameni şi5au construit întreaga via adult în &urul neca"urilor lor. e esteţ ţă ă fric de faptul c nu vor mai avea despre ce s voră ă ă #easc dac încetea" s se plângă ă ă ă ă

despre p rin ii sau c sniciile lor. %ar nu5 i fie team .ă ţ ă ţ ăCând îi ier i pe ceilal i şi îi laşi în pace, încerci imediat o stare de uşurare şi devii maiţ ţ fericit. 6e m sur ce gândurile de mânie şi resentimentele dispar, mintea ta se va umpleă ă cu gânduri po"itive. ?ei avea mai mult energie şi mai mult entu"iasm. Te vei sim i maiă ţ puternic şi mai încre" tor. întregul viitor i se va desc(ide în fa , precum r sare soareleă ţ ţă ă vara.

u te îngri&ora despre ce vor spune sau vor gândi prietenii t i atunci când te veiă (ot rî s 5i ier i pe cei care te5au r nit. 6ro#a#il c s5au s turat s 5ti aud lament rileă ă ţ ă ă ă ă ă ă despre evenimentele nefericite din trecut. %e fapt, atunci când vei începe s ier i, î i veiă ţ ţ da seama curând c singura leg tur drntre tine şi anumite persoane o repre"intă ă ă ă momentele tale de lament ri. /5ar putea ca, atunci când te deci"i s 5i ier i pe al ii, să ă ţ ţ ă descoperi c nu i se mai pare interesant s vor#eşti cu ei.ă ţ ă

Kamenii pe care tre#uie s îi ier i■ ă ţ

E!ist patru categorii de persoane pe care tre#uie s le ier i dac vrei cu adev rat să ă ţ ă ă ă î i sc(im#i via a şi modul de a gândi.ţ ţ

+n primul rând 5 p rin ii t i, fie c mai tr iesc sau nu. Tre#uie neap rat s îi ier iă ţ ă ă ă ă ă ţ pentru fiecare greşeal pe care au f cut5o în educa ia ta. 'r tre#ui, cel pu in, s le fiiă ă ţ ţ ă recunosc tor pentru faptul c i5au dat via . Te5au adus aici. %ac eşti fericit c eşti înă ă ţ ţă ă ă via , po i s îi ier i pentru orice altceva. / nu te mai plângi niciodat de ei.ţă ţ ă ţ ă ă

<ul i dintre participan ii la seminariile mele şi5au sunat sau şi5au vi"itat p rin ii şi le5ţ ţ ă ţau spus c îi iart pentru tot. 'desea, acest act simplu de cura& şi de caracter a avut ună ă

efect profund asupra rela iilor cu mama sau tat l lor. începând cu acea "i, ei au devenitţ ă #uni prieteni şi acest lucru a durat cât timp au mai tr it împreun .ă ă

în sc(im#, dac nu î i vei ierta p rin ii, vei r mâne mereu un copil. î i vei #locaă ţ ă ţ ă ţ propria şans de a creşte şi de a deveni un adult în întregime func ional. ?ei continua să ţ ă te consideri o victim . C(iar mai r u, î i vei men ine vii sentimentele negative deă ă ţ ţ inferioritate şi de mânie. %ac p rin ii t i mor f r ca tu s 5i fi iertat, acest lucru te poateă ă ţ ă ă ă ă marca pentru tot restul vie ii tale.ţL Rela ii personale apropiateţ

în a doua categorie se încadrea" persoanele dină rela iile ţ tale apropiate care nu aumers. C s toria şi alte leg turi intime pot fi atât de intense şi de amenin toare pentruă ă ă ţă sentimentele tale de respect personal şi de pre uire de sine, încât po i r mâne ani întregiţ ţ ă furios şi neiert tor fa de aceste persoane.ă ţă

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 98



%ar tu ai fost cel pu inţ par ial ţ r spun" tor. Tre#uie s ai puterea şi integritatea de aă ă ă afirma7 3/unt r spun" tor4 şi apoi de a o ierta pe cealalt persoan şi de a o l sa să ă ă ă ă ă plece. /pune cuvintele7 3îl>o iert pentru tot şi îi doresc numai #rne.4 %e fiecare dat cândă vei repeta acest lucru, emo ia negativ ataşat situa iei va disp rea. în curând se vaţ ă ă ţ ă estompa definitiv.

B (crisoarea

<ul i dintre cei cu care am lucrat au descoperit c 3scrisoarea4 repre"int secretulţ ă ă pentru a l sa în urma lor, pentru totdeauna, o rela ie nereuşit . 'ceasta este o te(ă ţ ă nică puternic ce te poate eli#era aproape instantaneu de mânie şi resentimente.ă

+at cum func ionea" 7 Te aşe"i şi îi scrii celeilalte peră ţ ă soane o scrisoare de iertarecompus din trei p r i.ă ă ţ

în primul rând, preci"e"i7 3Te iert pentru tot ce ai f cut vreodat şi m5a r nit.4ă ă ă'poi, descrii sau men ione"i fiecare lucru pentru care inc mai eşti sup rat. 2niiţ ă ă

oameni scriu câteva pagini în aceast parte.ă în al treilea rând, înc(ei scrisoarea cu urm toarele cuvinte7 3î i doresc numai #ine.4ă ţ%up aceea duci scrisoarea la poşt şi o introduci în cutia poştal . în acel moment,ă ă ă

vei sim i o uşurare e!traorţ dinar şi vei fi, în sfârşit, li#er.ă'propo, nu tre#uie s te îngri&ore"i despre cum ar putea reac iona cealalt persoan .ă ţ ă ă

'ceasta nu este pro#lema ta. /copul t u e s te eli#ere"i, s 5 i recape i paceaă ă ă ţ ţ sufleteasc şi s 5 i continui via a minunat care se aşterne în fata ta.ă ă ţ ţ ă

L =terge5 i listaţ

în a treia categorie, tre#uie s îi ier i peă ţ to i ceilal i ţ ţ din via a ta care te5au r nitţ ă vreodat în vreun fel. as 5i în pace. +art 51 pe fiecare şef, partener de afaceri, prieten,ă ă ă escroc sau tr d tor care i5au cau"at sup r ri de orice fel. =terge5 i lista. =terge fiecareă ă ţ ă ă ţ

dintre numele şi imaginile lor spunând7 3îl>o iert pentru tot şi îi doresc numai #ine.4Repet 5 i aceast afirma ie de fiecare dat când te gână ţ ă ţ ă deşti la acea persoan sauă situa ie pân când sentimentele negative dispar.ţ ă

L Eli#erea" 5teă

+n cea de5a patra categorie, ultima persoan pe care tre#uie s o ier i eştiă ă ţ tu însu i. ţ

Tre#uie neap rat s te ier i pentru toate lucrurile prosteşti, f r sens, rele, lipsite deă ă ţ ă ă &udecat sau crude pe care le5ai f cut sau le5ai spus vreoă ă dat . u mai c ra aceste greşeliă ă din trecut cu tine7 au avut loc atunci, iar în pre"ent lucrurile sunt diferite.

)ândeşte5te astfel7 'tunci când ai f cut acele lucruri în trecut, din cau"a c rora teă ă

mai sim i prost şi ast "i, nu erai persoana care eşti la ora actual . a vremea respectiv ,ţ ă ă ă erai o persoan diferit , mai tân r şi mai pu in e!periă ă ă ă ţ mentat . u erai tu cu adev rat, ciă ă o variant imatur a persoanei care ai devenit acumulând e!perien . u te maiă ă ţă învinov i pentru ceva ce s5a petrecut în trecut şi pe care nu îl mai po i sc(im#a.ăţ ţ

9B /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



în psi(oterapie, când o persoan este împov rat cu un sentiment adânc de vin sauă ă ă ă ruşine ca urmare a unei traume din copil rie, momentul purificator îl constituie acela înă care îşi d seama #rusc7 3u este vina mea.4 2neori ai comis unele lucruri sau i5au fostă ţ f cute, altele când erai prea tân r sau nee!perimentat pentru a şti ce se întâmpla sauă ă pentru a sc(im#a situa ia. u a fost vina ta. 'i procedat cum ai putut mai #ine. Eşti înţ

ordine. lart 5te şi eli#erea" 5te.ă ă/pime, pur şi simplu7 ?! iert pentru fiecare reşeal pe care am f cut;o. Sunt oă ă ă

persoan "un în totalitate şi voi avea un viitor minunat.Bă ă %e fiecare dat când te veiă gândi la acel eveniment sau la acea situa ie, repet 7 3< iert complet.4 =i apoi continu 5ţ ă ă ăi via a. Concentrea" 5te asupra viitorului şi nu asupra trecutului. '!ea" 5te pe ceea ce teţ ţ ă ă

aşteapt şi nu pe ce5ai f ptuit.ă ă în sfârşit, dac ai f cut ceva ce a r nit pe cineva, şi înc te mai sim i &enat în leg tură ă ă ă ţ ă ă

cu asta, po i muerge la acea persoan sau îi po i scrie în scopul de a5 i cere scu"e.ţ ă ţ ţ < rturiseşte5i acelei persoane c î i pare r u pentru ce ai spus sau ai f cut. +ndiferentă ă ţ ă ă care va fi reac ia sa, po"itiv sau negativ , aceasta nu contea" . /implul fapt c te5aiţ ă ă ă ă c it ă sau c i5ai e!primat regretul te va eli#er .ă ţ ă

9 avertizare 6inal■ ă

Cei mai mul i oameni sunt desc(işi la ideea de a ierta. 'ceasta se înscrie printreţ conceptele de #a" ale celor mai multe religii şi este predat în psi(ologie şi înă ă metafi"ic . 6ro#a#il c te sim i conforta#il cu ideea de a5i ierta pe cei mai mul i oameniă ă ţ ţ din via a ta care i5au f cut r u în vreun fel. %ar e!ist un mare pericol.ţ ţ ă ă ă=i anume că refu5ul t u de a ierta un sinur mare neca5 poate fi suficient pentru a; iă ţ

sa2ota întreaa via . ţă eiertând o anumit persoan sau situa ie, insisten a ta î i poateă ă ţ ţ ţ stopa întregul progres. E!ist nenum ra i # r#a i şi femei care îşi ruinea" vie ile dină ă ţ ă ţ ă ţ cau"a furiei şi a resentimentelor îndreptate c tre o singur persoan . Ei nu pot renun a laă ă ă ţ aceasta şi nu se eli#erea" niciodat .ă ă

u l sa s i se întâmple aşa ceva şi ie. Tre#uie s ai cura&ul şi caracterul de a iertaă ă ţ ţ ă pe toat lumea,ă f r e!cep ie. 'r tre#ui s nu mai e!iste nimeni în via a ta pe care s fiiă ă ţ ă ţ ă sup rat. <intea ta ar tre#ui s fie calm. şi clar . 'r tre#ui s po i spune7 3Pă ă ă ă ă ţ am niciun

ând neativ sau neiert tor c tre nimeni din lume< îi iert ;pe to i de 2un voie.Bă ă ţ ă

%reia controlul asupra■ emo iilorţ tale

6unctul de început pentru eliminarea emo iilor negaţ tive const în a prelua întregulă control asupra gândurilor şi ac iunilor tale şi în a te disciplina s nu5 iţ ă ţ exprimi emo iileţ negative atunci când vor ap rea, dup cum se va întâmpla cu siguran . /5ar putea s nuă ă ţă ă reuşeşti s 5 i înfrângi reac ia negativ ini ial fa de o de"am gire sau aşteptare înso ită ţ ţ ă ţ ă ţă ă ţ ă

de frustr ri, dar po i s refu"i s o e!primi, fie fa de tine sau de altcineva. 6o i s oă ţ ă ă ţă ţ ă anule"i instantaneu spunând7 ?Sunt r spun5 tor+Bă ă

E!ist persoane care spun c este mai s n tos s 5 i e!primi emo iile negative deă ă ă ă ă ţ ţ mânie, suferin , fric şi îndoial . %ar adev rul e c în realitateţă ă ă ă ă lucrul asupra c ruia teă

concentre5i şi despre care vor2eşti se amplific .ă K mic e!perien negativ seam n cuă ţă ă ă ă o scânteie care poate fi transformat într5o v paie dac te gândeşti şi vor#eşti despreă ă ă aceasta. +n sc(im#, alung5o imediat ce apare spunând7 3/unt r spun" tor$4 'poi caută ă ă motive pentru care ai putea fi r spun" tor. e vei g si întotdeauna.ă ă ă

eii adev ra i■ ă ţ sosesc

2n poet engle" a scris cândva7 3'tunci când "eii falşi oleac , cei adev ra i sosesc.4ă ă ţ %up ce nu te mai gândeşti,ă Tl2 mai vor#eşti şi nu mai repe i evenimentele negative şiţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



emo iile pe care le determin , 3adev ra ii "ei4 sau emoţ ă ă ţ iile po"itive î i vor umple minteaţ ţ şi inima. Kdat ce vei renun a la gândurile, p rerile, pre&udec ile şi atitudinile care te facă ţ ă ăţ nefericit, vei începe s e!perimente"i gândurile si emo iile care te fac s te sim i #ine cuă ţ ă ţ tine şi cu via a ta.ţ

atura este de partea ta. ?rea s fii fericit, s n tos, prosper şi împlinit. %estinul t uă ă ă ă

este acela de a e!perimenta #ucurie, armonie, dragoste şi cea mai mare dintre#inecuvânt rile omeneşti 5ă pacea spiritual .ă =i aşa cum un giroscop de"ec(ili#rat se întoarce într5o po"i ie vertical , Xda a ta şi emo iile tale se reîntorc la pace şi #ucurie imeţ ă ţ ţ 5diat ce încete"i s faci şi s spui lucrurile care te îndep ră ă ă tea" de sentimentul de paceă interioar .ă

Lot r şte5te c(iar ast "i s renun i la emo iile tale negative. %ecide din acestă ă ă ă ţ ţ moment s devii o persoan po"itiv , optimist , fericit , entu"iast în fiecare domeniu ală ă ă ă ă ă vie ii tale. /c(im# 5 i modul de a gândi despre tine şi posi#ilit ile tale şi î i veiţ ă ţ ăţ ţ transforma via a.ţ

7 EOERC+ ++Ţ %E 'C +2EŢ

1. %ecide ast "i c vei fi o persoan fericit pe deplin. 'poi întrea# 5te7 3Care suntă ă ă ă ă lucrurile din via a mea care m fac nefericit sau m stresea" I4 +ndiferent care va fiţ ă ă ă r spunsul t u, (ot r şte5te s re"olvi şi s elimini aceste cau"e.ă ă ă ă ă ă

. 'du5 i aminte de o e!perien din copil rie penţ ţă ă tru care înc mai eşti sup rat.ă ă Reinterpretea"ă

evenimentul respectiv în mod po"itiv şi consider 51 o lec ie valoroas de înv are.ă ţ ă ăţ

9.în ce domenii ale vie ii tale eşti înc furios şi plin de resentimente, deoareceţ ă învinov eşti şi ast "i pe cineva pentru ceva ce a f cut sau nuI +ndiferent ce ar fi,ăţ ă ă asum 5 i responsa#ilitatea şi contînu 5 i via a.ă ţ ă ţ ţ

.6e cine nu ai iertat din trecutul t uI Ce e!perien anterioar te mânie cel mai tareă ţă ă ast "iI Krice şi oricine ar fi, (ot r şte5te s ier i şi s nu te mai gână ă ă ă ţ ă deşti la persoana în cau" .ă

0.u mai lua lucrurile personal. %e acum înarnte, când oamenii nu te respect sau nu teă tratea" aşa cum ai dori, ridic 5te deasupra lor şi ve"i5 i de trea#a ta.ă ă ţ

;.Lot r şte5te ast "i s ier i pe oricine din trecutul t u, fa de care mai ai înc emo iiă ă ă ă ţ ă ţă ă ţ negative. as 5le s dispar şi nu te mai gândi la asta.ă ă ă

D.lart 5te pentru fiecare greşeal pe care ai f cut5o vreoă ă ă dat . %ac este posi#il, du5te şiă ă cere iertare celeilalte persoane. Eli#erea" 5te.ă

TR'/NKR< 5 + ?+' 'Ă Ţ Ţ 1



N iireste5ti visuri m re eă ă ţ

F ureşte; i visuri am2i ioase şi, pe m sur ce vise5i, vei deveni precum vise5i.ă ţ ţ ă ă 'i5iunea ta este promisiunea a ceea ce vei de5v lui în final.ă KL R2/J+

<intea î i poate fi cel mai #un prieten sau cel mai r u duşman. /ingure, gândurile taleţ ă au puterea de a te face s n tos sau #olnav, #ogat sau s rac, popular sau nepopular.ă ă ă <intea ta este precum o for puternic ce poate fi îndreptat în orice direc ie pentru aţă ă ă ţ avea re"ultate e!traordinare sau a cau"a (aos şi distrugere. /copul t u principal în viaă ţă tre#uie s fie s 5 i e!ploate"i puterile e!traordinare şi s le direc ione"i în mod inteliă ă ţ ă ţ gentşi sistematic c tre atingerea tuturor lucrurilor pe care ti le doreşti cu adev rat.ă ă

< K c l torie prin +taliaă ă6ermite5mi s 5 i spun o poveste. în urm cu câ iva ani, mi5am dus familia în +talia înă ţ ă ţ

vacan . 'm vi"itat câteva dintre marile mu"ee de art din Roma şi Nloren a. în Nloren aţă ă ţ ţ e!ist un mu"eu special, care a fost construit pentru a g "dui statuia luiă ă %avid creat deă <ic(elangelo în urm cu câteva sute de ani. 6ro#a#il c este cea mai frumoas sculptură ă ă ă din lume. iciunul dintre noi nu a uitat e!perien a fi"ic de a fi în aceeaşi camer cuţ ă ă statuia respectiv .ă

6ovestea cre rii operei de artă ă Aavid este foarte interesant şi con ine o lec ie pentruă ţ ţ noi to i. ui <ic(elangeloţ i s5a încredin at de c tre familia <edici misiunea de a crea oţ ă statuie pentru pia a principal din Nloren a. a acea vreme, familia <edici era cea maiţ ă ţ #ogat şi mai puternic din +talia. K comand pentru o statuie din partea acestei familiiă ă ă

nu era numai o mare onoare, ci şi o sarcin care nu putea fi refu"at . Timp de doi ani,ă ă <ic(elangelo a c utat un #loc de piatr din care s poat crea acel gen de capodoperă ă ă ă ă pe care o dorea familia <edici.

într5un final, pe o strad l turalnic din Nloren a, el a g sit un #loc uriaş de marmură ă ă ţ ă ă pe un suport de lemn, acoperit par ial cu #uruieni şi cu mturd rie. Nusese adus din mun iţ ă ţ cu mul i ani înainte şi nu fusese folosit niciodat .ţ ă

<ic(elangelo trecuse pe lâng acea strad de multe ori, dar de aceast dat el s5aă ă ă ă oprit şi a privit mai atent. /tudiind cu aten ie fiecare parte a acelui #loc de marmur , şi5aţ ă imaginat e!act statuia lui %avid şi a v "ut5o în întregime.ă

(uccesul■ m reă ţ

necesit o munc sus inut şiă ă ţ ă grea

/culptorul a aran&at imediat ca lucr torii s aduc #locul de marmur în atelierul s u,ă ă ă ă ă aflat la o distan aprecia#il . 'poi, a început munca lung şi grea de cioţă ă ă plire şi ci"elare.' avut nevoie de doi ani pentru a crea imaginea în ansam#lu a statuii. %up aceea şi5aă pus ciocanele şi d l ile deoparte şi a mai petrecut înc doi ani şlefuind şi pilind înainte caă ţ ă statuia s fie terminat .ă ă

<ic(elangelo era de&a un sculptor faimos, iar vestea c lucra pentru o comandă ă important de la familia <edici s5a r spândit în toat +talia. 'timci când a sosit vremeaă ă ă pentru prima e!punere a statuii, mii de oameni veniser din toat +talia şi se adunaseră ă ă în pia a principal . %up ce a fost de"velit statuia, mul imea s5a oprit fascinat .ţ ă ă ă ţ ă

/culptura era n ucitor de frumoas . Kamenii au aclamat. Nemeile au leşinat. <ul imeaă ă ţ



pre"ent a fost uimit de frumuse ea incredi#il a statuii enorme. <ic(elangelo a fostă ă ţ ă imediat recunoscut ca fiind cel mai mare sculptor al vremii sale.

'poi, când <ic(elangelo a fost între#at cum a reuşit s cree"e o astfel deă capodoper , el a replicat c îl v "use peă ă ă Aavid complet şi perfect în marmur . Tot ce aă f cut a fost s îndep rte"e tot ce nu eraă ă ă Aavid.

1 o

E!ist multe paralele între tine şiă Aavid. în plus, semeni foarte mult cu aceacapodoper înc(is în mară ă mur . %ar cea care te înv luie pe tine şi pe cei mai mul i dintreă ă ţ ceilal i oameni este marmura gândirii limitate şi a gri&ilor e!cesive despre posi#ilit ile deţ ăţ a pierde şi de a eşua în locul anticip rii e!altate a recompenselor pentru succes şiă reali" ri.ă

6entru a5 i îndeplini întregul poten ial, nevoia ta cea mai mare este s ieşi dinţ ţ ă gândirea ta limitat în scopul de a5 i f uri visuri m re e şi a5 i imagina posi#ilit i neliă ţ ă ă ţ ţ ăţ 5mitate. Tre#uie s îndep rte"i toate credin ele negative care te împiedic s devii totă ă ţ ă ă ceea ce eşti capa#il s devii.ă

%ar adu5 i aminte c şi dup ceţ ă ă Aavid a fost de"v luit din marmur , <ic(elangelo aă ă avut nevoie de doi ani în care a şlefuit şi a cioplit pentru a o transform.a într5o capo5doper . în acelaşi fel, tu tre#uie s lucre"i asupra ta, şleă ă fuind şi cioplind, înv ând şiăţ practicând, "ile, s pt mâni.ă ăluni şi c(iar ani întregi pentru a5 i de"volta şi a5 i aduce la lumin talentele şi a#ilit ileţ ţ ă ăţ care "ac în untrul t u.ă ă

■ %o i deveni de neopritţ

/copul principal al acestei c r i este s te a&ute s î i sc(im#i modul de a gândi, astfelă ţ ă ă ţ încât s deviiă de neoprit în atingerea oric rui o#iectiv pe care i51 sta#ileşti. elul t uă ţ Ţ ă

const în a te de"volta pân la nivelul în care vei a&unge din punct de vedereă ă psi"oloicasemenea unei for e ire"isti#ile a naturii. ?ei fi precum flu!ul care se apropie sauţ întocmai unei furtuni puternice m turând p mântul.ă ă

K#iectivul t u este s devii atât de încre" tor, cura&os, puternic şi decis, încât s 5 iă ă ă ă ţ po i sta#ili orice el având creţ ţ din a ferm c po i înv a ce ai nevoie şi s faci ce tre#uieţ ă ă ţ ăţ ă pentru a51 atinge în final. ?ei deveni atât de perseverent şi de (ot rât, încât nimic şiă nimeni nu va reuşi s te domoă leasc sau s 5 i sc(im#e cursul. ?ei deveni într5adev r deă ă ţ ă neoprit$

■ N ureste5ti visuri m re eă ă ţr r r

începi procesul de a deveni de neoprit prin a5 i f uri visuri m re e. întrucât tot ceeaţ ă ă ţ ce cree"i în lumea ta începe cu un. gând, cu cât visurile tale sunt m.ai mari, cu atât maiimportante se vor dovedi o#iectivele pe care le vei atinge. To i # r#a ii şi femeile deţ ă ţ succes sunt vis tori. To i cei care au re"ultate e!cep ionale au fost defini i dreptă ţ ţ ţ 3gânditori cu capul în nori4. 'ceştia permit continuu min ilor lor s pluteasc li#er atunciţ ă ă când se gândesc la ce este posi#il pentru ei. =i consider c cerul al#astru infinit de deaă ă 5supra lor repre"int singura limit pentru ceea ce pot avea sau face.ă ă

Kamenii de succes practic tot timpul gândirea 3înapoi din viitor4. Ei se proiectea" înă ă viitor câ iva ani şi îşi imaginea" cum ar fi via a lor dac îşi vor fi îndeplinit pân atunciţ ă ţ ă ă toate o#iectivele. /e uit înapoi în pre"ent din perspectiva mental a viitorului ca şi cumă ă ar privi din vârful uriui munte &os, în vale, acolo unde stau, de fapt, în pre"ent. 'poi ei îşi îndreapt privirile spre drumul pe care ar tre#ui s îl parcurg pentru a a&unge acoloă ă ă

unde vor s fie în viitor.ă

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ 9



Conform egii Coresponden ei, dac po i vedea ceva cu claritate pe din untru, veiţ ă ţ ă e!perimenta în final acel lucru pe dinafar . %e aceea, ar tre#ui s 5 i imagine"i scopurileă ă ţ cu cât mai mult claritate şiă într;un mod cât mai viu posi#il. ?i"uali"ea" 5 i elurileă ţ ţ intens

şi creea" în im5 trul t u acelaşi sentiment pe care l5ai avea dac i5ai fi reali"at de&aă ă ă ă ţ o#iectivele. înc(ipuie5 i5le>recreni. %erulea" o imagine a elului t u, de parc l5ai fi atinsţ ă ţ ă ă

de&a, pe ecranul min ii tale de câte ori po i în fiecare "i. ?i"ualiţ ţ "ea" 5 i o#iectiveleă ţ %itimp cât mai lun, prefera#il c(iar înainte de a adormi în fiecare sear .ăRepet aceste e!erci ii de vi"uali"are 5 imagini vii, intensitate, frecven şi durat 5ă ţ ţă ă

pân când scopurile tale devin în mintea ta repre"ent ri foarte clare, pline de via , deă ă ţă prospe ime şi de entu"iasm. Cu cât devii mai priceput în a trece de la vis la o#iectiv prinţ vi"uali"are, cu atât vei fi mai motivat. 6e m sur ce vei avea o imagine mai clar , vei daă ă ă dovad de mai mult cura& şi încredere şi în egal m sur vei fi de neoprit.ă ă ă ă

^ Crea" 5 iă ţpropria vi"iune ideal despre viitoră

Cea mai important parte atunci când ai visuri m re e este s î i defineştiă ă ţ ă ţ vi5iunea

ideal a viitorului.ă înseamn s te gândeşti la ceă ă vrei înainte de a începe s medite"i la ceă este posi2il pentru tine. î i f ureşti visuri m re e uitându5te în viitor şi imaginându5 i cţ ă ă ţ ţ ă nu e!ist limit ri care s te trag înapoi de la îndeplinirea tuturor lucrurilor pe care i leă ă ă ă ţ doreşti.

%etaşea" 5te din situa ia ta actual şi permite5 i s vise"i. 6retinde pentru moment că ţ ă ţ ă ă dispui de tot timpul şi to i #anii care î i tre#uie. +maginea" 5 i c ai toate rela iile şiţ ţ ă ţ ă ţ contactele, toate resursele şi oportunit ile, întreaga educa ie şi toate cunoştin ele,ăţ ţ ţ a#ilit ile, precum şi toat e!perien a care sunt necesare pentru ca tu s fii, s ai sau săţ ă ţ ă ă ă faciioi ceea ce vise"i.

înc(ipuie5 i stilul t u de via perfect, locul de munc sau venitul ideal, unde i5ai doriţ ă ţă ă ţ s tr ieşti şi cum ai vrea s î i petreci fiecare "i, s pt mân sau lun . înc(ipuie5 i via a taă ă ă ţ ă ă ă ă ţ ţ de familie ideal , starea ta optim de s n tate. 6roiectea" 5 i via a perfect în toateă ă ă ă ă ţ ţ ă detaliile.

Creea" 5 i■ ă ţ propria list ideală ă

î i pre"int un e!erci iu pentru tine. +a o foaie de (ârtie şi scrie sus cuvintele 3istţ ţ ă +deal .4 /u#linia" 5le şi apoi scrie toate lucrurile la care te po i gândi c le5ai dori vreoă ă ţ ă 5dat dac nu ai avea niciun fel de limit ri.ă ă ă

Cei mai mul i oameni sunt împiedica i de propriile credin e auto5limitative. 6o i sţ ţ ţ ţ ă distrugi aceste lan uri cu a&utorul listei ideale. însuşi faptul c po i scrie ceva ce i5ai doriţ ă ţ ţ s ai cândva înseamn c ascun"i, pro#a#il, în untrul t u, c(iar în acest moment,ă ă ă ă ă a#ilitatea de a o# ine acel lucru. as 5 i mintea s pluteasc li#er în timp ce scrii. ?aţ ă ţ ă ă

e!ista destul vreme s î i organi"e"i şi s î i evalue"i visurile.ă ă ţ ă ţ

L a ce vei îndr "ni s vise"iIă ă

+at o între#are important 7 3Care este singurul vis semnificativ pe care ai îndr "ni să ă ă ă i51 f ureşti dac ai şti c nu51 po i rataI4ţ ă ă ă ţ

în ca"ul în care i5ar fi garantat succesul în atingerea oric rui o#iectiv, mic sau mare,ţ ă pe termen lung sau scurt, care ar fi acestaI 6resupunând c im miliardar te5ar pl cea şiă ă ar dori s 5 i scrie un cec pentru a5 i atinge orice o#iectiv pe care ai putea s 51 defineştiă ţ ţ ă clar, ce scop ai alegeI

%ac ai putea avea orice loc de munc , care ar fi acestaI în ca"ul în care ar e!istaă ă posi#ilitatea de a lucra pentru orice companie, pe care ai alege5oI 2nde ar fi aceasta şicare ar fi o#iectul activit ii saleI %ac via a ta de familie şi rela iile tale ar putea fiăţ ă ţ ţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



perfecte în toate amănuntele, cum ar ar taI R spunde clar la aceste între# ri. /crie5le peă ă ă (ârtie.

începe s lucrezi la propriul viitor■ ă

6rimul pas în crearea viitorului ideal const în alc tuiă ă rea propriei liste ideale. /crii totce ai dori s fii, s faci şi s ai, ca şi cum nu te5ar opri niciun fel de limit ri. î i întocmeştiă ă ă ă ţ lista, de parc succesul i5ar fi garantat. 'poi vei putea începe s i5o rafine"i, pas cu pas,ă ţ ă ţ cu scopul de a de"volta un plan detaliat pentru via a ta.ţ

Lenr %avid T(oreau a scris cândva7 ? i;ai construit castelele în aerG 9ine, c"iar Ţ acolo tre2uie cl dite. )cum, meri la lucru şi constndeşte funda ia su2 acestea.Bă ţ Kdată ce te5ai eli#erat de gândirea limitat , precum un #alon c ruia i se rupe sfoara şi se înală ă ţă spre cer, po i începe s 5 i transţ ă ţ formi visurile şi fante"iile în o#iective practice şi concretecu strategii specifice de ac iune.ţ p

îndemânarea ta de a sta#ili eluri şi de a face planuri pentru îndeplinirea lorţ repre"int 3a#ilitatea suprem 4 a succesului. Cu aceast iscusin , nu e!ist limite peă ă ă ţă ă care nu le po i înf ptui. 'şternerea o#iectivelor pe (ârtie repreţ ă "int urm torul pas dină ă

proces. Cum s - i atin&i orice scop■ ă ţ

E!ist o metod cu şapte paşi vi"ând sta#ilirea şi îndeă ă plinirea oric rui o#iectiv, peă care o po i folosi mereu, în orice situa ie, pentru a reali"a orice î i dores i. 'ceşti şapteţ ţ ţ ţ paşi constituie o formul dovedit , puternic , pe care o po i utili"a pentru a5 i sc(im#aă ă ă ţ ţ imediat via a.ţ

%asul înt#i4■

)ot r şte e'act ceea ce î i doreştiă ă ţ

2n o#iectiv real este clar, specific, m sura#il şi înscris într5o perioad de timp. 2nă ă

non5o#iectiv 5 o dorin sau o speran 5 repre"int ceva confu". Este o fante"ie f r oţă ţă ă ă ă #a" practic . Kamenii cu eluri clare, caracteristice, care ştiu e!act ce îşi doresc, suntă ă ţ diferi i fa de cei care trec prin via doar sperând s o# in cele mai #une lucruri.ţ ţă ţă ă ţ ă '#ilitatea ta de a (ot rî ă exact ceea ce î i doreşti în fiecare domeniu al vie ii tale este unaţ ţ dintre cele mai importante responsa#ilit i ale vie ii adulte.ăţ ţ

Kamenii m a#ordea" adesea la seminarii şi m întrea# care ar tre#ui s fieă ă ă ă ă o#iectivele lor. e r spund c numai ei pot (ot rî acest lucru. <i se pare uimitor cât deă ă ă mul i dintre aceştia îmi spun cât le este de dificil s îşi sta#ileasc scopuri şi sunt deţ ă ă acord cu ei. E greu, dar şi esen ial în acelaşi timp. Cu o#iective clare, po i face aproapeţ ţ orice. în lipsa lor, nu ai posi#ilitatea de a reali"a nimic.

2nul dintre motivele principale pentru care oamenii eşuea" în via este acela c îşiă ţă ă irosesc o mare parte a timpului lor f când lucruri lipsite de valoare sau cu una redus . +ară ă cau"a pentru care pierd atâta vreme e c nu ştiu e!act ce îşi doresc. Kdat ce ai scopuriă ă clare, a#ilitatea ta de a5 i gestiona timpul se îm#un t eşte su#stan ial.ţ ă ăţ ţL Noloseşte5 i #ine timpulţ

+at o modalitate de a (ot rî dac î i între#uin e"i #ine rlmpul. 6ur şi simplu, întrea# 5ă ă ă ţ ţ ăte7 ?! aduce acest lucru mai .ivroape de reali5area unuia dintre o2iectivele meleGBă %acă acea activitate te a&ut s 5 i îndeplineşti un el sta#ilit, înseamn 7 î i foloseşti optimă ă ţ ţ ă ă ţ timpul. %ac nu, i51 iroseşti.ă ţ

Când te vei o#işnui s faci doar acele lucruri care te aduc mai aproape de o#iectiveleă tale, via a ta se va sc(im#a în #ine. Re"ultatele tale se vor îm#un t i. +n 7urând vei fiţ ă ăţ ocupat în fiece or a fiec rei "ile cu lucruri care î i sunt utile într5un fel sau altul. u veiă ă ţ

mai avea timp de pierdut cu activit i care nu te a&ut s 5 i atingi imul dintre scopuri.ăţ ă ă ţ

Când î i vei sta#ili o#iective clare şi vei şti e!act ceea ce î i doreşti, nu vei mai aveaţ ţ r #dare s desf şori activit i nefolositoare. Te vei uita la televi"or şi vei asculta radioulă ă ă ăţ

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ 0



mai pu in. ?ei citi "iarele mai repede, în ca"ul în care le X5ei mai r sfoi. ?ei deveni multţ ă mai selectiv cu prietenii t i şi cu activit ile tale sociale. î i vei petrece timpul doar cuă ăţ ţ oameni pe care îi placi, de la care po i înv a şi o# ine unele #eneficii. %ar, dup cumţ ăţ ţ ă spune "icala7 ?Aac nu ştii unde meri, orice drum te va duce acolo.Bă

m 6asul doi7/crie5 i o#iectiveleţ

'şterne5 i elurile pe o coal de (ârtie. /e întâmpl ceva incredi#il în rela ia dintreţ ţ ă ă ţ creier şi mân . 'tunci când iei o foaie de (ârtie şi un creion şi î i scrii o#iectivele, active"iă ţ simultan egea 'ştept rii, 'trac iei şi a Coresă ţ ponden ei. î i intensifici credin a şi î iţ ţ ţ ţ adânceşti convingerea c scopurile tale simt posi#ile pentru tine. însuşi actul de a le notaă î i ofer un sentiment de control şi de putere personal . K#iectivele scrise î i înt rescţ ă ă ţ ă (ot rârea şi t ria de caracter pentru a face tot ceea ce este necesar pentru a le atinge.ă ă

?ite"a cu care începi s 5 i atingi scopurile dup ce le5ai scris este e!traordinar .ă ţ ă ă Tocmai opera iunea de a ie nota creşte pro#a#ilitatea ca tu s le îndeplineşti de 1 ori 5 1ţ ă Wi

enum ra i a#solven i de5ai mei mi5au scris sau au venit la mine s 5mi povestească ţ ţ ă ă despre lucrurile incredi#ile care au avut loc în vie ile lor imediat dup ce auţ ăHTiCeput s 5şi scrie o#iectivele pe (ârtie.ă

Nii

Estim.ea" pre ul pe care va tre#ui s îl pl teşti pentru a5 i atinge o#iectivul.ă ţ ă ă ţ întocmeşte o list cu tot ceea ce va tre#ui s faci dac vrei ca scopul t u s devină ă ă ă ă ă realitate.

?a tre#ui s începi fiecare "i de lucru mai devreme, s munceşti mai mult şi s r mâiă ă ă ă

pân mai târ"iuI otea" acest lucru. ?a tre#ui s 5 i îm#un t eşti cunoştin ele şiă ă ă ţ ă ăţ ţ a#ilit ile şi s faci cursuri suplimentareI %in nou, scrie5le. ?a tre#ui s 5 i sc(im#i locul deăţ ă ă ţ munc , domeniul de activitate sau cariera pentru a o# ine tot ceea ce este posi#il pentruă ţ tineI otea" .ă

egea Cau"ei şi a Efectului repre"int legea de fier a universului. 6entru tot ceea ceă î i doreşti, e!ist un pre care tre#uie pl tit. 'cest pre tre#uie pl titţ ă ţ ă ţ ă în întreime şi înavans. egea /em natului şi a Culesului nu este egea Culesului şi a /em natului.ă ă Tre#uie s semeniă înainte de a culee. Tre#uie s oferiă înainte de a primi. Tre#uie să pl teşti pre ul înainte de a primi recompensa.ă ţ

%isponi#ilitatea ta de a face tot ceea ce este necesar, de a pl ti orice pre cerut, de aă ţ str #ate orice distan şi de a face orice sacrificiu necesar repre"int m sura intensit iiă ţă ă ă ăţ cu care îti doreşti cu adev rat o#iectivul.ă

<ul i oameni îşi sa#otea" propriul succes (oi rându5se c îşi doresc un o#iectivţ ă ă ă anume şi, deşi sunt dispuşi s pl teasc un pre mare pentru atingerea sa, nu suniă ă ă ţ dispuşi s pl tească ă ă întreul pre ţ cerut de elul respectiv. Este ca şi cum ai dori s câştigiţ ă la &ocul de poMer, dar nu eşti dispus s te ridici la în l im.ea mi"ei sta#ilite de cel laltă ă ţ ă &uc tor. 'itmgi s pier"i întreaga mân aşa cum prin faptul c , nereuşind s se dediceă ă ă ă ă total, oamenii pierd întregul o#iectiv.

m 6asul patru7'

întocmeşte un plan detaliat

/c(i ea" un plan scris. 'du5 i aminte c a#ilitatea de a de"volta o#iective scrise şi deţ ă ţ ă a crea strategii pentru atingerea lor repre"int a#ilitatea suprem a succesului. 2n plană ă

; /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



începe cu întocmirea unei liste ce con ine toate lucrurile la care te po i gândi c va tre#uiţ ţ ă s le faci pentru a5 i atinge scopul. Kdat ce i5ai f cut lista, vei putea ad uga idei noi peă ţ ă ţ ă ă m. sur ce î i vin în minte.ă ă ţ

'poi î i organi"e"i lista în func ie de priorit i şi de succesiunea evenimentelor. Careţ ţ ăţ sunt cele mai importante lucruri de pe list pe care va tre#ui s le faci pentru a5 i atingeă ă ţ

elulI Care sunt lucrurile pe care va tre#ui s le reali"e"iţ ă înainte de a face altcevaI Carepuncte de pe lista ta sunt dependente de completarea anterioar ă a altor lucruriI

2n plan de ac iune î i ofer o pist pe care s alergi, i i creşte nivelul de încredere şiţ ţ ă ă ă ţ î i intensific dorin a de atingere a o#iectivului. Treptat, devii convins c scopul t u esteţ ă ţ ă ă posi#il şi reali"a#il. începi s o#servi posi#ilit ile de care se poate s nu fi fost conştientă ăţ ă în a#sen a unei strategii scrise.ţL 6asul cinci7

'c ionea" conform planului t uţ ă ă începe s ac ione"i în direc ia o#iectivului t u. Kdat ce l5ai sta#ilit, l5ai scris, aiă ţ ţ ă ă

estimat pre ul pe care îl vei pl ti şi ai f cut un plan, tre#uie s ac ione"i imediat. C(iarţ ă ă ă ţ dac ai dat un singur telefon sau ai aflat o singur informa ie, fii sigur c faciă ă ţ ă ceva. în*i#lie se spune7 3Credin a f r fapte este moart .4ţ ă ă ă

E!ist ceva foarte puternic în disponi#ilitatea ta de a ac iona specific, cu credin , înă ţ ţă direc ia elului t u, f r garan ia unui succes. îns şi ac iimea ta pare s determine multeţ ţ ă ă ă ţ ă ţ ă alte puteri şi for e din univers. 'ctive"i egea 'trac iei în a&utorul t u. Când ac ione"i, î iţ ţ ă ţ ţ demonstre"i, ie şi celorlal i, c eşti într5adev r serios în leg tur cu o#iectivul t u.ţ ţ ă ă ă ă ă

6ân când începi o ac iune specific , irevoca#il , de orice natur , eşti doar anga&ată ţ ă ă ă într5un e!erci iu pl cut, precum visarea cu oc(ii desc(işi. 'i aşe"at paiele, dar nu le5aiţ ă aprins.

L 6asul şase7

Reali"ea" ceva în fiecare "iă întreprinde "ilnic ceva ce te aduce mai aproape de cel mai important o#iectiv al t u.ă

'cesta este im principiu vital pentru succes care generea" energie şi entu"iasm. 6entruă a5 i men ine cura&ul, încrederea şi auto5motiva ia, tre#uie s faci "ilnic ceva care s î iţ ţ ţ ă ă ţ dea un sentiment de progres. /copul t u este s te aduci la punctul în care te sim i cuă ă ţ adev rată de neoprit şi singura modalitate de a face acest lucru este de a refu"a s teă opreşti, reali"ând "ilnic ceva.

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ D



■ %asul şapte4( nuă renun iţ niciodată

Lot r şte de la început c nu vei renun a niciodat dup ce ai început s lucre"iă ă ă ţ ă ă ă pentru o#iectivul t u. +ndiferent câte o#stacole şi eşecuri vei e!perimenta, ia deci"ia că ă vei continua s te concentre"i şi s persevere"i pân vei reuşi.ă ă ă

Lot rând dinainte c vei persevera, indiferent de difiă ă cult i, î i oferi un avanta&ăţ ţ psi(ologic. Când dificult ileăţ vor ap reaă într5adev r, vei fi preg tit mental s le dep şeştiă ă ă ă şi s nu renun i. %isponi#ilitatea şi a#ilitatea ta de a st rui sunt cele care î i vor garanta,ă ţ ă ţ în final, succesul.

■ (ecretele celor a:unşi milionari prin propriile 6or eţ

%ac #anii repre"int scopul t u, adu5 i aminte c cei mai mul i oameni care suntă ă ă ţ ă ţ #oga i ast "i au început f r #ani sau c(iar cu datorii mari. 'proape fiecare persoanţ ă ă ă ă care este ast "i în top a fost cândva &os. 'proape fiecare persoan care se afl în primaă ă ă

linie a vie ii a fost cândva în ultima. 'proape toat lumea care este #ogat ast "i a fostţ ă ă ă cândva s rac .ă ăCea mai mare parte dintre cele cinci milioane de milionari din /tatele 2nite a a&uns

astfel prin propriile for e. 'ceasta înseamn c au început f r nimic şi au muncit pânţ ă ă ă ă ă au a&uns sus. +n "ilele noastre, e!ist mai mult de 9 de astfel deă multi;milionari şimiliardari. <ul i dintre aceştia simt oameni care au început cu pu in sau nimic şi, prinţ ţ sc(im#area modului de a gândi, şi5au de"l n uit for a interioar de a atinge re"ultateă ţ ţ ă financiare e!traordinare. =i aproape tot ce a f cut altcineva, cu m sur , po i reali"a şi tu.ă ă ă ţ Care sunt o#iectivele talei

8 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ %uterea devotamentului■

2nul dintre citatele mele preferate îi apar ine alpinisţ tului C(arles <urra7

1ân când o persoan nu este dedicat , exist e5it ri, posi2ilitatea de a se retrae şiă ă ă ă ă

întotdeauna ineficient . xist un adev r elementar în le tur cu toate actele deă ă ă ă ă

ini iativ şi de crea ie, a c rui inorare ucide nenum ţ ă ţ ă ărate idei şi planuri excelente, şi

anume, acela c , în momentul în care o persoan se dovedeşte cu adev rat dedicat ă ă ă ă

unui o2iectiv. 1roviden a va r spunde în acelaşi fel. ţ ă

)u loc tot felul de lucruri pentru a o a:uta pe aceast persoan , fapte care nu s;ar fiă ă

întâmplat în alte condi ii. %n şir între de evenimente este provocat de aceast "ot râre, ţ ă ă

aducând în aten ia persoanei în cau5 momente neprev 5ute multiple şi întâlniri şi a:utor ţ ă ă

material la care nimeni nu ar fi putut visa.

El înc(eia aceast afirma ie cu urm toarele cuvinte din )oet(e@ă ţ ă

şti cinstitG încearc acest lucru în fiecare minut. Orice po i face, orice vis po i visa,ă ţ ţ

începe;l. Cura:ul are eniu, putere şi maie în el. )na:ea5 ;te numai şi mintea ta se vaă

încine, începe şi atunci sarcina va fi înc"eiat .ă

. e!erci ii de 'eiiuE7,77@$^.:^^ţ

1.Care este singurul o#iectiv important pentru tine pe care i l5ai sta#ili dac ai fi a#solutţ ă sigur de succesI

.întocmeşte o 3list ideal 4@ notea" tot ce i5ai dori s ai în via , ca şi cum nu ar e!istaă ă ă ţ ă ţă

limit ri.ă



9.+maginea" 5 i stilul de via perfect@ dac ai fi indeă ţ ţă ă pendent financiar şi ai putea tr iă oricum şi oriunde i5ai dori, ce ai sc(im#aIţ

.întocmeşte o list cu 1 o#iective pe care ai dori s le îndeplineşti în anul urm tor. %ină ă ă aceast list , selecă ă tea" im singur scop care ar avea cel mai mare impact po"itivă asupra vie ii tale dac l5ai putea îndeplini c(iar în pre"ent.ţ ă

0./crie5 i cel mai important el pe o foaie de (ârtie sepaţ ţ rat . /ta#ileşte51 m sura#il şi cuă ă im termen limit pentru îndeplinirea sa.ă

;.întocmeşte un plan scris pentru a atinge acest o#iectiv unic. /crie o list cu toateă lucrurile la care te gândeşti c va tre#ui s le faci pentru a51 reali"a.ă ă

D.'c ionea" conform planuluiYt u imediat. Kdat ce ai început, disciplinea" 5te s faciţ ă ă ă ă ă "ilnic ceva ce te aduce mai aproape de acel scop. / nu treac nicio "i f r s faciă ă ă ă ă ceva pentru elul t u pân când îl vei reali"a.ţ ă ă

;

Lot r şteă ă -te s devii #ogată

(ândul este sursa ini ial a tuturor 2o iilor, succeselor, câştiurilor mate ţ ă ăţ riale,

marilor descoperiri şi inven ii şi a tuturor reali5 rilor. ţ ă

C'2%E <. *R+/TK

'm trecut de la o lume #a"at pe limit ri materiale la o alta determinat de concepteă ă ă mentale. 'm parcurs o epoc aă o2iectelor pentru a a&unge în 3Epoca 6si(o"oic 4, epocaă min ii. ţ 'verea şi oportunit ile sunt repre"entate mai mult de persoana careăţ eşti şi demodul în care ândeşti decât de #unurile pe care le5ai acumulat pân în pre"ent. ?iitorulă

t u re"id mai mult în a#ilitatea de a5 i folosi mintea şi inteligen a în munc şi în viaă ă ţ ţ ă ţă decât în slu&#a sau situa ia ta curent .ţ ă

%eoarece s n tatea, avu ia şi fericirea sunt, în primul rând, mentale, e!ist foarteă ă ţ ă putrne limite legate de cantitatea pe care o po i acumula. în acest capitol şi în celelalteţ care vor urma, vei înv a multe metode, te(nici şi strategii simple, practice şi dovedite,ăţ folosite de # r#a i şi femei cu re"ultate deose#ite în multe domenii, care au reali"at maiă ţ multe decât ei sau cei din &urul lor au cre"ut vreodat . ?ei deprinde cum s dep şeştiă ă ă grani ele gândirii conven ioţ ţ nale, limitate şi în ce mod s 5 i intensifici dorin ele şi am#i iileă ţ ţ ţ atât de dramatic, încât vei reuşi s îndeplineşti orice o#iectiv pe care i l5ai putea sta#iliă ţ vreodat .ă

< Trei for e ma&oreţ

E!ist trei for e ma&ore care au ecou în lumea noastr de ast "i, transformând tot ceă ţ ă ă ating şi creând oportunit i nelimitate pentru minoritatea creativ . 'ceste trei for eăţ ă ţ repre"int de"voltarea incredi#il deă ă informa ii, te"noloie ţ şi competi ie. ţ

E!plo"ia de informa ii şi cunoştin eţ ţ

Revolu iaţ informa iilor, ţ com#inat cu vite"a proces rii lor computeri"ate, +nternetul şiă ă comunicarea prin unde permit ca în fiecare domeniu cunoştin ele s fie du#late la fiecareţ ă

doi sau trei ani. 'pro!imativ BW dintre to i gânţ ditorii, inventatorii, inginerii, oamenii deştiin , scriitorii, antreprenorii şi creatorii de orice fel care au e!istat vreoţă dat tr iesc şiă ă

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ B



muncesc în "ilele noastre. 6entru ceilal i, re"ultatele eforturilor lor devin disponi#ileţ aproape instantaneu şi c(iar se du#lea" sau se triplea" .ă ă

^ 6rogresele te(nologice

E!plo"ia în te"noloie şi în calculatoarele de mare vite" este într5adev r uluitoare.ă ă 'st "i po i trimite simultan un mesa& electronic în &urul lumii la "eci, sute sau mii deă ţ oameni, la un cost infim. Qorld Qide Qe# î i ofer acces la alte "eci de milioane deţ ă utili"atori de +nternet, precum şi la cunoştin ele acumulate în mai mult de 0 deţ #i#lioteci şi institute de cercetare. Transmiterea instantanee a datelor permite pie elorţ financiare s rule"e un miliard de dolari pe "i, uneori într5un interval de câteva securide,ă f când imposi#il controlarea valutelor şi a economiilor de c tre rile care leă ă ă ţă gestionea" .ă

în secolul al OO+5lea, vei avea un calculator laptop cu microcip care va putea procesaun miliard de comeri"i pe secund . 'cesta va fi prev "ut cu o #aterie cu durat foarteă ă ă lung şi un telefon mo#il încorporat, conectat la celule şi sateli i care î i vor permite să ţ ţ ă comunici instantaneu cu aproape oricine, aproape oriunde în lume. ?ei avea num rul t uă ă de telefon personal, care va permite oricui din lume, de oriunde, s 5 i telefone"e, şi c(iară ţ dac acea persoan ştie sau nu în ce ar te afli. +ar tu vei purta, pro#a#il, această ă ţ ă ă te(nologie telefonic la înc(eietura mâinii, precum por i ast "i un ceas digital.ă ţ ă

Competi ia acer#► ţ ă

Cel de5al treilea factor ma&or care ne conduce vie ile esteţ competi ia. ţ Niecareorgani"a ie de afaceri vrea s geneţ ă re"e vân" ri şi s fac profit pe plan local, na ional şiă ă ă ţ

interna ional, dac este posi#il. 6entru a supravie ui şi a înflori, fiecare persoan cu oriceţ ă ţ ă gen de afacere tre#uie s caute continuu modalit i mai rapide, mai #une, mai noi, maiă ăţ ieftine de a oferi valoare consumatorilor s i.ă

Niecare progres în cunoaştere şi te(nologie înlesneşte oportunit i pe careăţ competitorii rapi"i şi le pot însuşi pentru a crea produse şi servicii mai noi, menite s leă permit a se dep şi pe pia . Toate aceste trei for e 5 inforă ă ţă ţ ma iile, te(nologia şiţ competi ia 5 se multiplic perpetuu pentru a crea cea mai mare rat de sc(im# din istoriaţ ă ă omenirii. +ar aceast rat de sc(im# va creşte în anii urm tori.ă ă ă* /c(im#area creea" oportunit iă ăţ

8W dintre produsele şi serviciile pe care le vei folosi peste cinci ani vor fi complet noisau total transformate comparativ cu ast "i. 6ro#a#il, 8W dintre slu&#ele de peste cinciă

ani vor fi noi sau transformate complet de accelerarea informa iei, a te(nologiei şi aţ competi iei. ?estea #un este c fiecare sc(im#are care are loc î i ofer mai multeţ ă ă ţ ă oportunit i şi posi#ilit i pentru a5 i îndeplini o#iectivele şi pentru a progresa mai repedeăţ ăţ ţ decât în pre"ent.

Nor ele sc(im# rii au impact asupra a tot ceea ce faci. Rata de sc(im#are seţ ă accelerea" în fiecare s pt mân şi lun . u ai niciun control asupra vite"ei şi variet iiă ă ă ă ă ăţ sc(im.# rii şi nici nu ai de ales. /ingura deci"ie pe care tre#uie s o iei este dac vei fi rmă ă ă 3st pân al sc(im# rii4 sau o 3victim a sc(im# rii4. ?ei fi ună ă ă ă creator de circumstan e sauţ o crea ie ţ a circumstan elorI ?ei fi pe val şi vei face fa sc(im# rii sau vei fi r sturnat deţ ţă ă ă aceasta şi l sat în urm I Te vei afla într5un ca" sau în cel lalt, dar impacă ă ă tul sc(im# rii seă va resim i asupra ta, orice vei face.ţ

E înva de ia e!per iţă ţ



%ac vrei s înve i s g teşti, studie"i arta de a g ti. %ac doreşti s devii avocat,ă ă ţ ă ă ă ă ă studie"i %reptul. %ac intenă ione"i s devii inginer sau ar(itect, studie"i ingineria sauţ ă ar(itectura. +ar dac vrei s ai succes financiar, îi studie"i pe cei care au avut succesă ă financiar înaintea ta. 'fli ce au f cut şi reali"e"i aceleaşi lucruri, o dat şi înc o dat ,ă ă ă ă pân o# ii aceleaşi re"ultate.ă ţ

Câştigarea #anilor este o a2ilitate, precum mersul pe #iciclet sau folosireaă calculatorului. întrucât repre"int o îndem.ânare, poate fi înv at de c tre oricine careă ăţ ă ă doreşte s acumule"e #og ie. %ac în trecut ai acceptat ideea fals c nu po i face sauă ăţ ă ă ă ţ p stra to i #anii pe care îi doreşti, în pre"ent este timpul s scapi de aceast idee.ă ţ ă ă Constituie credin fals . ' sosit vremea s (ot r şti s devii indeţă ă ă ă ă ă pendent financiar.

■ egea de #a"ă

Nilosoful grec 'ristotel a formulat principiul de #a" al filosofiei vestice în &urul anuluiă 90 î.Lr. ' devenit cunoscut ca 6rincipiul de Cau"alitate al lui 'ristotel. 'st "i, conceptulă se numeşte egea Cau"ei şi a Efectului. 'ceast norm stipulea" c e!ist cau"eă ă ă ă ă

specifice fiec rui efect din via a ta şi c totul se întâmpl pentru ună ţ ă ă motiv. /uccesul nueste un accident. ici eşecul. Ceea ce i se întâmpl nu este determinat de noroc sau deţ ă coinciden e, ci constituie re"ultatul unei legi nesc(im#ate.ţ

C l toria mea de la s r cie şi lipsa unui loc de munc pân la succes şi laă ă ă ă ă ă independen financiar a început când am (ot rât s 5i studie" pe oamenii cu cel maiţă ă ă ă mare succes din societatea noastr . +deea mea a fost sim.pl 7 urma s aflu ce au f cută ă ă ă pentru a reali"a atât de multe şi apoi s fac aceleaşi lucruri. %e ce să ă reinvente" roataICe am descoperit mi5a sc(im#at via a. =i o va transforma şi pe a ta.ţ

■ *ilioane de milionari

Când am început s citesc şi s cercete" în anii Y;, e!istau D de milionari înă ă

/tatele 2nite, cei mai mul i a&unşi astfel prin propriile for e, care începuser f r nimic.ţ ţ ă ă ă 6ân în 1B8, conform datelor furni"ate de e!per i ai %epartamentului de Tre"orerie aă ţ /tatelor 2nite, e!istau1 8 de familii sau de persoane individuale cu o avere net de mai mult de imă milion de dolari. 'st "i, sunt înregistra i peste cinci milioane de milionari, ceea ceă ţ înseamn o creştere de DDW în de ani. =i cei mai mul i au a&uns, de asemenea,ă ţ milionari prin propriile for e. 'ceştia sunt # r#a i şi femei care au început cu pu in sauţ ă ţ ţ f r nimic, adesea fali i sau cu mari datorii şi care au acuă ă ţ mulat treptat suficien i #aniţ pentru a deveni independen i din punct de vedere financiar.ţ

'stfel de milionari provin din medii variate, au o educa ie şi a#ilit i diferite şi auţ ăţ dep şit dificult i, o#stacole, (andicapuri şi provoc ri diverse.ă ăţ ă

2nii sunt tineri, al ii în vârst . 2nii au statut de imiţ ă gran i a&unşi în 'merica f r a ştiţ ă ă engle"a, iar al ii provin din familii aflate în ara tuturor posi#ilit ilor de genera ii întregi.ţ ţ ăţ ţ 2nii au #eneficiat de o educa ie aleas , urmând cele mai #une universit i, iar al ii nici nuţ ă ăţ ţ au terminat liceul. 2nii au o s n tate fi"ic e!celent , iar al ii se afl în c ruciorul cuă ă ă ă ţ ă ă rotile sau nu aud #ine, nu v d sau pre"int alte di"a#ilit i.ă ă ăţ

Cel mai important lucru pe care tre#uie s îl re ii este c , indiferent cu ce dificult i teă ţ ă ăţ confrun i şi ce pro#leme te trag înapoi pro#a#il mii de alte persoane au dep şit o#stacoleţ ă mult mai mari decât cele pe care i le po i imaţ ţ gina şi au avut succes oricum. =i dac al iiă ţ au reuşit, o po i face şi tu.ţ

/tudiu intensiv■

%octorul T(omas /tanle, de la 2niversitatea din )eorgia, şi5a petrecut mai mult de9 de ani din via studiindu5i pe cei deveni i milionari prin propriile for e. ' intervievatţă ţ ţ

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ 01



mii dintre ei şi şi5a pre"entat re"ultatele într5o mul ime de c r i, studii şi rapoarte, printreţ ă ţ care şi dou lucr ri de succes7ă ă 0"e !illionaire 6ext Aoor 3!ilionarul de la uşa de al turi=ă

şi 0"e !illionaire !ind 3!intea milionandui=. Cercet rile lui arat c fiecare persoan , dină ă ă ă orice mediu, a fost capa#il s porneasc de la "ero şi s treac de linia magic de ună ă ă ă ă ă

milion de dolari f când la nesfârsit anumite lucruri în diverse modalit ti.ă ă

■ începe unde eşti

Când am început s 5i studie" pe aceşti milionari, tră ăiam într5un apartament cu c(irie.'veam o maşin folosit pe care nu o pl tisem şi multe datorii. u g sisem înc o slu&#ă ă ă ă ă ă şi tr iam pe datorie.ă

6rimul lucru pe care l5am aflat a fost c aceştia f ceau lucrurileă ă diferit fa de oameniiţă o#işnui i, iar eu eram o#osit s fiuţ ă o2işnuit. %e aceea, m5am decis s nu mai fac ceea ceă f ceam şi nu d dea roade, şi s încep s le urme" întocmai ac irmile. ?ia a mea nu a maiă ă ă ă ţ ţ fost la fel dup acea (ot râre.ă ă

u era uşor s îmi sc(im# gândirea în leg tur cu #anii şi cu viitorul meu financiar,ă ă ă

dar, într5un final, aceste eforturi au început s se concreti"e"e. 'şa cum linia oceaă nuluise sc(im# , pu in câte pu in, aşa au început s se modifice şi o#iceiurile mele. într5ună ţ ţ ă interval de cinci ani, îmi ac(itasem datoriile şi câştigam #ani frumoşi. +n al i cinci ani, amţ trecut de #orna de un milion de dolari. Când privesc înapoi, constat c nu a fost niciună miracol. Tot ce am reali"at a fost s înv ceea ce f cuser al i oameni de succesă ăţ ă ă ţ înaintea mea şi s întreprind aceleaşi lucruri pân am o# inut re"ultate similare.ă ă ţ

■ (cap de mituriă

E!ist multe mituri despre milionarii a&unşi astfel prin propriile for e. %ac vrei să ţ ă ă devii şi tu un astfel de milionar, tre#uie s 5 i sco i din minte aceste mituri. 'min5 teşte5 iă ţ ţ ţ de cuvintele rostite cândva de umoristul os( *illings7 3u este vor#a despre ce ştie un

om c îl r neşte, ci despre ce cmioaşte c nu este adev rat.4ă ă ă ă<ul i oameni au idei sau credin e fi!e despre ei înşişi şi despre #ani, convingeri care îiţ ţ

trag înapoi. 'ceste idei pot fi complet neadev rate, dar le vor micşora, oricum, şanseleă de succes. Tre#uie s le dep şeşti.ă ă 1entru a reali5a ceva ce nw ai mai reali5at până atunci, va tre2ui s ândeşti în moduri în care nu ai mai ândit pân atunci.ă ă

2nul dintre mituri este c tre#uie s ai o educa ie aleas pentru a deveni #ogat. 2nă ă ţ ă altul afirm c tre#uie s începi cu mul i #ani. 2nii oameni sunt convinşi c sucă ă ă ţ ă cesulfinanciar depinde de o lovitur norocoas de orice fel, precum o# inerea unor ac iuni deă ă ţ ţ valoare la *ursa de valori.

iciunul dintre aceste mituri nu este adev rat. %e fapt, un sonda& al memt#riloră organi"a iei Nor#es , cei mai #oga i de # r#a i şi femei din /tatele 2nite, aţ ţ ă ţ relevat faptul c persoanele din grup care a#andonaser liceul aveau, în medie, o avereă ă cu 9 de milioane de dolari mai mare decât grupul a#solven ilor de universitate de peţ list .ă

0 r#mul■ ă oportunit ilorăţ

)rupul imigrant cu succesul cel mai mare pe cap de locuitor din /tatele 2nite raportatla crearea şi de"voltarea afacerilor de succes este repre"entat de ruşi. Kare de ceI %incau" c ruşii vin dintr5un sistem în care este atât de dificil s reuşeşti, încât, atunci cândă ă ă au sosit în 'merica, cre"ând c aceasta repre"int t râmul oportunit ilor, au descoperită ă ă ăţ c pot avea succes mult mai uşor decât se aşteptaser .ă ă

%rept urmare, ruşii au demarat afacere dup afacere şi au atins un succes despreă

care americanul o#işnuit afirm în continuare c nu este posi#il. %eoarece cred cu t rieă ă ă



c este posi#il pentru ei, aceştia îşi transform visurile în realitate. Credin ele lor devină ă ţ realit tile lor.ă

N 2RE=TE5 + ?+/2R+ < RE EĂ Ţ Ă Ţ 09



B /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ 6rincipiul■ realit iiăţ

Nostul preşedinte al companiei )eneral Electric, acM Qelc(, a fost considerat ionul

dintre cei mai mari oameni de afaceri din lume. 'cesta a spus c singura calitateă important a unui lider este ceea ce el numeşte 3princiă piul realit ii4. Conform acestuiăţ concept, tre2uie s te conă frun i cu lumea aşa cum este, nu cum i;ai dori s fie. ţ ţ ă Tre#uies încerci s fii complet sincer cu tine însu i şi cu situa ia ta. Tre#uie s refu"i s te auto5ă ă ţ ţ ă ăilu"ione"i şi s speri c lucrurile se vor re"olva indiferent dac faci sau nu ceva pentruă ă ă asta.

în special când este vor#a despre f urirea unei averi, tre#uie s fii complet cinstit cuă ă tine însu i. u î i po i perţ ţ ţ mite s te &oci cu propria minte dac vrei cu adev rat s fiiă ă ă ă #ogat. u se poate s 5 i doreşti, s speri şi s te rogi s câştigi la loterie sau s deviiă ţ ă ă ă ă #ogat ca urmare a unor circumstan e e!terne remarca#ile.ţ

î i■ ţ creezi propriul norocKamenii m întrea# adesea despre rolulă ă norocului în o# inerea succesului. 'ceştiaţ

sunt convinşi c norocul este un factor critic în o# inerea lucrurilor de valoare. Ei cred că ţ ă unii oameni sunt norocoşi şi al ii nu, vor#ind despre noroc, de parc ar fi legat de destin,ţ ă f r a putea fi e!pliă ă cat. +nsist prin a sus ine c o persoan a&unge în top în domeniul s uă ţ ă ă ă în mare parte ca re"ultat al unor lovituri norocoase pe care ei nu le5au avut, desigur.

'm studiat conceptul de noroc mul i ani. Conclu"ia mea este c norocul constituie unţ ă cuvânt folosit de oameni pentru a e!plica diferite lucruri care se întâmpl mai #ine decâtă s5ar fi aşteptat. %ac o persoan are un succes finană ă ciar deose#it la o vârst tân r ,ă ă ă oamenii spun c a fost 3doar norocos4.ă

2nii oameni se refer la noroc pentru a descrie ceva foarte #un care se întâmpl înă ă

circumstan e o#işnuite. %ar nu este deloc vor#a despre noroc. 'dev rul e c toateţ ă ă re"ultatele aşa5numite norocoase sunt într5adev r conseă cin aţ pro2a2ilit ilor.ăţ u e!istă un astfel de lucru numit noroc.

egea 6ro#a#ilit ilor stipulea" c e!ist o pro#a#iăţ ă ă ă litate ca orice s se întâmple.ă 'ceste pro#a#ilit i pot fi adesea determinate cu o acurate e remarca#il . întreagaăţ ţ ă #ranş de asigur ri şi reasigur ri este #a"at pe pro#a#iă ă ă ă lit i, calculate prin metodeăţ statistice.

%evenind milionar■

E!ist posi#ilitatea s devii milionar în cursul perioaă ă dei în care lucre"i la ora actual .ă 'st "i, în 'merica, o familie din are o avere net mai mare de un milion de dolari.ă ă

'ceasta înseamn c pro#a#ilitatea ca tu s o# ii un milion de dolari este una la ,ă ă ă ţ adic 0W.ă

Totuşi, acelaşi lucru înseamn c pro#a#ilitatea ca tu să ă ă nu o# ii im milion de dolari,ţ în ca"ul în care acesta este scopul t u, este de B0W. 'cestea nu simt premise favoă ra#ile. Tre#uie doar s le îm#un t eşti în favoarea ta. /coă ă ăţ pul t u ar tre#ui s se a!e"e peă ă creşterea su#stan ial a pro#a#ilit ilor de a o# ine independen financiar f când dinţ ă ăţ ţ ţă ă ă ce în ce mai multe lucruri care te vor a&uta s 5 i atingi o#iectivul. 'cest principiu se aplică ţ ă în tot ceea ce vrei s reali"e"i.ă

Cu cât duci la #un sfârşit mai multe lucruri diferite care te pot a&uta s 5 i atingi elul,ă ţ ţ cu atât este mai pro#a#il c vei face lucrul potrivit la momentul oportun. %ac î iă ă ţ sta#ileşti scopuri clare, scrise, î i întocmeşti planuri detaţ liate şi î i îm#un t eşti continuuţ ă ăţ



a#ilit ile pentru a5 i creşte venitul, vei creşte pro#a#ilit ile de a tr i o viaăţ ţ ăţ ă ţă îm#elşugat .ă

+ar în ca"ul în care vei studia o serie de cursuri sau lucr ri din domeniul finan elor şiă ţ investi iilor, vei pune deoparte între 1W şi W din ceea ce câştigi în fiecare lun , î i veiţ ă ţ controla atent c(eltuielile şi te vei gândi pe termen lung la via a ta financiar , într5unţ ă

final vei a&unge milionar. u este o pro#lem de noroc. Ci doar o c(esă tiune depro#a#ilit i.ăţ

Z Yo#a#ilit tile e!ist peste totă ă

+maginea" 5ti c eşti tm &uc tor de %arts f r e!perien , uşor ame it, într5o cameră ă ă ă ă ţă ţ ă întunecoas şi aflat la o distan aprecia#il de ta#la cu rol de int . C(iar şi în acesteă ţă ă ţ ă condi ii, dac arunci suficiente s ge i în direc ia ta#lei, o vei lovi într5un final. =i, dac veiţ ă ă ţ ţ ă contirua s arimci s ge i, vei deveni mai precis. %rept urmare, conform egii 6ro#a5ă ă ţ #iiit ilor, la un moment dat vei lovi punctul din mi&loc.ăţ

'ceast metafor e!plic de ce oamenii care pornesc cu un nivel ridicat de dorin şiă ă ă ţă (ot râre reuşesc în final. 6ur şi simplu, ei încearc în continuare. =i, conform egiiă ă

6ro#a#ilit ilor, câştig în final. u este noroc. Ei îşi creea" propriul noroc prin ceea ceăţ ă ă fac sau prin ceea ce nu reuşesc s reali"e"e.ă

+maginea" 5 i în continuare c e!ist condi ii diferite, c eşti un &uc tor de %artsă ţ ă ă ţ ă ă e!perimentat şi c e!erse"i în fiecare "i pentru a deveni mai #tm. +n plus, eşti foarteă odi(nit, ai capul limpede şi eşti preg tit pe deplin. uminile din camer sunt aprinse şiă ă stai la o distan potrivit fa de ta#l . +n aceste condi ii, în care totul este su# controlulţă ă ţă ă ţ t u, timpul de care ai avea nevoie pentru a lovi punctul din mi&locul ta#lei se va reduceă considera#il. %esigur, când vei lovi acest punct, toat lumea î i va spune cât deă ţ 3norocos4 ai fost. %ar tu i5ai f cut propriul noroc.ţ ă

%e5a lungul vie ii tale, tre#uie s te gândeşti constant la lucrurile pe care le po i face,ţ ă ţ în toate domeniile, pentru a5 i creşte pro#a#ilit ile de a avea succes în atingereaţ ăţ scopurilor tale. u ar tre#ui s laşi nimic la voia întâmă pl rii. 'r tre#ui s refu"i s vise"i,ă ă ă s speri sau s ai încreă ă dere în noroc. Tre#uie s preiei controlul asupra situa iei.ă ţ Responsa#ilitatea î i apar ine.ţ ţ

< Eşti r spun" toră ă

?ei avea succes financiar numai dup ce vei accepta c tot ce vei deveni vreodată ă ă depinde în întregime de tine. Eşti r spun" tor. imeni nu va face nimic în locul t u.ă ă ă Continu s 5 i repe i7ă ă ţ ţ ?Aac este s fie, depinde de mine+Bă ă

%in fericire, în 'merica e!ist mai multe oportunit i pentru înavu ire şi succesă ăţ ţ personal decât au e!istat vreodat în toat istoria omenirii. /tatele 2nite repre"int sină ă ă 5gura na iune de pe p mânt despre care se spune c este 3t râmul visurilor4. în 9, aţ ă ă ă

fost declarată ara cu cel mai întreprin5 tor spirit ţ ă din lume. 'ceasta înseamn c esteă ă mai uşor s începi şi s construieşti o afacere de succes în /tatele 2nite decât în oriceă ă alt parte a lumii.ă

întrucât informa iile şi te(nologia pre"int un grad ascendent de evolu ie, şiţ ă ţ competi ia continu s se intenţ ă ă sifice, în fiecare "i ap rând din ce în ce mai multe oporă 5tunit i pentru minoritatea creativ dispus s profite de acestea. <isiunea ta este s leăţ ă ă ă ă g seşti şi, în ca" contrar,ă s le cree5iă pentru tine însu i.ţ

umitorul comun■

2na dintre descoperirile din cursul cercet rii despre milionari este aceea c cei maiă ă mul i dintre ei au demarat o afacere cu #ani pu ini sau c(iar deloc. <a&oritatea a începutţ ţ

prin a5şi economisi #anii cu gri& un timp îndeă lungat pân când a avut suficient pentru aă se lansa într5o mic afacere sau a pune pe picioare o întreprindere. 2nele dintre cele maiă

00 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



mari companii din 'merica au fost concepute pe o mas din #uc t rie sau într5un gara&,ă ă ă precum LePlett56acMard sau 'pple Computer. 2nii dintre cei mai noi milionari din'merica provin din rândul mar5 Meting5ului de re ea. ucrând acas , ei au pl tit 0 deţ ă ă dolari pentru o mostr de ec(ipament şi au trecut la trea# . 'u vândut ceva, au f cută ă ă profit, l5au reinvestit, şi5au de"voltat afacerea şi, într5un final, au devenit independen iţ

financiar. în interviurile doctorului T(omas /tanle cu cei deveni i milionari prin propriile for e,ţ ţ el le5a descoperit numitorul comun pentru succes. Cea mai important calitate prin careă aceştia şi5au e!plicat reuşita a fost o#iceiul de a munci>oarfe mult.

'ceşti milionari lucrea" mult mai multe ore decât persoanele o#işnuite. Ei începă devreme, trag din greu şi stau peste program. Conform unor studii şi interviuri, eilucrea" în medie 0B de ore pe s pt mân . 2nii muncesc c(iar mai mult, mai ales laă ă ă ă început.

+rosirea timpului la serviciu■

K persoan o#işnuit anga&at munceşte la serviciu apro!imativ de ore peă ă ă

s pt mân , dar numai 9 de ore repre"int durata oficial de munc . 0W din timpulă ă ă ă ă ă petrecut la serviciu este irosit din cau"a discu iilor inutile cu colegii, a telefoanelor şiţ afacerilor personale. 'nga&a ii o#işnui i încep activitatea pu in mai târ"iu, îşi iau pau"eţ ţ ţ lungi de cafea şi de prân" şi pleac pu in mai devreme. C(iar şi directorii recunosc c îşiă ţ ă petrec &um tate dîn timpul la #irou f când lucruri care nu au nicio leg tur cu slu&#a lor.ă ă ă ă

%oar 0W dintre oamenii care lucrea" ast "i îşi dedic tot timpul lucrând dină ă ă momentul în care sosesc şi pân pleac . 'ceşti oameni sunt cei care avansea" rapid,ă ă ă sunt pl ti i mai #ine şi o# in mai repede o promovare. Ei sunt cei care fac &ocurile în toateă ţ ţ afacerile şi toat lumea ştie cine sunt aceştia.ă

■ Activit i cu valoare redusăţ ă

Cea mai trist constatare a cercet rii despre o#iceiurile de munc ale anga&a ilor nuă ă ă ţ este aceea c oamenii irosesc mult timp la serviciu. /e refer laă ă celelalte 0 de procentedin timp, când oamenii lucrea5 ă cu adev rat pentru îndeă plinirea sarcinilor şiresponsa#ilit ilor lor , dar în acelaşi timp se dedic activit ilor cu valoare şi prioritateăţ ă ăţ reduse. %rept urmare, ei aduc pu in valoare companiilor lor. 6roductivitatea sc "utţ ă ă ă conduce la salarii mai mici şi la mai pu ine oportunit i.ţ ăţ

în fiecare an, sunt concedia i din corpora ii mari şi mici sute de mii de oameni,ţ ţ adesea de la slu&#e de #irou şi din po"i ii de management mediu. %e ce se întâmplţ ă acest lucruI R spimsul este simplu. Conducerile companiilor şi5au dat seama, în sfârşit,ă c le ofer salarii mari oameă ă nilor care produc lucruri de valoare redus . icio comă panienu poate supravie ui mult timp în aceste condi ii şi patronii sunt (ot râ i sţ ţ ă ţ ă

supravie uiasc . 'şadar, persoţ ă nalul care nu este necesar tre#uie s plece.ă

■ %o i s o 6aciţ ă

%ac te gândeşti serios s o# ii independen financiar sau c(iar mai mult, s deviiă ă ţ ţă ă ă un astfel de milionar de5a lungul carierei tale, e!ist dou aspecte de care tre#uie s iiă ă ă ţ cont. în primul rând, este, cu siguran , posi#il. /ute de mii de # r#a i şi femei devin înţă ă ţ fiecare an independen i financiar dup ce au început de la "ero. Krice au f cut ceilal i,ţ ă ă ţ po i reali"a şi tu, în anumite imite. însuşi faptul c altcineva şi5a atins un anumit o#iectivţ ă financiar constituie9 dovad c acest lucruă ă e posi#il şi pentru tine. Cea de5a doua între#are este7 cât de mult î i doreşti acest lucruIţ

în plus, conform principiului realit ii, dac î i doreşti s ai succes în orice domeniu,ăţ ă ţ ă tre#uie s afli ce au f cut al i oameni de succes pentru a reuşi în acel sector de activitateă ă ţ

LKTGRG=TE5TE / %E?++ *K)'TĂ 0;



şi apoi s reali"e"i aceleaşi lucruri de nenum rate ori pân când o# ii re"ultate similare.ă ă ă ţ 'tât timp cât nu încerci s te p c leşti şi s cau i scurt turi, eşti, practic, asigurat c ,ă ă ă ă ţ ă ă într5im final, î i vei atinge şi c(iar dep şi o#iectivele.ţ ă

■ <ormula ;= plus

începe de ast "i s aplici 3Normula plus4 în munca şi cariera ta. 'ceast sintagmă ă ă ă e!prim faptul c munceşti de ore pe s pt mân în /tatele 2nite pentruă ă ă ă ă supra;

vie uire. ţ %ac lucre"i numai de ore pe s pt mân 5 mai e!act doar num rul de oreă ă ă ă ă care î i este cerut tot ceea ce vei reuşi s faci este s supravie uieşti. %in punct deţ ă ă ţ vedere financiar, vei fi sc p tat. ?ei avea #ani suficien i pentru a5 i pl ti facturile şi poateă ă ţ ţ ă ceva în plus, dar nu vei înainta niciodat şi nu vei avea succes nicicând.ă

Conform Normulei plus, fiecare or pe care o aloci peste programul oficial, laă serviciu sau pentru tine, repre"int o investi ie în succesul t u viitor. 6o i vedea unde veiă ţ ă ţ fi peste cinci ani de acum înainte doar calculând câte ore pe s pt mân aloci la serviciu.ă ă ă Niecare or peste cele pe care o investeşti pentru a o# ine mai multe re"ultate înă ţ folosul anga&atorului şi clien ilor t i, se adun şi conţ ă ă tri#uie la un succes pe termen lung.

■ Creeaz - i un avanta:ă ţ

%ac lucre"i între 0 şi 0 de ore pe s pt mân , î i cree"i un avanta& asupra colegiloră ă ă ă ţ t i. +ar în ca"ul în care mimceşti între 00 şi ; de ore pe s pt mân , succesul t u peă ă ă ă ă termen lung este, practic, garantat. '&ungi al turi de îngeri. <ul i miliardari acordă ţ ă activit ilor lor între D şi 8 de ore pe s pt mân pentru a5şi construi carierele. uăţ ă ă ă e!ist scurt turi c tre succesul de durat .ă ă ă ă

+5am studiat pe oamenii de succes din 'merica mai mult de 0 de ani. u am g sită nicio persoan care s fi a&uns acolo muncind doar de ore sau 0 "ile pe s ptă ă ă ămân .ă +deea s pt mânii de cinci "ile, promovat de c tre sindicatele de munc drept un mareă ă ă ă ă

câştig în via a persoaţ nelor anga&ate, a repre"entat într5o mai mare m sur cau"aă ă re"ultatelor financiare mai proaste şi a eşecurilor decât orice alt mit.'dev rul este c to i oamenii care au avut succese reale au muncit mult mai multă ă ţ

decât persoanele o#işnuite, în special la începutul carierelor lor. Ei au lucrat între 1 şi 1ore pe "i, şase "ile pe s pt mân . Ei muncesc în acest ritm^ multe luni sau mul i ani,ă ă ă ţ înainte de a atinge punctul în care pot încetini. în medie, un astfel de milionar a avutnevoie de de ani pentru a a&unge de la stadiul de persoan falit la o avere mai mareă ă de un milion de dolari. u este uşor şi nu se întâmpl repede. %ar poate fi posi#il, cuă siguran , dac v ve i dori acest lucru suficient de mult.ţă ă ă ţ

ucrea" în toYt timpul■ ă în care eşti la serviciuK parte important a succesului esteă s ; i foloseşti 2ine timpul,ă ţ s te concentre"i peă

re"ultate şi s evi i activit ile sociale care î i irosesc timpul, precum cele ale persoaneloră ţ ăţ ţ cu re"ultate sla#e. în corela ie cu acest lucru, e necesar s 3munceşti tot timpul în careţ ă eşti la serviciu4.

'ceasta este o idee remarca#il pentru mul i oameni. 'desea, anga&a ii consideră ţ ţ ă serviciul ca fiind o prelungire a şcolii. Crescând, au a&uns s considere şcoala un loc deă sociali"are. 6articipi la orele o#ligatorii, dar partea cea mai important este petrecereaă timpului cu prietenii t i în pau" . =coala devine o form de &oac .ă ă ă ă

a prima lor slu&# , mul i oameni cred c serviciul repre"int un loc unde te duciă ţ ă ă pentru a5 i petrece timpul cu prietenii t i. %e aceea, aproape &um tate din "iua de lucruţ ă ă este petrecut sociali"ând şi cu discu ii neproducă ţ tive la telefon cu prietenii şi familia./erviciul e perceput ca un uriaş loc cu nisip unde continui s te &oci, precum la şcoal .ă ă

ucre"i pu in când te priveşte şeful, primeşti salaţ riul şi apoi mergi acas .ă

0D /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



%ar aceast a#ordare nu este pentru tine. %ac eşti (ot rât s ai un mare succes şiă ă ă ă s fii pl tit cât mai #ine,ă ă tre2uie s lucre5i tot timpul în care eşti la serviciu.ă Când mergila serviciu, tre#uie s 5 i pui capul la contri#u ie şi s munceşti din toat inima.ă ţ ţ ă ă

L /ociali"area cu colegii

<ul i oameni cred în mitul c tre#uie s acor"i mult timp întâlnirilor prieteneşti cuţ ă ă colegii. Ei spun7 3<imca tre#uie s fie amu"ant $4 =i acest lucru este adev rat pân la ună ă ă ă punct.

%esigur, e important s fii o persoan agrea#il şi po"iă ă ă tiv , cu care se poate cola#ora.ă %ar po i s reali"e"i acest lucru în câteva minute de interac iune pl cut în fiecare "i. uţ ă ţ ă ă tre#uie s petreci ore nesfârşite vor#ind despre sport, emisiuni de televi"iune şi activit iă ăţ de familie. /copul t u este s lucre"i tot timpul în care eşti la serviciu.ă ă

Când munceşti, munceşti. u î i iei rufele de la curţ ăţătorie şi nici nu le laşi acolo întimpul orelor de serviciu. u sociali"e"i cu prietenii t i şi nici nu vor#eşti la telefon cu ceiă din familie. u5 i iei pau"e lungi de cafea şi de prân". ucre"i tot timpul în care eşti acolo.ţ Te str duieşti s faci cât mai mult în orele pe care le ai la dispo"i ie.ă ă ţ

^ înapoi la lucra/copul t u este s î i câştigi reputa ia în companie ca fiind persoana care m.unceşteă ă ţ ţ

cel mai mult. %ac cineva vrea s stea la taifas cu tine, e!plic 5i c î i va face pl cere să ă ă ă ţ ă ă vor#i i dup serviciu, dar c , la momentul respectiv, tre#uie s te întorci la lucru. Repet 5ţ ă ă ă ăi încontinuu7 3înapoi la lucru, înapoi la lucru, înapoi la lucru$4ţ

6ersoanele care do#ândesc re"ultate financiare deose#ite, fie din propria afacere, fiemimcind într5o organi"a ie, simt acelea care îşi construiesc de la început o reputa ieţ ţ pentru munca intens depus . E!ist o "ical în afaceri7ă ă ă ă ?0oat lumea ştie tot.Bă u e!istă secrete. Toat lumea cu!ioaşte cine munceşte cel mai mult în fiecare colectiv şi cine nu.ă

icio alt calitate nu te va aduceă mai repede în aten ia oamenilor care te potţ promova decât reputa ia c eşti unul dintre oamenii cei mai muncitori din companie.ţ ă

începe■ mai devremestai pân mai târ"iuă

apoleon Lill, autorul c r iiă ţ 0"in8 and (row 4ic" 3(ândeşte şi devii 2oat=, a relatatcândva povestea unui tân r care a luat5o de &os în cadrul unei mari organi"a ii şi apoi aă ţ a&uns la nivel de conducere, întrecându5i pe to i ceilal i care începuser la acelaşi stadiuţ ţ ă cu el. /trategia lui a fost simpl . El a o#servat c şeful lui venea pu in mai devreme decâtă ă ţ restul ec(ipei, st tea pân îşi termina trea#a şi pleca pu in mai târ"iu decât ceilal i. %eă ă ţ ţ aceea, acest tân r s5a (ot rât s soseasc cu 10 minute înaintea şefului s u şi s pleceă ă ă ă ă ă tot cu atâtea minute dup acesta.ă

El şi5a pus (ot rârea în practic c(iar de a doua "i. 'ceasta este o alt caracteristică ă ă ă a persoanelor performante7 nu amân când au o idee #im si ac ionea" imediat. Tân rulă ă ţ ă ă a început s vin cu 10 minute înaintea şefului s u, se apuca de lucru imediat şi continuaă ă ă toat "iua. Când şeful s u pleca, el se afla înc la #irou muncind.ă ă ă

* Nii r #d tor şi tenaceă ă

=eful s u nu a spus nimic timp de câteva s pt m^âni. %ar într5o sear , după ă ă ă ă programul de lucru, el a venit în #iroul tân rului şi 15a între#at de ce p rea s fie mereuă ă ă acolo, deşi to i colegii s i plecaser . Tân rul a r spuns c era cu adev rat (ot rât s ai#ţ ă ă ă ă ă ă ă ă ă succes în companie şi ştia c nu51 putea o# ine decât dac era dispus s m.unceasc maiă ţ ă ă ă mult decât oricine altcineva.

=eful a "âm#it, 15a apro#at şi a plecat. Curând dup aceea, şeful 15a rugat s fac ună ă ă lucru care nu era trecut în fişa postului s u. Tân rul 15a f cut repede şi #ine, i 15aă ă ă

LKTGRG=TE5TE / %E?++ *K)'TĂ 08



pre"entat şefului şi s5a întors la #iroul s u. Curând, i s5a dat o alt sarcin , pe care aă ă ă îndeplinit5o, de asemenea, prompt. în mai pu in de un an, tân rului i se d duser câtevaţ ă ă ă responsa#ilit i suplimentare, iar el le5a acceptat şi le5a îndeplinit imediat.ăţ

în cel de5al doilea an, el a fost promovat în cadrul companiei. ' studiat, şi5a îm#tm t it a#ilit ile şi a continuat s munceasc intens. în câ iva ani, şi5a dep şit to iă ăţ ăţ ă ă ţ ă ţ

competitorii. ' câştigat respectul şi stima celorlal i manageri. Ei l5au promovat curând,ţ astfel încât f cea parte mai degra# dintre ei decât dintre ceilal i anga&a i. Cariera sa eraă ă ţ ţ pe o traiectorie ascendent . El a devenit apoi vicepreă şedintele companiei.

'ceasta repre"int o strategie simpl care func ionea" pentru oricine este dispus să ă ţ ă ă fac mai mult decât se aşteapt de la el sau ea. E via#il pentru aproape toat lumea,ă ă ă ă oriunde, mereu, la nesfârsit.L Caut modalit i de a ad uga valoareă ăţ ă

%ac scopul t u este de a deveni #ogat, tre#uie s ştii cum se cl deşte averea.ă ă ă ă R spunsul este con inut de dou cuvinte7 3'daug valoare.4 Toat #og ia provine dină ţ ă ă ă ăţ valoare ad ugat într5un tel sau altul, din faptul c î i serveşti şi î i satisfaci clien ii maiă ă ă ţ ţ ţ #ine decât ar putea fi servi i şi satisf cu i de c tre altcineva. *og ia este re"ulţ ă ţ ă ăţ tatul

ac iunii prin care ai ad ugat valoare într5un fel în care nu a mai f cut altcineva pentru ei.ţ ă ăa serviciu, în fiecare "i tre#uie s cau i modalit i de a ad uga valoare şi de a deveniă ţ ăţ ă mai indispensa#il decât înainte. %e5a lungul carierei tale, tre#uie s te concentre"iă asupra modalit ilor în care po i ad uga valoare pentru şeful t u, pentru colegii, clien ii şiăţ ţ ă ă ţ furni"orii t i şi to i ceilal i pe care te #a"e"i în scopul de a avea succes. <oto5ul t u ară ţ ţ ă tre#ui s devin 7ă ă ?)dau valoare, adau valoare, adau valoare+Bă ă ă

/ oua paradigm a munciiă

2na dintre marile revolu ii în gândire care a avut loc în lumea muncii în ultimii aniţ este ideea c tre#uie s î i &ustifici po"i ia de inut în fiecare "i.ă ă ţ ţ ţ ă

în mod o#işnuit, o persoan lucra intens câ iva ani pân atingea un anumit stadiu înă ţ ă munca sa. Ea avea apoi succes la acest niXYel mul i ani, uneori c(iar toat cariera.ţ ă Concep ia sa era7 3Ei #ine, am câştigat po"i ia asta prin munc . 'm f cut un lucru #un.ţ ţ ă ă 'şadar, am dreptul la aceast slu&# pe termen nelimitat.4ă ă

%ar în pre"ent acest lucru nu mai este suficient. 'st "i, toat lumea vrea s ştie7ă ă ă ?Ce

ai mai reali5at în ultima vremeGB în lumea actual de afaceri, e!trem de competiă tiv şiă rapid , şeful t u vrea s ştie ce ai f cut pentru a ad uga valoare recent. %e&a ai fostă ă ă ă ă pl tit pentru ce ai reali"at în urm cu un an, luna sau c(iar s pt mâna trecut . în pre"entă ă ă ă ă tre#uie s 5 i câştigi şi s 5 i &ustifici din nou salariul. E!ist o curs continu şi eşti înă ţ ă ţ ă ă ă aceast competi ie, c(iar dac ştii sau nu acest lucru.ă ţ ă

■ ,ou surse de valoareă

E!ist dou mari surse de valoare în lurp.ea muncii de ast "i. 6rima esteă ă ă timpul, iar adoua o repre"intă cunoştin ele. ţ a ora actual , timpul repre"int moneda afaceă ă rilormoderne. Toat lumea tre#uie s se concentre"e asupra reducerii intervalului de timpă ă necesar pentru a avea aceleaşi re"ultate. Clien ii îi vor pl ti mai mult pe cei care vorţ ă reuşi s le furni"e"e mai repede produsele şi serviciile pe care şi le doresc. Kam.enii voră pl ti mai mult pentru cineva care le poate satisface nevoile mai repede decât altcineva.ă %e aceea, cele mai multe îm#un t iri în managementul modern sunt acelea care reducă ăţ timpul necesar înf ptuirii unui lucru.ă

Cea mai important m sur a timpului esteă ă ă vite5a. Cea mai semnificativ calitateă raportat la timp pe care o po i de"volta constituie un 3sim al priorit ilor4. 'cesta esteă ţ ţ ăţ o#iceiul de a te mişca rapid atunci când î i apare o oporţ tunitate. %e"volt 5 i predispo"i iaă ţ ţ

spre ac iune. 2n tempo rapid este esen ial pentru succes. To i oamenii de succesţ ţ ţ lucrea" nu numai intens, intens, mtens, dar şi repede, repede, repede$ă

0B /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



■ 'c ionea" prompt$ţ ă

'mânarea nu este doar (o ul timpului, ci şi al vie ii. 6entru a5 i dep şi competitorii,ţ ţ ţ ă atât în imtrul, cât şi în afara organi"a iei, tre#uie s 5 i de"vol i o#iceiul de a te mişcaă ţ ă ţ ţ repede când tre#uie f cut ceva. Tre#uie s 5 i construă ă ţ ieşti reputa ia c eşti rapid şi c seţ ă ă poate conta pe tine.

/tudiile arat c cei care au cea mai solid reputa ie penă ă ă ţ tru aceste dou calit i sunt ceiă ăţ mai aprecia i într5o organiţ "a ie. Ei sunt promova i foarte repede.ţ ţ

'vanta&ul minunat al o#iceiului de a te mişca rapid este c , pe m sur ce înainte"iă ă ă mai repede, devii mai "un. /e întâmpl astfel deoarece cu cât te mişti mai repede, cuă atât o# ii mai mult e!perien . Cu cât te mişti mai repede, cu atât înve i mai multe şiţ ă ţă ţ devii mai competent. Cu cât te mişti mai repede, cu atât ai mai mult energie şi mai multă entu"iasm. Kamenii care se mo#ili"ea" rapid, în general, îşi de"volt curând ună ă temperament şi o personalitate cu totul diferite fa de cei care se mişc încet sauţă ă a#ordea" o atitudine rela!at la serviciu.ă ă

■ ucrea" în timp reală

%e fiecare dat când este posi#il, mimceşte în 3timp real4, imediat ce apare ceva deă f cut. 'c ionea" prompt$ Este uimitor cât de m.ult timp po i irosi cu o activitate pe careă ţ ă ţ o anali"e"i sau o începi şi apoi o laşi deoparte, revenind la sarcina respectiv din când înă când. Ca regul general , tre#urile m runte ar tre#ui f cute imediat ce apar. K#iceiul deă ă ă ă a ac iona repede î i va permite s munţ ţ ă ceşti mai mult într5o "i. î i va aduce reputa ia cţ ţ ă eşti genul de persoan c reia i se dau sarcini atunci când cineva are nevoie ca acesteaă ă s fie îndeplinite repede.ă

■ /uccesul vine din o#iceiuri #une

'pro!imativ B0W din ceea ce faci de5a lungul "ilei se #a"ea" pe o#iceiuri. Kameniiă

de succes sunt aceia care şi5au de"voltat deprinderi de succes. Ei îşi formea" o#iă ceiuri#une şi se asigur c acestea le guvernea" comporă ă ă tamentele. Kamenii ineficien i permitţ o#işnuin elor proaste s se forme"e, iar acestea conduc la frustr ri şi eşecuri.ţ ă ă

6rietenul meu, Ed Noreman, spunea7 ?ste reu s ; i forme5i o2iceiuri 2une, dar esteă ţ

uşor s tr ieşti cu acestea. 1e de alt parte, deprinderile proaste se formea5 uşor, dar ă ă ă ă

tr ieşti reu cu ele.Bă

2n o#icei este definit ca 3un r spuns condi ionat la un stimul4. Repre"int oă ţ ă modalitate automat de a r spunde sau de a reac iona într5o anumit situa ie. î i de"vol iă ă ţ ă ţ ţ ţ o deprindere repetând o ac iune specific ori im mod caracţ ă teristic de a gândi sau de areac iona. Kdat ce devine o#icei, este mai uşor s procede"i în acel mod şi nu într5altul.ţ ă ă Ce fel de o#işnuin e aiIţ

Kamenii de succes sunt, pur şi simplu, aceia care şi5au de"voltat o#iceiuri de succes.6recum atle ii, ei s5au antreţ nat s reali"e"e anumite lucruri într5un anumit fel, tot timpul,ă pân când au a&uns s le fac automat, f r a se mai gândi la ele. /e poate s fi au"ită ă ă ă ă ă vec(ea "ical 7ă

Seam n un ând şi culei o ac iune< ,ă ă ţ

Seam n o ac iune şi cidei un o2icei<ă ă ţ

Seam n un o2icei şi culei un caracter<ă ă

Seam n un caracter şi cidei un destin.ă ă

* 2n o#icei important pentru succes

2na dintre o#işnuin ele de succes este aceea deţ a te tre5i devreme. Kamenii desucces se scoal pu in mai devreme, citesc şi se preg tesc, îşi planific şi îşi organiă ţ ă ă "ea"ă

LKTGRG=TE5TE / %E?++ *K)'TĂ ;



"iua pe (ârtie dinainte şi îşi încep activit ile înainte ca o persoan o#işnuit s facăţ ă ă ă ă acelaşi lucru. T(omas efferson a spus7 3/oarele nu m5a prins niciodat în pat.4ă

a unul dintre seminariile mele, în urm cu câ iva ani, o femeie mi5a m rturisit că ţ ă ă descoperise magia tre"itului în "ori. =i anume c , mergând devreme la culcare, putea să ă se tre"easc la ora patru diminea a. Era în stare apoi s munceasc ec(ivalentul unei "ileă ţ ă ă

întregi de lucru pân la ora şapte sau opt, înainte ca o persoan o#işnuit s fi început.ă ă ă ă 'stfel, ea producea şi câştiga du#lu fa de colegii ei. Era promovat continuu şi pl titţă ă ă ă mai #ine, pentru c f cea mult mai mult decât ceilal i.ă ă ţ

Kamenii de succes au o#iceiul de a se tre"i în "ori, pe la ora ;7 sau ;79, uneoric(iar mai devreme, şi apoi îşi încep activit ile imediat. 'ceast r spundere le ofer unăţ ă ă ă început e!traordinar pentru "iua care urmea" .ă

6e de alt parte, o persoan o#işnuit are nevoie de o or întreag pentru a se tre"i şiă ă ă ă ă a5şi începe activit ile. 'poi aceşti oameni se târ sc la serviciu, se gândesc la pau"a deăţ ă prân" şi la ce vor face seara.

Când sun ceasul diminea a, ridic 5te şi începe5 i "iua imediat. începe s te mdşti.ă ţ ă ţ ă %e"volt 5 i o#iceiul de a te tre"i devreme şi de a începe la serviciu direct cu cea maiă ţ important sarcin . K asemenea deprindere poate contri#ui la succesul t u ca orice altă ă ă ă o#işnuin pe care o de"vol i.ţă ţ

%ractic timpul om2ardi■ ă

'tunci când ?ince om#ardi a preluat ec(ipa )reen *a 6acMers, &uc torii aveauă o#iceiul de a nu ap rea decât în ultimul moment la meciuri sau la auto#u". Ei întâr"iauă adesea şi toat lumea tre#uia s 5i aştepte. %rept conseă ă cin , om#ardi a introdus 3timpulţă om#ardi4. 'cesta era cu 10 minute mai devreme decât timpul programat, într5un final,toat lumea a început s a&ung la vreme şi pro#lema a fost re"olvat .ă ă ă ă

=i tu ar tre#ui s foloseşti 3timpul om#ardi4. Lotă ăr şte5te s a&ungi la vreme şi f 5 iă ă ă ţ un o#icei din a fi pimc5 tual mereu, pân când devine un lucru uşor şi natural. <ai pu ină ţ

de W dintre oameni sunt punctuali şi toat lumea o#serv acest lucru, într5un fel sauă ă altul. N un tine s a&ungi mereu la timp la fiecare întâlnire sau c(iară ă mai devreme, ceeace ar fi ideal.

■ Ac ioneaz în aşaţ ă fel,

încât fiecare minut s conte"eă

%u5te la serviciu înainte ca oricine altcineva s a&ung acolo şi, când a&ungi, începe să ă ă lucre"i imediat. u5 i irosi timpul citind "iarul, #ând cafea sau sociali"ând cu colegii.ţ %e"volt 5 i reputa ia c eşti genul de persoan care mună ţ ţ ă ă ceşte şi lucrea" mereu pentruă sarcinile cu prioritatea cea mai mare.

<unceşte tot timpul în care eşti la serviciu. %iscipli5 nea" 5te s te concentre"i s 5 iă ă ă ţ foloseşti orele de lucru cât mai util. u le permite altor oameni s te pun 3în afaraă ă &ocului4. la5 i pau"e de cafea sau de prân" când i se potriţ ţ vesc cel mai #ine, nu când suntconforme programului.

■ %u#lea" 5 i productivitateaă ţ

î i voi pre"enta o formul în trei paşi pe care o po i folosi pentru a5 i du#laţ ă ţ ţ productivitatea şi, poate, venitul de5a lungul urm toarelor 1 luni. Este simpl , pregnantă ă ă şi func ionea" pentru to i cei care o între#uin ea" .ţ ă ţ ţ ă

întâi, ia (ot rârea s a&ungi la serviciu cu o or mai devremie. 'cest lucru nu î i cereă ă ă ţ

un efort prea mare şi î i permite s evi i traficul. 6lanific 5 i munca dinainte pentru toatţ ă ţ ă ţ ă "iua, astfel încât atunci când a&ungi la slu&# s po i începe imediat în for . ?ei fi uimită ă ţ ţă

;1 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



de câte lucruri po i face înainte ca altcineva s vin . Cercet rile arat c po i lucraţ ă ă ă ă ă ţ ec(ivalentul a trei ore de mimc la #irou într5o singur or neîntrerupt .ă ă ă ă

Cel de5al doilea pas este s lucre"i în timpul prân"ului, folosind ora în care colegii t iă ă sunt la mas . Re"ist tenta iei de a5 i lua ora li#er la 3ora prân"ului4 şi de a merge laă ă ţ ţ ă prân" cu oricine se afl acolo.ă

în al treilea rând, munceşte o or în plus, dup ce a plecat toat lumea. 'ceast oră ă ă ă ă neîntrerupt î i va permite s 5 i înc(ei activit ile din "iua respectiv şi s 5 i planifici înă ţ ă ţ ăţ ă ă ţ detaliu "iua urm toare. %e asemenea, lucrând mai târ"iu, vei evita ora de trafic.ă

începând cu o or mai devreme, muncind în timpul orei o#işnuite de prân" şiă r mânând o or în plus, î i vei du#la timpul de lucru productiv în fiecare "i. 'tunci cândă ă ţ com#ini aceste trei aspecte cu faptul c mimceşti tot timă pul în care te afli la serviciu şi cufaptul c te concentre"i asupra sarcinilor prioritare, î i vei du#la cantitatea de munc peă ţ ă care o depui sau c(iar vei face mai mult de atât. ?ei deveni repede unul dintre oameniicei mai valoroşi din organi"a ie.ţ

6rogramea" 5 i■ ă ţ prima înt#lnire devreme

%ac lucre"i în vân" ri, programea" 5 i prima întâlnire cât mai devreme posi#il. Ceiă ă ă ţ mai mul i dintre oamenii importan i pe care ai dori s 5i întâlneşti a&ung la #irou la oraţ ţ ă D7 sau D79 diminea a. /ta#ileşte s te întâlneşti cu ei la acea or .ţ ă ă

2n prieten al meu, care lucrea" în vân" ri şi se afl într5o po"i ie de vârf în domeniulă ă ă ţ s u, a descoperit c solu ia pentru a o# ine întâlniri cu persoanele cu func ii importanteă ă ţ ţ ţ era s sune la #iroul acestora la ora D7 sau D79 diminea a sau la ;79 sau D7 seara.ă ţ ' mai descoperit c , la acele ore, cea mai mare parte a personalului nu a&ună sese sauplecase de&a acas . /ingurii oameni care munceau erau cei importan i. Ei r spundeauă ţ ă personal la telefon, iar el avea oca"ia s le vor#easc şi s aran&e"e o întâlnire cu ei maiă ă ă târ"iu.L Creea" 5 i propriile oportunit iă ţ ăţ

%e"volt 5 i o#iceiul de a te mişca rapid. Kamenii de succes din fiecare domeniu au ună ţ sim al priorit ilor. umai un procent mic din popula ie se mişc repede când aparţ ăţ ţ ă oportunit i sau responsa#ilit i. Tu tre#uie s fii un mem#ru al acestei categorii reduse.ăţ ăţ ă. Când eram mai tân r credeam c , la momentul în care oportunitatea ar fi ap rut, urm.aă ă ă s profit de aceasta imeă diat. 'm aflat curând c circumstan a favora#il nu vineă ţ ă niciodat , pur şi simplu.ă

Russell ConPell a pre"entat acest lucru în povestea sa faimoas ,ă )cres Aiamonds

&1 mântul diamantelor=ă A*erMle, 1B8;:. 6e scurt, acesta sus ine c cele mai mari oportuţ ă 5nit i se g sesc su# picioarele tale. /e afl e!act imde te afli tu. /e g sesc în e!perien a,ăţ ă ă ă ţ talentele şi a#ilit ile tale actuale. 6ot fi descoperite în propria5 i afacere sau domeăţ ţ niu deactivitate, în propriul t u trecut sau carier . 6 mântul t u de diamante este la îndemână ă ă ă ă

şi acolo ar tre#ui s 5 i începi c ut rile.ă ţ ă ă

Ac ioneaz e'act unde te a6li■ ţ ă

T(eodore Roosevelt a spus cândva7 ?F ce po i, cu ce ai, exact unde te afli.Bă ţ 'ceastaeste c(eia c tre succes.ă ?F ce po i, cu ce ai, exact unde te afli.Bă ţ

Concentrea" 5te asupra momentului actual şi a situaă iei curente. u aştepta caţ lucrurile s fie 3numai #une4. Tu eşti cel care face lucrurile s fie potrivite. %ac te dediciă ă ă în întregime activit ilor pe care le desf şori, î i vei desc(ide uşi spre oportunit i careăţ ă ţ ăţ nu5 i sunt în pre"ent accesi#ile.ţ

2it 5te în &urul t u c(iar în acest moment şi întrea# 5te7 3Ce aş putea face pentru aă ă ă ad uga valoarea necesar celor mai importan i oameni din via a m.ea profesional I4 6rină ă ţ ţ ă

ce modalitate ai putea reali"a lucrurile mai rapide, mai uşoare sau mai #une pentrupersoanele care se #a"ea" pe tineI Nii proactiv şi nu reactiv$ Nii genul de persoan careă ă




întinde mâna şi profit de oportunit i, iar dac nu apar, creea" 5le personal prină ăţ ă ă eforturile tale.

^ N 5te indispensa#ilă

a unul dintre seminariile mele, o secretar din *oca Raton, Nlorida, mi5a spus oă poveste interesant . Ea asculă tase unul dintre programele mele radio despre de"voltarepersonal . %rept urmare, şi5a sta#ilit un o#iectiv s 5şi creasc venitul actual de 1.0 deă ă ă dolari pe lun cu 0W de5a lungul urm torului an. Ea mi5a preci"at c nu credea c esteă ă ă ă cu adev rat posi#il s câştige atât de mult, deoaă ă rece lucra într5un departament desecretare în care salariile erau fi!e. Toat lumea f cea e!act acelaşi lucru.ă ă

Totuşi, ea s5a (ot rât s caute modalit i de a ad uga valoare pentru şeful ei. 'ă ă ăţ ă o#servat c el îşi petrecea mult timp r spun"ând la coresponden a de rutin . într5o "i, eaă ă ţ ă a luat toate aceste documente o#işnuite şi le5a r spuns. 'poi a dus scrisorile terminate laă şeful ei pentru a le edita şi semna. El a fost încântat de munca ei şi a încura&at5o s facă ă mai mult. Curând, ea gestiona BW din coresponden a lui de rutin .ţ ă

'poi secretara a început s fac cursuri suplimentare pentru a5şi îm#un t i a#ilit ileă ă ă ăţ ăţ de procesare a datelor şi de preg tire a rapoartelor. 6u in câte pu in, şi5a asumată ţ ţ sarcinile mai mici ale şefului s u. %e fiecare dat când prelua o sarcin mai mic , îiă ă ă ă permitea şefului s u s lucre"e asupra sarcinilor mai importante. +ar el a o#servat.ă ă

(em natul şi culesul■ ă

%up apro!imativ trei luni, şeful s u a c(emat5o la el în #irou şi a înc(is uşa. +5a spusă ă c aprecia cu adev rat munca pe care o depunea pentru el şi c voia s 5i m rească ă ă ă ă ă salariul. ' rugat5o s nu spun nim nui, pentru a nu crea valuri la #irKu. 'poi i5a m rită ă ă ă salariul de la 1 0 la 1 D0 de dolari pe lun .ă

Ea i5a mul umit şi a continuat s caute modalt i de a51 a&uta în activitatea sa. Treiţ ă ăţ luni mai tâ"iu, el i5a m rit salariul din nou, iar dup alte trei luni,ă ă i 15a mai ma&orat o dat .ă 6ân la sfârşitul acelui an, ea câştiga 0 de dolari pe lim , în timp ce celelalteă ă secretare din &urul ei aveau în continuare im venit de apro!imativ 1 0 de dolari.

Ea mi5a relatat c s5a întâmplat ceva a#solut e!traoră dinar atunci când a început s 5şiă concentre"e toate energiile pentru a deveni +ndispensa#il pentru şeful s u şi companiaă ă sa. 'ceeaşi strategie poate func iona şi pentru tine.ţ

* (erveşte-i mai 2ine pe oameni

Niecare loc de munc repre"int o oportunitate pentru tine de a re"olva unele sarciniă ă şi de a satisface nevoile altor oameni. întrucât pro#lemele şi necesit ile pe care le auăţ oamenii sunt nelimitate, la fel se întâmpl şi cu oporă tunit ile tale de a crea valoare.ăţ

Niecare avere demarea" ini ial cu o idee de a5i servi pe oameni mai #ine într5un felă ţ sau altul. 'proape to i întreţ prin" torii care fondea" şi de"volt companii de succes auă ă ă lucrat în alte organi"a ii în care au c utat tot timpul modalit i de a5şi creşte valoarea înţ ă ăţ firma respectiv .ă

/ursele primare de valoare, cruciale pentru acumularea avu iei, simtţ timpul şicunoştin ele. ţ /copul t u este s 5 i îm#un t eşti continuu cunoştin ele pentru caă ă ţ ă ăţ ţ valoarea lucrurilor pe care le faci s devin din ce în ce mai mare. +n urm cu de ani,ă ă ă Nrancis *acon a spus7 ?Cunoştin ele repre5int putere.B ţ ă %ar acest lucru este doar par ialţ adev rat. Cunoştin ele tale repre"int putere doar când sunt aplicate pentru un scop util.ă ţ ă Tre#uie s le acumule"i pe acelea de care ai nevoie pentru a5 i putea face munca repedeă ţ şi #ine.

E!ist un prover# în Te!as care spune7ă ?în lupt nu contea5 marimea, ci motiva ia.Bă ă ţ

u contea" atât orele pe care le lucre"i, cât valoarea a ceea ce produci în intervalulă respectiv. /uccesul t u este determinat de a#ilitatea ta de a aduce valoare la locul deă

;9 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



munc actual, ca anga&at sau ca anga&ator, ca lucr tor într5o companie sau ca proprietară ă al acesteia, iar aceast capacitate î i determin venitul şi viitorul financiar.ă ţ ă

Creeaz■ ă mai mult valoareă

E!primând simplu acest lucru, oamenii de succes sunt mai productivi decât ceilal i.ţ Kamenii de succes au o#iceiuri mai #ime. 'u visuri mai mari. ucrea" conformă o#iectivelor scrise. Nac ceea ce le place şi se concentrea" pentru a deveni din ce în ceă mai #imi. îşi folosesc a#ilit ile naturale la ma!imum. )enerea" continuu idei penăţ ă tru are"olva pro#leme şi a atinge o#iectivele companiei. 0e concentrea" pe utili"area fiec ruiă ă minut din timpul lor pentru a o# ine re"ultate ma!ime.ţ

<ai presus de toate acestea, ei caut constant în &urul lor oportunit i pentru aă ăţ ad uga valoare la ceea ce fac. /unt caracteri"a i de un sim al priorit ilor şi de o predisă ţ ţ ăţ 5po"i ie c tre ac iune. ucrea" tot timpul în care sunt la serviciu. îşi de"volt şi îşi men inţ ă ţ ă ă ţ o for care îi propulţă sea" . %rept urmare, ei devină de neoprit.

1. +dentific cele mai valoroase lucruri pe care le faci la serviciu. Cum i5ai putea organi"aă ţ timpul, astfel încât s faci mai multe de acest genIă

. Lot r şte5te ast "i s 5 i de"vol i o#iceiul punctuaă ă ă ă ţ ţ lit ii. Noloşeşte 3timpul om#ardi4 şiăţ încearc s a&ungi cu 10 minute mai devreme la întâlniri.ă ă

9. Krgani"ea" 5 i "iua în aşa fel, încât s a&ungi la #irou şi s începi cu o or mai devremeă ţ ă ă ă decât colegii t i. ucrea" în timpul pau"ei de prân" şi r mâi o or peste program.ă ă ă ă

. <unceşte tot timpul în care eşti la serviciu. u irosi niciun minut. %ac cineva încearcă ă s te distrag , spune5i c tre#uie s te întorci la munc şi apoi f acest lucru.ă ă ă ă ă ă

0.2it 5te su# picioarele tale la p mântul t u cu diaă ă ă mante şi oportunit i pentru a ad ugaăţ ă mai mult valoare e!act acolo unde te afli. Care ar putea fi acesteaIă

;.Lot r şte5te ast "i s devii independent financiar, încearc s te tranformi într5ună ă ă ă ă ă ucenic al #anilor, al acumul rii şi al cre rii de avere. / devii #ogat este o a#ilitate peă ă ă

care o po i înv a.ţ ăţD. începe de ast "i s aplici 3Normula plus4 în via a ta profesional cotidian . ucrea"ă ă ţ ă ă ă la serviciu sau cu tine însu i pentru a deveni mai #im în ceea ce faci, între 0 şi ; deţ ore pe s pt mân . 'şa" 5te al turi de îngeri.ă ă ă ă ă




6reia controlul asupra vie ii taleţ

Sinura limit pentru reali5 rile de mâine o repre5int îndoielile de ast 5i. aide i să ă ă ă ţ ă înaint m cu credin puternic şi activ .ă ţă ă ăNR'J+ %E'K RKK/E?ET

< <arele adev ră

?1o i înv a orice î i este necesar, po i reali5a orice o2iectiv pe care i;l propui.B ţ ăţ ţ ţ ţ 'cestprincipiu î i ofer şansa de a prelua întregul control asupra viitorului t u. 'm aflat acestţ ă ă concept care mi5a sc(im#at via a atunci când eram tân r şi m "# team, eşuam şi mţ ă ă ă ă sim eam frustrat. în general,ţ nimeni nu este mai deştept şi mai 2un decât tine. %oarpentru c cinevaă face ceva mai #ine decât tine, nu înseamn că ă este mai #un ca tine. %eo#icei, serrmific faptul c a înv at cum s reuşeasc în acel domeniu înaintea ta. =iă ă ăţ ă ă orice a f cut altcineva, pro#a#il c şi tu po i reali"a acel lucru la fel. E!ist doar pu ineă ă ţ ă ţ limite.

'ceasta nu este o regul uşoar , dar se dovedeşte, cu siguran ,ă ă ţă simpl .ă =i tu po i sţ ă înve i tot ceea ce ai nevoie pentru a5 i îndeplini orice o#iectiv î i sta#ileşti.ţ ţ ţ

Kdat ce am aflat aceast idee, nu mi5a mai fost team s sc(im# locurile de muncă ă ă ă ă şi c(iar domeniul de activitate. 'm înv at cum s vând pu#licitate, investi ii, automo#ileăţ ă ţ şi consuma#ile. 'm lucrat în vân" ri în domeă niul imo#iliar şi leasing, apoi în de"voltarea

sectorului imo#iliar. %up aceea am muncită HT importuri şi distri#u ie, în #anc , înţ ă tipografii, în consultan . într5un final, am a&uns s scriu şi s sus in pre"ent ri şiţă ă ă ţ ă seminarii a!ate pe de"voltarea personal corporativ .ă ă

înva ceea ce ai nevoie■ ţă

%e fiecare dat când am p truns într5un domeniu nou, am încercat s înv tot ce amă ă ă ăţ putut despre acel sector şi apoi am aplicat cât mai repede posi#il ceea ce deprinsesem.a început, studiam c r ile din #i#lioteca pu#lic . 'poi mi5am cump rat propriile lucr ri şiă ţ ă ă ă mi5am f urit propria #i#liotec . 'scultam fiecare caset pe care o puteam g si despreă ă ă ă acel su#iect şi participam la fiecare seminar.

'tunci când aveam 91 de ani, am studiat şi m5am preg tit, apoi am sus inută ţ

e!amenul de admitere la o universitate prestigioas . 'm investit câteva mii de ore penă 5tru a5mi o# ine licen a în afaceri. 'm înv at am nuntele teoriilor micro şiţ ţ ăţ ă macroeconomice, ale statisticii şi teoriei pro#a#ilit ilor, ale managementului şiăţ conta#ilit ii. 'm studiat marMeting, management, administrare şi planifiăţ care strategic .ă 'm devenit devotat conceptului de a te perfec iona prin înv are.ţ ăţ

< <arele mister

'm cre"ut c afirm un lucru foarte cunoscut, c toat lumea ştie c a înv aă ă ă ă ăţ repre"int c(eia viitorului. 'm r mas uimit şi perple! atunci când mi5am dat seama,ă ă uitându5m în &urul meu, c foarte pu ini oameni proceă ă ţ dau ca mine. %up cumă

recunoşteau ei înşişi, mul i îşi 3tr iau vie ile într5o disperare t cut 4, aşa cum spuneaţ ă ţ ă ă



T(oreau. <ergeau la servicii care nu le pl ceau, câştigând salarii mult mai mici decâtă poten ialul lor, aveau rela ii de 7are nu se #ucurau şi tr iau vie i care nu le d deau nicioţ ţ ă ţ ă satisfac ie.ţ

'm încercat s le spun c solu ia pentru a ieşi din acea stare era s inteasc spreă ă ţ ă ţ ă vârf. e5am "is tuturor celor care erau dispuşi s m asculte c puteau înv a tot ceea ceă ă ă ăţ

aveau nevoie pentru a5şi atinge orice o#iectiv pe care si51 sta#ileau. u e!istau limite.%ar pu ini oameni p reau s asculte.ţ ă ă

<otive pentru orice■

Tr im într5un univers ordonat. Totul se întâmpl dintr5o anumit cau" . 'tunci cândă ă ă ă mi5am dat seama c oamenii din &urul meu nu p reau s fie interesa i de sc(im#areaă ă ă ţ situa iilor lor, am HTiceput s caut motive care s le e!plice comportamentele. =i le5amţ ă ă g sit.ă

6si(ologii şi oamenii de ştiin şi5au petrecut mul i ani studiind psi(ologia succesuluiţă ţ şi cea a eşecului. Cele mai multe studii indic faptul c e!ist dou #loca&e mentaleă ă ă ă ma&ore care trag oamenii înapoi. 6rimul este ceea ce doctorul <artin /eligman, de la

2niversitatea din 6ennslvania, numeşte 3eputin a înv at 4 în cartea sa,ţ ăţ ă *earnedOptimism HOptimismul înv at=ăţ AEditura Jnopf, 1BB:. Conform cercet rii sale, această ă atitudine afectea" apro!imativ 8W din popula ie într5o propor ie sau alta, iar pentruă ţ ţ mul i oameni este principalul o#stacol în calea succesului şi a împlinirilor.ţ

< 'tunci când te sim i în capcanţ ă

Ca urmare a e!perien elor din copil rie, mai ales a criticismului distructiv şi aţ ă eşecurilor timpurii, oamenii a&ung, la un moment dat, în punctul în care se simt incapa#ilis se sc(im#e sau s ac ione"e în diverse domenii ale vie ii lor. <a&oritatea # r#a ilor şiă ă ţ ţ ă ţ femeilor se simte copleşit de lucruri care par a li se întâmpla şi de nenum rate alteă ă situa ii care se petrec în &urul lor. Ei simt c nu pot face nimic pentru a influen aţ ă ţ

evenimentele sau a5şi îm#un t i via a. Cea mai evident dovad c o peră ăţ ţ ă ă ă soană e!perimentea" neputin a înv at este folosirea repetat a cuvintelor 3u pot4.ă ţ ăţ ă ă

Kamenii simt c nu pot sl #i, c nu5şi pot g si o slu&# mai #un , c nu5şi potă ă ă ă ă ă ă îm#un t i sau sc(im#a rela iile, c nu5şi pot m ri veniturile, c nu5şi pot îm#un t iă ăţ ţ ă ă ă ă ăţ cunoştin ele şi a#ilit ile şi c nu pot face multe alte lucruri pe care şi le doresc cuţ ăţ ă adev rat. Ei au încercat f r succes de atâtea ori în trecut, încât au a&uns automat laă ă ă conclu"ia c e!ist foarte pu ine lucruri pe care le pot reali"a pentru a sc(im#a viitorul.ă ă ţ %evin pasivi şi îşi accept situa ia. ?ieă ţ ile lor constau in tre"it diminea a, mers la serviciu,ţ ţ pu in sociali"are, întors acas , mâncat cina, privit la teleţ ă ă vi"or timp de patru sau cinciore şi apoi mers la culcare.

< Capcana complaceriiCea de5a doua condi ie mental care îi trage înapoi pe oameni se numeşte 3on deţ ă ă

confort4. Niin ele omeneşti sunt creaturi ale o#iceiurilor. Ele încep o activitate de orice felţ şi a&ung curând s se sim.t conforta#il cu aceasta. 'poi încep s opim o re"istenă ă ă ă ţă puternic la modificarea a ceea ce fac sau a situa iei în care se afl , c(iar dac nu simtă ţ ă ă ferici i sau mul umi i în acele condi ii. %evin oarecum mul umi i şi se com.plac. %upţ ţ ţ ţ ţ ţ ă aceea, din motive variate, începe s le fie fric de sc(im#are. '&ung s fac lucrurileă ă ă ă automat şi, cu cât se perpetuea" , cu atât aceast situa ie se adânceşte, pân cândă ă ţ ă renun la orice speran de a5şi transforma sau a5şi îm#im t i vreodat vie ile.ţă ţă ă ăţ ă ţ

6ea:utorarea înv at ăţ ă în com#ina ie cuţ ona de confort creea" o persoan care seă ă simte prins în capcan şi r.ea&utorat , sl #it şi lipsit de a#ilitatea de a prelua con5ă ă ă ă ă ă

Ttolul asupra vie ii sale sau de a face o sc(im#are semniţ ficativ . K persoan aflat într5oă ă ă

;; /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



astfel de stare caut mai degra# securitate decât oportunit i şi se simte adeseaă ă ăţ victima circumstan elor asupra c rora nu are niciun control.ţ ă

E icio limit reală ă

%ar realitatea este c nu e!ist limite în ceea ce po i face cu via a ta. E adev rat c ,ă ă ţ ţ ă ă dac altcineva a f cut un fucru, şi tu îl po i duce la #un sfârşit. /implul fapt c î i oo iă ă ţ ă ţ ţ sta#ili un o#iectiv clar înseamn c ai, pro#a#il, a#iliă ă tatea de a51 reali"a. atura nu5 iţ inoculea" o dorin ar" toare pentru a o# ine um lucru f r a te şi în"estra cu ralente şiă ţă ă ţ ă ă însuşiri de care ai nevoie pentru a51 înf ptui.ă

%ac te gândeşti retrospectiv la via a ta, î i vei aduce aminte c ai reuşit, într5ună ţ ţ ă final, aproape toate lucrurile pe care i le5ai dorit suficient de intens şi de mult timp. uţ eşti nea&utorat şi nici prins în rutin . 6oten ialul t u adevă ţ ă ărat este limitat doar deimagina ia şi de determinarea ta.ţ

g Cei mai mari duşmani ai noştri

Cei doi factori care contri#uie cel mai mult la sentimentul de nea&utorare şi de "onă de confort sunt frica şi inoran a. ţ Teama este şi a fost întotdeauna cel mai mare duşmanal t u. Nrica şi îndoiala de sine te trag înapoi şi te împiedic s ai visuri m re e şi să ă ă ă ţ ă reali"e"i lucruri grandioase mai mult decât oricare al i factori.ţ

în general, cu cât ştii mai pu in ţ despre un su#iect, cu atât i i este mai fric ţ ă s încerciă ceva nou sau diferit în acel domeniu. %in cau"a ignoran ei, nu eşti dispus s doreşti cevaţ ă mai #un decât ceea ce ai ast "i. Teama şi ignoran a se întă ţ ăresc una pe cealalt şi crescă pân când te induc într5o stare de parali"ie mental care te conduce, inevita#il, la re"ulă ă 5tate sc "ute şi la eşecuri.ă

+at o descoperire minunat .ă ă înv atulăţ agresiv despre orice su#iect î i amplificţ ă încrederea şi î i micşorea" frica în acel domeniu. 6e m sur ce cimoştin ele sauţ ă ă ă ţ a#ilit ile tale se de"volt , a&ungi curând în punctul în care eşti gata s ac ione"i şi s faciăţ ă ă ţ ă sc(im# ri. %ar dac eşti complet ignorant într5un anumit domeniu, dac nu ai citit sau nuă ă ă ai înv at nimic despre un su#iect, i se va p rea prea dificil sau c(iar copleşitor. ipsa taăţ ţ ă de cunoştin e te va face s 5 i fie team s ac ione"i aşa cum ar tre#ui pentru a5tiţ ă ţ ă ă ţ îm#un t ti viata în acel sector.ă ă

6 eutrali"area temerilor tale

'ntidoturile la fric şi ignoran suntă ţă dorin a ţ şi cunoaşterea. /ingura limit reală ă asupra a ceea ce po i s reali"e"i o constituie nivelul de intensitate a dorin ei tale. %acţ ă ţ ă î i doreşti ceva suficient de mult, nu e!ist aproape nicio limit legat de ceea ce po iţ ă ă ă ţ întreprinde. =i cu cât înve i mai mult despre orice su#iect, cu atât va fi mai mare dorin aţ ţ

ta de a reali"a ceva în acel domeniu. 6e m sur ce cunoştin ele tale se acumulea" , deviiă ă ţ ă mai încre" tor s ac ione"i pentru a5 i transforma o#iectivele în realitate.ă ă ţ ţ în egal m sur , odat ce î iă ă ă ă ţ de5vol i ţ nivelurile de dorin şi cunoştin e, î iţă ţ ţ diminue5i

efectele auto5limitative ale fricii şi ignoran ei precum şi nea&utorarea înv at şi "ona deţ ăţ ă confort.

Cu dorin şi cunoştin e, a&ungi curând s înlocuieşti teama şi ignoran a cuţă ţ ă ţ încredereşi cura:. Cu cât vei înv a mai multe despre ceva ce este important pentru tine, cu atâtăţ vei avea mai mult cura& s încerci s reali"e"i acel lucru şi cu atât vei fi mai încre" tor că ă ă ă vei putea reuşi. Lenr Nord a spus cândva7 3Nie c tu cre"i c po i face un lucru sau nu,ă ă ţ ai, pro#a#il, dreptate în am#ele ca"uri.4 Eşti r spun" tor■ ă ă

6rima descoperire ma&or a vie ii mele a avut loc atunci când am în eles c puteamă ţ ţ ă înv a tot ce aveam nevoie pentru a atinge orice o#iectiv pe care mi51 sta#iăţ leam. Cea

6RE+' CKTRK2 '/26R' ?+E ++ T'EŢ



de5a doua descoperire important a fost aceea c sunt complet r spun" tor pentru mineă ă ă ă însumi şi pentru tot ceea ce mi se întâmpl .ă 6imeni nu urma s fac nimic pentru mine.ă ă

%ac îmi doream ceva, depindea numai de mine s fac tot ce era necesar pentru a o# ineă ă ţ acel lucru. +ar în ca"ul în care aveam o pro#lem sau o limitare, depindea numai de mineă s o re"olv sau s o dep şesc. Eram pe cont propriu.ă ă ă

'cceptarea responsa2ilit ii personaleăţ pentru via a ta este pasul uriaş de la copil rieţ ă la maturitate. înainte de aceast (ot râre, oamenii critic , se plâng şi îi învinovă ă ă ă esc peţ ceilal i pentru pro#lemele lor. %up luarea acestei deci"ii, ei se v d pe ei înşişi drept for eţ ă ă ţ creative primare în propriile vie i. înainte de a5 i asuma r spunderea total pentru via aţ ţ ă ă ţ ta, te ve"i ca o victim .ă %up aceea, te ve"i ca ună învin tor.ă

< Cau"alitatea este în întregime mentală

Cea de5a treia descoperire pe care arn f cut5o a fost că ă lan ul cau5 ;efect este în. ţ ă

întreime mental. Tot ceea ce cree"i în lumea ta material începe cu un gând de oriceă fel. %ac vrei s sc(im#i ceva pe dinafar , tre#uie s începi cu modificarea pe din untru.ă ă ă ă ă Tre#uie s î i sc(im#i gândirea dac vrei s î i transformi via a. 'ceasta este cea maiă ţ ă ă ţ ţ

mare descoperire dintre toate. î i cree"i propria lume cu succesiunea continu de gânţ ă duri, sentimente şi imagini care

î i trec prin minte. î i controle"i şi î i determini viitorul prin gândurile pe care le ai înţ ţ ţ pre"ent. imic din &urul t u nu are alt în eles decât acela pe care îl acor"i tu prină ţ gândurile tale şi prin emo iile implicite. în leg tur cu acest lucru, /(aMespeare a scris înţ ă ă ainlet> 3u e!ist nimic doar #un sau r u, numai gândirea clasific astfel lucrurile.4ă ă ă

egea Credin ei■ ţ

'du5 i aminte7ţ Orice cre5i cu adev rat î i va deveni realiă ţ tate. Cu cât intensitateacredin ei tale este mai puternic şi o com#ini cu o emo ie mai profund , cu atât e maiţ ă ţ ă

mare impactul pe care îl are asupra comportamentului t u şi a tot ceea ce i se întâmpl .ă ţ ă%ac tu cre"i cu adev rat c i5a fost destinat s ai o reuşit important şi î i men iiă ă ă ţ ă ă ă ţ ţ aceast credin indiferent ce se întâmpl , atunci nimic din lume nu te va putea opri să ţă ă ă ai un mare succes.

%ac tu cre"i într5adev r c eşti o persoan #un cu a#ilit i e!traordinare şi c veiă ă ă ă ă ăţ ă face lucruri remarca#ile în via , aceast convingere se va e!prima în toate ac iunile taleţă ă ţ şi, într5rm final, î i va deveni realitate. Cea mai mare responsa#ilitate pe care o ai fa deţ ţă tine însu i este s î i sc(im#i convingerile interioare, astfel încât s fie în conţ ă ţ ă formitate curealit ile de care doreşti s te #ucuri în e!terior.ăţ ă

/e poate vedea cu uşurin care î i sunt credin ele dup ceea ce faci. 6o i s 5 iţă ţ ţ ă ţ ă ţ e!primi întotdeauna valorile reale în ac iunile pe care le reali"e"i. 'c ione"i întotdeaunaţ ţ în e!terior în concordan cu modul în care eşti şi în care cre"i pe din untru.ţă ă

2na dintre cele mai #une modalit i de a5 i determina credin ele reale este s teăţ ţ ţ ă gândeşti la m.odul în care te compor i atunci când eşti furios, sup rat sau te afli su#ţ ă orice fel de presiune. 'cestea sunt momentele în care convingerile ies la iveal . Terranceă a scris cândva7 ?Circumstan ele nu îl fac pe om, ci doar îl de5v lide pe el lui însuşi.B ţ ă A=ialtora$:

Nolosind egea Reversi#ilit ii, po i s de"vol i în unăţ ţ ă ţ ă trul t u valorile, credin ele şiă ţ calit ile pe care le admiri cel mai multăţ comport ndu;te de parcă ă le5ai avea de&a, oricând î i XYor fi necesare în func ie de circumstan e. 6entru a5 i de"volta cura&ul, for ea" 5te sţ ţ ţ ţ ţ ă ă ac ione"i într5un mod cura&os, c(iar dac î i este fric . 6entru a5 i de"volta inteţ ă ţ ă ţ gritatea,vor#eşte şi ac ionea" cu onestitate deplin , c(iar dac sim i nevoia s ascun"i adev rul.ţ ă ă ă ţ ă ă +n curând, credin ele tale vor fi imaginea în oglind a actelor tale, iar actele tale vor fiţ ă

imaginea în oglind a credin elor tale.ă ţ

;8 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



e&ea Aştept rilor■ ă

egea 'ştept rilor stipulea" că ă ă orice aştep i cu încre ţ dere devine propria profe ie ţ

auto;îndeplinit .ă + i e!primi proţ priul viitor atimci când vor#eşti despre cum cre"i c se voră întâmpla lucrurile într5un anumit domeniu. 'poi aştept rile tale î i determin atitudinea,ă ţ ă

iar conduita ta îi face pe oameni s se comporte fa de tine într5un mod care reflectă ţă ă ceea ce gândeşti pe din untru.ă%ac te aştep i s ai succes, într5un final vei avea succes. %ac te aştep i s fii fericită ţ ă ă ţ ă

şi popular, vei fi fericit şi popular. %ac te aştep i s fii s n tos şi prosper, admirat şiă ţ ă ă ă respectat de c tre oamenii din &urul t u, aşa se va întâmpla.ă ă

î i po i da seama care sunt aştept rile tale prin cuvinţ ţ ă tele pe care le foloseşti pentru adescrie un eveniment ulterior. Tre#uie s gândeşti şi s vor#eşti mereu po"itiv despreă ă viitor. începe fiecare diminea spunându5 i7ţă ţ ?Cred c mi se va întâmpla cevaă

extraordinar ast 5i.Bă 'poi, de5a lungul "ilei, aşteapt 5te la ce este mai #un. Nii desc(is şiă atent la posi#ilitatea ca orice lucru care se întâmpl , po"iă tiv sau negativ, s con in cevaă ţ ă #im. ?ei fi uimit de efectul pe care aceast a#ordare asupra vie ii o are asupra atituă ţ diniitale şi modului în care eşti tratat de oamenii din &ur.

Aştep rile pozitive■ ă legate de tine însu iţ

Kamenii ferici i şi de succes îşi men in continuu o atitudine de aştept ri po"itive de laţ ţ ă ei înşişi. Ei se aşteapt dinainte s ai# succes şi sunt rareori de"am gi i. Ei se aşteaptă ă ă ă ţ ă s vând mai mult decât pierd. Ei se aşteapt s înve e ceva valoros din fiecareă ă ă ă ţ e!perien . Ei se aşteapt s 5şi ating într5un final o#iectivele şi r mân desc(işi laţă ă ă ă ă posi#ilitatea ca acele eluri s fie îndeplinite într5un mod la care ei nu visau.ţ ă

Cel mai #un mod de a pre"ice viitorul este de a51 crea, iar tu î i cree"i viitorul prinţ modul în care a#orde"i tot ceea ce ti se întâmpl ast "i, fie po"itiv sau negativ. %ac teă ă ă concentre"i asupra fiec rei situa ii cu încredere aşteptându5te s înve i sau s câştigiă ţ ă ţ ă ceva din împre&urarea respectiv , vei continua s progrese"i şi s te apropii deă ă ă o#iectivele tale. %e asemenea, vei fi o persoan mai fericit şi mai optimist pe careă ă ă ceilal i oameni o vor dori lâng ei şi o vor a&uta.ţ ă

L egea 'trac ieiţ

egea 'trac iei este considerat de mul i oameni cea mai important norm dintreţ ă ţ ă ă toate î( e!plicarea succesului şi eşecului. 'ceast lege stipulea" c eşti un 3magnet viu4ă ă ă şi c atragi, inevita#il, în via a ta oameni şi circumstan e care suntă ţ ţ în armonie cugândurile tale dominante, în special cu acelea pe care le a#orde"i într5im mod puternicemo ional.ţ

Conform acestei norme sau for e naturale, cu cât te gândeşti mai mult la ceva ce î iţ ţ doreşti, cu atât devii mai ner #d tor s o# ii acel lucru. Cu cât vei deveni mai entuă ă ă ţ "iast

sau mai convins, cu atât mai mult vei atrage acel o#iectiv în via a ta, precum un magnetţ atrage particulele de fier. )ândurile tale vor crea im câmp energetic puternic care vaatrage oamenii, circumstan ele, ideile, oportunit ile şi resursele de care ai nevoie pentruţ ăţ a5 i atinge elurile. Când î i vei sc(im#a modul de a gândi despre tine însu i şi despreţ ţ ţ ţ posi#ilit ile tale, vei atrage în via a ta for ele necesare penăţ ţ ţ tru a transforma acele idei şigânduri m re e în e!perien e reale de viat .ă ţ ţ ă

^ egea Coresponden eiţ

'ceast lege stipulea" că ă ă lumea ta exterioar corespunde lumii tale interioare,ă că ceea ce e!perimente"i în e!terior este o reflectare a lumii tale interioare. Krice ve"i cândte ui i în &urul t u, ve"i în tine însu i.ţ ă ţ ?Oriunde meri, acolo eşti.B umea ta e!terioar deă #og ie, munc , rela ii şi s n tate va reflecta ce se întâmpl în untrul t u. imic nuăţ ă ţ ă ă ă ă ă poate r mâne permanent în via a ta dac nu corespunde cu ceva din untrul t u.ă ţ ă ă ă

6RE+' CKTRK2 '/26R' ?+E ++ T'EŢ



6entru a avea rela ii mai fericite, tre#uie s devii o persoan mai iu#itoare, nu numaiţ ă ă mental, ci şi în mod real, în inima ta. 6e m sur ce vei deveni o persoan mai iu#itoareă ă ă pe din untru, lumea ta e!terioar de rela ii se va sc(im#a, uneori c(iar imediat. 6entru aă ă ţ deveni prosper financiar în e!terior, tre#uie s devii mai prosper pe din untru. 6entru a fiă ă mai s n tos şi mai în form , tre#uie s gândeşti precum o persoan s n toas şi înă ă ă ă ă ă ă ă

form .ă+n 1B0, doctorul Qilliam ames, de la 2niversitatea Larvard, a spus7 3Cea mai marerevolu ie a genera iei mele este descoperirea c oamenii îşi pot sc(im#a aspecţ ţ ă telee!terioare ale vie ii lor prin modificarea atitudinii lor interioare.4ţ

6reia■ controlul asupra vie ii taleţ

E!ist un singur lucru asupra c ruia ai control complet 5 con inutul propriei min i.ă ă ţ ţ umai tu po i (ot rî ce vei gândi şi cum anume te vei raporta la un anumit lucru. 'ceastţ ă ă putere, acest control, repre"int tot ce î i tre#uie pentru a5 i crea o lume minunat .ă ţ ţ ă '#ilitatea ta de a5 i î!idrepta gândurile c tre o destina ie pe care o alegi este suficientţ ă ţ ă pentru a5 i permite s dep şeşti toate o#staţ ă ă colele şi a5 i compensa toate eforturile înţ

drumul c tre succes.ăegile Credin ei, 'ştept rilor, 'trac iei şi Coresponţ ă ţ den ei, folosite conştient şiţ deli#erat, repre"int secretul pentru a reali"a lucruri minimate în via . Când vei începeă ţă s 5 i sc(im#i modul de a gândi despre o#iectivele şi posi#ilit ile tale, credin ele şiă ţ ăţ ţ ac iunile tale se vor m.odi5 fica la rândul lor. ?ei face din ce în ce mai multe lucruriţ necesare pentru a5 i transforma visurile în realitate.ţ

?ei continua s te aştep i s i se întâmple lucruri #une şi vei fi rareori de"am git. ?eiă ţ ă ţ ă începe s atragi tot felul de oameni şi oportunit i minunate în via a ta. întreaga ta lumeă ăţ ţ va începe s corespund , în e!terior, cu o#iectivele şi imaginile minunate pe care leă ă cree"i în interior.

Kamenii ferici i şi de succes au de cele mai multe ori o atitudine mental po"itiv . Ceiţ ă ă prosperi afişea" o mentaă litate corespun" toare. Kamenii ama#ili, r #d tori, gentili,ă ă ă

iu#itori, care se #ucur de rela ii fericite şi pline de împliă ţ nire cu familiile şi prietenii lor, aumoduri de a gândi ama#ile, r #d toare şi pline de iu#ire. Când î i vei de"volta aceleaşiă ă ţ mentalit i pe care le au ceilal i oameni de succes, te vei #ucura curând de re"ultate şiăţ ţ e!perien e similare.ţ

/e poate s cre"i c î i lipsesc educa ia, oportunit ile sau resursele pe care par a leă ă ţ ţ ăţ avea oamenii de succes. u te îngri&ora. 'dev rul e c cei mai m.ul i oameni încep cuă ă ţ pu ine avanta&e. 6ovestea celor mai mul i oameni de succes este a unora care au începutţ ţ f r nimic şi au realiă ă "at ceva demn de admira ie.ţ

Cândva m comp timeam c la de ani duceam lips de #ani şi aveam o educa ieă ă ă ă ţ

limitat . 'poi am descoperit c cei mai mul i oameni încep cu pu ini #ani sau c(iar deloc.ă ă ţ ţ în ca"ul în care ei #eneficia" de o educa ie #un , se dovedeşte c cea mai mare parteă ţ ă ă din aceasta este inutil în via a real , odat ce şi5au înc(eiat studiile.ă ţ ă ă

%up aceea m5am comp timit, pentru c nu aveam talente naturale care s m a&uteă ă ă ă ă şi nu îmi puteam g si o slu&# #un . 'm descoperit curând c cei mai mul i oameni începă ă ă ă ţ la fel7 încearc multe lucruri şi eşuea" pân când g sesc situa ia potrivit pentruă ă ă ă ţ ă talentele şi a#ilit ile lor.ăţ

'dev rul este că ă tu însu i ţ vei face tot ce vei reuşi vreodat s reali"e"i. inaeni nu vaă ă face nimic pentru tine. %ar dac vei continua s înve i şi s te perfec ione"i, s încerciă ă ţ ă ţ ă multe lucruri, vei a&unge într5un final s de ii controlul. 'şa se întâmpl pentru to i. %oară ţ ă ţ adu5 i aminte c oportunit ile sunt precum rat rile într5un meci de fot#al. %ac nu iei tuţ ă ăţ ă ă mingea şi nu alergi cu #alonul spre poarta advers , acesta nu va avea niciun efectă asupra scorului. Când apare o şans , ac ionea" imediat.ă ţ ă

D /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



L Este o lume minunată

'st "i tr im într5o lume minunat , pro#a#il cea mai #un perioad din istoriaă ă ă ă ă omenirii. Eşti încon&urat de mai multe oportunit i şi posi#ilit i de a5 i îndeplini visurileăţ ăţ ţ decât au e!istat pân în pre"ent. u e!ist limite legate de ceea ce po i reali"a în afară ă ţ ă de cele pe care i le sta#ileşti cu propria gândire.ţ

/entimentul de neputin do#ândit şi mira&ul "onei de confort repre"int cele douţă ă ă ă o#stacole ma&ore în a5 i sc(im#a modul de a gândi, în a avea visuri m re e şi în a5 iţ ă ţ ţ sta#ili o#iective importante pentru tine însu i.ţ

î i po i dep şi frica şi ignoran a cu dorin şi cunoşţ ţ ă ţ ţă tin e. Cele dou calit i care re"ultţ ă ăţ ă din dorin intens şi din cunoştin e sporite sunt cura&ul şi încrederea de care ai nevoieţă ă ţ pentru a face orice este necesar în a o# ine tot ceea ce îti doreşti cu adev rat.ţ ă

î i sc(im#i visurile în realit i concrete prin transformarea lor în o#iective. Lot r ştiţ ăţ ă ă e!act ce î i doreşti, aşterni dorin ele pe (ârtie, sta#ileşti un termen limit şi eforturile peţ ţ ă care va tre#ui s le depui pentru a le îndeplini. întocmeşte5 i plaă ţ nurile de ac iune scriseţ pentru a5 i atinge o#iectivul şi apoi reali"ea" "ilnic ceva, astfel încât s te apropii deţ ă ă elul proţ pus. %ecide de la început c nu vei renun a niciodat .ă ţ ă

L încearcă s înre&istrezi pro&reseă nu5 iţ c uta scuzeă

<arM TPain a scris cândva7 ?xist o mie de scu5e pentru eşec, dar niciodat ună ă motiv 2un.B

'tunci când nu mi5am mai c utat scu"e, am început s progrese". Kdat ce amă ă ă încetat s 5i învinov esc pe ceilal i şi s m comp timesc, am început s m gândesc laă ăţ ţ ă ă ă ă ă ac iuni specifice pe care le puteam face pentru a5mi îm#uţ n t i situa ia. %up ce amă ăţ ţ ă început s 5mi sta#ilesc o#iecă tive şi s fac planuri pentru îndeplinirea lor, am sim it c îmiă ţ ă controle" via a şi viitorul. 'tunci când am început s înv ce aveam nevoie s ştiuţ ă ăţ ă pentru a5mi atinge elurile, m5am sim it încre" tor şi competent şi în alte domenii aleţ ţ ă vie ii mele. =i am început s 5mi îndeplinesc o#iectivele, unul câte unul, aşa cum i le veiţ ă ţ reali"a şi tu pe ale tale, iar modul meu de a gândi s5a modificat complet.

(chim2#ndu- i■ ţ via aţ/uccesul este un lucru interior, o stare de spirit. începe în untrul t u şi se reflectă ă ă

curând în lumea e!terioar . Când î i îm#un t eşti modul de a gândi, devii o persoană ţ ă ăţ ă mai #un . 'vând visuri m re e şi imaginându5 i un viitor minunat, devii lider. 6rină ă ţ ţ aştemerea pe (ârtie a o#iectivelor şi întocmirea în scris a planurilor pentru o# inerea lor,ţ preiei întregul control al vie ii tale. 6racticând ideile preţ "entate în aceast carte, veiă deveni de neoprit.

EOERC+ ++ %E 'C +2EŢ Ţ

1.Lot r şte5te ast "i s 5 i asumi întreaga responsa#iă ă ă ă ţ litate pentru tot ceea ce eşti şi vei fivreodat . în loc s cau i scu"e, decide5te s progrese"i.ă ă ţ ă

. +dentific un domeniu în care foloseşti cuvintele 3u pot4 atunci când te gândeşti laă nevoia de a sc(im#a sau de a face ceva diferit. +maginea" 5 i c limit rile tale în acelă ţ ă ă ca" simt doar în mintea ta.

9. în ce domenii din via a ta ai devenit #la"at şi nu po i face sc(im# ri, c(iar dac asta arţ ţ ă ă însemna o îm#un t ireI Ce ai putea face pentru a ieşi din aceast "on de confortIă ăţ ă ă

.+dentific o situa ie în care frica şi îndoiala te împieă ţ dic s reali"e"i ceva ce î i doreşti.ă ă ţ +maginea" 5 i c succesul î i este a#solut garantat în acel sector. Ce ai face în modă ţ ă ţ diferitI

0.Care sunt scu"ele tale preferate în a nu lua (ot râri sau în a nu ac iona aşa cum esteă ţ necesar pentru a5 i îndeplini o#iectiveleI =i dac scu"ele tale nu ar fi adev rateIţ ă ă

6RE+' CKTRK2 '/26R' ?+E ++ T'EŢ



;.%orin a şi cunoştin ele repre"int antidotul la fric şi îndoial . Ce ai putea face imediatţ ţ ă ă ă pentru a5 i îm#uţ n t i cunoştin ele într5un domeniu în care vrei s ac ione"iIă ăţ ţ ă ţ

D.+dentific un sector5c(eie din via a ta pe care l5ai creat cu propriul miod de a gândi.ă ţ Cum i5ai putea sc(im#a felul de a gândi în acel domeniu pentru a avea mai multţ succesI

D /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



>%edic 5te e!celenteiă

Calitatea vie ii unei persoane va fi determinat de profun5imea devotamen ţ ă tului s uă

pentru excelen , indiferent de domeniul ales. ţă

?+CE K<*'R%+

6unctul de început al reali" rilor m re e const în a te desprinde de limit rile mentaleă ă ţ ă ă care te in pe loc. / ai visuri m re e şi s 5 i sta#ileşti o#iective importante repre"intţ ă ă ţ ă ţ ă punctul de început în care te ve"i, sim i şi gândeşti c eşti capa#il s reali"e"i mult maiţ ă ă mult decât în pre"ent.

<odul în care gândeşti şi sim i în leg tur cu tîne este determinat în mare m sur deţ ă ă ă ă cât de eficient consideri c eşti în lucrurile importante pe care le faci, în special în muncaă sau în cariera ta. u este posi#il s te sim i fericit ca persoan dac nu eşti competent şiă ţ ă ă capa#il în domeniile din via a ta, importante pentru identitatea ta perţ sonal .ă

2na dintre cele mai puternice modalit i pentru a5 i sc(im#a modul de a gândi despreăţ ţ tine însu i esteţ s te dedici excelen ei.ă ţ înseamn s iei (ot rârea, c(iar acum, s fii celă ă ă ă mai #un, s te al turi primilor 1W din domeniul t u, indiferent cât timp î i va lua. însuşiă ă ă ţ actul de a te considera drept poten ial ţ e!celent în ceea ce întreprin"i î i va sc(im#aţ mentalitatea şi î i va îm#un t i personalitatea. Te va face mai fericit şi î i va amplificaţ ă ăţ ţ respectul pentru tine însu i. Te vei pl cea şi te vei respecta mai mult doar (ot rându5teţ ă ă s fii cel m^ai #un.ă

6ia a ofer recompense superioare numai pentru re"ultatele deose#ite. 6l teşteţ ă ă recompense medii pentru re"ultatele medii şi recompense su# medie, şoma& şi falimentpentru re"ultatele su# medie. 'st "i, competi ia se reg seşte în fiecare domeniu.ă ţ ă Competitorii t i sunt mai capa#ili şi mai (ot râ i decât au fost pân în pre"ent şi vor fi şiă ă ţ ă miai mult anul viitor şi anul care urmea" , pentru tot restul carierei tale. Tre#uie s alergiă ă mai repede doar pentru a r mâne în acelaşi loc.ă

ilele frumoase de demult■

Cândva, tre#uia s fii e!celent pentru a te ridica în vârful domeniului t u. 'st "i,ă ă ă e!celen a este considerat un lucru de la sine în eles. a ora actual tre#uie s fiiţ ă ţ ă ă

e!celent doar pentru a intra pe pia . 'poi tre#uie s te perfec ione"i constant, s deviiţă ă ţ ă mai #un şi mai #un, s ptă ămân de s pt mân şi lun de lun , dac vrei s ii pasul cuă ă ă ă ă ă ă ă ţ competi ia.ţ

în fiecare domeniu, primele W dintre companii reali"ea" 8W din profiturile dină acel domeniu sau sector de activitate. 6rimii W dintre oamenii de vân" ri produc 8Wă din vân" ri şi 8W din venituri. 6rimii W din fieă care domeniu se #ucur de cele maiă mari recompense e!primate în #ani, mândrie, satisfac ie şi reputa ie care înso esc faptulţ ţ ţ c sunt cei mai #uni în ceea ce fac. /copul t u este s te al turi lor cât mai repedeă ă ă ă posi#il.

■ ?alva de control a performan eiţ



Cea mai important calitate a # r#a ilor şi femeilor de succes o repre"int , poate,ă ă ţ ă am2i ia. ţ Ei gândesc despre ei înşişi şi se comport "ilnic de parc ar fi în elita dină ă domeniul lor. îşi propun scopuri înalte şi muncesc continuu pentru a dep şi aceleă o#iective. 6entru ei, cotele sta#ilite repre"int minimul, nu ma!imul. 'ceştia consiă der că ă reali" rile tuturor celorlal i sunt provoc ri pentru ca ei s devin şi mai #uni. =i aşaă ţ ă ă ă

tre#uie s gândeşti şi tu.ă6artea esen ial a personalit ii tale o repre"int nivelul t u deţ ă ăţ ă ă respect personal.

Respectul t u personal este m sura a cât te pre uieşti şi a cât te consideri de valoros.ă ă ţ Respectul t u personal constituie sursa de putere a personalit ii tale. î i determină ăţ ţ ă nivelurile de energie, entu"iasm, motivare, inspira ie şi dorin . Cu cât te placi şi teţ ţă respec i mai mult, cu atât vei reuşi mai #ine tot ceea ce încerci. =i cu cât reuşeşti maiţ #ine, cu atât te placi şi te respec i mai mult. 'uto5stima şi e!celen a personal seţ ţ ă înt resc una pe cealalt .ă ă

■ Atunci c#nd ai rezultate mai 2une

4espectul personal şi eficacitatea sunt cele dou fe e ale aceleiaşi monede aă ţ

personalit ii. 6o i s te placi şi s te respec i cu adev rat doar când cre"i într5adev r, înăţ ţ ă ă ţ ă ă adâncul inimii, c eşti #un în ceea ce faci. /entimentul deă excelen personal ţă ă estea#solut esen ial pentru o personaţ litate s n toas . Niecare lucru pe care îl reali"e"iă ă ă e!celent î i m reşte respectul personal şi te face s te sim i mai #ine cu tine însu i. Teţ ă ă ţ ţ face s te sim i şi mai încre" tor şi s ai re"ultate şi mai #une.ă ţ ă ă

6entru a5 i atinge întregul poten ial, ai nevoie de mult cura& şi încredere. 2n succesţ ţ deose#it necesit o disponiă #ilitate continu de a iesi din "ona de confort si de a distrugeă lan urile nea&utor rii înv ate care îi in înapoi pe cei mai mul i oameni.ţ ă ăţ ţ ţ

Cu cât auto5stima ta va fi mai ridicat , cu atât vei deveni mai puternic, maiă determinat şi po"itiv. Cu cât te vei pl cea mai mult, cu atât vei fi mai dispus s rişti, să ă ă p şeşti cu credin şi s persevere"i mai mult decât altcineva. Cu cât devii mai #un înă ţă ă

domeniul ales de tine, cu atât vei deveni mai puternic şi mai încre" tor în toate celelalteă domenii ale vie ii tale.ţ

L K condi ie a#solut necesarţ ă

'dev rul este c e imposi#il s fii cu adev rat fericit şi s ai succes pân când nu ştiiă ă ă ă ă ă în adâncul inimii tale c eşti foarte, foarte #un în ceea ce faci. Nie şi numai pentru acestă motiv, tre#uie s te (ot r şti s dep şeşti orice o#stacol, s pl teşti orice pre , s faciă ă ă ă ă ă ă ţ ă orice efort pentru a atinge aceat nivel de e!celen . Tre#uie s 5 i sta#ileşti scopul de a teţă ă ţ situa printre primii 1W din domeniul t u şi apoi s faci orice este necesar pentru a51ă ă îndeplini.

%in fericire, s a&ungi în vârf este mai uşor decât cre"i. <area ma&oritate a oameniloră se gândeşte rareori la e!celen a personal . =i dac le vine în gând aceast idee, oţ ă ă ă resping imediat şi se reîntorc la re"ultatele lor mediocre. Cei mai mul i oameni din &urulţ t u sunt mul umi i s lucre"e la locurile lor de munc , #une sau rele, apoi ies în oraş cuă ţ ţ ă ă prietenii sau vin acas şi se uit la televi"or. Totuşi, când vei începe s depui acesteă ă ă eforturi suplimentare, care î i vor permite s e!cele"i, vei descoperi, precum un atlet înţ ă timpul unei curse, c vei a&unge curând înaină tea celor cu re"ultate mediocre.

%e"volt 5 i avanta&ul competitiv■ ă ţ

2nul dintre cele mai importane concepte legate de succes este 3atura câştig toare4.ă 'cest concept e!plic succesul şi eşecul şi a fost demonstrat de nenum rate ori. 'cestă ă

principiu stipulea" 7ă Aiferen ele mici în a2ilit i pot conduce la deose2iri uriaşe în ţ ăţ re5idtate. /e pare c oamenii din vârful fiec rui domeniu sunt, de o#icei, doar pu in maiă ă ţ

%E%+C 5TE EOCEE E+Ă Ţ



#uni decât cei mediocri în lucrurile importante pe care le fac. %ar consisten a faptului cţ ă se dovedesc pu in mai #uni în a#ilit ile importante se concreti"ea" într5o diferenţ ăţ ă ţă enorm în re"ultate.ă

într5un fel, tre#uie s fii doar cu 9W mai #un în fiecare aspect important dină activitatea ta pentru a5 i de"volta avanta&ul competitiv. 'cest fapt î i va permite s teţ ţ ă

clase"i în fruntea cursei vie ii. Kdat ce a&ungi pu in mai în fa , po i men ine şi m riţ ă ţ ţă ţ ţ ă aceast diferen prin de"voltare personal permanent . 6o i s devii din ce în ce maiă ţă ă ă ţ ă #un înv ând şi practicând. Cu aceast strategie, vei a&unge curând în primii 1W sauăţ ă c(iar 0W dintre oamenii din domeniul t u.ă

%omenii cu re"ultate importante■

în cadrul oric rei slu&#e, succesul necesit un nivel minim de performan pentruă ă ţă îndeplinirea mai multor sarcini sau func ii. 'cestea sunt domeniile cu re"ultateţ importante A%R+: ale po"i iei. +ar %R+ repre"int sarcinile pe care tre#uie neap rat s leţ ă ă ă îndeplineşti cât mai #ine pentru a avea succes în slu&#a ta, oricare ar fi aceasta. Rareorie!ist mai mult de cinci pân la şapte domenii cu re"ultate importante în orice serviciu,ă ă po"i ie, companie sau domeniu de responsa#ilitate. Tre#uie s le identifici şi apoi s 5 iţ ă ă ţ faci un plan pentru a te perfec iona în fiecare dintre sectoarele în cau" .ţ ă

<otivul pentru care se numesc 3domenii cu re"ultate importante4 este acela că repre"int a#ilit i esen iale pentru a5 i desf şura activitatea complet şi #ine. 2n punctă ăţ ţ ţ ă sla# în oricare dintre %R+ te poate împiedica s ai re"ultate e!celente în activitatea taă general . 'i succes datorit punctelor tale forte în anumite domenii cu re"ulă ă tateimportante, dar cele cu re"ultate sla2e determin gradul de eficacitate cu care vei reuşiă s le foloseşti şi pe celelalte. %omeniul cu cele mai sc "ute re"ultate î i deteră ă ţ mină venitul.

Icienti6ic - i a2ilit ile principale■ ă ţ ăţNiecare re"ultat dorit poate fi definit în fuTiC ie de a#iliţ t ile principale necesareăţ

pentru a51 o# ine. %e e!emplu, e!ist şapte aspecte c(eie pentru re"ultatele din vân" ri.ţ ă ă 2n punct sla# în oricare dintre iposta"e sau studii te poate împiedica s vin"i cât ai dori.ă 'cestea sunt7 A1: prospectarea@ A: sta#ilirea încrederii şi a raportului@ A9: identificareapro#lemei sau a nevoii consumatorului, A: pre"entarea produsului sau serviciului t uă drept solu ia ideal la pro#lem @ A0: oferirea r spunsurilor la o#iec ii şi îngri&oţ ă ă ă ţ r ri@ A;:ă o# inerea acordului de a continua şi AD: o# inerea vân" rilor repetate şi a recomand rilor.ţ ţ ă ă %ac vei avea re"ultate #une în toate aceste şapte etape, vei a&unge curând în vârfulă domeniului t u. +ară în ca"ul în care o# ii re"ultate sla#e în oricare dintre stadii,ţ re"ultatele tale din acel domeniu î i vor determina venitul.ţ

%e asemenea, în management e!ist şapte aspecte5c(eie. 'cestea sunt7 A1:ă planificarea@ A: organi"area@ A9: selectarea persoanelor potrivite@ A: delegarea@ A0:supervi"area@ A;: a#ilitatea de a evalua@ AD: raportarea, atât c tre peră soana de pe opo"i ie superioar , cât şi c tre cea de pe o po"i ie inferioar . %ac eşti e!celent la fiecareţ ă ă ţ ă ă dintre acestea, cu e!cep ia tinui aspect, acel singur lucru î i va pune stavile în cariera taţ ţ de manager.

E!ist factori inportan i pentru succes în aproape fiecare domeniu din via . %eă ţ ţă e!emplu, am putea aminti patru factori critici care î i determin s n tatea fi"ic . 'ceştiaţ ă ă ă ă sunt7 A1: dieta optim @ A: greutatea corespun." 5 toare@ A9: e!erci iile potrivite@ şi A:ă ă ţ odi(na corespim" 5 toare. 'proape toate pro#lemele de s n tate sunt cau"ate de oă ă ă deficien în unul dintre aceste patru aspecte.ţă

6unctul de început al e!celen ei personale este identiţ

ficarea aspectelor c(eie aleo#iectivului sau slu&#ei tale. %efineşte5le clar şi scrie5le. 'lc tuieşte o list de sarcini, înă ă ordine, pe care tre#uie s le îndeplineşti pentru a o# ine re"ultatele aşteptate la locul t uă ţ ă

D0 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



de munc . Evaluea" 5 i re"ultatele actuale în fiecare dintre aceste domenii. Care suntă ă ţ punctele tale forteI %ar cele sla#eI Nii cinstit.

* /ta#ileşte5ti standarde de performanţă

%ac vrei s sl #eşti, primul lucru pe care tre#uie s îl faci este s te cânt reşti. +ar înă ă ă ă ă ă ca"ul în care doreşti s te perfec ione"i în orice domeniu, tre#uie s evalue"i întâi cât deă ţ ă #ine ac ione"i ast "i în acel sector de activitate şi apoi s foloseşti aceast evaluareţ ă ă ă drept 2a5 ă pentru perfec ionare.ţ

Kdat ce ai sta#ilit re"ultatele pe care tre#uie s le o# ii neap rat pentru a a&unge laă ă ţ ă performan într5un anumit aspect al vie ii tale personale sau la serviciu, î i acor"i ieţă ţ ţ ţ însu i o not de la 1 la 1 pentru fiecare domeniu imporţ ă tant, 1 fiind cea mai mic not ,ă ă iar 1 5 cea mai mare. Tre#uie s te afli cel pu in la nivelul D pentru ca munca ta generală ţ ă s fie #ine reali"at . Nie c primeşti nota D sau mai pu in, tre#uie s î i sta#ileşti ună ă ă ţ ă ţ o#iectiv de a te perfec iona în acel domeniu.ţ

începe întotdeauna programul de speciali"are personal acolo unde po i o# ine celă ţ ţ

mai #un re"ultat cel mai repede. Cu siguran , acest domeniu este cel în care ai înreţă 5gistrat o productivitate dintre cele mai sc "ute. +dentific 5 i %R+ cu nota cea mai mic şiă ă ţ ă apoi întocmeşte un plan pentru a te perfec iona în acel sector cât mai repede posi#il.ţ /imultan, tre#uie s de"vol i o strategie pentru a te speciali"a în toate celelalte domeniiă ţ în care eşti sla# preg tit.ă

Niecare pas pe care îl faci pentru a te perfec iona într5imul dintre aspectele c(eie î iţ ţ va ameliora performan ele la serviciu. Cu cât vei avea re"ultate mai #une la slu&# , cuţ ă atât te vei pl cea şi te vei respecta mai mult. Cu cât te vei pl cea şi te vei respecta maiă ă mult, cu atât te vei sim i mai #ine şi vei avea mai mult energie şi entu"iasm. Curând veiţ ă deveni de neoprit.

* 6lanificarea personal strategică ă în lumea de afaceri a secolului OO, planificarea strategic a corpora iilor constituia înă ţ

mod regulat un lucru general acceptat. în acelaşi timp, persoanele individuale erau încura&ate s 5şi sta#ileasc planuri personale. Totuşi, în secolul al OO+5lea, situa ia esteă ă ţ diferit . 'st "i, fiecare persoan tre#uie s îşi ela#ore"e în mod regulat o planiă ă ă ă ficarestrategică personal ,ă asemenea unei companii.

în planificarea personal strategic , te ve"i pe tine însu i asemenea unei organi"a ii.ă ă ţ ţ Cu aceast perspectiv , faci planuri mai detaliate, pe termen lung, pentru o#iectiă ă vele şiactivit ile din fiecare etap a vie ii tale.ăţ ă ţ

'st "i, tre#uie s petreci mult mai mult timp gână ă dindu5te la viitor decât pân înă pre"ent. %ar şi s investeşti mai mult energie şi mai mult efort anali"ând şi planificândă ă

paşii necesari pentru a5 i transforma visurile în realit i actuale. Tre#uie s teţ ăţ ă estione5i

mult mai #ine decât înainte. / preiei întregul control asupra fiec rui lucru care i seă ă ţ întâmpl .ă

< +mplicarea participan ilorţ

2neori îi între# pe cei care particip la seminariile mele7 3Câ i oameni de aici simtă ţ propriii lor anga&a iI4 %e o#icei, 1510W dintre cei pre"en i ridic mâna. 'poi întrerupţ ţ ă cursul şi între# din nou7 3Câ i oameni de aici suntţ într;adev r ă propriii lor anga&a iI4 =iţ dup aceea aştept.ă

u durea" foarte mult timp. Kamenii se uit unii la al ii, la mine şi ulterior din nouă ă ţ

unii la al ii. Curând, una câte rma, mâinile încep s se ridice. a final, fiecare are mânaţ ă ridicat . To i îşi dau seama c lucrea" pentru ei înşişi.ă ţ ă ă




Cea mai mare reşeal pe care o po i face este s cre5i c lucre5i pentru altcinevaă ţ ă ă

decât pentru tine însu i. ţ 'dev rul e c munceşti întotdeauna pentru tine însu i, de cândă ă ţ te anga&e"i prima oar pân când te pensione"i. +ndiferent cine î i semnea" statul deă ă ţ ă plat , lucre"i pentruă tine însu i. ţ Eşti preşedintele unei companii de servicii antrepreno5riale personale cu un singur anga&at 5 tu însu i. ţ 6e termen lung, ca urmare a lucrurilor pe

care le faci sau pe care nu reuşeşti s le reali"e"i, tu (ot r şti cât de mult câştigi. %acă ă ă ă doreşti o creştere de salariu, po i merge la cea mai apropiat oglind şi po i negocia cuţ ă ă ţ 3şeful4 t u.ă

î i determini singur propriul venit■ ţ

2neori oamenii au dispute cu mine pe marginea acestui su#iect. Ei spun c structurileă de plat din afacerea sau industria lor sunt determinate de factori asupra c rora nu auă ă niciun control. %ar apoi le ar t că ă ei au fost cei care au (ot rât s lucre"e în acea afacereă ă sau industrie. /i tot ei sunt cei care (ot r sc s r mân acolo. Ei au controlul. Ei sunt peă ă ă ă ă propriul lor stat de plat .ă

%ac nu eşti mul umit cu nicio parte a muncii tale, depinde numai de tine s faciă ţ ă sc(im# ri. *en&amin %israeli a spus7 3/ nu te plângi şi s nu e!plici nicioă ă ă dat .4 %acă ă e!ist o parte a vie ii tale profesionale sau personale care nu î i place, nu5 i irosi timpulă ţ ţ ţ lamentându5te în leg tur cu aspectul respectiv. +n sc(im#, ac ionea" . %up cum spuneă ă ţ ă ă persona&ul Lamlet al lui /(aMespeare7 3'c ionea" asupra unei multitudini de pro#leme şiţ ă re"olv 5le opunându5te lor.4ă

/ te ve"i drept preşedintele propriei corpora ii de servicii personale necesită ţ ă asumarea întregii responsa#ilit i pentru tot ceea ce eşti şi vei fi. 'cesta este un gând cuăţ o înc rc tur enorm pentru mul i oameni. îi sperie şi îi încânt , în acelaşi timp.ă ă ă ă ţ ă

+maginea" 5 i numai$ Tu eşti unde şi ce eşti, deoareceă ţ tu ai (ot rât s fii acolo. Totă ă ceea ce reali"e"i, pentru restul vie ii tale, va fi determinat în mare m sur de ac iunile peţ ă ă ţ care le faci sau eşue"i în a le reali"a. Eşti responsa#il. %e ii controlul. Eşti propriul t u şef.ţ ă

=i nu e!ist limite, în afar de cele pe care le permi i ca lumea e!terioar s le pună ă ţ ă ă ă asupra ta şi a modului t u de a gândi.ă

* /copul strategiei

'timci când începi s te gândeşti la tine însu i ca la oă ţ corpora ie de servicii personale, ţ te separi de to i ceilal i oameni care cred c lucrea" pentru altcineva. %ar dac preieiţ ţ ă ă ă controlul asupra carierei tale, începi s gândeşti în termeni de organi"are strategică ă personal , întocmai unei mari afaceri. începi s faci planuri pe termen lung.ă ă

6aralelele dintre planificarea corporativ şi cea persoă nal sunt foarte asem n toare.ă ă ă /copul organi" rii strateă gice într5o afacere este s o# in cel mai mareă ţ ă re5ultat peinvesti ie ţ AR6+: din #usinessul respectiv. Toate planurile şi tacticile strategice sunt

îndreptate spre reorgani"area resurselor şi a activit ilor companiei într5un astfel de mod,ăţ încât s se o# in o rat de recuperare financiar asupra resurselor mai mare decâtă ţ ă ă ă înainte.

în termenii cei mai simpli, planificarea strategic are drept scop creşterea raportuluiă între ceea ce se o# ine fa de ceea ce se foloseşte.ţ ţă T[ate practicile de managementpopulare ast "i, precumă restructurarea, reorani5area, rein; inerirea şi reinventarea audrept scop îm#un t irea funcă ăţ ion rii organi"a iei, astfel încât s câştige mai mul i #ani.ţ ă ţ ă ţ K#iectivul lor este, de asemenea, s creasc re"ultatele po"itive şi ratele de recuperare aă ă investi iei.ţ

L Creşterea ratei de recuperare a energiei tale

%ac rata de recuperare a capitalului financiar se numeşte, aşa cum am preci"at, R6+,ă re"ultatul pe investi ie personal îl putem definiţ rata de recuperare pe enerie.

DD /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



6lanificarea personal strategic este concentrat pe organi"area şi reorgani"areaă ă ă e!isten ei tale, pe restructuţ rarea şi reinginerirea activit ilor proprii, pentru a creşteăţ calitatea şi cantitatea recompenselor pe care le o# ii din investirea orelor şi "ilelor vie iiţ ţ în ceea ce faci.

/ presupunem, de e!emplu, c ai (ot rât s î i du#le"i salariul în urm torii trei până ă ă ă ţ ă ă

la cinci ani. 'cesta este im o#iectiv re"ona#il pe care mul i oameni din &urul t u l5au atinsţ ă de&a. u este atât de dificil de reali"at. 'ltfel spus, pentru a5 i du#la venitul, tre#uie sţ ă du#le"i valoarea re"ultatelor fa de eforturile depuse. Tre#uie s 5 i du#le"i valoareaţă ă ţ contri#u iei.ţ

Re"ultatele financiare sunt consecin a desf şur rii unei activit i sau a produceriiţ ă ă ăţ unor #unuri şi servicii valoroase pentru care cineva este dispus s pl teasc .ă ă ă%ac vrei s sporeşti cantitatea pe care o o# ii, tre#uie s faci un plan s m reştiă ă ţ ă ă ă cantitatea pe care o depui.

■ ,omeniul t u de e'celenă ţă

Care e factorul critic care determin succesul sau eşeă cul oric rei companiiI Esteă

avanta:ul competitiv sau 3domeniul de e!celen 4. Niecare companie înfiin atţă ţ ă supravie uieşte pentru c are o capacitate unic de a oferi pie ei ceva mai #un, dintr5unţ ă ă ţ punct de vedere sau altul, decât orice altceva oferit de competitori. Nirma r mâne înă afaceri atât timp cât continu , într5un anumit domeniu, s 5şi satisfac consumatorii maiă ă ă #îne decât alta.

'vanta&ul competitiv sau propunerea unic de vân5areă a unei companii îi determină rata de creştere, nivelul de vân" ri, profita#ilitatea şi c(iar supravie uirea. Compaă ţ niilef r un avanta& competitiv dispar curând de pe pia şi sunt înlocuite cu altele care auă ă ţă avanta&e competitive clare, indu#ita#ile pentru care consumatorii pot şi sunt dispuşi să pl teasc .ă ă

Tu nu eşti diferit. în postura de preşedinte al unei companii cu un sinur anga&at 5 tutre#uie s 5 i de"vol i şi s 5 i men ii la rândul t u un avanta& competitiv semnificativ.ă ţ ţ ă ţ ţ ă Tre#uie s 5 i de"vol i un domeniu în care eşti unic. Treă ţ ţ #uie s fii e!celent în munca peă care o depui, astfel încât s te po i ridica în vârful sectorului de activitate. 'legerile şiă ţ (ot rârile tale despre avanta&ul t u competitiv sunt şi vor fi determinan ii principali aiă ă ţ succesului t u financiar în via şi în carier .ă ţă ă

■ 92 in#nd succes în mod di6icilţ

în urm cu câ iva ani, un prieten de5al meu s5a dus s lucre"e pentru o firm deă ţ ă ă #roMera&. 6rogramul de recrutare şi de instruire avea o component te(nic important .ă ă ăiar trainingul de vân" ri era, practic, ine!istent. Când şi5a o# inut permisul de #roMera&, iă ţ s5a dat cartea 6agini 'urii şi i s5a spus s înceap s 3sune pentru dolari4, vor#ind cuă ă ă

oricine putea g si la cel lalt cap t al liniei şi încercând s 51 atrag cu produsele sale. Elă ă ă ă ă şi5a dat seama curând c aceasta era una dintre cele mai grele modalit i din lume de aă ăţ face vân" ri profesioniste şi de a5şi câştiga e!isten a.ă ţ

într5o "i, a avut #rusc o revela ie, ce i5a sc(im#at cariera şi 15a transformat într5unuiţ dintre cei mai #uni consultan i financiari din ar . El şi5a dat seama c întreaga sa carierţ ţ ă ă ă şi tot ceea ce i se întâmpla 5 stilul de via al familiei sale, contul #ancar şi viitorul s u 5ţă ă ar fi fost determinate de cât de #im era la telefon. 'şadar, a luat (ot rârea s devină ă ă neîntrecut la folosirea telefonului ca mi&loc de prospectare şi vân"are.

' citit fiecare carte pe care a g sit5o despre te(nici eficiente la telefon. ' urmată fiecare curs şi a studiat orice informa ie util despre acest su#iect. ' devenit atât de #unţ ă la între#uin area telefonului, încât putea recunoaşte 1B tipuri diferite de e"it ri în voceaţ ă

persoanei pe care o suna. =i5a formulat r spunsuri potrivite pentru fiecare dintre acesteă




tonalit i oscilante pentru a5şi putea reasiăţ gura poten ialii clien i şi pe cei actuali c ceeaţ ţ ă ce recomanda el era lucrul cel mai #un pentru ei.

'st "i, el câştig mai mult de cinci milioane pe an cump rând şi vân"ând investi iiă ă ă ţ pentru clien ii s i, la teleţ ă fon, pentru un comision fi!. 'pro!imativ BBW din afacerea sa sedesf şoar prin telefon şi mai recent prin calcuă ă lator, e5mail, fa!. El îşi întâlneşte rareori

clien ii personal. %ar ia telefon este un comunicator e!celent. 'cest prieten şi5aţ identificat şi şi5a de"voltat un avanta& competitiv pe care 15a folosit pentru a urca învârful domeniului s u. Care ar putea fi acesta pentru tineIă

,evino un proiect ?munceşte-pentru-tine@■

+at un e!erci iu7 Completea" aceast propo"i ie7ă ţ ă ă ţ3%ac aş puteaă ..... cu adev rat #ine, aş fi în stare să ăcâştig to i #anii pe care mi5i doresc.4 Ceea ce tre#uie s faci este s complete"i spa iileţ ă ă ţ li#ere.

Care este a2ilitatea care, dac ai de5volta;o şi ai folosi;o consistent într;o modalitateă excelent , ar avea cel mai puternic impact po5itiv asupra venitidui t uGă ă %ac ai puteaă utili"a o #ag(et magic şi ai putea deveni a#solut e!traordinar într5un aspect al munciiă ă

tale, pe care l5ai alegeI +ndiferent de r spunsul t u, acesta este domeniul5c(eie cu careă ă tre#uie s începi imediat.ă

Krice succes de durat într5o afacere sau carier va putea fi înregistrat ca re"ultat ală ă faptului c faci ceva e!traordinar de #ine, im lucru pe care ceilal i îl pre uiesc şi pentruă ţ ţ care sunt dispuşi s pl teasc . =i tu po i înv a orice lucru pe care altcineva îl poateă ă ă ţ ăţ reali"a e!celent. 'du5 i aminte c to i oamenii din primele 1W au început în ultimeleţ ă ţ 1W>procente.

Toat lumea care are o via #un ast "i a avut cândva o situa ie precar . To iă ţă ă ă ţ ă ţ oamenii din vârful domeniului t u erau cândva într5un cu totul alt sector de activitate.ă <odalitatea de a a&unge în prima linie de auto5servire a vie ii, unde pot fi g site toateţ ă lucrurile #une, este simpl . în primul rând,ă aşa5 ;te la coad .ă ă +a (ot rârea s te al turiă ă ă

celor din primii 1W, indiferent cât timp î i va lua. în ai doilea rând,ţ r mâi la coad .ă ă

Kdată ce vei începe s lucre"i pentru e!celen a ta personal , continu s înve i şi s practiciă ţ ă ă ă ţ ă

pân când vei a&unge acolo.ălat vestea #un . inia de auto5servire a vie ii se mişc $ u se termin niciodat . Esteă ă ţ ă ă ă

desc(is de ore pe "i. Toat lumea care se aşa" la coad şi r mâne acolo a&unge,ă ă ă ă ă într5un final, în fa . imic nu te poate împiedica s te situe"i printre primii 1W în afarţă ă ă de tine însu i. Eşti r spun" tor.ţ ă ă Clari6ic - i avanta:ul competitiv■ ă ţ

2na dintre primele între# ri pe care tre#uie s i le pui ar fi urm toarea7ă ă ţ ă ?Care este

avanta:ul meu competitivGB Ce faci tu a#solut e!celentI Ce faci tu mai #ine decâtaproape oricine din domeniul t uI Ce set unic de a#ilit i pose"i, datorit c ruia aiă ăţ ă ă

o# inut cea mai mare parte a succesului t u de pân acumI a ce eşti tu #unţ ă ă cuadev ratGă

Cea de5a doua între#are este7 32itându5m la tendină ele din #ranşa mea, care va fiţ avanta&ul meu competitiv în trei5cinci aniI4 %ac lucrurile continu ca şi pân în pre"entă ă ă şi te5ai putea proiecta în viitor peste trei5cinci ani, uitându5te în &urul t u, ce va tre#ui să ă faci într5im mod e!celent la momentul respectivI

<ul i oameni au dificult i în a r spimde la am#ele între# ri. u sunt siguri care esteţ ăţ ă ă avanta&ul lor competitiv ast "i, drept urmare nu au nicio idee despre avanta&ul loră competitiv în viitor. %ac te afli în aceast situa ie, eşti în mare pericol s ai re"ultate su#ă ă ţ ă poten ialul t u sau c(iar s eşue"i în carier .ţ ă ă ă

%oten ialul t u avanta: competitiv■ ţ ă

DB /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



+at urm toarea între#are7 3Careă ă ar tre2ui s fie avană ta&ul t u competitivI4 %ac aiă ă putea s fii sen"a ional într5un domeniu, care ar fi acestaI %ac nu eşti sigur, du5te şiă ţ ă caut un r spims la şef sau colegi. întrea# 5i7ă ă ă ?Aac aş avea o a2ilitate extraordinar ,ă ă

care ar fi aceea cu cel mai mare impact po5itiv asupra re5ultatelor meleG B

%e o#icei, î i dai seama de r spunsul la aceast întreţ ă ă #are imediat ce o adrese"i. %acă

te îndoieşti care ar fi acea însuşire care te5ar a&uta cel mai mult, cere sfatul sau p reă reacelorlal i. Kamenii din &urul t u, de o#icei şeful t u, î i pot da repede r spunsul la aceastţ ă ă ţ ă ă între#are.

Kdat ce ai r spunsul, î i sta#ileşti de"voltarea acelei a#ilit i ca un nou o#iectiv peă ă ţ ăţ care îl urm reşti. î i sc(im#i felul de a gândi în acel domeniu într5un mod po"itiv şi începiă ţ s 5 i imagine"i c ai îndemânarea de a fi a#solut sen"a ional în #ranşa respectiv . /criiă ţ ă ţ ă acest lucru pe (ârtie, sta#ileşti un termen limit , întocmeşti un plan şi începi s lucre"iă ă pentru a te perfec iona în acel domeniu. +mediat vei începe s 5 i de"vol i avanta&ulţ ă ţ ţ competitiv în meseria ta, care î i va permite s dep şeşti mul imea.ţ ă ă ţ

< Concedia" personalulă

în "iua de ast "i, conducerile unor companii îşi supun anga&a ii unui test care poate fiă ţ traumatic pentru aceştia. %up ce sunt c(ema i to i, patroniiă ţ ţ concedia5 ă întreg per5sonalul. 'poi anun c vor reanga&a pe cineva pentru fiecare post şi c fiecare persoanţă ă ă ă poate reaplica pentru po"i ia sa, de parc ar fi candida i din afara companiei careţ ă ţ pre"int o propunere.ă

'ceast propunere pentru posturile lor ar include o descriere aă ceea ce eiinten ionea" s fac , aţ ă ă ă modului în care au de gând s o reali"e"e,ă cât de mult doresc să fie remunera i pentru mtmca lor şiţ cât de mult ar câştiga sau ar economisi companiapl tindu5le salariile pe care le cer pentru ceea ce propun ei.ă

%up cum î i po i imagina, mul i anga&a i sunt complet deruta i la gândul c se voră ţ ţ ţ ţ ţ ă confrunta cu acest e!erci iu. C(iar ideea de a se gândi la activit ile lor curente şi de a leţ ăţ descrie su# forma unei propuneri de afaceri, împreun cu &ustificarea de ce ar tre#uiă pl ti i cu suma pe care o solicit , repre"int o sarcin copleşitoare. Cei mai mul i oameniă ţ ă ă ă ţ nu s5au gândit niciodat la slu&#ele lor astfel.ă

a final, şeful mai adaug im detaliu. El le spune c fiecare dintre ei va concura cuă ă ceilal i oameni care vor aplica pentru aceleaşi po"i ii. Cei care vor oferi companiei celeţ ţ mai #une propuneri vor fi anga&a i.ţ (ta2ileşte e'act ceea ce 6aci■

%ac ai fi pus în aceast situa ie şi ar tre#ui s scrii o propunere pentru propriaă ă ţ ă slu&# , începând cu cele mai importante şi mai valoroase lucruri pe care le faci pentruă compania ta, ce e!plica ii ai daI Cum te5ai vinde anga&atorului t u actualI Ce argumenteţ ă ai oferi pentru #anii pe care doreşti s îi câştigiIă

Care sunt competen ele tale de 2a5 G ţ ă Ce talente şi a#ilit i speciale ai, care te facăţ valoros şi te deose#esc de ceilal iI Careţ ar tre2ui s fie competen ele tale de #a" sauă ţ ă care ar putea fi în viitorI Ce faci tu într5un mod atât de deose#it, încât s meri i #anii peă ţ care vrei s îi câştigiI R spunsurile tale la aceste între# ri sunt esen iale pentru succesulă ă ă ţ t u în carier .ă ă

C#t de 2un eşti■

E!ist o singur modalitate de a sta#ili cât de #im eşti în ceea ce faci7ă ă şti solicitat

adeseaG %ac eşti foarte #un, oamenii încearc tot timpul s î i ofere un alt serviciuă ă ă ţ decât cel actual. 6rimeşti constant oferte de munc . %ac eşti propriul t u anga&at, aiă ă ă mai multe propuneri decât po i onora. 6rimeşti constant recomand ri şi referin e de laţ ă ţ

clien ii mul umi i.ţ ţ ţ




'tunci când eşti solicitat intens, slu&#a ta este sigur . =tii c , dac s5ar întâmpla cevaă ă ă la locul t u de munc actual, ai putea s traverse"i strada şi s g seşti m.âine un altă ă ă ă ă serviciu. u te îngri&ore"i niciodat în leg tur cu fluctua iile economiei, pentru c aiă ă ă ţ ă întotdeauna mai multe oportunit i decât po i gestiona în de ore.ăţ ţ

'tunci când vei a&unge în acest punct, vei şti c eşti unul dintre cei mai #uni dină

domeniul t u. Te vei sim i minunat în leg tur cu tine însu i. ?ei avea un control completă ţ ă ă ţ asupra viitorului t u.ă■ < ceea ce î i place s 6aciă ţ ă

/5ar putea s te între#i cum î i po i sta#ili domeniul de e!celen , în ca"ul în care nuă ţ ţ ţă ai de&a unul. %ac eşti de&a foarte #un în ceea ce faci, ar tre#ui s ştii c , datorită ă ă ă sc(im# rilor atât de rapide din #ranşa ta, în câ iva ani vei avea, pro#a#il, alt slu&# ,ă ţ ă ă prestând o activitate diferit , într5un domeniu de e!celen distinct. Krice te5a adus înă ţă locul în care eşti ast "i nu este suficient pentru a te menă ine acolo.ţ

+at unul dintre cele mai importante aspecte ale sc(imă # rii modului t u de a gândi.ă ă Oamenii de succes fac ceea ce le place. Ei lucrea" pentru #ucuria de a practica aceaă meserie. Ei ar munci c(iar dac nu ar fi pl ti i pentru asta. 'dresea" 5 i această ă ţ ă ţ ă între#are7 3Ce activitate aş alee dac aş fi independent financiar şi aş putea face oriceă îmi dorescGB

Cum i5ai sc(im#a via a dac ai câştiga un milion de dolariI <area ma&oritate aţ ţ ă oamenilor ar renun a imediat la slu&#ele lor dac ar câştiga un milion de dolari. %ac tu aiţ ă ă renim a la slu&#a ta pentru un milion de dolari, acesta este im semnal de alarm ..ţ ă însearrm c eşti în mare pericol s 5 i iroseşti cariera şi via a.ă ă ă ţ ţ

■ (ta2ileşte ceea ce î i place s 6aciţ ă

Cei a&unşi milionari prin propriile eforturi spun aproape invaria#il c secretulă succesului lor const în faptul c au descoperit ce le pl cea s fac şi au f cut aceleă ă ă ă ă ă lucruri din toat inima. Cei mai mul i oameni de succes simt c nu tre#uie, de fapt, să ţ ă ă mimceasc . 2nii dintre ei afirm 7 3u am lucrat nicio "i în toat via a mea.4 în ca"ul lor,ă ă ă ţ

mimca şi &oaca se întrep trund. Ei nu ştiu unde începe una şi unde se termin cealalt .ă ă ă 'tunci când nu sunt la serviciu, se gândesc şi vor#esc tot despre slu&# . =i când se afl laă ă lucru, se adâncesc în munc .ă

E!ist mai mult de de categorii oficiale de munc numai în /tatele 2nite,ă ă împ r ite în su#categorii care aduc acest num r +a cel pu in 1 de slu&#e difeă ţ ă ţ rite pecare le5ai putea avea. +ar cele mai multe munci pe care le vor desf şura oamenii înă secolul al OO+5lea nu au fost inventate înc .ă

%intre miile de slu&#e care e!ist , în multe dintre acesă tea ai putea munci şi i5ai puteaţ câştiga e!isten a foarte #ine. K#iectivul t u tre#uie s constea în a5 i selecta actiţ ă ă ţ vitateaideal , cea care î i ofer cea mai mare #ucurie, satisfac ie, cele mai mari recompense şiă ţ ă ţ apoi s 5 i canaliă ţ "e"i toate energiile pentru a deveni a#solut e!celent în acel domeniu.

■ (uccesul las urmeă

6unctul de început pentru a5 i identifica talentele speţ ciale şi a#ilit ile unice este săţ ă te gândeşti la trecut. Ce tipuri de activit i i5au oferit cele mai #une re"ultate şi cele maiăţ ţ mari satisfac iiIţ

Când erai la şcoal , ce materii te interesau cel mai mult şi la care o# ineai cele maiă ţ #une noteI ?ei avea întotdeauna re"ultate e!celente la ceva ce te fascinea5 ,ă î i re ineţ ţ aten ia ţ şi c tre care te sim iă ţ atras în mod natural.

2nul dintre testele pentru a vedea dac ceva este potriă vit pentru tine îl constituiedorin a ta de a afla mai multe despre acel domeniu. î i va pl ceaţ ţ ă s citeştiă despresectorul respectiv de activitate, s vor2eştiă şi s înve iă ţ despre acesta, în plus, îi vei

admira în mod natural pe cei care au cel mai mare succes în domeniul ideal pentru tine.

81 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



■ întoarce-te la copil rieă

K modalitate de a5 i determina viitorul este s te întorci în trecut. 'du5 i aminte ceţ ă ţ î i ţ

pl ceaă s faci cel mai mult când aveai între D şi 1 ani. a acea vreme, erai complet li#eră s studie"i orice su#iect te interesa. Ce î i pl cea cel mai mult s faciI %ac nu î i aduciă ţ ă ă ă ţ aminte, du5te şi întrea# 51 pe unul dintre p rin i. %e o#icei, ei îşi vor aminti cum î iă ă ţ ţ petreceai timpul atunci când erai mai tân r.ă

2n participant la unul dintre seminariile mele mi5a spus c lui i se aplic e!act acestă ă principiu. 6e când avea între D şi 1 ani, îi pl cea s construiasc modele de avioane. 'ă ă ă petrecut multe ore, târ"iu în noapte, ela#orând modele din ce în ce mai comple!e.Curând, a început s construiasc prototipuri de avioane cu mici motoare în untru şi le5aă ă ă înscris în concursuri. 6e m sur ce a cresă ă cut, a conceput şi reali"at avioane mai mari,teleg(idate şi le5a pre"entat la competi ii de pe întreg teritoriul /2'ţ

a sfârşitul liceului, a urmat cursurile şi şi5a luat licen a la o universitate de inginerieţ aeronautic . în preă "ent are trei companii iar într5una dintre acestea proiectea" avioaneă mici. +n cea de5a doua, înc(iria" avioane, iar cea de5a treia companie se ocup deă ă între inerea aparaţ telor de "#or. <i5a spus c afacerea lui are o valoare de câtevaă

milioane de dolari şi c simte c nu a muncit o singur "i în toat via a. El face şi ast "iă ă ă ă ţ ă ceea ce 15a captivat atunci când era tân r. /i are numai 90 de ani.ă

(entimentul t u de importan■ ă ţă

%ale Carnegie a scris cândva7 3/pune5mi ce îi ofer unei persoane cel mai mareă sentiment de importan şi î i voi de"v lui întreaga sa filosofie de via .4 Ce anume î iţă ţ ă ţă ţ ofer cel mai mare sentiment de importan I Ce lucru î i m reşte stima de sine atunciă ţă ţ ă când îl reali"e"i foarte #ineI Ce î i place s faci cel mai mult, atât de mult, încât te atrageţ ă în permanen Iţă

apoleon Lill a spus cândva c unul dintre marile secrete ale succesului esteă să

"ot r şti ce î i place cel mai mult s faci şi apoi s seşti o modalitate de a; i câştiaă ă ţ ă ă ă ţ

existen a din acel lucru. ţ <ul i oameni a#ordea" procesul în ordine invers . Ei fac ce simtţ ă ă că tre#uie s facă ă în scopul de a o2 ine timpul şi 2anii necesari pentru a reali5a ţ ce5şidoresc cu adev rat. O2iectivul t u ar tre2ui s fie s inverse5i aceast ordine. )r tre2uiă ă ă ă ă

s faci ceea ce î i place s faci cu adev rat de la început. )stfel, vei deveni din ce în ceă ţ ă ă

mai 2un în a finali5a din ce în ce mai multe lucruri care î i ofer cel mai mare sentiment ţ ă

de importan . ţă

Accept realitatea■ ă

2nul dintre cele mai importante aspecte ale sc(im# rii modului t u de a gândi esteă ă de"voltarea calit ii numiteăţ cura:. ?oi a#orda acest su#iect în detaliu în Capitolul 1.

6entru moment, legat de desf şurarea imei activit i care î i face pl cere, ai nevoie deă ăţ ţ ă cura& pentru a accepta faptul c , e!act acum, s5ar putea s nu te afli în locul potrivit, laă ă locul de munc oportun sau în rela ia optim . /5ar putea s fi ales drumul greşit.ă ţ ă ă

Cei mai mul i oameni se adâncesc în slu&#ele şi carieţ rele lor şi c(iar în rela iile pe careţ le au ca şi cum ar şofa cu spatele, ar lovi ceva şi apoi ar ieşi s vad peste ce au dat. Eiă ă nu au o#iective clare, aşa c sunt de acord cu orice li se întâmpl . Ei accept slu&#a careă ă ă li se ofer atunci când încep s lucre"e sau îşi sc(im# un serviciu. Ei îşi îndeă ă ă plinescsarcina ce le este reparti"at . Ei le permit şefilor s le (ot rasc drumul în carier .ă ă ă ă ă

întregile lor vie i profesionale devin curând organi"ate în &urul aştept rilor oamenilorţ ă care le semnea" statele de plat . %ac nu sunt aten i, anii vor trece, iar ei vor uitaă ă ă ţ complet de copilul din ei care a început în via cu speţă ran e şi visuri, intrând într5o lumeţ

de posi#ilit i şi poten5 ialuri nee!ploatate.ăţ ţ■ <ii sincer cu tine însu iţ




osep( Camp#ell, fost profesor de mitologie, a relatat în urm cu câ iva ani o povesteă ţ în cadrul emisiunii televi"ate 9ill !o-ers Special. 'ceasta a avut loc într5un mic restau5rant pe care îl avea împreun cu so ia sa. +ntr5o "i, a venit un cuplu, împreim cuă ţ ă # ie elul lor, şi s5a aşe"at pentru cin la o mas din apropiere. a &um tatea mesei,ă ţ ă ă ă # iatul a început s vor#easc şi s spun c nu îi place mâncarea şi c nu o va mânca.ă ă ă ă ă ă ă

Tat l a devenit e!trem de furios şi a insistat ca el s o m nânce, fie c îi pl cea sau nu.ă ă ă ă ă* iatul a refu"at şi i5a spus tat lui s u7 3%ar nuă ă ă vreau s o m nânc$4ă ă în acest moment, tat l a i"#ucnit şi a început s strige7 3Tu nuă ă vreiG =i ce leg tur areă ă

astaI Eu nu am f cut nicioă dat nimic din ceea ceă am vrut în toat via a mea$4ă ţCamp#ell a continuat s arate c mul i oameni se afl în aceeaşi situa ie. <ul iă ă ţ ă ţ ţ

oameni simt c şi5au tr it întreaga via f când lucruri pe care al i oameni au dorit ca eiă ă ţă ă ţ s le fac , pentru c nu au avut niciodat cura&ul s ac ione"e e!act cimi doreauă ă ă ă ă ţ ei.

Camp#ell a afirmat apoi c , pentru a avea succes şi fericire în via , secretul este să ţă ă 3î i urme"i fericirea4. / faci ce î i place cel mai mult. / te ui i la radiografia vie ii tale şiţ ă ţ ă ţ ţ s sta#ileşti acele activit i care î i fac pl cere mai mult decât orice altceva, lucrurile peă ăţ ţ ă care le5ai face dac nu ai avea limit ri şi apoi s 5 i construieşti via a în &urul acestoră ă ă ţ ţ activit i.ăţ

■ <ii pre& tit s pleciă ă

<ul i dintre cei mai ferici i # r#a i şi femei din socieţ ţ ă ţ tatea noastr sunt cei care, la ună moment dat, s5au revoltat şi au renun at la o situa ie atunci când şi5au dat seama c nuţ ţ ă erau ferici i sau împlini i. Ei au avut cura&ul s (ot rasc c vor face ceea ce le place şiţ ţ ă ă ă ă nu ceea ce se simt o#liga i s fac . Ei s5au cercetat adânc şi şi5au evaluat cu sinceritateţ ă ă propriile talente şi a#ilit i naturale. 'cest lucru le5a sc(im#at adesea întreaga via .ăţ ţă

■ Ascult -i pe ceilal iă ţ

în urm cu câ iva ani, am început s m gândesc cu adev rat la ceea ce îmi doreamă ţ ă ă ă s fac. /lu&#a mea era într5un con de um#r , iar viitorul nu era foarte luminos, din cau"aă ă situa iei economice. între timp, deşi aveam conturat o idee despre ce voiam s fac, nuţ ă ă eram sigur de aceasta.

în acel moment, mi5am între#at #rusc un prieten ce crede c aş putea s fac #ine. Elă ă mi5a r spims, f r a e"ita vreun moment7 3'i fi e!celent în a preda şi pre"enta seminarii.4ă ă ă

'cesta era e!act lucrul la care m gândeam şi eu, dar eram nervos la ideea de a5miă îndrepta întreaga carier spre un domeniu cu totul necunoscut. Comentariul prieă tenuluimeu m5a f cut s în eleg c oamenii din &urul t u pot vedea adesea clar ceea ce ar tre#uiă ă ţ ă ă s faci tu, c(iar dac tu însu i nu po i remarca acest lucru.ă ă ţ ţ

%ac eşti cu totul nesigur de talentele şi a#ilit ile tale naturale, întrea# pe cinevaă ăţ ă care te cunoaşte #ine despre direc ia ideal pentru tine. Kamenii care te ştiu şi c rora leţ ă ă

pas de tine î i vor oferi adesea idei care î i pot sc(im#a întreaga via . 'desea, acesteă ţ ţ ţă idei î i vor de"v lui adevţ ă ărata c(emare a inimii tale.

■ Chemarea inimii taleC(emarea inimii tale este acel lucru special care i5a fost menit pe acest p mânt.ţ ă

imeni altcineva nu poate face acel lucru la fel ca tine. Este posi#il s fie ceva ce teă c(eam de mul i ani, precum sunetul unei mu"ici de departe. Este ceva ce te5a interesată ţ şi te5a atras de când erai tân r.ă

6oate c nu ai spus nim nui despre acest su#iect. 6ro#a#il c , în adâncul inimii tale,ă ă ă î i era fric de sc(imţ ă # rile enorme pe care ar tre#ui s le faci pentru a5 i urma c(emarea.ă ă ţ %ar adev rul este c nu vei fi niciodat cu adev rat fericit sau satisf cut pân când nu teă ă ă ă ă ă

vei eli#era şi nu vei pune suflet în ceea ce faci.

89 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



Eric *utterPort( a scris în cartea sa, Aiscover t"e 1ower wit"in You &Aescoper ă puterea din tine= AEditura Larper V RoP, 1B;8:7 3Tu nu eşti ce eşti< tu eşti ce po i ţ fi.4

+maginea" 5 i$ Tu nu eşti ce eşti, ciă ţ eşti ce po i fi ţ atunci când î i descoperi şi î iţ ţ de"vol i la ma!imum talentele şi a#ilit ile naturale.ţ ăţ

<ii cinstit cu tine însu i■ ţ

2na dintre caracteristicile gestiunii personale este aceea c te ve"i e!act aşa cumă eşti. 6rin urmare, complet sincer. Recunoşti şi accep i c eşti pe deplin r spvm" tor,ţ ă ă ă preşedintele propriei corpora ii de servicii personale. 'ccep i faptul c recompenseleţ ţ ă e!celente provin numai din re"ultate remarca#ile în domeniul ales de tine. Te ve"i petine însu i în mod strategic, de parc te5ai uita la altţ ă cineva. î i planifici fiecare parte aţ vie ii, ştiind c nimeni nu va face acest lucru pentru tine. <ai ales, î i sta#ileşti propriulţ ă ţ program pentru de"voltare personal şi profeă sional cu scopul de a te asigura c veiă ă deveni unul dintre cei mai #uni oameni din domeniul t u.ă

"#ndeşte şi plani6ic strate&ic■ ăE!ist şapte concepte în planificarea strategic persoă ă nal , care î i pot îm#un t iă ţ ă ăţ

re"ultatele şi sc(im#a via a. 'cestea sunt moduri de a gândi care vor conduce laţ modalit ti mai eficiente de a ac iona.ă ţ 0ra&e linie■

6rimul concept este ceea ce numesc 3gândirea de la "ero4. N o pau" în via a şiă ă ţ munca ta. Trage linie su# toate activit ile tale curente şi imaginea" 5 i c începi de laăţ ă ţ ă "ero. întrea# 5te7ă ?xist vreun lucru în via a meaă ţ pe care, dac aş fi ştiut ce ştiu înă pre5ent, nu l;aş mai începe ast 5i dac aş puteaGBă ă

'ceasta repre"int una dintre cele mai importante între# ri pe care i le vei puneă ă ţ vreodat şi la care este #ine s r spun"i. 6o i s o aplici potrivit conceptului 3mergiă ă ă ţ ă

înainte4 în fiecare domeniu al vie ii tale. 'desea, cea mai mare pro#lem în planificareaţ ă personal strategic este c încerci s faci s func ione"e ceva la care ai renun a dac aiă ă ă ă ă ţ ţ ă lua5o de la cap t.ă

'desea, când ofer consultan conducerilor companiţă ilor, mi se cer sfaturi despre cumse pot creşte vân" rile unui anumit produs sau serviciu. îi între# întotdeauna pe cei dină companie7 ?Jtiind ce cunoaşte i în pre5ent, a i mai introduce acest produs sau serviciu ţ ţ dac a i putea lua din nou aceast "ot râreGBă ţ ă ă

Ei îmi r spund de multe ori c , având în vedere ceea ce ştiu la ora actual , nu ar maiă ă ă fi cump rat acel produs de la #im început. /fatul meu pentru ei este întotdeauna aceă laşi73Renim a i la el.4 2nul dintre cele mai inteligente lucruri pe care le pot face manageriiţ ţ unei companii cu o parte a afacerii care nu func ionea" şi f r niciun viitor este sţ ă ă ă ă renun e la ea cât mai repede posi#il. 'cest lucru se aplic la produse, servicii, procese,ţ ă

metode de vân" ri sau de pu#licitate, investi ii şi orice alte domenii de activitate careă ţ consum timp, #ani sau energie emo ional .ă ţ ă

B *en ine- i picioarele deasupra 6oculuiţ ţ

%ac e!ist vreun lucru în via a ta pe care nu l5ai mai începe ast "i, ştiind ceea ce ştiiă ă ţ ă acum, acest lucru este potrivit pentru a2andon creativ şi po i renun a cu totul la el.ţ ţ

E!ist vreo rela ie din via a ta 5 personal sau profeă ţ ţ ă sional 5 în care nu ai mai intraă ast "i, ştiind ce ştii la ora actual I %ac r spunsul e afirmativ, urm toarea ta întreă ă ă ă ă #areeste7 ?Cum ies din aceast rela ie şi cât de repedeGBă ţ

)ândeşte5te la via a profesional şi la cariera ta. E!ist vreun aspect din via a taţ ă ă ţ profesional în care nu te5ai mai implica ast "i, ştiind ce ştii în pre"entI /au vreun procesă ă de afaceri, vreo procedur , activitate sau c(eltuial pe care nu le5ai mai face dac aiă ă ă putea s o iei de la cap tIă ă




într5un final, gândeşte5te la investi iile tale, nu numai cele financiare, ci şi la celeţ emo ionale şi de timp. E!ist vreo parte a vie ii tale care te trage în &os, cau"ându5 iţ ă ţ ţ tensiune sau stres, în care nu te5ai mai implica dac ai putea s începi din nouI 2neori,ă ă cea mai rapid modaă litate de a sc(im#a lucrurile şi de a5 i sc(im#a via a este, pur şiţ ţ simplu, s pui su# semnul între# rii tot ceea ce faci ast "i şi care te face nefericit. %acă ă ă ă

acel lucru nu func ioţ nea" , a#andonea" 51 şi începe altceva.ă ă

Bunul t u cel mai de pre■ ă ţ

*unul t u cel mai de pre este timpul t u. %e aseă ţ ă menea, repre"int şi cea maiă lirrutat resurs a ta. 'i o perioad de timp limitat şi, odat ce s5a sfârşit, s5a sfârşită ă ă ă ă definitiv. Timpul este esen ial pentru reali" ri şi e efemer. u po i o# ine mai mult,ţ ă ţ ţ indiferent ce ai face. /e poate spune c , prin modul în care î i foloseşti aceast resursă ţ ă ă pre ioas , î i determini calitatea vie ii.ţ ă ţ ţ

Re"ultatele şi recompensele, oricum le5ai defini, repre"int totul. '#ilitatea ta de aă o# ine s n tatea, fericirea şi prosperitatea pe care i le doreşti repre"int m sura efiţ ă ă ţ ă ă 5cien ei tale ca fiin omeneasc . /copul t u este s î i foloţ ţă ă ă ă ţ seşti minutele şi orele mai

eficient pentru a te asigura c o# ii cea mai mare cantitate şi calitate a lucrurilor pe careă ţ le vrei în sc(im#ul timpului pe care îl investeşti.■ 1#nzarea timpului t uă

Totul în via repre"int un sc(im# de un fel sau altul, în ansam#lu, î i vin"i timpulţă ă ţ pentru re"ultatele şi recompensele pe care i le doreşti. 6o i spime ce fel de comerţ ţ cianteşti uitându5te în &urul t u şi evaluându5 i situa ia actual . Eşti mul umit de re"ultateleă ţ ţ ă ţ sc(im#urilor de pân acum din via a taIă ţ

2nii oameni îşi vând timpul pentru 0 de dolari pe an. 'l ii îşi vând acelaşi timpţ pentru 0 de dolari pe an, deşi au o vârst şi o inteligen asem n toare, provină ţă ă ă dintr5im mediu identic şi au o educa ie similar . %ar unul dintre ei câştig de 1 ori maiţ ă ă mult decât cel lalt$ %e ce se întâmpl astfelIă ă

în termeni simpli, cel care câştigă mai mult gândeşte şi ac ionea" diferit fa de celţ ă ţă care câştigă mai pu in. ţ 2na dintre persoane este un mai #un 3comerciant4 decât cealalt .ă 2na dintre persoane are informa ii mai #une, îşi îm#un t eşte continuu a#ilit ile,ţ ă ăţ ăţ începe mai devreme, munceşte mai intens şi r mâne pân mai târ"iu dup program. 2nă ă ă #un comerciant îşi de"volt repede avantaă &ul competitiv şi începe s a&ung în fa aă ă ţ mul imii. Curând, el mionceşte şi câştig la un nivel mult mai înalt decât cei care auţ ă început în acelaşi timp cu el. 'cesta tre#uie s fie şi scopul t u.ă ă

■ 0impul t u este limitată

u po i economisi timp. 6o i numai s îl investeşti în mod diferit. Niecare parte dinţ ţ ă

via a ta de ast "i indic modul în care i5ai folosit timpul în trecut. %ac doreşti s ai unţ ă ă ţ ă ă viitor aparte, tre#uie s î i consumi timpul diferit în pre"ent. Tre#uie s î i sc(im#i modulă ţ ă ţ de a gândi despre tine însu i şi despre cum îşi foloseşti timpul pentru a o# ine lucrurile peţ ţ care i le doreşti în via .ţ ţă

Timpul este, într5un fel, precum 2anii. 6oate fi c(eltuit sau investit. în ca"ul în carec(eltuieşti timp sau #ani, au disp rut pentru totdeauna. u po i s le mai o# ii înapoi.ă ţ ă ţ %ar dac î i investeşti timpul sau #anii în mod în elept, vei fi recompensat cu mai multeă ţ ţ re"ultate în viitor. 6lanificarea personal şi gândirea strategic î i ofer instruă ă ţ ă mentelepentru a te asigura c o# ii cel mai mare profit pe timpul investit A6T+:. 'ltfel spus, î iă ţ ţ permite s înregisă tre"i cel mai mare 3profit pe via 4.ţă

Tot ceea ce faci şi necesit timp repre"int o alegere. Kp iimea este s î i foloseştiă ă ţ ă ţ timpul cu în elepciune sau nu. Kricum alegi, timpul va disp rea pentru totdeauna. %acţ ă ă î i foloseşti timpul pentru o activitate, nu vei mai avea aceeaşi perioad de timpţ ă disponi#il pentru a51 consuma sau a51 investi într5o alt activitate. 'legerile tale despreă

80 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



cum î i între#uin e"i timpul î i determin în mare m sur calitatea vie ii, de ast "i şi dinţ ţ ţ ă ă ă ţ ă viitor.

Tre#uie s fii foarte atent la timpul t u. Tre#uie s fii (ot rât s nu i51 risipeşti peă ă ă ă ă ţ activit i cu valoare redus . Tre#uie s reduci, s selecte"i şi s elimini toate activit ileăţ ă ă ă ă ăţ care nu mai repre"int cea mai #un între#uin are a timpului t u dac vrei s o# ii celă ă ţ ă ă ă ţ

mai mare profit pentru energia investit în via şi în carier . 3)ândirea de la "ero4 te vaă ţă ă a&uta s faci alegeri mai #une. Este o modaliă tate de gândire5c(eie care î i poate sc(im#aţ via a.ţ

%rincipiul %areto■

2n alt concept important pentru planificarea strategic este Regula 8>, 36rincipiulă 6areto4, despre care a scris economistul italian ?ilfredo 6areto în 18B0, în Elve ia.ţ 'ceast regul stipulea" c 8W dintre re"ultatele tale provin din W dintre activit ileă ă ă ă ăţ tale. %ac întocmeşti o list cu 1 sarcini pe care tre#uie s le faci în "iua urm toare,ă ă ă ă dou dintre acestea vor valora mai mult decât celelalte opt la un loc.ă

%ar cele W dintre activit ile tale care se dovedesc cele mai valoroase în munca taăţ sunt, invaria#il, cele mai dificile şi mai pline de provoc ri. 8W dintre activit i careă ăţ repre"int doar W dintre re"ultate sunt, de o#icei, amuă "ante şi uşoare. Ca fiinţă omeneasc , ai o tendin natuă ţă ral s faci lucrurileă ă uşoare, c(iar dac nu sunt e!trem deă valoroase sau de importante. 6entru a face cât mai multe şi a o# ine cele mai #imeţ re"ultate din fiecare minut investit, tre2uie s re5işti tenta iei de a finali5a mai întâi lucruă ţ ;

rile neimportante. Tre#uie s te discipline"i s î i men ii energiile concentrate pe imul sauă ă ţ ţ dou lucruri pe care le po i face şi care sunt cele mai importante şi mai valoroase.ă ţ

Cum s te vinzi strate&ic■ ă

Ca preşedinte al propriei corpora ii de servicii persoţ nale, tre#uie s iei în considerareă cele patru varia2ile strateice atunci când te vin"i şi î i oferi serviciile. Eficacitatea ta înţ fiecare dintre aceste patru domenii î i va determina veniturile şi viitorul. 'cestea sunt7 A1:ţ speciali5area< A: diferen ierea< ţ A9: sementarea şi A: concentrarea.

'ceste patru activit i sunt importante pentru fiecare afacere şi pentru succesulăţ fiec rui produs sau serviciu oferite. /uccesul în afaceri şi profita#ilitatea repre"intă ă consecin e ale unor re"ultate nota#ile în fiecare dintre aceste domenii. 6ro#lemele cuţ vân" rile şi profita#ilitatea constituie re"ultatul imui punct sla# într5unui sau în mai multeă dintre aceste sectoare. Niecare i se aplic şi ie, şi carierei tale.ţ ă ţ

■ (pecializeaz -te în domeniul t uă ă

Speciali5area înseamn s (ot r şti e!act ceea ce vei reali"a în domeniul t u şiă ă ă ă ă să

faci acest lucru 2ine. Kamenii de succes din fiecare domeniu se speciali"ea" maiă degra# decât s ai# cunoştin e generale. Ei îşiă ă ă ţ concentrea5 ă timpul şi talentele maidegra# decât s încerce s fac prea multe lucruri. Ei muncesc pentru a5şi construiă ă ă ă reputa ia c sunt indispensa#ili într5rm anumit domeniu. Ei nu încearc s fac toateţ ă ă ă ă lucrurile f r a le reali"a #ine.ă ă

K afacere de succes se poate speciali"a pe im anumit tip de clien i sau într5o piaţ ţă specific . Kri într5un anumit produs sau serviciu pentru acel tip de client. 2n om deă vân" ri de succes se va speciali"a în a vinde im anumit produs sau serviciu unui anumită tip de consumator. 2n om de succes din orice domeniu va petrece din ce în ce mai multtimp f când mai pu ine lucruri, dar acestea cu o valoare crescând în acel sector specific.ă ţ ă

Care este domeniul t u de speciali"are ast "iI Care va fi în viitorI Care ar tre#ui să ă ă

fie #ranşa respectiv dac vrei s a&ungi în vârful sectorului t u de activitateI Care ară ă ă ă




putea fi acesta dac ai face câ iva paşi înapoi şi i5ai imagina c nu ai nicio limitare şi că ţ ţ ă ă ai putea avea numai a#ilit i e!celente, în orice pia , dup cum î i doreştiIăţ ţă ă ţ

■ ,i6eren iaz -teţ ă

' doua varia#il strategic în afacerea sau în cariera ta o repre"intă ă ă diferen ierea. ţ 'cesta este factorul c(eie care (ot r şte de cele mai multe ori succesul în vân" ri,ă ă ă marMeting şi creştere a afacerii. Constituie principalul determinant al succesului încariera ta.

%iferen ierea este definit ca modul în care te separi de to i ceilal i din domeniul t uţ ă ţ ţ ă care ofer ceva similar. %omeniut u de diferen iere este, în realitate,ă ă ţ domeniul t u deă

excelen , ţă aria ta de unicitate, ceea ce ai specific. Este cel care î i ofer un avanta&ţ ă competitiv asupra celorlal i din #ranşa ta.ţ

■ între2 area-cheie

+maginea" 5 i c un posi#il client foarte important te5ar între#a7 3Ce anume esteă ţ ă

diferit la produsul sau serviciul t u, ce este mai #un în orice fel fa de produsele sauă ţă serviciile similare oferite de oricare alt companie pe pia a de ast "iI4 Cum ai r spundeIă ţ ă ă %ac ar tre#ui s r spun"i de ce produsul sau serviciul t u este superior fa de cele aleă ă ă ă ţă competitorilor, ce ai spuneI

<ul i oameni de vân" ri şi c(iar proprietari de afaceri nu ştiu sigur cum s r spundţ ă ă ă ă la aceast între#are. %ar tu tre#uie s ştii e!act care este avanta&ul t u competitiv dacă ă ă ă vrei s vin"i mai mult pe o pia din ce în ce mai compeă ţă titiv .ă

%e vreme ce î i planifici strategic propria carier , tre#uie s 5 i pui aceast între#are.ţ ă ă ţ ă Ce a#ilit i unice pose"i, care te fac superior fa de to i ceilal i care se ofer s reali"e"eăţ ţă ţ ţ ă ă acelaşi lucru pe care îl faci şi tuI Ce a#ilit i ar fiăţ necesarei %ac în momentul de fa nuă ţă e!cele"i în domeniul t u, ce paşi ar tre#ui s faci, începând c(iar de acum, pentru aă ă a&unge în punctul din care te po i deose#i de to i ceilal iIţ ţ ţ

■ Identi6ic - i consumatorii idealiă ţ

Cel de5al treilea domeniu strategic în afaceri este sementarea. 'cesta necesit s î iă ă ţ împ r i pie ele şi consumaă ţ ţ torii în segmente. 6o i face acest lucru identificând acei clien iţ ţ care pot #eneficia cel mai mult de sfera ta de speciali"are şi de avanta&ul t u competitivă în acel domeniu.

6rin segmentare, î i identifici consumatoriiţ ideali. Cine sunt eiI 2nde se afl I Ce au înă comunI Care le sunt vârsta, veniturile, nivelurile de educa ie, mediile din care provin.ţpo"i iile, e!perien ele şi aşa mai departeI 'st "i, marMeting5ul se concentrea" din ce înţ ţ ă ă ce mai mult pe nişe şi micro;nişe. ?ân" rile şi marMeting5ul sunt din ce în ce mai multă personale şi individuale, adresându5se unor grupuri foarte e!act definite de poten ialiţ consumatori cu anumite calit i şi caracteristici. Care simt consumatorii t i idealiIăţ ă

■ Concentreaz - i ener&iileă ţ

Cea de5a patra strategie varia#il , poate cea mai important dintre toate în vân" ri şiă ă ă marMeting, este principiul concentr rii.ă 'cesta repre"int a#ilitatea de a5 i conă ţ centratoate energiile şi resursele pe acei clien i sau acele pie e unde ai cele mai mari şanse deţ ţ succes în cea mai scurt perioad de timp.ă ă

îndemânarea de a te concentra e!clusiv asupra oportunit ilor cu valoarea cea maiăţ ridicat te va a&uta s ai profit în urma energiei folosite mai mult decât orice alt factor.ă ă Concentrarea este un principiu c(eie pentru succes în orice domeniu.

■ (ucces versus eşec

8D /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



%un V *radstreet au evaluat re"ultatele afacerilor de succes şi ale celor lipsite dereuşit mai mult de 0 de ani. %e curând, au introdus toate informa iile despre afacerileă ţ eşuate în calculator. +nforma iile au indicat c afacerile nu au mers din cau"a 3vân" rilorţ ă ă sc "ute4. 'facerile au succes datorit 3vân" rilor ridicate4. Krice altceva în plusă ă ă repre"int simple comentarii.ă

în calitate de preşedinte al propriei companii, anga&at în planificarea personală strategic pentru propria carier , scopul t u este s asiguri cel mai mare nivel de vân" riă ă ă ă ă al serviciilor tale pe care îl po i atinge. 'cest lucru necesitţ ă s te speciali5e5i, s teă ă diferen ie5i, s semente5i ţ ă şi s te concentre5i.ă în po"i ia de preşedinte al propriei vie i şiţ ţ cariere, tre#uie s devii e!celent în a face unul sau dou lucruri pentru care pia a va pl tiă ă ţ ă cel mai mult. 'poi, tre#uie s devii din ce în ce mai #un în acest domeniu sau c(iar înă am#ele.

■ şti e'traordinar

6ot afirma, pe #un dreptate, c eşti e!traordinar. Te5ai n scut cu talente şi a#ilit iă ă ă ăţ unice, care te fac complet diferit de toate celelalte fiin e omeneşti care au e!istatţ

vreodat . =ansele de a g si înc o persoan ca tine sunt de una la 0 de miliarde. %eă ă ă ă fapt, acest lucru nu se va întâmpla niciodat .ă

u e!ist nicio alt persoan care are aceeaşi comă ă ă #ina ie unic şi remarca#il deţ ă ă e!perien e, idei, gânduri, sentimente, educa ie şi imagina ie ca tine. 'i în untrul t u,ţ ţ ţ ă ă c(iar acum, a#ilitatea de a fi, de a avea sau de a face aproape orice î i po i imagina. Teţ ţ asemeni foarte mult cu #locul de marmur al lui <ic(elangelo. Eşti asemenea uneiă capodopere care aşteapt s ias la lumin .ă ă ă ă

/uccesul deose#it şi fericirea vin atunci când î i idenţ tifici a#ilit ile naturale şi apoi teăţ concentre"i s te de"ă vol i pe linia talentelor tale înn scute. Este ca şi cum ai fi fostţ ă proiectat pentru succes într5un mod specific şi, dac po i g si domeniul pentru care aiă ţ ă fost conceput, vei reuşi s reali"e"i mai mult în câ iva ani decât cei mai mul i oameniă ţ ţ într5o via întreag .ţă ă

■ Nu l sa nimic la voia înt#mpl riiă ă

u refu"i nimic şansei. u speri s se întâmple miraă cole sau s dai lovituri norocoase.ă Recunoşti c , dac este s fie, depinde numai deă ă ă tine.

întrucât ştii c urmea" s î i petreci restul vie ii lucrând laă ă ă ţ ţ ceva, te (ot r şti dinainteă ă c vei face ceea ce î i place. ?ei deveni tot ceea ce eşti capa#il s devii prin de"voltareaă ţ ă talentelor şi a#ilit ilor tale unice, oriunde te5ar conduce asemenea însuşiri. ?ei lucraăţ numai la ceva ce î i face pl cere, cu oameni pe care îi simpati"e"i, desţ ă f şurând oă activitate care face diferen a în lume.ţ

î i sta#ileşti standarde înalte. )ândeşti po"itiv şi constructiv despre cariera ta şiţ despre viitorul t u. Recuă noşti c po i face orice a f cut oricine altcineva. Kdat ce te5aiă ţ ă ă decis ce î i doreşti s faci, vei face totul din inim şi într5un mod e!celent. %rept urmare,ţ ă ă vei deveni de neoprit.

$RCI II , AC INŢ Ţ

1. Ce î i place cu adev rat s faciI Ce activitate î i ofer cel mai mare sentiment deţ ă ă ţ ă importan Iţă

. %ac ai putea fi e!celent la orice sarcin sau în orice a#ilitate, care ar fi aceastaIă ă /ta#ileşte5 i5o drept o#iectiv şi începe s lucre"i imediat asupra acelei îndemân ri.ţ ă ă

9. Care sunt domeniile c(eie ale slu&#ei taleI 6e o scal de la 1 la 1, cât de #un eşti înă

fiecare sector de activitateI




. Care a#ilitate, dac ai de"volta5o şi utili"a5o într5un mod e!celent, ar avea cel maiă mare impact po"itiv asupra vie ii taleIţ

0. Care este domeniul t u de e!celen , specific ie şi care repre"int cel mai #un lucruă ţă ţ ă pe care îl reali"e"i în activitatea taI

;. %ac ai putea face doar un singur lucru toat "iua, ce sarcin sau activitate ară ă ă

contri#ui cel mai mult la valoarea companiei şi a muncii taleID. +dentific 5 i c(emarea inimii, acel lucru unic pentru care ai fost adus pe p mânt. %acă ţ ă ă

ai putea reali"a un singur lucru e!traordinar în via , care ar fi acelaIţă

8B /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



%une oamenii pe primul loc

4ela iile personale repre5int solul fertil din care provin toate avans rile, toate ţ ă ă succesele, toate reali5 rile din via a real .ă ţ ă*E / TE+

Kamenii pe care îi cunoşti, precum şi cei care te ştiu într5un mod favora#il vorcontri#ui la succesul, fericirea şi nivelul t u de reali" ri în via mai mult decât orice altă ă ţă factor. imeni nu reuşeşte nimic numai prin sine însuşi.

în via , rela iile repre"int totul. 6rietenul meu, C(arlie ones, spunea7ţă ţ ă ?'ei fi peste

cinci ani ceea ce eşti în pre5ent, cu excep ia c r ilor pe care le vei citi şi a oamenilor pe ţ ă ţ care îi vei cunoaşte.B

%octorul %avid <cClelland, autor al c r iiă ţ 0"e )c"ievin Societ- &Societatea desucces= AEditura ?an ostrand, 1B;1:, a conclu"ionat, dup 0 de ani de cerceă tare laLarvard, c alegerea unui 3grup de referin 4 va avea o mai mare leg tur cu succesulă ţă ă ă t u decât orice altceva. <cClelland a intervievat a#solven i ai univeră ţ sit ii, precumY şiăţ persoane care participaser la cursurile sale intensive despre succesul în via aă ţ american . +5a studiat pe aceşti oameni timp de mai mul i ani. <ul i dintre ei au aplicată ţ ţ ceea ce înv aser şi au reali"at lucruri minunate. Ei şi5au construit afaceri profita#ile şiăţ ă cariere de succes.

Totuşi, mul i dintre a#solven i nu au reuşit s transţ ţ ă forme în succes informa iile şiţ ideile pe care le înv aser . %e ce nuI %up ce i5a cercetat din nou, el a aflat c ei seăţ ă ă ă

întorseser invaria#il la acelaşi grup de oameni cu care se asociaser înainte de a urmaă ă cursurile despre succes. %rept urmare, ei şi5au reluat vec(ile o#iceiuri, o#işnuin e şiţ modalit i de a tr i. imic nu s5a sc(im#at pentru ei, deoarece erau integra i în fosteleăţ ă ţ grupuri de referin .ţă

■ "rupul t u de re6erină ţă

)rupul t u de referin este definit prin persoanele cu care consideri c eştiă ţă ă asem n tor.ă ă %e e!emplu, dac eşti adeptul unei anumite #iserici, mem#rii acelei #isericiă fac parte din grupul t u de referin . =i te consideri asemenea lor. %ac apar ii unuiă ţă ă ţ partid politic, unei ligi de #oPling sau unei anumite profesii, oamenii din acele grupuri

sau organi"a ii sunt parte a grupului t u de referin . Te identifici puternic cu ei.ţ ă ţă%e5a lungul timpului, printr5un proces de a2sor2 ie, ţ le vei adopta atitudinile, modul dea se comporta, de a vor#i, nivelurile de aspira ie şi c(iar stilul de a se îm#r ca. )rupulţ ă t u de referin va e!ercita o influen enorm asupra persoanei care vei deveni. + i veiă ţă ţă ă ţ a&usta o#iectivele, comportamentele şi gândurile pentru a fi în conformitate cu ceea cesim i c vor apro#a ei. 'cest lucru se întâmpl tot timpul în ca"ul adolescen ilor.ţ ă ă ţ

■ (-ar impune s 6aci noi ale&eriă

Krice sc(im#are în lumea ta e!terioar începe cu o modificare în universul t uă ă interior. Transform ri ma&ore în sfera ta l untric încep s ai# loc atunci când sc(im#iă ă ă ă ă oamenii cu care te asocie"i si te identifici. Când selecte"i un nou grup de referin sau teţă



g seşti într5o situa ie cu oameni diferi i, începi s te transformi în mod inconştient,ă ţ ţ ă aproape în ciuda a ceea ce eşti tu.

'cest proces de modificare are loc destul de repede. în timpul seminariilor şic l toriilor mele, am lucrat cu nenum ra i # r#a i şi femei din toat ara şi din toată ă ă ţ ă ţ ă ţ ă lumea, care au urmat cu sfin enie acest sfat. Ei şi5au sc(im#at în mod deli#erat grupul deţ

referin . 'u (otţă ărât s se asocie"e cu oameni diferi i din organi"a ii disă ţ ţ tincte. Curând, eiau început s gândeasc diferit despre ei înşişi, iar lumea lor e!terioar a început să ă ă ă capete alte valen e.ţ

,up cum &#ndeşte un om■ ă

egea Coresponden ei arat c lumea ta e!terioar repre"int o oglind a universuluiţ ă ă ă ă ă t u interior. în *i#lie se spime7 32n om este aşa cum gândeşte.4 Ceea ce înseamn că ă ă percep ia despre lumea e!terioar i se sc(im# în conformitate cu modul în care te ve"iţ ă ţ ă şi gândeşti despre tine în conştient, pentru a fi conform cu imaginea foră mat . +ată ă mesa&ul central al acestei c r i.ă ţ

Nactorii cu cea mai mare influen asupra modului t u de a gândi şi de a sim i vor fiţă ă ţ aproape întotdeauna ceilal i semeni din via a ta. Kamenii de succes sunt aceia care îşiţ ţ formea" o#iceiul de a se asocia cu al i oameni po"itivi, orienta i c tre succes. 6rină ţ ţ ă defini ie, oamenii care nu au succes a&ung s se asocie"e cu oameni a c ror via nu seţ ă ă ţă îndreapt nic ieri. Kamenii din am#ele grupuri devin din ce în ce mai asem n tori cuă ă ă ă oamenii cu care se identific cel mai mult.ă

Normea" 5 i■ ă ţ un nou &rup de re6erinţă

%ac vrei cu adev rat s î i sc(im#i via a şi modul de a gândi, ia o deci"ie ast "i să ă ă ţ ţ ă ă începi s te asocie"i, în fiecare domeniu al vie ii tale, cu al i # r#a i şi femei pe care îiă ţ ţ ă ţ admiri şi îi respec i. Lot r şte5te s cola#ore"i cu oameni care î i plac şi de la care po iţ ă ă ă ţ ţ

înv a. ucrea" şi sociali"ea" numai cu genul de oameni cu care ai vrea s semeneăţ ă ă ă copiii t i atunci când vor creşte. %up ce î i vei sta#ili aceste tipuri de standarde pentruă ă ţ rela iile taleţ interpersonale, întreaga ta via va începe s se îm#un tţă ă ă ă easc aproapeţ ă imediat.

,ezvolt - i propria re ea■ ă ţ ţ

Re eaua ta este format dintr5un num r de oameni pe care îi cunoşti, atât direct, câtţ ă ă şi indirect. 'ceştia sunt oameni asupra c rora po i e!ercita o oarecare influen şi careă ţ ţă pot, în mod similar, e!ercita o anumit influen asupra ta.ă ţă

Kamenii cu cel mai mare succes din societatea noastr , de la fiecare nivel, sunt ceiă care îi cunosc pe cei mai mul i al i oameni de succes. Ei îşi organi"ea" vie ile pentru a5iţ ţ ă ţ

întâlni pe aceştia în mod deli#erat, nu accidental. =i aşa po i face şi tu.ţ%e5a lungul timpului, mul i # r#a i şi femei se mut dintr5im oraş în altul, dintr5unţ ă ţ ă domeniu ori industrie în alte sfere de activitate. Ei încep cu pu ine contacte, dar într5unţ timp record a&ung s se numere printre oamenii cei mai cunoscu i şi mai respecta i dină ţ ţ noul lor domeniu. %e ce se întâmpl acest lucruI întrucât aplic în noile lor vie iă ă ţ principiile rela ion rii creative.ţ ă

Ei încep imediat s 5şi forme"e grupuri de referin inedite, po"itive. 6un în practic imă ţă ă plan de a5şi de"volta cât mai multe rela ii #une, de calitate, în cea mai scurt perioadţ ă ă de timp.■ Construirea re elei taleţ

î i voi pre"enta un e!erci iu foarte #un pentru tine. %e5a lungul urm toarelor şase limiţ ţ ă pân la un an, întocmeşte5 i o list într5o agend cu cei mai importan i 1 de oameniă ţ ă ă ţ din comunitatea ta. +n timp ce adrmi aceste nume din "iare, din conversa ii, din ştiri şi deţ la serviciu, începe s te gândeşti cimX ai putea a&unge s 5i întâlneşti şi s 5i cimoşti. 'du5 iă ă ă ţ

B1 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



arrunte, cu cât cunoşti mai mul i oameni care te cimosc şi gândesc despre tine într5unţ mod po"itiv, cu atât vei avea mai mult succes în fiecare domeniu al vie ii tale.ţ

Kdat ce vei avea lista cu cei 1 de oameni, ar tre#ui s o consul i în mod regulat.ă ă ţ începe s legi sistematic rela ii cu aceşti oameni. %up ce ai selectat un nume, gândeşte5ă ţ ăte la cum ai putea intra în contact cu acea persoan . Cea mai simpl modalitate este deă ă

a5i scrie o scrisoare prin care î i e!primi opinia în leg tur cu ceva în care este implicatţ ă ă ă sau transmi i, pur şi simplu, felicit ri pentru succesul persoanei respective în leg tur cuţ ă ă ă ceva o# inut de curând.ţ

Nii r #d tor atunci când începi s î i e!tin"i cercul de contacte. u te aştepta caă ă ă ţ persoana c reia i5ai scris s te sune sau s vin la uşa ta pentru a te întâlni. Eşti în etapaă ă ă ă în care s deşti semin e. <ai târ"iu, po i vedea c acea persoan a reali"at altceva şi po iă ţ ţ ă ă ţ scrie o alt scrisoare. %e5a lungul timpului, aceste eforturi mici vor începe s dea roade.ă ă

■ R 2darea este r spl tită ă ă ă

/criu mereu scrisori oamenilor pe care îi cunosc, din toat ara. e trimit întotdeaunaă ţ o copie a unei poe"ii, uneori o carte, alteori un program audio sau ceva ce simt c le5ară

face pl cere. %e5a lungul anilor, am f cut acest lucru pentru sute sau, poate, mii deă ă

persoane. în pre"ent, oriimde merg, oamenii vin la mine şi îmi aduc aminte c le5am scrisă sau le5am trimis ceva, de multe ori cu multi ani înainte.

în urm cu câ iva ani, m aflam în Qas(ington %.C., la o conferin la nivel înalt, iar oă ţ ă ţă persoan important din una dintre cele mai mari organi"a ii din Capital a venit la mineă ă ţ ă şi mi5a adus aminte c îi scrisesem şi îi trimisesem ceva cu cinci ani înainte. înc îşiă ă aducea aminte. %e5a lungul timpului, dup aceast întâlnire, am a&uns s îl cunosc foarteă ă ă #ine pe acest # r#at. <5a pre"entat apoi unor peră soane foarte influente. 'ceste noi rela iiţ s5au dovedit a fi foarte pl cute şi productive pentru mine. =i pot afirma c au începută ă toate datorit faptului c m aşe"asem şi scriă ă ă sesem o scrisoare prietenoas .ă

■ Avans#nd în carieră

'pro!imativ 80W dintre cele mai #une slu&#e din /tatele 2nite sunt ocupate princontacte şi nu prin anun uri pu#liţ citare sau prin agen ii de recrutare. Cineva are nevoieţ de o persoan pentru o anumit slu&# şi face ctmoscut acest lucru în cadrul re elei.ă ă ă ţ ?or#ele circul de la o persoan la alta şi, ca urmare a acestor rela ii, apare o persoană ă ţ ă potrivit care nu ar fi putut fi g sit altfel şi care este direc5 ionat c tre respectivul locă ă ă ţ ă ă de munc .ă

<ul i oameni au descoperit c şi5au transformat vie ile profund înmul indu5şiţ ă ţ ţ contactele de fiecare dat când au avut oca"ia. +ar atimci când şi5au sc(im#at cariera, s5ăa întâmplat ca ei s cunoasc persoana potrivit care se afla în locul potrivit pentru a leă ă ă face cunoştin cu persoana potrivit şi astfel au o# inut slu&#a potrivit care le5a oferitţă ă ţ ă posi#ilitatea de a câştiga ani de munc intens pân la a a&imge la acelaşi nivel deă ă ă

responsa#ilit i şi venituri.ăţ

■ Al tur -te loră ă

6unctul de interes al rela ion rii pentru cei mai mul i # r#a i şi femei de succes şiţ ă ţ ă ţ milionari este implicarea lor în grupuri, clu#uri şi asocia ii care con in mem#ri care îi potţ ţ a&uta în diverse domenii.

%in propria e!perien , am descoperit, când m5am mutat dintr5un oraş în altul, c prinţă ă im.plicarea în diverse grupuri şi organi"a ii am reuşit s leg mai multe prietenii şi sţ ă ă progrese" mai mult în câ iva ani decât al ii în 1 sau de ani.ţ ţ

Lot r şt 5te c(iar acum s devii mem#ru în unul sau dou clu#uri ori asocia ii. 6rimaă ă ă ă ă ţ

asocia ie în care ar tre#ui s te înscrii este aceea pentru profesia sau ocupa ia ta. %acţ ă ţ ă lucre"i în domeniul imo#iliar, înscrie5te într5o organi"a ie imo#iliar . %ac eştiţ ă ă

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC B



antreprenor, înscrie5te într5o asocia ie antreprenorial . %ac lucre"i în vân" ri, înscrie5teţ ă ă ă într5un clu# precum 'socia ia +nterna ional a Kamenilor din ?ân" ri şi <arMeting.ţ ţ ă ă

'tunci când te deci"i s intri într5o asocia ie profeă ţ sional , nu ar fi indicat s comi iă ă ţ greşeala de a participa doar la întâlnirile organi"ate şi apoi s mergi acas . 'şa fac 85ă ăBW dintre mem#ri. /e poate ca ei s #eneficie"e de apartenen a lor la organi"a ie, dară ţ ţ

nici pe departe cât ai putea o# ine tu dac te5ai implica mai rriult.ţ ă+at care ar tre#ui s fie strategia ta. 'tunci când te înscrii într5un clu# sau într5oă ă organi"a ie, uit 5te la diverţ ă sele comitete din lista mem#rilor. întrea# şi afl care este celă ă mai activ şi mai important pentru organi"a ie.ţ

2neori este vor#a despre comitetul de mem#ri. 'lteori despre comitetul pentru rela iiţ guvernamentale sau despre cel pentru educa ie sau pentru strângere de fonduri. Kriţ carear fi acesta, afl care dintre comitete pare a avea cel mai mare impact asupra s n t ii şiă ă ă ăţ creşterii organi"a iei şi apoiţ ofer ;te voluntar ă pentru a lucra în acel comitet. 'proape întotdeauna se va g si un loc li#er pentru cineva care este dispus s a&ute.ă ă

< %onea" 5 i timpulă ţ

'tunci când participi la întâlnirile comitetului, de"volt 5 i o#iceiul de a ridica mâna.ă ţ Kfer 5te voluntar pentru sară cini, s scrii unele rapoarte ori pentru oricare alt mimc ceă ă ă tre#uie îndeplinit .ă

Regula este aceasta7 în fiecare organi"a ie, mai pu in de 1W dintre oameniţ ţ reali"ea" cea mai mare parte a lucrurilor. în orice comitet, mai pu in de W dintreă ţ oameni fac mai mult de 8W din munca din acel comitet. /copul t u este s te numeriă ă printre acei 15W.

Cele mai importante comitete atrag cei mai #uni şi mai importan i oameni dinţ asocia ie. 'ceştia repre"int genul de oameni pe care doreşti s îi ai în grupul t u deţ ă ă ă referin şi cu care vrei s forme"i rela ii. Constituie genul de oameni al c ror nume îlţă ă ţ ă doreşti pe lista ta de cunoştin e şi în re eaua ta profesional .ţ ţ ă

■ Ac ion#nd pentru cole&ii t iţ ă

2nul dintre cele mai mari avanta&e în a lucra voluntar într5ion comitet pentru asocia iaţ ta este acela c ai oca"ia s 5 i ar i talentele în fa a colegilor t i, dar f r a încercaă ă ţ ăţ ţ ă ă ă vreodat s îi impresione"i sau s îi determini s î i dea sau s fac ceva pentru tine.ă ă ă ă ţ ă ă

%e fiecare dat când accep i o responsa#ilitate şi i5o îndeplineşti complet, ei o#servă ţ ţ ă acest lucru în t cere. /e poate ca ei s nu spun nimic, în afar de mul umiirile sauă ă ă ă ţ felicit rile oca"ionale, dar vor re ine, iar aceste lucruri î i vor fi foarte utile mai târ"iu.ă ţ ţ

■ înva s vor2eştiţă ă

cu încredere de sine în pu2lic%ac î i este team s vor#eşti în pu#lic, ar tre#ui s 5 i întocmeşti un plan, c(iară ţ ă ă ă ţ acum, legat de cum po i sc pa de aceast fric . '#ilitatea ta de a face o pre"entare înţ ă ă ă fa a unui grup mic de persoane sau de a te ridica şi a vor#i sau de a pre"ida o întâlnireţ pentru un grup mai numeros te poate aduce mai mult în aten ia oamenilor care te potţ a&uta decât orice alt lucru pe care l5ai putea reali"a.

%in fericire, vor#itul în pu#lic este o a#ilitate pe care o po i deprinde prin practic .ţ ă %e5a lungul anilor, le5am recomandat c lduros oamenilor s urme"e un curs %aleă ă Carnegie sau Toastmasters +nternational. 'm#ele simt desc(ise pentru toat lumea şiă disponi#ile oriunde.

'tunci când te înscrii într5una dintre aceste organi"a ii de renume, conduc torii lor teţ ă vor preg ti foarte #ine s vor#eşti în pu#lic. î i vor ar ta cum s proiecte"i un discurs 5 cuă ă ţ ă ă

început, cuprins şi înc(eiere. î i vor e!plica modul în care s vor#eşti într5o varietate deţ ă situa ii. =i, cu cât î i vei îm#un t i a#ilitatea de a vor#i, conform egii 'trac iei, cu atâtţ ţ ă ăţ ţ

B9 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



vei atrage mai mult oameni şi oportunit i de a vor#i în fa a unor grupuri mai mari şi maiăţ ţ numeroase.

L Caut modalit i de a contri#uiă ăţ

+at un lucru foarte important pe care l5am înv at. %in cau"a egoismului, mareaă ăţ ma&oritate a oamenilor se gândeşte mereu la cum ar putea avea câştiguri imediate dinorice interac iune cu al i oameni. %ar acest lucru nu este vala#il pentru tine. /copul t uţ ţ ă este s cau i modalit i de a contri#ui, tre#uie s se a!e"e pe g sirea unor modalit i deă ţ ăţ ă ă ăţ a contri#ui.

'ceasta pare s fie strategia folosit de cei mai mul i oameni de vârf. %e5a lungulă ă ţ anilor am lucrat cu mul i oameni #oga i. u voi uita niciodat cum un miliardar s5a întorsţ ţ ă c tre mine la sfârşitul unei întâlniri şi m5a între#at în particular7 36ot face ceva pentruă tineI4 <ai târ"iu, o alt persoan , a c rei avere era de 0 de milioane de dolari, mi5aă ă ă pus aceeaşi între#are7 3Te pot a&uta cumvaI4

'tunci când am început s lucre" pentru un # r#at a c rui avere se ridica la pesteă ă ă 8 de milioane de dolari, el m5a între#at, la a doua sau a treia noastr întâlnire, dacă ă

putea face ceva din po"i ia sa pentru a m spri&ini în via a mea personal . %eşi nu m5amţ ă ţ ă putut gândi la nimic, acel simplu gest mi5a câştigat loialitatea pe via . %e5a lungulţă anilor, am o#servat c , la toate nivelurile societ ii, mul i oameni importan i au a&unsă ăţ ţ ţ acolo c utând mereu modaă lit i de a5i a&uta pe ceilal i.ăţ ţ

'plicând legea■

+at una dintre cele mai mari descoperiri din toate timă purile7 Cu cât oferi mai multef r a te aştepta la recompense, cu atât vei primi mai mult din cele mai neaşteptateă ă surse.

Cei mai mul i oameni cred c , dac fac ceva #un pentru o persoan sau un grup oriţ ă ă ă contri#uie în vreun fel, r splata ar tre#ui s vin direct de la acea persoan sau de la acelă ă ă ă grup. %ar universul nu func ionea" astfel. 'tunci când faci un lucru dr gu pentruţ ă ă ţ altcineva, active"i egea 'trac iei. întrucât este oţ lee, nu tre#uie s 5 i faci niciodată ţ ă pro#leme în leg tur cu r splata. 'tât timp cât vei contiă ă ă nua s semeni #un tate,ă ă universul va avea gri& de recolt . ucrurile #une î i vor veni, de cele mai multe ori, dintr5ă ă ţo surs complet neaşteptat , la un moment cu totul inopiă ă nat. Tre#uie doar s te asiguriă c vei contri#ui în contiă nuare. Re"ultatul va veni de la sine.

Cei mai 2uni oameni■

în calitatea mea de orator profesionist, lucre" cu oameni şi cu asocia ii de pe întregţ teritoriul /2'. Cei mai #uni şi mai talenta i oameni din fiecare asocia ie sunt, f rţ ţ ă ă

e!cep ie, cei care particip la aproape fiecare întâlnire. Kamenii de vârf sunt cei care îşiţ ă aloc mereu timp şi fac sacrificiul de a fi acolo. Ei sunt cei care fac parte întotdeaă una dincomitete şi se ofer s a&ute în orice fel.ă ă

'm o#servat un fenomen interesant. +n fiecare an, un mem#ru al asocia iei este alesţ preşedinte na ional. în aceast calitate, mem#rul respectiv va tre#ui s petreac multţ ă ă ă timp c l torind voluntar prin /tatele 2nite în intereă ă sul asocia iei, f r a fi remunerat.ţ ă ă

'i putea s cre"i c aceste c l torii vor afecta capaciă ă ă ă tatea acelei persoane de a5şiasigura e!isten a. %ar se pare c se întâmpl un fenomen invers. To i preşedin ii de asoţ ă ă ţ ţ 5cia ii cu care am vor#it au descoperit c au câştigat miai mul i #ani, au avut o evolu ieţ ă ţ ţ mai #un în carier şi au progresat mai mult în domeniul lor de activitate în anul în careă ă au început s lucre"e pentru asocia ie decât în orice alt an din via a lor.ă ţ ţ

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC B



Cu cât contri#ui mai mult, f r a te aştepta la recomă ă pense, cu atât vei primi mai miultdin cele mai neaşteptate surse. +ar tu controle"i în întregime ceea ce aduci dreptcontri#u ie. 2niversul va avea gri& de celelalte lucruri.ţ ă

Larve <acMa spunea în programul s u audio,ă ow to 9uild a 6etwor8 of 1ower

4elations"ips 3Cum s ; i construă ţ ieşti o re ea de rela ii puternice=, ţ ţ c cel mai importantă cuvânt care nu se afla în dic ionar Ala acei momient: eraţ 3Rolode!4 Alista de cunoştin e:.ţ El pretindea c , dac Rolode!5ul t u ar fi suficient de mare, nu ar tre#ui s dai niciodată ă ă ă ă mai mult de dou telefoane pentru a intra în leg tur cu oriă ă ă cine din /2'. Larve <acMaare un Rolode! cu mai mult de patru mii de nume pe care le5a adunat de5a lungul anilor.El a descoperit c cel pu in una dintre aceste persoane are acces direct la oricare altă ţ ă persoan cu care ar dori s comunice, inclusiv preşedintele /tatelor 2nite.ă ă

%up decenii în care i5a studiat pe cei mai #oga i oameni din 'merica, apoleon Lill aă ţ conclu"ionat c foră marea unei re ele inteligente este un pas important c treţ ă

prosperitate. Crearea unui grup inteligent sau participarea în cadrul s u permiteă nenum ratelor persoane s a&ung de la s r cie şi o#scuritate la succes şi confortă ă ă ă ă material.

%e aceea, #a"a re elei tale personale de contacte ar tre#ui s fie, c(iar înainte de aţ ă începe s te al turi unor grupuri şi organi"a ii, re eaua ta inteligent . 'cesta este un grupă ă ţ ţ ă mic de patru sau cinci persoane cu care te întâlneşti şi vor#eşti în mod curent.

/ te întâlneşti în mod regulat, o dat pe s pt mân sau c(iar mai des, cu oameniă ă ă ă ă care gândesc ca tine este c(eia succesului unui grup inteligent. u te îngri&ora dac eştiă egoist în aceste rela ii. +nclude în acest grup redus doar oamenii pe care îi po i a&uta Aşiţ ţ care te pot spri&ini:.

6reia ini iativa■ ţ începi formarea tmui grup inteligent prin a#ordarea uneia sau a dou persoane peă

care le placi şi le admiri şi care par a avea aceeaşi atitudine po"itiv ca şi tine. Ele potă activa în domeniul t u sau în altul. 6ot fi mai în vârst sau mai tinere decât tine, deă ă acelaşi se! sau nu. u contea" atâta vreme cât e!ist o afinitate între voi.ă ă

Cele mai importante caracteristici ale lor sunt acelea c au atitudini mentale po"itiveă şi c sunt, în general, optiă miste în leg tur cu ele şi cu via a lor. 'r tre#ui s ai#ă ă ţ ă ă o#iective proprii asupra c rora s lucre"e în fiecare "i. 'r tre#ui s ai# spiritul li#er şi să ă ă ă ă fie curioase. 'r tre#ui s cread în de"voltare personal şi s citeasc de&a c r i, să ă ă ă ă ă ţ ă asculte programe audio şi s participe la cursuri şi la seminarii.ă■ *o2il sau structurat

'tunci când te întâlneşti cu mem#rii unui grup inteligent, po i avea sau nu tm plan deţ lucru. întâlnirile voastre pot fi structurate sau nu. 6ute i vor#i despre su#iecte generaleţ sau specifice. %espre ceea te interesea" pe tine sau pe ei. u contea" . /implul fapt că ă ă î i petreci timpul în &urul altor oameni po"itivi î i d energie, te face mai creativ şi maiţ ţ ă entu"iast în leg tur cu orice activitate depus .ă ă ă

2n element important al unui astfel de grup este veselia de care v #ucura iă ţ împreun . 'ceasta repre"int m sura c(eie a calit ii oric rei rela ii. Kamenii care râdă ă ă ăţ ă ţ mult împreim se plac mai mult. %e o#icei, ei îşi acord mai mult a&utor reciproc.ă ă Kamenii pe care îi placi cel mai mult în via vor fi mereu cei cu care râ"i şi glumeşti celţă mai mult.

■ ,oi oameni împreună

B0 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



Cel mai important grup inteligent pe care îl vei forma vreodat este împreun cuă ă so ul>so ia sau partenerul>a t u>ta. 2n so şi o so ie sau un cuplu pot repre"enta cel maiţ ţ ă ţ ţ puternic grup inteligent. 'tunci când doi oameni sunt în perfect armonie unul cu altul şiă îşi spri&in reciproc speran ele şi visurile, ei formea" o com#ina ie puternic ce permiteă ţ ă ţ ă fiec ruia dintre ei s reali"e"e mult mai mult decât ar fi f cut separat.ă ă ă

Kamenii care au rela ii e!celente cu persoana pe care o descriu ca fiindţ prietenulEprietena lor celEcea mai 2im& =ă sunt printre cei mai ferici i, mai împlini i şi maiţ ţ de succes oameni din societatea noastr . %oi oameni împreun pot crea lucruri minunateă ă pentru amândoi.

ti )rupuri multiple

6o i avea mai mult de o re ea inteligent . 2nii oameni au o astfel de re ea în propriileţ ţ ă ţ familii. 'l ii între in astfel de alian e cu oamenii care practic aceleaşi sporturi sau au unţ ţ ţ ă (o## similar. Tu ar tre#ui s ai neap rat o re ea inteligent , care s fie concentrată ă ţ ă ă ă specific pe meseria sau cariera ta. 6o i avea c(iar re ele interconectate cu oameni cuţ ţ care eşti implicat în mai mult de un domeniu.

Cu cât interac ione"i mai mult cu al i oameni po"itivi, cu atât vei fi mai productiv şiţ ţ

optimist. %ac vei vor#i şi î i vei împ rt şi constant ideile şi e!perien ele cu al ii, veiă ţ ă ă ţ ţ #eneficia de ideile şi e!perien ele lor şi vei reuşi s î i men ii o perspectiv s n toasţ ă ţ ţ ă ă ă ă asupra a ceea ce faci.

% zeşte- i timpul■ ă ţ

Cel mai valoros #un al t u îl repre"int timpul, iar rela iile cu oamenii î i consumă ă ţ ţ ă mult din acesta. um rul de rela ii de o calitate ridicat pe care le po i forma şi menă ţ ă ţ ineţ este limitat. 6ur şi simplu, nu e!ist suficiente ore pe "i sau "ile pe lun . Tre#uie s fiiă ă ă selectiv cu oamenii cu care te asocie"i şi s îi alegi atent.ă

*aronul de Rot(sc(ild afirma în ale sale !axims for Success &!axime pentru succes=>

3/ nu î i faci cunoştin e inutile.4ă ţ ţ'cest lucru poate suna pu in rece, dar adu5 i aminte c via a ta este pre ioas şiţ ţ ă ţ ţ ă alc tuit din minutele şi orele fiec rei "ile. u î i po i permite s i5o iroseşti în rela ii cuă ă ă ţ ţ ă ţ ţ persoane pe care nu le po i a&uta şi care nu te pot spri&ini, pentru a tr i şi a te #ucura deţ ă o via mai #im . Tre#uie s î i prote&e"i timpul cu aten ie. *en&amin NranMlin a spus7ţă ă ă ţ ţ ?Iu2eşti via aG )tunci, nu irosi timpul, pentru c din acesta e alc tuit viata>B ţ ă ă ă

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC B;



■ <ii selectiv în ale&erile pe care le 6aci

<ul i oameni de succes sunt descrişi ca fiind 3singuţ ratici4. Totuşi, acest lucru nu înseamn 3cu totul singuri4. Ei nu sunt indivi"i i"ola i, anti5sociali. /ingur tatea lor constă ţ ă ă în faptul c sunt foarte selectivi cu persoanele cu care îşi petrec timpul. Ei nu #eau cafeaă cu oricine se afl în prea&m şi nu m nânc la prân" cu oricine se întâmpl s ias pe uşă ă ă ă ă ă ă ă în acelaşi moment. Ei îşi construiesc şi îşi men in cu aten ie rela ii de o calitate ridicat şiţ ţ ţ ă evit în mod diplomatic oamenii negativi care ar putea s îi trag în urm .ă ă ă ă

%ac asocierea cu oameni po"itivi repre"int c(eia succesului, atunci tre#uie s staiă ă ă şi s te men ii deoparte de oameni negativi sau 3to!ici4. Kamenii negativi repreă ţ "intă sursa primar a celor mai multe motive de neferiă cire. 6ro#lemele cu astfel de oameniconstituie, pro#a#il, cele mai mari surse de stres şi frustrare pentru tine. Kameniinegativi î i diminuea" mai mult #ucuria de via decât orice alt factor.ţ ă ţă

Este mult mai uşor s î i revii dup o pierdere finană ţ ă ciar sau dup sc(im# ri înă ă ă cariera ta decât dac ar fi s ai de5a face cu oameni negativi în m!mca sau în via a taă ă ţ personal . K rela ie puternic negativ poate fi suficient pentru a5 i rete"a toate şanseleă ţ ă ă ţ de a5 i atinge poten ialul deplin în carier . 'lege5 i rela iile cu gri& .ţ ţ ă ţ ţ ă

■ Caut - iă ţ un mentor

Cei mai mul i oameni de succes au mentori în diferite etape ale vie ii lor. K persoanţ ţ ă pe care o cunoşti şi care te ştie şi te a&ut în mod regulat î i determin adesea sucă ţ ă cesul în via . 2n mentor potrivit într5im moment oporţă tun te poate scuti de nenum rate greşeliă şi de ani de munc intens .ă ă

în fiecare stadiu al vie ii tale po i #eneficia de sfatul şi e!perien a cuiva maiţ ţ ţ e!perimentat decât tine. Kamenii care m5au g(idat şi mi5au oferit sfaturi în diverseetape, în timp ce m maturi"am şi intram în lumea afacerilor, mi5au afectat semnificativă via a. =i acest tip de rela ie poate avea im impact ma&or asupra succesului t u.ţ ţ ă

Cei mai mul i oameni nu ştiu e!act cum func ionea" rela iile de coac(ing. 2n mentorţ ţ ă ţ este precum un unc(i. 'dic un prieten mai în vârst , o persoan mai în eleapt şi maiă ă ă ţ ă e!perimentat decât tine, care î i va da sfaturi şi te va g(ida din când în când. 2n mentoră ţ te poate a&uta s evi i capcane care î i pot influen a negativ cariera sau te pot trageă ţ ţ ţ înapoi.

,ezvolt■ ă5 iţ o strate&ie

%e cele mai multe ori, cei mai #uni mentori poten iali se dovedesc oamenii de succesţ care sunt de&a foarte ocupa i. / 51 a#orde"i pe unul dintre ei necesit strategie şiţ ă ă planificare. +at ce tre#uie s faci.ă ă

'tunci când te (ot r şti c ai dori ca o anumit peră ă ă ă soan s î i fie mentor într5ună ă ţ

anumit domeniu, ar tre#ui s o contacte"i în leg tur cu o între#are sau o nevoie speă ă ă 5cific . Cei mai mul i oameni de succes se arat desc(işi în a5i a&uta pe ceilal i care îşiă ţ ă ţ doresc s ai# şi ei succes, dar sunt ocupa i. u au mult timp. u ar tre#ui s ceri maiă ă ţ ă mult de 1 minute.

Cea mai #un modalitate de a a#orda un mentor potenă ial pentru prima dat este cuţ ă a&utorul unei liste scurte de între# ri5c(eie, la care ai nevoie de r spunsuri pentru a teă ă a&uta s iei deci"ii în via a şi cariera ta actual . u a#orda tm mentor punându5i între# riă ţ ă ă personale despre via a sa ori e!perien ele sale. Kamenii ocupa i nu sunt interesa i s îşiţ ţ ţ ţ ă împ rt şeasc cele mai intime e!perien e şi sentimente cu persoane pe care nu le5auă ă ă ţ mai întâlnit. Caut compati2ilit i■ ă ăţ

a prima voastr întâlnire, punându5i câteva între# ri specifice, teste"i terenul. Ceeaă ă ce cau i este o anumit form deţ ă ă c"imie. <ai e!act o persoan pe care s o placi, s oă ă ă

BD /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



respec i şi cu care s te sim i conforta#il şi care, la rândul ei, s te plac şi s fie dispusţ ă ţ ă ă ă ă s te a&ute în viitor.ă

%in aceast cau" , tre#uie s începi uşor. Tre#uie s solici i doar câteva minute şiă ă ă ă ţ apoi s î i continui tre#urile. Tre#uie s ceri un sfat specific în leg tur cu o situa ieă ţ ă ă ă ţ specific . Tre#uie s ai respect, s fii prietenos şi s te compor i profesionist.ă ă ă ă ţ

+at c(eia pentru a de"volta rela ia între tine şi mentoă ţ rul t u. 'tunci când i se d imă ţ ă sfat, urmea" 51. u soliă cita un sfat anume pe care s nu îl foloseşti, iar apoi s te întorciă ă pentru a solicita altele. 'cest lucru nu face decât s demonstre"e mentorului t uă ă poten ial c îi iroseşti timpul.ţ ă

în sc(im#, dac aceast persoan î i sugerea" s ac ioă ă ă ţ ă ă ţ ne"i într5un anumit fel,conformea" 5te imediat. %ac mentorul î i propune s citeşti o carte, du5te şi citeşte5o.ă ă ţ ă %ac î i "ice s ascul i un program audio, du5te şi ascult 51. %ac î i spune s participi laă ţ ă ţ ă ă ţ ă un anumit curs, înscrie5te la curs si urmea" 51.ă

Respect -i timpul■ ă

<ul i oameni m contactea" şi m roag s le fiu mentor, nu numai din /tatele 2niteţ ă ă ă ă ă şi din Canada, dar şi din alte ri. în afar de faptul c sunt e!trem de ocupat, le refu"ţă ă ă respectuos invita iile, din cau"a a#ord rilor lor. Ei m sun sau îmi scriu c doresc ca euţ ă ă ă ă s le gestione" comă plet vie ile. ?or ca eu s îmi petrec multe ore din timpul meuţ ă g(idându5i, consiliindu5i şi a&utându5i în meseriile sau carierele lor.

'dev rul e c un mentor poten ial este, de o#icei, foarte ocupat şi nici nu se poateă ă ţ gândi la posi#ilitatea de a5şi petrece perioade mari de timp cu un str in.ă

Totuşi, dac nu eşti atât de insistent şi urme"i sfaturile date de mentor, această ă persoan poate a&unge la concluă "ia c este util s investeasc în tine. Ea poate fi dispusă ă ă ă s 5şi petreac şi mai mult timp cu tine. într5un final, se poate de"volta o rela ie foarteă ă ţ #un între voi doi.ă

6o i avea mai mult de un mentor în acelaşi timp şi c(iar mentori consecutivi. 'cestţ lucru înseamn c , odat ce un mentor şi5a atins scopul în g(idarea ta, este adeseaă ă ă timpul s mergi mai departe şi s a&ungi la un alt mentor care se afl , în plus, într5ună ă ă stadiu superior fa de primul t u mentor.ţă ă

L Kpune5te entropiei rela ieiţ

Tendin a natural a tuturor rela iilor este c treţ ă ţ ă entropie. K rela ie entropic înseamnţ ă ă c r mâne f r energie dac nu este reîrmoit continuu. Kamenii încetea" s facă ă ă ă ă ă ă ă ă lucrurile pe care le5au reali"at anterior pentru a sta#ili contactul la începutul s u. Eiă muncesc foarte mult pentru a crea rela ia şi apoi consider c e firesc ca leg tura s fieţ ă ă ă ă aşa cum este. 2it s comunice cu cealalt persoan . Ei presupun doar c lucrurile seă ă ă ă ă desf şoar 5normal şi c nu sunt necesare eforturi suplimentare pentru a men ine aceaă ă ă ţ rela ie. %e cele mai multe ori, este mai pro#a#il ca # r#aţ ă ilor s li se întâmple acestţ ă lucru.

%ar toate rela iile depind de timpul investit pentru men inerea lor. 6o i creşteţ ţ ţ valoarea unei rela ii numai investind mai mult timp în aceasta. 'cest lucru se aplicţ ă rela iei cu partenerul>partenera ta, cu copiii t i, cu mem#rii personalului t u, dar mai alesţ ă ă rela iilor cu prieţ tenii şi asocia ii t i la un nivel personal şi profesional.ţ ă

u e!ist nicio alternativ la timpul personal investit în construirea şi men inereaă ă ţ unei rela ii. Tre#uie s fii atent la apari ia entropiei într5o rela ie şi s munceşti constantţ ă ţ ţ ă pentru a o contracara.

Clien i pe■ ţ viaţă

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC B8



în afaceri este un lucru o#işnuit ca o persoan s mună ă ceasc foarte mult pentru aă câştiga un client pentru prima dat şi a construi rela ia ini ial . Totuşi, odat ce rela ia aă ţ ţ ă ă ţ fost sta#ilit , omul de afaceri începe s considere c acel client este unul sigur şiă ă ă munceşte pentru a consolida noi rela ii care nu sunt foarte #ine sta#ilite. 'poi, şase luniţ mai târ"iu, acel om de afaceri este uimit s descopere c , pân la urm , clientul s u aă ă ă ă ă

plecat la un competitor.Ca om de afaceri, rela iile tale cu clien ii sunt unele dintre cele mai importante #unuriţ ţ pe care le de"vol i şi le men ii de5a lungul carierei tale. Kdat ce ai investit timp şiţ ţ ă energie necesare pentru a de"volta o rela ie cu un client, este esen ial s de"vol i rmţ ţ ă ţ plan pentru men inerea legţ ăturii. Tre#uie s te asiguri c faci tot ce este necesar pentruă ă a o men ine activ şi în evolu ie.ţ ă ţ

< egea Efortului +ndirect

E!ist câteva principii care se aplic construirii şi menă ă inerii de rela ii de orice fel. Ceaţ ţ mai important este, poate. egea Efortului +ndirect. 'ceast norm stipulea" că ă ă ă ă o2 ii ţ lucruri de la oameni mai mult indirect d.ec t direct.ă +at câteva e!emple ale acestuiă

principiu@%ac vreiă s ai un prieten,ă modalitatea direct este s îi faci pe oameni s te plac .ă ă ă ă

'cest lucru func ionea" rareţ ă ori. <odalitatea indirect esteă s fii prieten,ă s îi trate"i peă oameni într5un mod prietenos, f r s te aştep i s priă ă ă ţ ă meşti ceva în sc(im#.

%ac vrei s îiă ă impresione5i pe ceilal i, modalitatea direct const în a le povestiţ ă ă despre reali" rile tale şi în a le ar ta cât de deştept eşti. <odalitatea indirect , care esteă ă ă mai rapid şi mai eficient , e s fiiă ă ă impresionat de ei. Cu cât ar i mai mult c eştiăţ ă impresionat de cineva, cu atât mai mmlt va considera acea persoan c repre"in i oă ă ţ persoan care merit admirat .ă ă ă

<odalitatea indirect de a5i face pe oameni s te plac ar fi ca tu s îi placiă ă ă ă întâi.

Calea pentru a5i face pe oameni s te admire şi s te respecte este ca mai întâi tu s îiă ă ă admiri şi s îi respec i.ă ţ

egea Compensa iei pare s se aplice direct în ca"ul rela iilor. 'ceast normţ ă ţ ă ă stipulea" c o# ii ceea ce dai şiă ă ţ cu cât oferi mai mult, cu atât o2 ii mai mult. ţ Cu cât facimai multe lucruri pentru al i oameni, cu atât al i oameni vor face mai multe lucruriţ ţ pentru tine. 'timci când te oferi s îi a&u i sau s îi serveşti pe ceilal i, ei vor dori s teă ţ ă ţ ă a&ute sau s te serveasc . Este vor#a de efectul de #umerang, într5un final, culegi ce aiă ă sem nat.ă

e afl m într5o perioad în care oamenii mai mult dau decât o# in. Niecare persoană ă ţ ă are o dorin intens de a ac iona #ilateral în rela iile cu ceilal i. %orim s r spunţă ă ţ ţ ţ ă ă dem la

fel atunci când un lucru frumos a fost f cut pentru noi. +nten ion m s îi r spl tim peă ţ ă ă ă ă oameni pentru orice act de #un tate sau favoruri. u vrem s sim im c le suntemă ă ţ ă o#liga i celorlal i. ic ieri nu este mai important acest principiu decât în rela ii.ţ ţ ă ţ

E!ist mul i oameni care cred c drumul spre succes const în a se al tura altoră ţ ă ă ă oameni de succes şi apoi a e!ploata aceast rela ie. 'ceast strategie func ionea"ă ţ ă ţ ă rareori. Este mult mai #ine ca tu s devii genul de peră soan în &urul c reia îşi dorescă ă ceilal i oameni s fie.ţ ă'tunci când începi s lucre"i asupra ta şi devii o persoan mai #un , oameni mai #uni voră ă ă dori s se asocie"e cu tine. 'ceasta este modalitatea indirect .ă ă

■ / te c s toreşti cu o persoari #ogată ă ă ă ă

2neori oamenii spun c vor s se c s toreasc cu o persoan #ogat . %ac î i doreştiă ă ă ă ă ă ă ă ţ s înc(ei o c s torie cu o persoan #ogat , conform. egii Efortului +ndirect, ar tre#ui maiă ă ă ă ă

BB /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



degra# s începi s lucre"i asupra ta pentru a deveni genul de # r#at sau de femeie cuă ă ă ă care o persoan #ogat şi5ar dori s se c s toreasc . 'r tre#ui s devii foarte #un în ceeaă ă ă ă ă ă ă ce faci şi s 5 i de"vol i manierele unei persoane e!traordinare. îm#un t irea vie ii şi aă ţ ţ ă ăţ ţ perspectivelor tale începe cu perfec ionarea interiorului t u.ţ ă

E!ist multe studii despre cei care au urcat pe scara social , oameni care s5au înscrisă ă

în clu#uri şi organi"a ii în încercarea de a se asocia cu al i oameni de succes. +nvaţ ţ ria#il, eiau eşuat. %e ceI întrucât cei care se aseam n se adun .ă ă ă Kamenii se simt atraşi în modnatural de cei afla i laţ acelaşi nivel ca şi ei. %ac nu te5ai de"voltat suficient pentru aă atinge un anumit stadiu în domeniul t u, nu po i s o iei pe scurt tur şi s te asocie"i cuă ţ ă ă ă ă oameni de un nivel mai ridicat. Ei nu vor fi interesa i de tine, iar tu vei a&unge doar sţ ă pari şi s te sim i prost.ă ţ

■ Rela iileţ reprezint totulă

Re ine aceast idee important , c rela iile repre"int totul. /copul t u este s deviiţ ă ă ă ţ ă ă ă o

persoan care creea5 rela ii.ă ă ţ 'r tre#ui s cau i toate oca"iile 5 în grupurile personale deă ţ

referin , în re elele inteligente, în clu#urile şi asociaţă ţ iile tale şi cu mentorii t i 5 de aţ ă forma şi de a men ine rela ii de o calitate ridicat .ţ ţ ă

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC 1



Cei mai mul i oameni de succes datorea" succesul lor faptului c , la un momentţ ă ă anterior, au f cut efortul de a sta#ili şi de a men ine o anumit rela ie care, într5un final,ă ţ ă ţ s5a dovedit a fi foarte util . i s5au desc(is uşi şi li s5au creat oportunit i care le5auă ăţ salvat ani de munc intens . =i acest lucru i se poate întâmpla şi ie dac foloseşti reia5ă ă ţ ţ ă ionarea creativ în fiecare etap din cariera ta.ţ ă ă

'tunci când vei şti c Rolode!5ul t u con ine sute de nume valoroase la care po iă ă ţ ţ apela, pentru c ai construit de&a o rela ie cu aceşti oameni, vei e!perimenta un sentiă ţ 5ment e!traordinar de putere personal şi de încredere. ?ei începe s te sim iă ă ţ de neoprit.

EOERC+ ++ %EŢ

1. întocmeşte o list cu 1 persoane pe care ar fi util s le cunoşti. /crie5i fiec reiaă ă ă dintre ele o scrisoare felicitând5o pentru un lucru pe care tocmai 15a f cut.ă

. /electea" trei persoane cu care po i forma un grup inteligent concentrat în &urulă ţ carierei. +nvit 5le s v întâlni i s pt mânal la micul de&un sau la prân".ă ă ă ţ ă ă

9. înscrie5te în cel pu in o asocia ie în care se in şedin e regulate în comunitatea ta şiţ ţ ţ ţ

particip la fiecare dintre reuniuni. Kfer 5te voluntar pentru a lucra într5unui dintreă ă aceste comitete şi implic 5te.ă

. E!aminea" 5i pe fiecare dintre oamenii cu care te asocie"i în mod o#işnuit, atât înă afaceri, cât şi pe plan social. /unt aceştia oamenii potrivi i pe care s îi ai ca mem#riţ ă ai grupului t u de referin Iă ţă

0. %e"volt 5 i un plan de de"voltare personal pentru a te preg ti s devii genul deă ţ ă ă ă persoan cu care ai dori s te întâlneşti şi s 5 i petreci timpul. 6reia controlulă ă ă ţ

asupra propriului viitor.;.2rmea" un curs %ale Carnegie de vor#it în pu#lic sau înscrie5te la un seminară

Toastmasters +nternational, înva s vor#eşti cu uşurin .ţă ă ţă

D.Kpune5te entropiei rela iei@ men ine rela ii constante cu cei mai importan i oameni dinţ ţ ţ ţ

via a ta personal şi profesional . /un sau vi"itea" pe cineva ast "i.ţ ă ă ă ă ă

D"#ndeşte ca un &eniu

1rofit de fiecare ând, de fiecare idee care î i vine în minte. F ;o s func ione5e şi să ţ ă ă ţ ă produc pentru tine. (ândeşte;te la lucruri nu aşa cum sunt, ci aşa cum ar putea s fie.ă ă

6u visa doar, ci creea5 +ă

<'OQE <'T

Eşti un geniu poten ial. ţ Creierul t u incredi#il are mai mult de 18 miliarde de celule,ă iar fiecare dintre acestea este conectat cu alte de celule. Ceea ce înseamn că ă ă num rul de posi#ile gânduri pe care le5ai putea avea e mai mare decât toate moleculeleă din universul cunoscut.

'i capacitatea de a înv a cu o vite" incredi#il şi de a re ine mai mult informa ieăţ ă ă ţ ă ţ decât î i po i imagina. /e spune cţ ţ ă ?atunci când moare o persoan educat , este ca şiă ă

cum ar fi ars o 2i2liotec B.ă ă 'ceast #i#liotec poten ial e con iă ă ţ ă ţ nut între urec(ile tale.ă

9ri&inile■ #og ieiăţ

62E K'<E++ 6E 6R+<2 KC 11



%e5a lungul istoriei omenirii, valoarea a fost repre"entat de p mânt, munc , mo#il ,ă ă ă ă capital, maşini, lucruri şi alte #unuri fi!e. R "#oaie şi revolu ii au fost purtate penă ţ trucontrolul lor. Creatorii principali de valoare au fost acei oameni care au putut com#inaaceste resurse variate pentru a produce produse şi servicii pentru pia .ţă

Totuşi, în secolul OO, am v "ut sc(im# ri care au avut loc cu o vite" incredi#il . înă ă ă ă

anul 1B,0W din popula ia american locuia în ferme şi producea mâncare pentruţ ă cealalt &um tate care locuia în oraşe. 'st "i, mai pu in de 9W din popula ie tr ieşte laă ă ă ţ ţ ă ferme şi produce nu numai mâncare pentru to i americanii, dar şi uriaşe cantit iţ ăţ suplimentare care sunt e!portate sau oferite în lumea întreag .ă

%e la perioada agricol s5a trecut la etapa industrial şi apoi la epoca serviciilor şi aă ă informa iilor, iar în pre"ent intr m în eraţ ă comunica iilor. ţ 'st "i, sursa primar de valoareă ă nu este p mântul, munca sau alte #unuri fi!e, ci cunoştin ele, informa iile şi ideile.ă ţ ţ

Cea mai mare #og ie pe care o po i avea se g seşte între urec(ile tale. î i po i creaăţ ţ ă ţ ţ un viitor nelimitat folo5 sindu5 i puterea creierului şi canali"ând5o, precum un curentţ puternic, pentru a5 i energi"a via a şi a o# ine tot ceea ce î i doreşti cu adev rat.ţ ţ ţ ţ ă

* 'dev rata #og ie de ast "iă ăţ ăCel mai #ogat american din "ilele noastre şi, pro#a#il, cel mai #ogat om din lume este

*ill )ates. ?aloarea net a companiei sale, <icrosoft, o dep şeşte pe cea a companieiă ă +*<, care a intrat în lumea afacerilor de mult mai mul i ani. <icrosoft se #a"ea" înţ ă întregime pe puterea min ii. ţ 'ceast companie creea" valoare prin faptul c uşurea"ă ă ă ă modalitatea de a procesa digital informa iile în interiorul calculatoarelor şi de la imţ calculator la altul prin linii telefonice, sisteme Pireless şi sateli i.ţ

%ac ai o companie, #unurile tale cele mai de pre se întorc acas în fiecare sear laă ţ ă ă sfârşitul "ilei de lucru. C(iar dac cl direa ta ar arde în întregime, dar oamienii ar fiă ă salva i, ai putea s traverse"i strada şi s î i începi afacerea din nou. *unurile cele mai deţ ă ă ţ pre ale unei orgaţ ni"a ii şi ale oric rei persoane sunt repre"entate de a#iliţ ă tatea de agândi şi de a aplica acea gândire în scopul de a o# ine re"ultate pentru care al i oameniţ ţ vor pl ti. Capaciă tatea de a crea #og ie este determinat mai degra# de putereaăţ ă ă mentală şi nu de cea fi5ic .ă

Capitalul de început■

în genera iile trecute, o persoan avea nevoie de mul i ani pentru a acumula suficientţ ă ţ capital, astfel încât s demare"e şi s de"volte o afacere de succes în produc ie sau înă ă ţ servicii. 'st "i, o asemenea investi ie ma&or în #unuri fi"ice poate repre"enta un risc. Kă ţ ă sc(im#are în te(nologie în cealalt parte a lumii poate face ca o fa#ric de produc ie înă ă ţ valoare de 1 de milioane de dolari s devin învec(it în doar câteva luni.ă ă ă

%ar ceea ce ai între urec(i poate fi nepre uit. 're capaţ citatea de a fi folosit lanumeroase aplica ii şi între#uinţ ri. Este porta#il în întregime. 're însuşirea de a fi versaţă 5til. Este fle!i#il şi poate fi m rit aproape f r limite, dac înve i cum.ă ă ă ă ţ

2n imigrant poate sosi pe un aeroport din /tatele 2nite cu a#ilitatea, în capul s u, deă a crea o industrie de un miliard de dolari. El poate a&unge la vam , s 5şi desă ă c(id mâinileă şi s spun 7 3imic de declarat4, iar apoi s continue s mearg . *unurile sale suntă ă ă ă ă repre"entate de cunoştin ele şi a#ilit ile sale. <ul i dintre cei mai de succes şi cei maiţ ăţ ţ respecta i întreprin" tori şi oameni de afaceri din 'merica au sosit astfel.ţ ă

resursa cea mai mare

'st "i, sursa primar de valoare o repre"intă ă ă cimoştin ele. ţ întrucât nu e!ist nicioă limit în volumul de cunoşă tin e pe care îl po i acumula, la fel e şi în ca"ul cantit ii deţ ţ ăţ

valoare pe care o po i crea. 6o i începe oriunde te5ai afla, indiferent de mediul din careţ ţ

1 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



provii, s 5 i de"vol i #unuă ţ ţ rile mentale. 6o i începe s lucre"i ast "i asupra a#ilit ii tale deţ ă ă ăţ a ac iona şi de a o# ine re"ultate pentru care ceilal i vor pl ti.ţ ţ ţ ă

ucrul e!traordinar în ceea ce priveşte cunoştin ele este acela c pot fi reproduse deţ ă sute de mii, uneori de milioane de ori, f r a5şi pierde valoarea. Repre"int singurulă ă ă

produs care poate avea aplica ii infinite. %ac tu sau altcineva vine cu o nou idee de aţ ă ă face ceva mai repede sau mai #ine, acea idee se poate r spândi imediat în &urul lumii şiă s a&ung astfel în mâinile a milioane de ai i oameni care o pot folosi pentru a5şiă ă ţ îm#un t i via a şi munca. +ar tu nu ai pierdut nimic. +deea înc mai are valoarea ini ială ăţ ţ ă ţ ă pentru tine. Este a#solut incredi#il.

*unurile fi!e versus puterea min ii■ ţ

'st "i, corpora iile noastre #ancare şi financiare încearc s fac trecerea laă ţ ă ă ă cunoştin e ca #un. * ncile, de e!emplu, împrumut #ani ast "i numai pentruţ ă ă ă 2unuri fixe,

lucruri care pot fi evaluate ca garan ii şi vândute ulteţ rior pentru a repl ti împrumutul.ă Totuşi, #unurile reale ale unei companii nu sunt cele tangi#ile, ci repre"entate de

a#ilitatea de a gândi a oamenilor care îşi desf şoar activitatea în cadrul lor. %e putereaă ă mental com#inat a ec(ipelor de e!per i care lucrea" acolo pentru a re"olva pro#leme,ă ă ţ ă a crea inova ii şi a produce #unuri şi servicii pie ei competitive.ţ ţ

îndemânarea ta de a5ti folosi puterea min ii şi de a5 i desc tuşa poten ialul creativţ ţ ă ţ este a#solut esen ial pentru a avea succes. 'st "i, cunoaştem mai multe lucruri decâtţ ă ă înainte despre modurile în care po i deveni mai inteligent.ţ

conduc la re"ultate mari

'desea, mici îm#un t iri în modul în care gândeşti şi ac ione"i pot conduce laă ăţ ţ performan e semnificative în re"ultatele pe care le ai. u este necesar s urme"i o uniţ ă 5versitate şi s ai ani de educa ie pentru a o# ine cunoştin e la nivelul la care s o# iiă ţ ţ ţ ă ţ succese nota#ile. 2neori, sc(im# ri foarte mici în ceea ce faci c(iar în pre"ent, e!actă acolo unde eşti, pot genera re"ultate uimitoare.

+at un e!emplu. %ac un cal alearg într5o curs şi câştig la o distan de un nas,ă ă ă ă ă ţă acesta o# ine de 1 ori premiul în #ani fa de cel a&uns pe locul doi. Kare acest lucruţ ţă înseamn c acel cai care a&unge primul este de 1 ori mai rapidI Este de dou ori maiă ă ă rapidI Cu 1W mai rapidI u, calul care câştig este doar cu imă nas mai rapid.

în mod similar, faptul c pose"i o mic informa ie la momentul şi în locul potrivit î iă ă ţ ţ permite s ai o diferen e!traordinar într5o anumit situa ie. 'desea, o singur idee î iă ţă ă ă ţ ă ţ poate sc(im#a întrega via sau carier .ţă ă

L Evit capcana inteligen eiă ţKamenii cu cel mai mare succes din "iua de ast "i sunt aceia care investesc continuuă

în a înv a şi a5şi e!tinde #a"a de #unuri intelectuale. Ei sunt desc(işi la idei şi laăţ a#ord ri noi. K greşeal ma&or pe care o fac mul i oameni, mai ales cei care au terminată ă ă ţ facultatea, const în aceea de a considera c tot ceea ce cunosc la acel mom.ent este totă ă ce poate fi ştiut despre un anume su#iect. 2neori ei cred c ceea ce cunosc repre"intă ă tot ce au nevoie s ştie despre un su#iect.ă

'ceasta se numeşte 3capcana inteligen ei4, a celui care are re"ultate sc "ute,ţ ă incompetentul inconştient. /au, mai e!act, o persoan care nu ştie şi nu ştie c nu ştie.ă ă Ea nu poate fi a&utat , deoarece respinge informa iile noi. %e aceea, pentru a deveni maiă ţ în elept, tre#uie s fii conştient de gradul de ignoran în care te afli, de cât de pu in ştiiţ ă ţă ţ

cu adev rat.ă



Nu 6i impresionat■

'm c l torit în multe ri şi am cunoscut nenum ra i oameni de succes e!trem deă ă ţă ă ţ inteligen i. 'm vor#it cu mul i milionari, multi5milionari şi c(iar miliardari. 'm lucrat la celţ ţ mai înalt nivel din guvern cu unii dintre cei mai inteligen i oameni care au e!istat. ucrulţ pe care to i aceşti oameni par a51 avea în comun este acela c nu devin niciodatţ ă ă

impresiona i de propria inteligen . %e fapt, pe m sur ce devin mai deştep i, ei devinţ ţă ă ă ţ mai umili şi se consider mai pu in avi"a i ca e!per i în vreun fel.ă ţ ţ ţ

în urm cu D de ani, Roger *acon din 'nglia a fost considerat ultimul omă universal./e credea c el cunoştea toate informa iile ştiin ei din acele timpuri, toate lucrurile careă ţ ţ puteau fi predate academic.

%esigur, la acea vreme, cantitatea de cimoştin e era limitat . E!istau pu ine c r i şiţ ă ţ ă ţ mult mai pu ini oameni de ştiin , filosofi şi cercet tori care scriau şi predau.ţ ţă ă

Cunoştin ele cresc e'ponen ial■ ţ ţ

Totuşi, în "ilele noastre, pare imposi#il ca o singur persoan s cunoasc totulă ă ă ă despre un singur su#iect, c(iar dac acesta nu este foarte larg. )ândeşte5te numai laă medicina modern . E!ist min i luminate care îşi petrec întreaga via studiind cumă ă ţ ţă func ionea" urec(ea intern sau tra(eea sau vreunul dintre celelalte organe ale corpuţ ă ă 5lui. =i c(iar dac aceşti profesionişti e!trem de inteligen i şi de dedica i îşi petrecă ţ ţ întreaga carier speciali"ându5se într5o anume parte a corpului, ei nu reuşesc s înve eă ă ţ niciodat tot ce poate fi însuşit despre acel singur organ.ă

2neori îi între# pe cei care particip la pre"ent rile mele7 3E!ist cineva aici care ştieă ă ă totI4 %esigur, nimeni nu ridic mâna. 'poi încep s e!plic ce în eleg eu prin a cunoaşteă ă ţ tot.

K persoan care ştie tot este o persoan care simte c ştie tot ceea ce are nevoie să ă ă ă cimoasc despre un su#iect. Cum po i şti dac ai devenit o persoan care ştie totI Esteă ţ ă ă uşor. u mai înve i şi nu te mai de"vol i în aria ta de speţ ţ ciali"are. u mai citeşti, nu mai

ascul i programe audio şi nu mai urme"i cursuri suplimentare.ţ/implul fapt c nu mai cau i informa ii noi în domeă ţ ţ niul t u înseamn c ai c "ută ă ă ă inconştient, accidental în capcana inteligen ei a celui care are re"ultate sla#e. 'i devenitţ f r s vrei o persoan care ştie tot prin simplul fapt c nu mai continui s înve i şi să ă ă ă ă ă ţ ă creşti.

R spunsurile se schim2■ ă ă

%up ce le5a dat un test dificil unor studen i a#solven i de fi"ic de la 2niversitateaă ţ ţ ă 6rinceton, 'l#ert Einstein s5a îndreptat c tre #iroul s u, iar unul dintre asisten ii s i 15aă ă ţ ă între#at pe faimosul profesor7 3%octore Einstein, nu este acelaşi e!amen pe care l5a i datţ şi anul trecut acestor studen iI4ţ

%octorul Einstein 15a apro#at şi a spus7 3%a, este acelaşi e!amen ca şi anul trecut.4'sistentul şi5a f cut cura& şi 15a între#at pe marele fi"ician câştig tor al premiuluiă ă

o#el7 3%octore Einstein, cum a i putut s le da i acelaşi test doi ani la rândI4ţ ă ţEinstein a r spuns7 3%eoarece, în ultimul an, r sptm5 surile s5au sc(im#at.4ă ă în mod similar, r spunsurile tale se sc(im# ast "i cu o vite" mai rapid decât până ă ă ă ă ă

în pre"ent. R spunsurile din domeniul t u se sc(im# c(iar în momentul în care parcurgiă ă ă rândurile de fa . Ceea ce era adev rat în urm cu un an poate s nu mai fie vala#il laţă ă ă ă ora actual , iar ce e real ast "i poate s nu mai fie veridic peste un an. /ingurul mod înă ă ă care te po i asigura c r mâi în vârf în domeniul t u const în studierea continu a ideilorţ ă ă ă ă ă şi a cimoştin elor noi pentru a le compara cu ceea ce ştii ast "i.ţ ă

(ursele de inova ie■ ţ

1 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



în cartea sa, Innovation and ntrepreneurs"ip &Inova ie şi )ntreprenoriat= ţ AedituraLarper5*usiness, 1B80:, 6eter %rucMer scrie c cele mai mari descoperiri în afaceri potă avea loc ca urmare 3fie a unui succes neaşteptat, fie a unui eşec inopinat4.

El e!plic faptul c , atunci când se întâmpl ceva sură ă ă prin" tor sau neaşteptat într5ună

domeniu, o persoan o#işnuit consider c este un eveniment întâmpl tor sau ună ă ă ă ă accident. Totuşi, o persoan superioar studia" fieă ă ă care re"ultat neaşteptat ca şi cum arfi un semn al unei tendin e ascunse sau o indica ie a unei sc(im# ri fim5 damentale înţ ţ ă natura lucrurilor.

'tunci când un e!periment efectuat asupra unei #acterii care se de"volta a eşuat,deoarece o ciuperc a p truns în la#orator, pe vasul în care era cultura, omorândă ă #acteria, asisten ii de la#orator erau pe punctul de a o arunca. Totuşi, im #acteriolog,ţ 'le!ander Nleming, a devenit curios în leg tur cu ciuperca atât de puternic ce a putută ă ă distruge o #acterie la fel de reduta#il . Cercet rile sale au condus la descoperirea şi laă ă de"voltarea penicilinei, care a salvat milioane de vie i în cel de5al %oileaţR "#oi <ondial şi i5a oferit atât titlul de cavaler, cât şi un premiu o#el.ă

■ <en ine5 i mintea desc(isţ ţ ă

în 1BD0, conducerea +*< a anga&at consultan i pentru a studia poten ialul pie ei deţ ţ ţ calculatoare personale. Ei au a&uns la conclu"ia c pia a pentru calculatoare personaleă ţ num ra câteva sute de e!emplare în toat lumea, în cel mai #un ca". 6e #a"a acesteiă ă informa ii, e!per ii +*< s5au (ot rât s 5şi concentre"e eforturile asupra calculatoarelorţ ţ ă ă centrale, în care erau de&a lider mondial şi s ignore pia a de calculatoare personale,ă ţ l sând o companie micu din Cupertino, California, numit 'pple Computer, aflat laă ţă ă ă începuturile sale, s de"volte aceast pia .ă ă ţă

'tunci când calculatoarele 'pple au a&uns pe pia şi au început s se vând cu suteleţă ă ă şi apoi cu miile, managerii de la +*< şi5au sc(im#at rapid (ot rârea şi au decis s intre peă ă

pia a calculatoarelor mici. =i aşa s5a întâmplat. +*< a produs un 6C care a a&uns sţ ă de in , dup patru ani, mai mult de 0W din pia a mondial de calculatoare mici.ţ ă ă ţ ă

■ 'nali"ea" tendin eleă ţ

%ar informaticienii de la +*< nu au o#servat c e!ista o tendin ma&or îndreptată ţă ă ă spre calculatoarele mici. +gnorându5şi succesul ini ial î( 6C5uri Acalculatoare personale:, eiţ au continuat s se concentre"e pe de"volă tarea şi vân"area calculatoarelor centrale. înacest timp, din ce în ce mai mul i competitori s5au gr #it s intre în domeniulţ ă ă calculatoarelor personale, iar +*< a fost înl tuă rat din po"i ia de lider mondial.ţ

Conducerea +*< nu a reuşit s vad c succesul s u în o# inerea a 0W din pia a deă ă ă ă ţ ţ computere personale indica o tendin sc(im# toare pe pia a calculatoarelor care vaţă ă ţ

sc(im#a întreaga lume. 'st "i, +*< încearc s in pasul, fiind în competi ie cu companiiă ă ă ţ ă ţ precum %ell Computer, LePlett56acMard>Compa\, Tos(i#a şi altele. %eoarece +*< nu aurmat tendin a pie ei, este pu in pro#a#il s 5şi mai recapete vreodat po"i ia pe pia a deţ ţ ţ ă ă ţ ţ calculatoare personale.

^ )ândeşte5te la viitor

<en ine5 i oc(ii desc(işi. 'st "i au loc mai multe sc(im# ri în &urul t u decât oricând.ţ ţ ă ă ă Kricare dintre acestea poate fi un indiciu al unei tendin e care te poate conţ duce +a#og ie şi succes. Tre#uie s fii desc(is şi atent la aceste transform ri. imic nu r mâneăţ ă ă ă la fel pentru un timp îndelungat. Cele mai #une oportunit i ale tale î i vor veni dinăţ ţ aplicarea cunoştin elor şi a puterii min ii pentru produse şi servicii noi în viitor.ţ ţ



/ingurul lucru de care ai nevoie pentru a înc(ega o avere îl constituie o idee care este1W nou . u î i tre#uie decât un produs sau o inova ie a unui serviciu pu in mai #un,ă ţ ţ ţ mai rapid sau mai ieftin decât orice altceva şi po i a&unge repede în frunte.ţ

<ulte dintre marile averi acumulate ast "i în /tatele 2nite şi de5a lungul lumii suntă create de oameni care au început f r nimic. într5o "i, ei au venit cu o idee nou care le5aă ă ă

revolu ionat sau le5a transformat domeniul de activitate. Care ar putea fi aceasta pentruţ tineI

< %oi factori care te trag înapoi

E!ist doi factori ma&ori care te împiedic s 5 i foloseşti mai mult inteligen a natural .ă ă ă ţ ţ ă 'ceştia sunt psi"osclero5a şi "omeosta5a. 6si(osclero"a repre"int un alt nume pentruă 3atitudine rigid 4. %e fapt, o stare e!perimentat de c tre un anumit tip de persoană ă ă ă infle!i#il , care nu se sc(im# .ă ă'cest gen de persoan de"volt atitudini rigide în legă ă ătur cu al i oameni sau su#iecte şiă ţ apoi refu" s îşi sc(im#e opinia, proces numit adesea drept un modă ă mecanic de a gândi.6ro#a#il c tu cunoşti persoane care sufer de aceast pro#lem .ă ă ă ă

<odul opus de a gândi este mai desc(is şi mai fle!i#il şi poate fi definit drept vi"iuneadapta2il .ă Kamenii adapta#ili îşi men in min ile desc(ise la informa iile noi. Ei suntţ ţ ţ curioşi şi interesa i de de"voltare şi de idei inedite. /e concentrea" mai mult asupra aţ ă ce este corect decât asupra persoanei care are dreptate. /unt dispuşi s renun e la oă ţ idee vec(e dac apare cineva care le demonstrea" c o idee nou are mai multă ă ă ă ă valoare. +i preocup mai mult faptul ca ideea nou s func ione"e pentru a re"olva oă ă ă ţ pro#lem sau a atinge un o#iectiv decât s ai# dreptate ei înşişi.ă ă ă

0rei■ calit iăţ ale unui &eniu

%e5a lungul anilor, geniile au fost studiate intens. 2na dintre conclu"iile remarca#ile

la care au a&uns e!per ii este aceea c geniile nu sunt neap rat persoane cu un coefiţ ă ă 5cient de inteligen e!trem de ridicat. Ci mai degra# nişte oameni normali care îşiţă ă folosesc inteligen a într5un mod superior comparativ cu oamenii o#işnui i sau c(iar cu ceiţ ţ mai inteligen i. 'cest lucru înseamn c te po i ridica la nivelul unui geniu dac înve i sţ ă ă ţ ă ţ ă gândeşti aşa cum gândesc geniile.

)eniile par a avea trei caracteristici în comun, iar tu po i s o de"vol i pe fiecareţ ă ţ dintre acestea şi s o înscrii în modul t u o#işnuit de a gândi.ă ă

în primul rând, geniile par a avea mintea desc"is >ă pun între# ri, sunt curioase,ă fle!i#ile şi dispuse s ia în consiă derare o palet larg de posi#ilit i atunci cândă ă ăţ anali"ea" o pro#lem . 'cest mod de a gândi adaptativ este precum o uş desc(is careă ă ă ă permite ideilor s vin din orice direc ie sau surs . Repre"int modul de a gândi al unuiă ă ţ ă ă geniu. +ar tu îl po i înv a practicându51.ţ ăţ

în al doilea rând, geniile par a a#orda pro#lemele şi (ot rârileă în mod sistematic. use arunc asupra unei pro#leme asemenea unui câine care urm reşte o maşin , înă ă ă sc(im#, a#ordea" fiecare situa ie dificil punându5şi între# ri structurate într5o ordineă ţ ă ă logic , precum re"olă varea unei pro#leme de matematic .ă

în al treilea rând, geniile a#ordea" pro#lemele cu o serie deă între2 ri.ă

< între# rile î i desc(id minteaă ţ

)eniile întrea# întâi7ă ?Care este, de fapt, pro2lemaGB şi ?Ae ce este aceasta o pro2lem în primid rândGBă 'poi întrea# 7ă ?Care ar fi o solu ie ideal la aceast ţ ă ă pro2lem GBă şi ?Ce ne re ine în a aplica o astfel de solu ieGB ţ ţ

Ele mai întrea# 7ă ?Ae ce exist aceast situa ieG Cum s;a întâmplatG Ce a cau5at;oGă ă ţ

%nde şi când a avut loc pentru prima dat G Cine este implicat în împre:urareaă respectiv G Care sunt modalit ile diferite în care am putea re5olva aceast pro2lem Gă ăţ ă ă

1; /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



Aintre toate mi:loacele distincte, care solu ie pare a fi cea mai accepta2il , luând toate ţ ă lucrurile în considerareGB

/impul fapt c î i puiă ţ între2 riă î i desc(ide niintea şi î i e!tinde op iunile. î i de"voltţ ţ ţ ţ ă creativitatea şi î i stimuţ lea" imagina ia. între# rile î i permit s gândeşti mai eficient înă ţ ă ţ ă

leg tur cu pro#lema respectiv şi s a&ungi, în final, la o deci"ie mai #un .ă ă ă ă ă

Tr gând■ ă concluzii

Kamenii cu moduri de gândire m.ecanice tind s trag conclu"ii. Ei v d o pro#lem şiă ă ă ă se (ot r sc imediat la o solu ie. 'tunci când au loc dou evenimente apropiate, eiă ă ţ ă presupun c una dintre întâmpl ri repre"int cau"a pentru cealalt .ă ă ă ă i fac confu5ie între

corela ie şi cau5alitate. ţ Kdat ce au luat o (ot râre, caut dove"i care s le conă ă ă ă firme ceau decis de&a. Niind orgolioşi, nu sunt dispuşi s 5şi sc(im#e p rerea.ă ă

/e pare c e!ist o rela ie direct între cantitatea de idei şi a#ord ri pe care oă ă ţ ă ă de"vol i în scopul de a re"olva o pro#lem şi pro#a#ilitatea s vii cu cea mai #un solu ieţ ă ă ă ţ pentru a o re"olva în cel mai eficient mod. %in acest motiv, tre#uie s te discipline"i să ă

re"işti tenta iei de a trage conclu"ii sau de a te gr #i s &udeci. Tre#uie s proţ ă ă ă cede"i mai încet, precum un geniu, şi s continui s î i pui între# ri. Tre#uie s îti men ii minteaă ă ţ ă ă ţ desc(is .ă

/ Creativitateaeste un drept al t u prin naştereă

'r tre#ui spus faptul c eşti ună oranism care enerea5 idei.ă Creativitatea este undrept al t u prin naştere. Eşti un om e!trem, de inteligent, în"estrat cu un flu! continuuă de idei #ime pe care le po i folosi pentru a5 i atinge o#iective şi a5 i îm#un t i via a. %eţ ţ ţ ă ăţ ţ fapt, dac nu i5ai utili"at creaă ţ tivitatea mult tim.p, asemenea celor mai mul i oameni, po iţ ţ s o agi i, ca în ca"ul "a( rului aflat pe fundul ceştii de cafea, stimulându5 i mintea cuă ţ ă ţ metode despre care vom. vor#i în capitolul urm tor.ă

E!ist o ege a 6ro#a#ilit ilor care se aplic gândirii creative folosindu5 i putereaă ăţ ă ţ min ii. Conform acestei norme, cu cât eşti mai e!pus la mai multe idei, cu atât este maiţ pro#a#il s fii e!pus la ideea potrivit atunci când î i este necesar .ă ă ţ ă

Kamenii care au cel mai mare succes în "ilele noastre sunt cei care se e!punpermanent la idei noi dintr5o varietate de surse. 6rin contrast, oamenii f r succes suntă ă cei care continu s ve(icule"e aceleaşi idei învec(ite cu pu in imagina ie sauă ă ţ ă ţ creativitate. Caut idei peste tot■ ă

'tunci când participi +a un seminar sau la o pre"entare sus inut de un e!pert careţ ă împ rt şeşte unele drntre cele mai noi idei din domeniul s u, eşti adesea #om#ardat deă ă ă

idei noi pe care le po i folosi pentru a5 i îm#un t i diverse p r i ale e!isten ei. ?ie ileţ ţ ă ăţ ă ţ ţ ţ multor oamieni s5au sc(im#at complet ca urmare a faptului c au participat la o singură ă pre"entare sus inut de o singur persoan inteţ ă ă ă ligent , care le5a oferit o singur ideeă ă repre"entând c(eia viitorului lor.

+maginea" 5 i ce s5ar întâmpla dac ai participa în mod regulat la cursuri, seminarii şiă ţ ă pre"ent ri. i5ai #om#arda continuu mintea cu idei noi care i5ar men ine mintea alert şiă Ţ ţ ţ ă i5ar stimula gândurile creative.ţ

Kamenii creativi citesc constant, nu numai în leg tur cu domeniul lor, ci şi despreă ă alte sectoare de activitate. în primul rând, ei citesc non5fic iime. /unt a#ona i la o varieţ ţ 5tate de "iare şi reviste, scanând continuu prin cuprinsul acestora şi prin articoleleimportante.

Citeşte întotdeauna cu un pi! sau cu un marMer în mân . C(iar mai #ine, înva să ţă ă citeşti mai rapid pentru a putea scana un material cu o mie de cuvinte pe minut sau c(iar



mai repede. ectura rapid este o a#ilitate, ca şi mersul pe #iciclet , pe care oricine oă ă poate deprinde dup câteva ore de antrenament. 'poi vei reuşi mereu s proceă ă se"i maimult informa ie decât i5ai imaginat vreodat .ă ţ ţ ă

< 'propie5te de oamenii potrivi iţ

Kamenii eficien i îşi fac un o#icei din a se asocia cu al i oameni po"itivi, creativi. Ei îşiţ ţ împ rt şesc constant idei şi e!perien e, înv ând imul de la cel lalt. Ei decupea"ă ă ţ ăţ ă ă articole din reviste şi le dau mai departe prietenilor lor. Recomand c r i pe care le5auă ă ţ citit sau programe audio pe care le5au ascultat. 6rietenii lor fac la fel pentru ei. 2neori, oidee #un pe care o o# ii de la altcineva î i poate sc(im#a întregul sens al vie ii.ă ţ ţ ţ

K consecven stupid■ ţă ă

'l doilea factor ma&or care îi trage pe oameni înapoi este repre"entat de "omeosta5a.

'ceasta este definit ca fiind 3încercarea de a fi constant4. Constituie o dorin adâncă ţă ă de a continua ceea ce ai f cut şi ai spus în trecut. Ralp( Qaldo Emerson a scris în eseulă

s u intitulat 3*a"ându5te pe tine însu i47 3Consecven a stupid este dr cuşorul min iloră ţ ţ ă ă ţ înguste.4

El se referea la tendin a natural a oamenilor de a încerca s r mân consecven i cuţ ă ă ă ă ţ opiniile şi comportamentele anterioare. 'ceast form de rigiditate #loc(ea" aproapeă ă ă toate posi#ilit ile de creştere în viitor. 6entru a re"ista tenăţ ta iei de (omeosta" , ar tre#uiţ ă s fii dispus s 5 i a#andone"i ideile vec(i atunci când cineva î i demonstrea" c e!istă ă ţ ţ ă ă ă altele noi, mai #une.

K modalitate de a sc pa de capcana mental a (omeo5 sta"ei const în aceea deă ă ă a fidispus s admi i c ai reşit.ă ţ ă Caracteristica unei persoane superioare, într5o perioad înă care au loc sc(im# ri rapide, este s r mân mereu desc(is la posi#ilitatea ca unaă ă ă ă ă dintre ideile sale cele mai dragi s fie greşit . 6entru acest lucru, e nevoie de matuă ă ritateşi de un cura& e!traordinar. %ar acest fapt stimulea" si mai multe idei.ă

%eci"iile greşite■

Conform 'socia iei 'mericane de <anagement, cel pu in DW dintre (ot rârile tale seţ ţ ă vor dovedi greşite în timp. 'ceast cifr repre"int o medie. 2nii oameni vor greşi c(iară ă ă mai des. %ar po i considera, ca regul .ţ ăc D din 1 deci"ii pe care le iei în leg tur cu via a şi cu munca ta se vor dovedi eronateă ă ă ţ pe termen lung.

+at o între#are pentru tine. %ac DW dintre (ot rârile pe care le iau directorii seă ă ă dovedesc greşite, cum poate lumea continua s func ione"eI R spunsul este simplu.ă ţ ă Kamenii superiori 5 cei care a&ung în vârful oric rei orgaă ni"a ii 5 sunt cei care sunt dispuşiţ

s î i reduc pierderile. / recunoasc repede c au greşit şi s rectifice situa ia, dar nuă ţ ă ă ă ă ă ţ s insiste pân când aceasta se înr ut eşte.ă ă ă ăţ

%in nefericire, marea ma&oritate a oamenilor se îndrăgosteşte de ideile sale din trecutşi, odat ce le5au conceă put, nu sunt dispuşi s renun e la acestea, c(iar dac e!istă ţ ă ă dove"i împotriva lor. u permite ca acest lucru s i se întâmple şi ie. în sc(im#,ă ţ ţ (ot r şte5te s fii primul care recunoaşte c o deci"ie pe care ai luat5o sau o conă ă ă ă clu"ie lacare ai a&uns au fost infirmate de o informa ie nou . Nii preg tit s renun i la deci"iaţ ă ă ă ţ vec(e şi s accep i noua solu ie sau modalitate de a face lucrurile.ă ţ ţ

< Nle!i#ilitatea î i confer putereţ ă

Conform +nstitutului <enninger, cea mai important calitate de care vei avea nevoieă pentru a o# ine succes în secolul al OO+5lea este aceea de a fi fle!i#il, în special în modulţ în care gândeşti. Nle!i#ilitatea se refer la disponiă #ilitatea de a te sc(im#a şi de a încerca

18 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



lucruri noi. înseamn , în mod deose#it, c pose"i a#ilitatea de a contiă ă nua s 5 iă ţ a#andone"i ideile vec(i, demodate în favoarea celor noi, mai eficiente.

<ul i oameni îşi petrec o mare parte a timpului lor certându5se, e!plicându5şi şiţ &ustificându5şi comportamentele. Ei /Tont (ot râ i s continue s fac lucrurile în acelaşiă ţ ă ă ă

mod, deşi este evident c acesta nu mai fmic ionea" . 6entru a evita aceast tendin ,ă ţ ă ă ţă tre#uie s r mâi fle!i#il, mai ales atunci când eşti foarte convins c ai dreptate.ă ă ă< <iracolul de"volt rii personaleă

2nul dintre punctele de cotitur din via a mea a fost acela când, la vârsta deă ţ dou "eci de ani, am descoperit miracolul de"volt rii personale. ?ia a mea nu a mai fostă ă ţ niciodat la fel. 'm înv at c prin de"voltare personal po i într5adev r s te ridiciă ăţ ă ă ţ ă ă singur. 'm deprins c , însu5 şindu5 i ceea ce ai nevoie pentru a5 i atinge o#iectivele peă ţ ţ care i le5ai sta#ilit, nu e!ist , practic, nicio limit în ceea ce po i face, avea sau fi.ţ ă ă ţ

'dev rul este că ă viitorul apar ine persoanelor competente. ţ 'i putea s 5 i pier"i to iă ţ ţ #anii mâine, dar atâta vreme cât mai ai a#ilitatea de a gândi şi de a &udeca, e!istă posi#ilitatea s 5i recupere"i pe to i şi c(iar în plus. ?iitorul apară ţ ine celor care sunt maiţ

#îne informa i. ?iitorul apar ine nu acelora careţ ţ au mai mult comparativ cu cei care aumai pu in, ţ ci acelora care ştiu mai multe în raport cu cei care cunosc mai pu ine. ţ

%emodarea rapid■ ă

Cunoştin ele şi informa iile din domeniul t u se du#lea" la fiecare doi sau trei ani.ţ ţ ă ă Kricare ar fi #a"a informa ional pe care o ai, aceasta se învec(eşte rapid. Tre#uie sţ ă ă acumule"i continuu date şi idei noi doar pentru a te men ine.ţ

%in fericire, e!ist un program simplu, din trei p r i, pe care îl po i folosi pentru aă ă ţ ţ r mâne în fruntea grupului. 5am utili"at şi l5am predat multor mii de cursan i şi amă ţ dosare pline cu scrisori de la oameni ale c ror vie i au fost sc(im#ate în totalitate prină ţ acest program. Cele trei c(ei pentru permanenta de"voltare personal şi profesională ă

sunt@ lectura continu , ascultarea continu a proramelor de înv areă ă ăţ şi pre tireaă continu .ă

■ Citeşte în 6iecare zi

6entru a te men ine în vârf în meseria ta, tre#uie s citeşti informa ii legate deţ ă ţ domeniul t u cel pu in o or pe "i, su#liniind şi luând noti e. <ai pu in de o or pe "i te vaă ţ ă ţ ţ ă pime în pericolul de a fi întrecut de competitorii t i. 6rietenul meu,ă im RS(n, dă urmi torul sfat7ă ?!unceşte asupra ta cel pu in la fel de intens precum lucre5i la serviciu.B ţ

<ai mult, ar tre#ui s te tre"eşti în fiecare diminea şi s citeşti ceva educa ională ţă ă ţ între 9 şi ; de minute. +a noti e cu aten ie. Revi"uieşte5 i5le în mod regulat. Reflecţ ţ ţ tea"ă asupra lucrurilor pe care le 5ai înv at şi gândeşte5te cum ai putea s aplici aceste ideiăţ ă noi în via a ta "ilnic .ţ ă

Noloseşte5 i puterea de vi"uali"are pentru a te imagina folosind noua informa ie înţ ţ vreun fel. 'cest lucru î i va m ri semnificativ vite"a cu care înve i şi re ii idei noi şi vaţ ă ţ ţ creşte pro#a#ilitatea de a le între#uin a cu prima oca"ie.ţ

%ac citeşti doar o or pe "i, într5o s pt mân vei teră ă ă ă ă mina o carte. K carte pes pt mân înseamn 0 de c r i pe an. Cinci"eci de c r i pe an înseamm 0 de c r iă ă ă ă ă ţ ă ţ ă ă ţ de5a lungul urm torilor 1 ani. într5im final, vei avea nevoie de o cas mai mare doară ă pentru a5 i ine c r ile şi pro#a#il c i5o vei şi permite.ţ ţ ă ţ ă ţ

■ Contri2uie la 6ormarea ta

Conform 'socia iei 'mericane a ?ân" torilor de Carte, apro!imativ DW dintre adul iiţ ă ţ

americani nu au vi"itat nicio li#r rie în ultimii ciaci ani. 2n american o#işnuit citeşte maiă



pu in de o carte pe an@ 08W dintre americanii adul i nu au lecturat nicio carte înţ ţ întregime de la terminarea liceului.

în era informa iei, dac nu citeşti continuu, eşti în mare pericol s devii învec(it cuţ ă ă trecerea timpului. Totuşi, dac citeşti o or pe "i, câte o carte pe s pt mân , vei o# ineă ă ă ă ă ţ ec(ivalentul unui doctorat în domeniul t u în fiecare an.ă

?ei deveni unul dintre cei mai inteligen i, mai #ine inforţ ma i şi mai productivi oameni dinţ sectorul t u de activitate.ă

Convin&eri■ false

în urm cu câ iva ani, aveam un prieten care citea foarte pu in. u era convins că ţ ţ ă lectura putea face vreo diferen în via a sa ori în veniturile sale. %up terminaţă ţ ă rea şcolii, îşi pierduse o#iceiul de a citi. ' avut o disput cu mine sus inând c lectura nu este atâtă ţ ă de important , între timp, el se str duia s 5şi câştige e!isten a. Era frusă ă ă ţ trat continuu.'facerea sa pierdea vi"i#il teren în fa a competitorilor s i mai #ine informa i.ţ ă ţ ■

Timp de aproape trei ani, l5am încura&at s înceap s citeasc "ilnic. într5un final, aă ă ă ă cedat şi a început s citeasc în fiecare diminea timp de câteva minute. Era uimit deă ă ţă

cât de mult îl a&uta lectura şi de cât de multe lucruri ştia atimci când vor#ea cu clien iiţ s i.ă

Curând, el a început s citeasc , dup cum îi recomană ă ă dasem, câte o or pe "i, o carteă pe s pt mân . într5un an, venitul s u s5a du#lat. %up doi ani, venitul s u s5a du#lată ă ă ă ă ă iar şi. 'st "i el este unul dintre cei mai #ine pl ti i oameni din domeniul s u. =i esteă ă ă ţ ă mândru s îmi spun de fiecare dat când ne vedem c rareori întâlneşte un client careă ă ă ă este la fel de #ine informat ca el despre domeniul lor. =i, cu cât citeşte mai mult, cu atâtdevine mai competent şi mai încre" tor.ă

%entru a c#şti&a mai■ mult, tre2uie să înve iţ mai multRegula este că pentru a câştia mai mult, tre2uie s înve i mai mult.ă ţ u po i avansaţ

în domeniul t u mai repede decât o faci ast "i decât în m sura în care înve i şi practiciă ă ă ţ ceva nou.

Cea de5a doua parte a programului t u de de"voltare personal şi profesional constă ă ă ă în programe de înv are audio. %ac mimca ta presupune deplasare, î i petreci între cinciăţ ă ţ sute şi o mie de ore pe an în maşin . +n ca"ul în care transformi acest interval în timp deă înv are, vei o# ine ec(ivalentul unei perioade cuprinse între trei şi şase luni de câte ăţ ţ de ore pe s pt mân de educa ie suplimentar , doar în r stimpul în care conduci dintr5ă ă ă ţ ă ăun loc într5altul. 'm întâlnit nenumt ra i oameni care şi5au du#lat, şi5au triplat sau şi5auă ţ m rit de patru ori veniturile prin simplul fapt c au ascultat programe de înv are audioă ă ăţ în tim.p ce conduceau.

îrlicip laă toate trainin&-urile

Cel de5al treilea secret pentru înv area continu şi pentru a5 i desc tuşa poten ialulăţ ă ţ ă ţ mental este ca tu s #eneficie"i de toat preg tirea pe care o po i o# ine. %ac ună ă ă ţ ţ ă program de training este oferit în pu#lic, înseamn c s5a dovedit de&a e!trem deă ă eficient. 6ersoana care pre"int cursul are, pro#a#il, mul i ani de e!perien şi esteă ţ ţă posi#il ca ea s fi petrecut sute de ore preg tind aceast form de instruire pe care oă ă ă ă urme"i într5o &um tate de "i sau într5o "i întreag . 2neori, î i po i scuti s pt mâni, luniă ă ţ ţ ă ă sau c(iar ani de munc intens prin participarea la un seminar sus inut de un e!pert careă ă ţ î i e!plic modalit ile practice prin care î i po i face munca mai repede şi mai uşor.ţ ă ăţ ţ ţ

11 /CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+*+ ?+' 'Ţ Ţ



Când com#ini aceste trei elemente7 lectura permanent , ascultarea regulat aă ă programelor audio de învă are şi preg tirea continu , o# ii o com#ina ie e!plo"iv careţ ă ă ţ ţ ă te poate propulsa cu o vite" mai mare decât ai fi putut vreodat f r a&utorul lor.ă ă ă ă

%up cum am men ionat anterior, Nrancis *acon a afirmat7ă ţ cunoştin ele repre5int ţ ă

putere. 'cest lucru este doar par ial adev rat. %e fapt, numai cunoştin ele care pot fiţ ă ţ aplicate pentru scopuri practice pentru altcineva repre"int cu adev rat putere.ă ă *i#liotecile sunt pline de cunoştin e care nu servesc nim nui.ţ ă

6entru a5 i sc(im#a modul de a gândi într5unui po"itiv şi constructiv, tre#uie s 5 iţ ă ţ (r neşti în permanen mintea cu idei noi. Tre#uie s fii la curent cu ce se întâmpl înă ţă ă ă domeniul t u. Tre#uie s te asocie"i în mod regulat cu alte persoane de succes dină ă sectorul t u de speciali"are. Tre#uie s cau i continuu modalit i de a5 i face munca maiă ă ţ ăţ ţ #ine, mai repede, mai ieftin şi mai uşor. Tre#uie s g seşti permanent mi&loace de a5 iă ă ţ servi clien ii mai #ine. Tre#uie s r mâi în vârf în domeniul t u, astfel încât s fii şi sţ ă ă ă ă ă continui s fii tmul dintre cei mai valoroşi oameni din #ranşa ta.ă

m )ândirea f r limiteă ă în era informa iei, ctmoaşterea repre"int totul. +ar cantitatea de cunoştin e pe care oţ ă ţ

po i acumula şi o po i aplica în via a ta este limitat numai de propria am#i ie. u e!ist ,ţ ţ ţ ă ţ ă de fapt, limite în ceea ce po i reali"a, cu e!cepţ ia celor pe care i le sta#ileşti tu însu i.ţ ţ ţ

Cu cât înve i mai mult, cu atât câştigi mai mult. Cu cât devii mai informat în domeniulţ t u, cu atât vei avea mai mult cura& şi mai mult încredere pentru a5 i folosi a#iliă ă ţ t ile înăţ munca ta. Cu cât o# ii mai mult cura& şi mai mult încredere, cu atât va fi mai mareţ ă respectul t u fa de tine însu i şi sentimentul t u de putere personal . ?ei deveniă ţă ţ ă ă de

neoprit în tot ceea ce faci.^EOERC+ ++ %E '.)T+2EŢ

1.începe ast "i s 5 i cree"i propria #i#liotec de c r i din domeniul t u. Citeşte între 9 şiă ă ţ ă ă ţ ă ; de minute "ilnic, su#linia" şi ia noti e cu aten ie.ă ţ ţ

. E!aminea" 5 i succesele şi eşecurile recente şi neaşă ţ teptate din sectorul t u deă activitate. 'r putea s 5 i indice acestea o tendin de care ai putea profitaIă ţ ţă

9.'#ordea" în m.od sistematic fiecare pro#lem din via a ta. +maginea" 5 i c solu iaă ă ţ ă ţ ă ţ este e!act opusul a ceea ce faci în mod curent.

. E!pune5 i continuu mintea la idei şi puncte de vedere noi. 6une multe între# ri. +a înţ ă considerare faptul c ai putea greşi.ă

0. 'scult programe educa ionale audio în maşin . =i c(iar o po i transforma într5o clasă ţ ă ţ ă mo#il , o. 3uniă versitate pe ro i4.ţ

;. /electea" un domeniu în care e!perti"a te5ar putea a&uta s avanse"i în carier .ă ă ă %e"volt 5 i un plan de a studia şi de a înv a tot ceea ce po i afla în acel sector. Nii celă ţ ăţ ţ mai #un în ceea ce faci.

D.'socia" 5te numai cu persoane po"itive, optimiste, creative, fericite, care au scopuriă clare pentru vie ile lor. /tai al turi de câştig tori dac vrei s fii unul dintre ei.ţ ă ă ă ă



,esc tuşeaz - i puterileă ă ţ mentale

1oten ialul unei persoane o2işnuite este asemenea unui uriaş ocean neparcurs, unui ţ nou continent neexplorat, o lume de posi2ilit i care aşteapt s fie adus la lumin şiăţ ă ă ă ă canali5at c tre ceva 2un.ă ă

*R+' TR'C-

Niecare sc(im#are din via a ta va fi re"ultatul ciocnirii dintre mintea ta şi o nou idee.ţ ă +deile repre"int secretul viitorului. Con in r spunsurile la toate pro#lemele tale, precumă ţ ă şi modalit ile de a5 i atinge toate o#iectivele. Tre#uie s devii o persoan careăţ ţ ă ă generea" idei, astfel încât s vii continuu cu altele noi, mai #une, pentru a face faă ă ţă sc(im# rilor şi oportunit ilor constante care au loc în &urul t u.ă ăţ ă

%in fericire, eşti creativ în mod natural. Este o calitate înn scut . Te naşti cu această ă ă însuşire. %ar creativitatea depinde de egea între#uin rii, care stipulea" 7ţă ă ?Aac nu oă

foloseşti, o pier5iB, cel pu in temporar. ?estea #un este c î i po i restimula poten ialulţ ă ă ţ ţ ţ inventiv practicând diversele metode şi te(nici pre"entate în aceast carte.ă < - i proiecte pentru viitor şi &#ndeşte-te■ ă ţ la ce ai realizat p#n înă

prezent6entru a5 i sc(im#a modul de a gândi, este necesar s 5 i de"vol i ideile şi s 5 i puiţ ă ţ ţ ă ţ

imagina ia la încercare despre persoana care ai putea fi, despre lucrurile pe care le5aiţ putea face şi avea. Niecare persoan care reali"ea" lucruri remarca#ile în via începeă ă ţă cu un vis m re sau cu o vi"iune a ceea ce este posi#il pentru ea. 'ceste persoane seă ţ ridic deasupra situa iei lor actuale, deasupra limită ţ ărilor şi pro#lemelor lor şi se

imaginea" tr ind via a pe care şi5ar dori s o ai# . =i tu tre#uie s practici acest mod deă ă ţ ă ă ă a gândi.<ai devreme am discutat despre vi5iunea ta ideal despre tine în viitor.ă K cree"i

gândindu5te la urm torii cinci ani şi imaginându5 i c toate visurile tale s5au transformată ţ ă în realitate. Cum ar ar ta via a ta dac ar fi ideal în fiecare domeniuI 2nde te5ai aflaIă ţ ă ă Cât de mult ai câştigaI =i aşa mai departe.

'poi te întorci la "iua actual şi la situa ia ta pre"ent . Te gândeşti la paşii specifici peă ţ ă care i5ai putea face pentru a5 i folosi oportunit ile şi a5 i dep şi limit rile şi o#stacolele.ţ ăţ ţ ă ă 'ceasta este între#uin area primar a gândirii creative. Repre"int ac iunea de a5 iţ ă ă ţ ţ re"olva pro#lemele şi de a da naştere la descoperiri mentale pe care le po i folosi pentruţ a te mo#ili"a mai eficient c tre atingerea celor mai importante o#iective pentru tine.ă

0rei■ min iţ în una sin&ură

)ândeşti şi ac ione"i în via cu trei min i diferite. 6rima o constituie minteaţ ţă ţ conştient ,ă pe care i5o foloseşti în scopul de a asimila informa ii noi, a le compara cuţ ţ cele actuale şi a le anali"a în func ie de valoarea şi relevan a lor pentru tine, iar apoi teţ ţ (ot r şti dac vei ac iona sau nu. 'ceasta este mintea cu care î i conduci via a şi eă ă ă ţ ţ ţ denumit adesea minteaă o2iectiv .ă

Cea de5a doua minte pe care o utili"e"i este su2conştientul. <intea ta su#conştientă repre"int o #a" de date uriaş , care înregistrea" fiecare gând, idee, emo ie sauă ă ă ă ţ e!perien pe care le ai de5a lungul vie ii tale. 'ceasta este denumit minteaţă ţ ă su2iectiv .ă

Rolul s u const în a5 i men ine toate cuvintele şi ac iunile în conformitate cu conceptulă ă ţ ţ ţ de sine şi cu atitudinile, credin ele, temerile şi pre&udec ile tale actuale. <intea taţ ăţ su#conştient nu ra ionea" , ci doar se supune comen"ilor tale.ă ţ ă



%e asemenea, mintea ta su#conştient este responsaă #il pentru desf şurareaă ă func iilor corpului t u. î i controţ ă ţ lea" sistemul nervos autonom şi # t ile inimii, respira ia,ă ă ă ţ digestia, memoria de #a" şi aşa mai departe. Este aseă menea unui calculator uriaş, atâtde puternic şi de e!act, încât poate procesa un milion de comen"i pe secund . <en ineă ţ un ec(ili#ru e!act între sutele de componente c(imice din toate celulele tale, timp de

de ore pe "i.' treia minte a ta este cea supraconştient .ă 'ceasta repre"int leg tura ta direct cuă ă ă inteligen a infinit . Conţ ă ine toate cunoştin ele şi î i poate furni"a toate ideile şiţ ţ ţ r spunsurile de care vei avea nevoie vreodat pentru a5 i atinge orice o#iectiv î i veiă ă ţ ţ sta#ili. 'ceast minte este sursa inspira iei, imagina iei, a intui iei şi a presentimenă ţ ţ ţ telor.Nunc ionea" de ore pe "i şi î i va aduce c(iar r spunsul potrivit la pro#lema ta, e!actţ ă ţ ă atunci când vei fi preg tit pentru acesta. Este stimulat de o#iective #ine definite, imaginiă mentale vii şi comen"i clare, po"itive su# forma afirma iilor.ţ

'tunci când î i vei folosi toate cele trei min i în armoţ ţ nie, cu fiecare dintre acestea îndeplinind func iile pentru care a fost creat , î i vei reali"a mai multe o#iective, maiţ ă ţ repede decât i5ai imaginat. între#uin area adecvat a celor trei min i ale tale esteţ ţ ă ţ esen ial pentru sc(im#area modului t u de a gândi şi a vie ii tale.ţ ă ă ţ

■ 0rei surse de creativitate

E!ist trei factori principali care stimulea" creativiă ă tatea. 6o i s îi foloseşti pe to i treiţ ă ţ în mod regulat, în tot ceea ce faci. 'cestea sunt7 în primul rând, o2iective dorite cu

ardoare< apoi, pro2leme presante< în al treilea rând, între2 ri canali5ate.ă Când le veiutili"a pe toate, vei începe s genere"i idei cu o frecven care te va uimi.ă ţă

între#uin ând aceste trei metode de stimulare mental 5 o#iective, pro#leme şiţ ă între# ri 5, î i active"i cele trei min i în mod simultan şi începi s func ione"i la niveluriă ţ ţ ă ţ mult mai ridicate decât persoanele o#işnuite.

■ 92iective dorite cu ardoare6rimul factor este clar definit, un o2iectiv dorit intens. Tre#uie s ştii e!act ce vrei, s 5ă ă

i sta#ileşti im termen limit , s îl defineşti m sura#il şi s de"vol i im plan penţ ă ă ă ă ţ truatingerea lui asupra c ruia s munceşti în fiecare "i. E!ist o rela ie direct între cât deă ă ă ţ ă #ine definit î i este scopul pe care îl urm reşti şi cât de multe idei î i vor veni pentru a51ţ ă ţ atinge.

2na dintre cele mai puternice modalit i de a5 i armoăţ ţ ni"a activit ile celor trei min i şiăţ ţ de a5 i activa puterile creative este aceea de a5 i rescrie o#iectivele la timpul pre"ent înţ ţ fiecare diminea .ţă

la5 i o agend cu spiral . în fiecare diminea , dup lectura "ilnic , acord 5 i câtevaţ ă ă ţă ă ă ă ţ

minute şi rescrie5 i elurile principale la timpul pre"ent, e!act ca şi cum ar e!ista de&a.ţ ţ %up ce le5ai scris, vi"uali"ea" fiecare o#iectiv timp de câteva secunde de parc ar fiă ă ă de&a îndeplinit. ?i"uali"ea" fiecare scop în mintea ta de parc ar e!ista de&a. 'poi,ă ă "âm#eşte, rela!ea" 5te şi eli#erea" 5te.ă ă

'ceast metod de a5 i rescrie o#iectivele în fiecare diminea , de a le vi"uali"a deă ă ţ ţă parc ar fi de&a îndeplinite şi apoi de a te rela!a cu o încredere deplin constituie o parteă ă esen ial a cre rii imui ec(ivalent mental al lucruţ ă ă rilor pe care le doreşti.

Nolosind aceast te(nic , vei contri#ui la materialiă ă "area o#iectivelor tale e!act atuncicând vei fi preg tit pentru finali"area lor. /criindu5 i şi rescriindu5 i scopuă ţ ţ rile, le adânceştidin ce în ce mai mult în su#conştientul t u. a un anumit moment, î i active"i minteaă ţ supraconştient . 'tunci, vei începe s atragi în via a ta oamenii şi circumstan ele care teă ă ţ ţ pot a&uta s 5 i atingi elurile.ă ţ ţ

%E/C T2=E' 5 + 62TER+E <ET'EĂ Ă Ţ



(imte intens■

Emo ia este c(eia. Cu cât î i doreşti mai intens un o#iectiv, cu atât acesta seţ ţ materiali"ea" mai rapid. Com#inarea ideii elului t u cu emo ia intens a dorin ei esteă ţ ă ţ ă ţ similar ap s rii pedalei de accelera ie a poten iaă ă ă ţ ţ lului t u mental. <intea ta va acceleraă şi va genera idei pentru îndeplinirea o#iectivului. Cu cât vei avea o atitudine maientu"iast şi po"itiv despre îndeplinirea oriă ă c rui lucru, cu atât mai repede mimceşteă mintea ta pentru a51 aduce în via a ta.ţ

)ândeşte5te ce sen"a ie ai încerca dac i5ai atinge scoţ ă ţ pul. Te5ai sim i mândru, fericit,ţ uşurat, #ucuros sau #ine dispusI Kricare ar fi acea emo ie, ar tre#ui s te imagine"i cuţ ă încredere şi cu mul umire #ucurându5te e!act de acel sentiment pe care l5ai avea dacţ ă o#iectivul t u ar fi de&a o parte a vie ii tale.ă ţ

%ac vrei s câştigi mai mul i #ani şi s ai un standard de via mai ridicat,ă ă ţ ă ţă imaginea" 5 i c eşti de&a acolo, tră ţ ă ăind via a pe care i5o doreşti. înc(ipuie5 i cum te5aiţ ţ ţ sim i.ţ înc(ide oc(ii şi simte intens sentimentul de fericire, #ucurie şi de satisfac ie interioar .ţ ă

'tunci când po i com#ina o imagine mental clar a o#iectivului t u cu emo ia peţ ă ă ă ţ

care ai avea5o dac acesta ar fi îndeplinit, î i active"i puterile superioare ale min ii. î iă ţ ţ ţ stimule"i creativitatea. î i vin idei care te vor a&uta s 5 i îndeplineşti elul mai repede.ţ ă ţ ţ

^ 6ro#lemele ca oportunit iiă

Cel de5al doilea factor care î i stimulea" creativitatea şi î i activea" latura po"itivţ ă ţ ă ă este repre"entat de pro2lemele presante. umiai atunci când ai de5a face cu presiuneapro#lemelor şi a o#stacolelor, devii motivat s ac ioă ţ ne"i la cel mai #un nivel mental alt u. Confruntarea cu dificult ile inevita#ile ale vie ii şi re"olvarea lor te fac mai puternică ăţ ţ şi mai inteligent şi aduc la lumin lucrurile cele mai #une din tine.ă

<a&oritatea oamenilor nu în elege natura greut ilor. 6ro#lemele repre"int o parteţ ăţ ă normal şi necesar a vie ii. /unt inevita#ile şi nu te po i sustrage din fa a lor. 'par înă ă ţ ţ ţ

ciuda eforturilor tale sus inute de a le evita. %e aceea, vin f r a fi aşteptate.ţ ă ă/ingura parte a unei pro#leme asupra c reia ai control esteă r spunsulă t u laă

dificult ile inerente ale vie ii. Kamenii eficien i r spund în mod po"itiv şi constructiv laăţ ţ ţ ă pro#leme. 'stfel, ei demonstrea" c şi5au de"voltat niveă ă luri înalte ale 3a#ilit ii de aăţ r spunde eficient4 atunci când se confrunt cu dificult i neaşteptate sau nedorite.ă ă ăţ

6ro#lemele de orice fel aduc la lumiin cele mai #une calit i ale tale. Te fac puternică ăţ şi plin de resurse. Cu cât greut ile tale vor fi mai presante şi cu cât vei investi mai multeăţ emo ii în solu ionarea lor, cu atât vei deveni mai creativ. %e fiecare dat când re"o(d oţ ţ ă pro#lem în mod constructiv, devii mai inteligent şi mai eficient. %rept urmare, teă preg teşti pentru re"olvarea unor dificult i şi mai mari, şi mai importante.ă ăţ

L 'şterne5ti gândurile pe (ârtieK modalitate de a5 i îm#un t i a#ilitatea de a re"olva pro#leme şi de a5 i stimulaţ ă ăţ ţ

creativitatea este aceea de a5 i scrie gândurile pe (ârtie. 'cord 5 i câteva momente penţ ă ţ 5tru a te între#a@ ?Care este cu exactitate pro2lemaGB 'poi scrie r spunsul într5o formă ă care descrie la fel de precis c(estiunea respectiv .ă

Te po i între#a apoi7 3Ceţ altceva constituie o pro2lem GBă Tre#uie s fii atent la oriceă pro#lem pentru care e!ist o singur defini ie. Cel mai r u lucru pe care l5ai putea faceă ă ă ţ ă ar fi s re"olvi pro#lema greşit . Cu cât po i s defineşti o pro#lem în mai multeă ă ţ ă ă modalit i, cu atât po i s a&ungi mai repede la o solu ie.ăţ ţ ă ţ

Kricare ar fi dificult ile, o#stacolele, provoc rile sau factorii care î i pun piedici sau teăţ ă ţ trag înapoi, tre#uie s îi defineşti în scris. în medicin e!ist o "ical 7ă ă ă ă ?Aianosticul

potrivit repre5int :um tate din vindecare.Bă ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



2neori, când vei începe s defineşti o pro#lem , vei descoperi c este vor#a, de fapt,ă ă ă despre o 3pro#lem cioră c(ine4. 'ceasta înseamn c e!ist o pro#lem ma&or înso ită ă ă ă ă ţ ă de câteva pro#leme mai mici. Cele mai multe pro#leme cu care te vei confrimta vor ficonstituite din mai multe pro#leme mai mici. 'desea, într5o situa ie difiţ cil , e!ist oă ă singur pro#lem ma&or care tre#uie re"olă ă ă vat înainte de a fi solu ionate cele mai mici.ă ţ

Cea mai #un a#ordare pentru acest tip de situa ie este s determini pro#lemaă ţ ă principal şi apoi s 5i defineşti separat p r ile individuale. +dentifici pro#lema principală ă ă ţ ă care tre#uie re"olvat întâi şi apoi le re"olvi şi pe cele mai mici în ordine. 2neori,ă solu ionarea unei p r i a pro#leţ ă ţ mei conduce la re"olvarea întregii situa ii.ţ■ 92iectivele sunt doar pro2leme

2n o#iectiv pe care înc nu l5ai îndeplinit este doar o pro#lem pe care înc nu aiă ă ă re"olvat5o. %e aceea, succesul a fost definit ca a2ilitatea de a solu iona pro2leme. ţ %acă nu câştigi suma de #ani pe care i5ai dori5o, aceasta este o pro#lem nere"olvat . +ar înţ ă ă ca"ul în care nu te #ucuri de o stare de s n tate şi de o form fi"ic la care aspiri,ă ă ă ă acestea sunt doar pro#leme pe care tre#uie s le solu ioă ţ ne"i. 2n o#stacol între tine şio#iectivul t u este doar o pro#lem care aşteapt o solu ie. Krice limitare care te trageă ă ă ţ

înapoi repre"int doar o alt pro#lemt care aşteapt s fie re"olvat de tine.ă ă ă ă ă ă în fiecare ca", sarcina ta este s nu laşi pro#lema s te acapare"e, ci s fii tu st până ă ă ă

pe pro#lem .ă

■ <işa postului t uă

%ac te5aş între#a cum î i câştigi e!isten a, mi5ai preă ţ ţ ci"a denumirea po"i iei taleţ actuale sau fişa postului t u. %ar oricare ar fi titlul t u, adev rata ta slu&# este s re"olviă ă ă ă ă pro#leme. Tu faci acest lucru întreaga "i. 'ceast a#ilitate este cea care te face valoros.ă Tu eşti de profesie o persoan care re"olv pro#leme. /uccesul t u în carier esteă ă ă ă determinat de cât de eficient solu ione"i pro#lemele şi atingi o#iectivele postului t u.ţ ă

/ nu te plângi niciodat despre pro#lemele tale la locul t u de munc . 'r tre#ui s fiiă ă ă ă ă recmiosc tor pentru faptul c e!ist . %ac nu ai avea pro#leme la serviciu, nu ai aveaă ă ă ă niciun loc de munc . 'tunci când oamenii nu sunt capa#ili s re"olve pro#lemele careă ă apar în munca lor, ei simt înlocui i rapid de al ii care pot. +ar dac devii o persoan careţ ţ ă ă re"olv e!celent pro#lemele, eşti promovat pentru a solu iona altele şi mai mari, şi maiă ţ im.portante.

%e acum înainte, consider 5te o persoan care re"olv pro#leme. /ingura între#areă ă ă este7 cât de 2un eşti în ceea ce faciG K#iectivul t u este s devii e!celent în solu ionareaă ă ţ oric rei pro#leme cu care te5ai putea confrunta.ă

< 6une între# ri specificeă

Cea de5a treia modalitate de a5 i activa creativitatea este aceea de a pune între# riţ ă specifice. între# rile #ine formuă late, provocatoare î i activea" mintea şi î i stimulea"ţ ă ţ ă gândirea. Cei mai #imi consultan i se descriu adesea ca 3insultan i4. Ei nu oferţ ţ ă r spimsuri. în sc(im#, îşi for ea" clien ii s îşi pun între# ri dificile şi s r spimd laă ţ ă ţ ă ă ă ă ă ă acestea.

6entru a5 i stim]ula creativitatea, şi tu tre#uie s î i pui nişte între# ri dificile şi apoiţ ă ţ ă s î i pui la îndoial r spună ţ ă ă surile.

î i aduci aminte de gândirea de la "eroI întrea# 5te tot timpul7 3%ac nu aş face ceeaţ ă ă ce fac în pre"ent, aş începe ast "i de la "ero ştiind ce cimosc la ora actual I4 ?ei fi uimită ă de cât de creativ vei deveni atunci când vei începe s 5 i anali"e"i fiecare aspect al vie ii,ă ţ ţ de parc ai putea alege s o iei de la cap t, dac ai vrea, pe #a"a cunoştină ă ă ă elor şiţ

e!perien elor tale actuale.ţ




'desea, r spunsul la cea mai mare dilem a ta este s întrerupi, pur şi simplu, oă ă ă activitate. %ac nu merge #ine, uneori cel mai în elept lucru pe care îl po i face este să ţ ţ ă a#andone"i un mod de a ac iona. întrea# 5te întotdeauna7ţ ă ?Care este cea mai simpl şiă mai direct solu ie pentru aceast pro2lem G Bă ţ ă ă

Claritatea este totul■

<ai e!ist şi alte între# ri pe care i le po i pune pentru a5 i stimula creativitatea 5 deă ă ţ ţ ţ e!emplu7 ?Ce încerc s facGBă R spunde foarte e!act la aceast între#are.ă ă

%e fiecare dat când eşti frustrat sau întâlneşti greut i în îndeplinirea unui o#iectivă ăţ sau în o# inerea unui re"ultat, întrea# 5te7ţ ă ?Cum încerc s fac acest lucruGBă şi ?xist oă

modalitate mai 2un GBă u te îndr gosti de metodele tale actuale.ăCare sunt presupimerile taleI Care sunt supo"i iile tale evidente şi care, celeţ

inconştienteI Ce anume cre"i tu c este adev rat, iar dac aceste lucruri nu ar fi reale,ă ă ă modul t u de a gândi s5ar sc(im#a cu totulI 'le! <cJen"ie a scris7 36resupunerile greşiteă repre"int #a"a oric rui eşec.4ă ă

%ro2lema real■ ă

ucre" adesea cu agen ii unor companii, care încearc s promove"e un nou produsţ ă ă sau serviciu şi întâmpin greut i pe pia . 'tunci când c ut m motivele pro#leă ăţ ţă ă ă melor lor în afaceri, ei îmi arat , de o#icei, o list lung de dificult i legate de pu#licitate,ă ă ă ăţ promovare, oameni, vân" ri, distri#u ie, livr ri şi servicii. Totuşi, cau"a principal esteă ţ ă ă mereu aceea că vân5 rile lor nu sunt suficient de mari.ă

e pun trei între# ri. 'cestea sunt între# ri la care po i recurge atunci când evalue"iă ă ţ orice produs sau serviciu poten ial pentru orice pia .ţ ţă

6rima între#are este7 ?xist o pia GBă ţă E!ist oameni care pot şi vor cump ra acestă ă produs sau serviciu aflat în competi ie cu alte produse sau servicii oferite în pre"entIţ <ul i oameni încep s de"volte afaceri f r a5şi da seama cât de greu este s atragi unţ ă ă ă ă client de la un alt furni"or dac acest client este mul umit în pre"ent de cel lalt vân" tor.ă ţ ă ă

%ac r spunsul conducerii companiei este7 3%a, e!ist cu siguran o pia pentruă ă ă ţă ţă ceea ce vindem. E!ist oameni care doresc acest produs>serviciu şi sunt dispuşi s îlă ă cumpere de la noi4, urm toarea mea între#are sun astfel7ă ă ?ste pia a suficient de ţ

mareGB %e multe ori, un produs sau serviciu se dovedeşte #un, valoros şi de calitate, darnu e!ist o pia suficient de mare pentru a &ustifica investi ia de timp şi energieă ţă ţ necesare pentru a51 promova. E!ist modalit i mai #une şi mai profita#ile de a folosiă ăţ acei #ani.

%e ce eşuea" companiile■ ă

<ul i oameni a&ung la faliment, în special în afacerile de"voltate de ei înşişi, deoareceţ pia a nu este, pur şi simţ plu, suficient de mare pentru ca ei s vând destul, astfel încâtă ă s 5şi &ustifice eforturile şi c(eltuielile legate de proă duc ia produsului sau serviciului, înţ primul rând. Niecare investi ie tre#uie comparat cu alte investi ii posi#ile care suntţ ă ţ disponi#ile în acelaşi timp. 6ot e!ista variante mai #une pentru a5 i valorifica timpul şiţ #anii.

'cest principiu se aplic şi personalit ii tale. /copul t u este să ăţ ă ă te investeşti în aşafel, încât s o# ii cel mai mare profit pe energie. E!ist mii de modalit i diferite în careă ţ ă ăţ î i po i petrece timpul şi via a. Tu însu i eşti cea mai valoroas resurs şi tre#uie s oţ ţ ţ ţ ă ă ă investeşti mereu acolo unde po i o# ine cel mai #un re"ultat.ţ ţ

Cea de5a treia între#are pe care le5o pun clien ilor mei e urm toarea7ţ ă ?Aac exist oă ă pia suficient de mare, e destul de concentrat pentru a; i putea promova şi vinde ţă ă ţ

produsele într;o modalitate eficient din punct de vedere al costurilorGBă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



'ceast între#are final este cea care îngroap , de o#icei, ideea unui produs nou. %a,ă ă ă e!ist o pia şi da, pia a este suficient de mare, dar pia a acoper o "on geografică ţă ţ ţ ă ă ă atât de întins , încât se dovedeşte imposi#il s vin"i în mod eficient.ă ă

< )ândeşte5te la limit riă

K #un modalitate de a g si solu ii creative pentru pro#lemele tale este s apliciă ă ţ ă 3teoria limit rilor4. 'ceasta stipulea" c , în orice proces sau serie de activit i, e!istă ă ă ăţ ă unfactor care limitea5 .ă 'par #loca&e care determin vite"aăC care a&ungi din locul la care te afli la cel în care doreşti s fii. /implul fapt c identificiă ă limit rile critice din mediul t u î i ofer adesea idei care te a&ut s le îndep rte"i.ă ă ţ ă ă ă ă

%e e!emplu, s spunem c scopul t u este s î i du#le"i venitul de5a lungulă ă ă ă ţ urm torilor trei pân la cinci ani. începi s identifici limit rile pentru atingerea acestuiă ă ă ă o#iectiv între#ându5te7 3%e ce nu este venitul meu de&a du#luI4

Nii cinstit. 6une5 i între# ri dure7 %e ce nu câştigiţ ă de:a de dou ori mai mult fa deă ţă cât câştigi ast "iI Ce te re ineI %intre toate lucrurile care te trag înapoi, care esteă ţ factorul principal care te limitea" şi determin cât de repede î i vei atinge o#iectivulIă ă ţ

■ Aplic re&ula D=E7=ă

Regula 8> pare s se aplice şi limit rilor, dar într5un mod anume. în conte!t,ă ă aceast regul stipulea" c 8W dintre limit rile care te re in din a5 i atinge o#iectivulă ă ă ă ă ţ ţ se afl înă interiorul t u. /e g sesc mai degra# în tine şi nu în mediul t u.ă ă ă ă

umai W dintre factorii care te trag înapoi se afl în lumeaă exterioar .ă 'ceastă descoperire repre"int un şoc pentru cei mai mul i oameni. <area ma&oritate a oameă ţ nilorcrede c pro#lemele lor ma&ore sunt create sau cauă "ate de situa iile şi de oamenii dinţ &urul lor. %e o#icei, acest lucru nu este adev rat. Cele mai multe dintre motivele pentruă care nu avarise"i au leg tur cu lipsa ta de a#ilit i, resurse sau calit i personale.ă ă ăţ ăţ

■ ,u2leaz -ti venitulăf

/ presupunem c lucre"i în vân" ri. %oreşti s 5 i du#le"i venitul în urm torii trei5cinciă ă ă ă ţ ă ani sau c(iar mai curând. 6rima limitare important pe care o vei identifica esteă cantitatea de produse sau servicii pe care tre#uie s o vin"i. %ac po i re"olva această ă ţ ă pro#lem , î i vei îndeplini o#iectivul.ă ţ

Kdat ce ai identificat aceast limitare principal , te între#i apoi7 3Care este limitareaă ă ă din spatele acesteiaI4 R să punsul ar putea fi num rul de clien i poten iali pe care ară ţ ţ tre#ui s îi g seşti. %ac ai putea vor#i cu suficien i clien i poten iali, pro#a#il c i5aiă ă ă ţ ţ ţ ă ţ putea du#la vân" rile şi venitul.ă

'poi te ui i dincolo de aceast limitare şi te între#i ce anume cau"ea" restric ia înţ ă ă ţ

spe . 'ceasta din urm poate fi a#ilitatea ta de a c uta ceva ce se afl în interiorul t uţă ă ă ă ă şi nu pe pia .ţă

■ it -te în :urul t uă ă

K #un modalitate de a determina dac limitarea e intern sau e!tern este s te ui iă ă ă ă ă ţ în &urul t u şi s ve"i dac altcineva îşi îndeplineşte aceleaşi o#iective pe care şi tu vreiă ă ă s le finali"e"i. Câştig de&a cineva de dou ori mai mult decât tine din vân"area aceluiaşiă ă ă produs sau serviciu pe aceeaşi pia I %ac altcineva face de&a acest lucru, atunciţă ă limitarea este intern ,ă nu e!tern . Repre"int ceva din untrul t u. Este vor#a de lipsaă ă ă ă unei anumite a#ilit i sau calit i pe care tre#uie s o dep şeşti.ăţ ăţ ă ă

/e spune c 7ă ?)tunci când lupta unei persoane începe cu ea îns şi, ea are într;adev r ă ă valoare.B K persoan superioar îşi pune mereu aceast între#are7ă ă ă ?Ce anume din minem trae înapoiGBă Kamenii superiori se uit întâi la ei. Este foarte proă #a#il s e!iste cevaă




în lumea ta e!terioar care ac ionea" ca o frân asupra poten ialului t u, dar tre#uie să ţ ă ă ţ ă ă începi s cau i în untru. E!ist multe şanse s g seşti acolo cau"a.ă ţ ă ă ă ă

■ <oloseşte- i resurseleţ

'tunci când î i vei folosi aceste resurse în mod regulat, î i vei stimula a#ilitateaţ ţ creativ şi î i vei aprinde luminile mentale, asemenea efectului unui far într5o cameră ţ ă întunecat .ă

Kdat ce î i sta#ileşti o#iective clare şi ai o dorin ar"ă ţ ţă ătoare de a le atinge, î iţ active"i mintea creativ . %ac î i com#ini elurile cu pro#lemele presante, definite clar,ă ă ţ ţ genere"i mai multe idei. +ar în ca"ul în care î i pui tot timpul între# ri canali"ate ce î iţ ă ţ stimulea" gândirea, a&ungi s ve"i posi#ilit i mai multe şi mai #une în fiecare situa ie.ă ă ăţ ţ =i când î i identifici limit rile principale în atingerea oric rui o#iectiv sau în solu ionareaţ ă ă ţ oric rei pro#leme, începi s ac ione"i ca um geniu. Te plase"i pe drumul c tre succes şiă ă ţ ă reali" ri de e!cep ie.ă ţ

L Noloseşte5 i toat inteligen aţ ă ţConform cercet rilor lui LoPard )amer, de la 2niveră sitatea Larvard, şi ale lui C(arles

Land din 'nglia, pose"i cel pu in 1 tipuri diferite de inteligen . %e5a limgul anilor deţ ţă şcoal , ai fost testat numai pe #a"a inteligen elor tale ver#ale şi matematice. %ar studiileă ţ din ultimii ani indic faptul c ai mai multe tipuri de inteligen şi c po i fi im geniu înă ă ţă ă ţ oricare dintre acestea@ atunci când sunt com#inate, î i permit s reali"e"i lucruriţ ă e!traordinare. 6rimul t u scop este s 5 i identifici inteligen ele sau inteligen aă ă ţ ţ ţ predomi;

nant <ă apoi foloseşte mai mult din acea inteligen în orice încerci s reali"e"i.ţă ă

+nteligen a ver#al■ ţ ă

6rima ta inteligen este ceaţă ver2al .ă '^ceasta repre"int a#ilitatea ta de a vor#i,ă utili"area lim#a&ului. Capacitatea de a în elege şi de a folosi #ine lim#a&ul este asociatţ ă cu succesul în orice domeniu care implic şi comunicare cu ceilal i. în fiecare societate,ă ţ e!ist o rela ie direct între nivelul de fluent în lim#a ta nativ si venitul t u. C(iar po iă ţ ă ă ă ă ţ s î i creşti şansele şi rata de promovare prin învă ţ ă area şi folosirea mai multor cuvinte.ţ

%e fapt, fiecare cuvânt este un instrument pentru e!primarea unui gând. Cu cât ştii şi în elegi mai multe cuvinte, cu atât po i forma idei şi gânduri mai comple!e. Cu câtţ ţ voca#ularul t u este mai #ogat, cu atât vei fi mai respectat şi mai ascultat de ceilal i. %eă ţ aceea, a#ilit ile ver#ale sunt considerate o m sur de #a" a inteligen ei.ăţ ă ă ă ţ

■ Inteli&en a matematicţ ă

' doua inteligen folosit pentru m surarea +U5ului Acoeficientului de inteligen :ţă ă ă ţă este cea matematic .ă 'ceasta constituie îndemânarea ta de a folosi numerele, de aaduna, a sc dca, a împ r i şi a înmul i. în afaceri, aceasta este a#ilitatea ta de a citiă ă ţ ţ informa ii financiare şi de a de"volta proiec ii financiare. Cu cât ştii mai multe despreţ ţ pre uri, costuri, c(eltuieli şi rate financiare, cu atât vei lua deci"ii mai #ime şi vei deveniţ mai valoros.

<ul i oameni cred c nu au a#ilit i legate de numere. %e aceea, ei evit oriceţ ă ăţ ă dom.eniu sau activitate în care este nevoie de fluen financiar pentru a avea succes.ţă ă 'cest lucru poate fi fatal dac unul dintre o#iectivele tale este s o# ii independenă ă ţ ţă financiar . %in fericire, po i înv a s în elegi calculele importante din afacerea ta cuă ţ ăţ ă ţ pu in stuţ diu şi efort. %rept urmare, vei fi mult mai competent şi mai capa#il de a luadeci"ii #une pentru tot restul vie ii tale în afaceri.ţ

■ Inteli&en aţ fi"ică

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



'l treilea domeniu în care po i fi un geniu este inteliţ gen aţ fi5ic .ă 'cesta este tipul deinteligen de care se #ucur atle ii de performan , cu a#ilit i e!traordinare deţă ă ţ ţă ăţ coordonare a mişc rilor şi de folosire a corpurilor lor. K persoan poate pica testeleă ă ver#ale şi de matematic de la şcoal şi poate fi, în acelaşi timp, un atlet de succes, c(iară ă dac acest lucru nu va ap rea pe nicio fiş cu re"ulă ă ă tatele sale.

<ul i oameni se vând ieftin prin faptul c au impresia c nu dau dovad de însuşiriţ ă ă ă deose#ite la sport sau la alte activit i fi"ice. ?estea #un este c , având parte de instruăţ ă ă 5irea potrivit , po i practica #ine nenum rate sporturi, precum înotul, patina&ul sau sc(iul.ă ţ ă Este vor#a numai despre dorin din partea ta. 'i mult mai mult a#ilitate fi"ic decât aiţă ă ă folosit pân în pre"ent.ă

■ Inteli&en a muzicalţ ă

Cea de5a patra form de inteligen a ta poate fiă ţă mu5ical .ă /e poate ca un <o"art sauun *eet(oven s nu fi fost #un la sport sau la şcoal şi totuşi s5au dovedit capa#ili să ă ă comp!m unele dintre cele mai frumoase compo"i ii de mu"ic clasic din toateă ţ ă ă timpurile. <ul i dintre mu"icienii de top şi dintre cânt re ii populari din "ilele noastre auţ ă ţ avut re"ultate sla#e la şcoal , dar au demonstrat c posed o a#ilitate e!cep ional de aă ă ă ţ ă

crea şi de a e!prima mu"ic . Ei au reuşit astfel s a&ung la performan e mu"iă ă ă ţ calee!cep ionale.ţ

■ Inteli&en a vizualo-spa ialţ ţ ă

Cel de5al cincilea domeniu de poten ial mental al t u îl repre"int inteligen aţ ă ă ţ vi5ualo;spa ial . ţ ă 'ceasta este a#ilitatea de a vedea şi de a crea forme şi modele. 2n ar(itect, uninginer, im pictor sau o persoan care şi5a de"voltat capacitatea de a vi"uali"a foarte clară posed o asemenea inteligen .ă ţă

2n ar(itect, de e!emplu, poate fi capa#il s de"volte, întâi în mintea sa şi apoi peă (ârtie, cl diri frumoase pe care apoi oamenii cu inteligen matematic vor fi în stare să ţă ă ă le transforme în proiecte şi dimensiuni e!acte pentru constructie.

Este e!act inteligen a pe care o foloseşti pentru vi"ua5 li"a&rea o#iectivelor tale cuţ oc(ii min ii înainte ca elurile respective s ia naştere în realitate. 'ceasta este o inteliţ ţ ă 5gen şi o a#ilitate pe care le po i de"volta prin practic .ţă ţ ă

Inteli&en a interpersonal■ ţ ă

' şasea form de inteligen esteă ţă interpersonală şi e cea mai #in pl tit form deă ă ă ă inteligen în /tatele 2nite. Repre"int a#ilitatea de a comunica, a negocia, a influen a şiţă ă ţ a convinge al i oameni. Este caracteri"at de un nivel înalt de sensi#ilitate la gândurile,ţ ă sentimentele, motiva iile şi dorin ele celorlal i. K persoan cu o inteligen interpersonalţ ţ ţ ă ţă ă ridicat are îndemânarea de a interac iona eficient cu oamenii pentru a re"olva eficientă ţ lucrurile.

<anagerii de succes, conduc torii de ec(ip şi c(iar ofi erii din armat au, de o#icei,ă ă ţ ă o inteligen interperţă sonal foarte de"voltat . %rept urmare, oamenii vor s lucre"e şi să ă ă ă coopere"e cu ei pentru a îndeplini o#iectivele grupului.

Kamenii de vân" ri pl ti i cel mai #ine sunt aceia care se dovedesc foarte #uni în a5iă ă ţ convinge pe al ii s le cumpere produsele sau serviciile. Cei mai eficien i oameni deţ ă ţ afaceri, consultan i şi profesionişti dau dovad de acest tip de inteligen în modţ ă ţă constant. Este cu adev rat prină cipala a#ilitate a imui politician de succes. =i acest dome5niu poate repre"enta sfera ta de e!celen .ţă

Inteli&en a intrapersonal■ ţ ă

Cea de5a şaptea form de inteligen este ceaă ţă intrapersonal .ă 'ceasta constituiea#i(tatea de a fi conştient de tine însu i 5 cine eşti şi cine nu eşti. 'vând aceast inteliţ ă 5




gen , ştii e!act ce vrei şi ce nu vrei. Eşti capa#il s î i sta#ileşti o#iective şi sţă ă ţ ă întocm.eşti planuri pentru îndeplinirea lor. Kamenii caracteri"a i printr5un nivel înalt deţ inteligen intrapersonal fac introspec ii. Ei reflectea" asupra modului în care gândescţă ă ţ ă şi simt. Ca urmare a faptului c se în eleg mai #îne pe ei înşişi, sunt mai eficien i înă ţ ţ rela iile cu ceilal i.ţ ţ

Cu cât este mai ridicat nivelul t u de conştiin de sine, câştigat prin reflec ii şiă ţă ţ introspec ii, cu atât este mai mare nivelul t u deţ ă auto;în eleere. ţ Cu cât te vei în elegeţ mai #ine şi vei şti de ce gândeşti şi sim i în modul în care o faci, cu atât va fi mai ridicatţ nivelul t u deă auto;acceptare. Cu cât te accep i mai mult ca o persoan valoroas , cuţ ă ă atât te placi şi te respec i mai mult. =i cu cât te placi mai mult, cu atât îi placi mai multţ pe ceilal i iar ei pe tine. +nteligen a intrapersonal este foarte important pentru o viaţ ţ ă ă ţă fericit şi plin de succes şi o po i de"volta prin practic .ă ă ţ ă

Inteli&en a■ ţ antreprenorială

' opta form de inteligen este ceaă ţă antreprenorial .ă 'ceasta constituie a#ilitatea dea o#serva oportunit ile e!istente pe pia şi de a aduce apoi laolalt resurse variateăţ ţă ă

pentru a produce produse şi servicii care pot fi vândute cu un profit. +nteligen aţ antreprenorial repreă "int unul dintre cele mai #ine pl tite tipuri de inteligen dină ă ţă societatea noastr de ast "i şi, de asemenea, funda ia tuturor afacerilor de succes, careă ă ţ se de"volt rapid.ă

Cei mai mul i dintre cei care au a&uns milionari şi miliardari prin for e proprii auţ ţ început f r nimic şi şi5au creat averile prin folosirea inteligen ei antreprenoriale aplicată ă ţ ă la oportunit ile e!istente ale pie ei. *ill )ates a renun at la studiile la Larvard cu scopulăţ ţ ţ de a fonda <icrosoft, având ideea de"volt rii de softPare pentru pia a de calculatoareă ţ personale, în curs de formare. <ic(ael %ell a început s asam#le"e calculatoareă personale în camera sa de la colegiu. Ei au avut niveluri ridicate de inteligenţă antreprenorial . =i tu ai, pro#a#il.ă

2 +nteligen a intuitivţ ă

Cea de5a noua form de inteligen este ceaă ţă intuitiv .ă 'ceasta repre"int a#ilitateaă de a sim i dac o situa ie e &ust sau nu, de a anali"a oamenii repede şi corect şi de aţ ă ţ ă veni cu idei f r vreo leg tur cu logica sau preg tirea ta.ă ă ă ă ă

<ul i oameni îi evaluea" foarte #ine pe ceilal i. Ei par a şti nenum rate lucruriţ ă ţ ă despre o persoan la numai câteva secunde dup ce au întâlnit5o sau doar la au"ul vociiă ă acesteia.

+ntui ia femeilor este mai respectat decât cea a # rţ ă ă #a ilor. %ar când # r#a ii şiţ ă ţ femeile sunt testa i în ceea ce priveşte intui ia, ei au re"ultate similare. 'tunci, de ce resţ ţ 5

pect m atât de mult intui ia femeilorI %eoarece femeile însele îşi ascult şi au încredereă ţ ă mai mult în intui ia lor decât # r#a ii.ţ ă ţ%in fericire, inteligen a ta intuitiv este înn scut şi poate fi îm#un t it prinţ ă ă ă ă ăţ ă

practic . Cu cât î i ascul i şi ai încredere mai mult în intui ia ta, vei primi r spunsuri maiă ţ ţ ă ţ ă multe şi mai #une de la aceast form aparte de gână ă dire. 'utoarea ane 6onder a spus că ?2 r2a ii şi femeile încep s devin m re i atunci când încep s îşi ascidte vocileă ţ ă ă ă ţ ă

interioare.B

+nteligen a■ ţ a2stractă

' "ecea form de inteligen este ceaă ţă a2stract ă sau conceptual . 'ceasta repre"intă ă genul de inteligen pe care 15a avut Einstein atunci când s5a imaginat mergând pe oţă ra" de lumin şi a putut astfel formula teoria relativit ii, ce a revolu ionat completă ă ăţ ţ domeniul fi"icii.

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



Kmul de ştiin E'. JeMule a v "ut un şarpe uriaş incol cindu5se şi muşcându5şiţă ă ă propria coad . 'cesta a fost pentru el im indiciu în ela#orarea structurii în form de inel aă ă moleculei de #en"en, o descoperire important a secolului nostru.ă

'desea în via î i va veni #rusc în minte o idee sau o imagine care com#in şiţă ţ ă sinteti"ea" câ iva factori. Re"ulă ţ tatul îl poate constitui o nou idee de afaceri, aşa cum aă

avut Ra Jroc atunci când a o#seriYat metodele de produc ie în mas pentru preg tireaţ ă ă (am#urgerilor şi a cartofilor pr &i i, de"voltate de fra ii <c%onald din /an *emardino. Cuă ţ ţ aceast idee, el a pus #a"ele Corpora iei <c%onald, care are 9 de restaurante,ă ţ

li +nteligen ele tale te fac unicţ

+nteligen ele tale com#inate te fac un poten ial geniu şi, de asemenea, te diferen ia"ţ ţ ţ ă de oricine altcineva care a tr it vreodat . )ândeşte5te la tine astfel7 imaginea" 5 i că ă ă ţ ă aceste 1 tipuri de inteligen sunt precum cele 1 cifre de la K la B. %ac te vei gândi laţă ă orice oraş mare, vei descoperi c e!ist sute de mii de oameni cu numere de telefonă ă diferite, deşi fiecare este format dintr5un prefi! local şi alte şapte cifre.

în ca"ul în care î i vei da un scor de la K la B pentru fiecare dintre aceste 1ţ

inteligen e, vei o# ine un num r de 1 cifre care î i descrie com#ina ia personal deţ ţ ă ţ ţ ă inteligen e. 'ceast com#ina ie unic formea" un fel de num r de telefon intelectualţ ă ţ ă ă ă personal. um rul t u menă ă tal personal te diferen ia" fa de orice alt persoan care aţ ă ţă ă ă tr it vreodat . 'semenea '%5ului, pro#a#ilitatea ca altcineva s posede aceeaşiă ă ă formul intelectual ca tine este de unu la un miliard.ă ă■ Nolosirea min ii taleţ incredi2ile

%e"voltându5 i şi e!ploatându5 i com#ina ia unic de inteligen e, po i avea re"ultateţ ţ ţ ă ţ ţ remarca#ile. întâi, tre#uie s î i evalue"i inteligen ele şi apoi s î i dai puncta&e în fiecareă ţ ţ ă ţ dintre acestea.

'poi, î i identifici domeniile de inteligen unde eşti cel mai #ine în"estrat, cele peţ ţă

care le5ai folosit cu cel mai mare succes în trecut. a final, te ui i în &urul t u şi teţ ă gândeşti ce fel de munc ai putea desf şura şi care i5ar permite s 5 i foloseştiă ă ţ ă ţ com#ina ia ta special de inteliţ ă gen e la cel mai ridicat nivel.ţ

<ai presus de toate, tre#uie s de"vol i un respect profund fa de tine însu i şi deă ţ ţă ţ puterea poten ial a creieţ ă rului t u. 6si(ologul '#ra(am <asloP a estimat c mai pu in deă ă ţ W dintre adul i f ceau tot ce era posi#il pentru ei pe #a"a talentelor lor speciale. %eţ ă aceea, tre#uie s de"ă vol i un nivel mai ridicat de încredere în a#ilitatea ta de a5 i folosiţ ţ puterile mentale pentru a dep şi orice o#stacol şi a5 i atinge orice o#iectiv pe care i51ă ţ ţ po i sta#ili.ţ

■ 0rei modalit i de înv areăţ ăţ

E!ist trei modalit i de înv are7 auditiv , vi"ual şi Mineste"ic . 6o i înv aă ăţ ăţ ă ă ă ţ ăţ ascultând, v 5ândă sau sim ind ţ şi mişcându;te. Niecare persoan îşi foloseşte toate celeă trei mi&loace pentru a înv a, dar fiecare are un stilăţ preferat de a înv a.ăţ

înv area vi"ual► ăţ ă

1ersoanelor vi5uale le place s vad lucrurile foarte clar în fa a lor. Ele procesea"ă ă ţ ă informa iile cu a&utorul oc(ilor. 6osed un sim vi"ual foarte ascu it şi le place s îşiţ ă ţ ţ ă întâlneasc personal prietenii şi partenerii de afaceri.ă%ac +e vei oferi informa ii ver#ale despre re"ultate de afaceri, te vor între#a7 3'i acestă ţ lucru în scrisI4

Ele citesc cu pasiune. Când dai citate dintr5o carte sau dintr5o revist , vor vrea imă

e!emplar din aceasta pentru a citi personal. e place s fac fotografii şi s vad lucruriă ă ă ă




mai degra# decât s le men ione"e în discu iile lor. 6eră ă ţ ţ soanele vi"uale repre"intă apro!imativ 0W din popula ie.ţ

65 înv area auditivăţ ă

Celor care înva auditiv le place s îi asculte pe ceilal i, s asculte programe şi c r iţă ă ţ ă ă ţ audio, mu"ic , preă "ent ri, discursuri şi seminarii. 6articip activ la converă ă sa ii şi preferţ ă s le fie e!plicate noile idei şi concepte. %ac le vei înmâna un raport scris, îl voră ă e!amina sumar şi te vor între#a7 3Ce spuneI4

1ersoanele auditive afirm lucruri precum7 3îmi sim #ine acest lucru4 şi 3'ud ceă ă spui4 sau 3u sun #ine.4ă

%e asemenea, ele sunt sensi#ile la mu"ic şi le plac ec(ipamentele stereo de calitateă #un , concertele, compact discurile şi alte modalit i de reproducere a sunetului. 'cesteă ăţ persoane repre"int apro!imativ W din popula ie.ă ţ

înv area prin ac iuneăţ ţ

Cel de5al treilea stil preferat de înv are este Mineste"ic sau înv area prin ac iune şiăţ ăţ ţ prin atingere. 7ineste5icilor le este greu s stea într5un loc. Ei vor s fie activi, s încerceă ă ă diverse lucruri, adesea ignorând instruc iunile scrise Ainstrument vi"ual: sau cele ver#aleţ Ain^strument audio:.

?ei g si Mineste"ici în orice domeniu care presupune de!teritate manual , precumă ă dulg(erie, construc ii, mecaţ nic şi c(iar conducerea camioanelor sau a maşinilor. =iă atletii sunt Mineste"ici. Eşti■ C adev rată unic

Care este modalitatea ta preferat de înv are şi de gestionare a lucrurilorI ?ei fiă ăţ fericit şi împlinit numai când ceea ce vei face în e!terior va fi în armonie cu persoana

unic şi special care eşti în untru.ă ă ă'tunci când î i vei reuni inteligen ele dominante cu metoda preferat de înv are, î iţ ţ ă ăţ ţ vei putea crea o com#ina ie de inteligen e şi a#ilit i care î i vor permite s reuţ ţ ăţ ţ ă şeştilucruri e!traordinare în via .ţă

^ % râm 5 i st vilarele min iiă ă ţ ă ţ

E!ist dou metode cu impact puternic pe care le po i folosi pentru a5 i de#locaă ă ţ ţ puterea creierului şi a genera mai multe idei în scopul atingerii o#iectivului t u. 'cesteă te(nici se numesc ?mindstorminB şi ?2rainstorminB. 6rim.a te va face #ogat pe planpersonal, iar cea de5a doua te va a&uta s ai succes prin faptul c î i permite s e!ploate"iă ă ţ ă

puterea creierului celorlal i. <etodele în cau" sunt r spun" toare pentru crearea multorţ ă ă ă milionari. e po i folosi aproape oricând şi oriimde.ţ

<indstorming pentru idei■

6rocesul de 3mindstorming4 se numeşte adesea 3metoda celor de idei4. Este atâtde puternic în geneă rarea ideilor, încât atunci când vei începe s o foloseşti, via a taă ţ întreagă /) 'c* sc(im#a. 'm predat5o în fa a a "eci de mii de oameni din toat lumea.ţ ă To i cei care o utiliţ "ea" o#serv îm#un t iri profunde imediate în fiecare parte a vie iiă ă ă ăţ ţ lor în care o aplic .ă

<etoda este simpl şi pro#a#il de aceea atât de puteră nic . u ai nevoie decât de oă foaie al# de (ârtie. în partea de sus a paginii, scrie5 i pro#lema actual sau o#iectivulă ţ ă su# forma unei între# ri.ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



/ spimem c scopul t u este s î i du#le"i venitul în urm torii doi ani. Normulea"ă ă ă ă ţ ă ă între#area legat de acest el cât mai concret posi#il. Cu cât între#area este maiă ţ specific , cu atât mintea ta se va putea concentra mai #ine asupra sa şi cu atât va fi maiă #un calitatea r spunsurilor pe care le vei genera folosind acest e!erci iu.ă ă ţ

'şadar, în loc s scrii7 3Cum pot câştiga mai mul i #aniI4, ai putea scrie7 3Ce pot faceă ţ

pentru a5mi du#la venitul în urm toarele de luniI4 'du5 i aminte, scrii această ţ ă între#are la începutul paginii.

"enereaz 7= de r spunsuri■ ă ă

'poi vei încerca s genere"i cel pu in de r spunsuri diferite la aceast între#are.ă ţ ă ă Nor ea" 5te s scrii de lucruri distincte pe care le5ai putea face şi care te5ar a&uta s 5 iţ ă ă ă ţ du#le"i venitul. 6o i scrie mai mult de de r spunţ ă suri, dar minimul e .

6rimele tale r spunsuri vor fi, pro#a#il, simple şi eviă dente. 'i putea scrie7 3/ă muncesc mai sus inut4, 3/ muncesc mai mult timp4, 3/ 5mi îm#un t esc educa ia4,ţ ă ă ă ăţ ţ 3/ 5mi perfec ione" a#ilit ile rn anumite domenii4 şi aşa mai departe. ?or fi uşoare.ă ţ ăţ 2rm toarele 0 pân la 1 r să ă ă punsuri vor fi mai dificile. 2ltimele 1 r spunsuri se voră

dovedi îns e!trem de grele, asemenea încerc rii de a scoate ap dintr5o piatr .ă ă ă ă%ar pentru a o# ine cât mai mult din acest e!erci iu, tre#uie s te for e"i s continuiţ ţ ă ţ ă

s scrii pân când vei r spunde la aceast între#are în de moduri diferite. Te po i &ucaă ă ă ă ţ totuşi cu aceste r spunsuri cum doreşti. %e e!emă plu, po i scrie e!act opusul imuia dintreţ r spunsurile tale anterioare. %e asemenea, po i da şi r spunsuri ridicole.ă ţ ă )ândeşte5te la lucruri■ neconven ionaleţ

%e e!emplu, ai putea scrie7 3/ muncesc mai mult la locul meu de munc actual>Yă ă 2rm torul t u r spuns ar putea fi contrar celui dintâi7 3/ muncesc mai pu in la loculă ă ă ă ţ meu de munc actual.4 /au 3/ muncesc mai mult la un alt loc de munc .4 /au poate să ă ă ă fie crearea propriului loc de munc . /au s o# ii un al doilea loc de munc care s î iă ă ţ ă ă ţ aduc un venit în plus ori s lucre"i cu &um tate de norm într5un alt domeniu.ă ă ă ă

%ac venitul t u este influen at de vân" ri, iar succesul t u în vân" ri depinde deă ă ţ ă ă ă c utarea clien ilor poten iali, r spimsul l5ar putea constituiă ţ ţ ă du2larea num rului de clien iă ţ poten iali pe care îi întâlneşti în fiecare s pt mân . /au ar putea s fie vi"itarea clien ilorţ ă ă ă ă ţ cu un mai mare poten ial în sensul c ar avea a#ilitatea s cumpere de dou ori mai multţ ă ă ă produsul t u. Kri ar putea fi s vin"i un produs diferit din care s o# ii un comision maiă ă ă ţ mare pe vân"are.

în orice ca", r spunsurile poten iale sunt limitate doar de imagina ia ta, iară ţ ţ capacitatea ta de a genera idei care s te a&ute este infinit .ă ă

< +mportan a ac iuniiţ ţ

Kdat ce ai dat cel pu in de r spunsuri la între#area ta, e!aminea" 5le din nou şiă ţ ă ă alege cel pu in un r spuns în leg tur cu care vei ac iona imediat. 'cest pas este foarteţ ă ă ă ţ important$ Naptul c ac ione"i într5un fel, oricare ar fi, este cel care va contri#ui laă ţ men inerea unui flu! de idei în mintea ta. în timp ce ac ione"i pentru una dintre idei, î iţ ţ ţ va veni o nou idee pentru o alt ac iune.ă ă ţ

'cesta este un e!erci iu pe care îl po i folosi pentru a du#la şi a tripla impactulţ ţ metodei cu de idei. Kdat ce ai generat cel pu in de idei şi ai selectat ideea peă ţ care o vei implementa imediat, vei putea utili"a metoda cu de idei în leg tur cuă ă acea

nou idee, generând alte de modalit i diferite pentru a între#uin a acea idee.ă ăţ ţ

6rimul■ lucru de dimineaţă

%ac vei genera de modalit i de a5 i atinge o#iecă ăţ ţ tivul ma&or c(iar de dimineaţă înainte de a începe programul, vei descoperi c vei fi creativ toat "iua. <intea ta va fiă ă




mai ascu it şi mai vigilent . ?ei g si solu ii la pro#leme şi o#stacole imediat ce apar. ?eiţ ă ă ă ţ activa egea 'trac iei şi vei începe s atragi în via a ta oam.eni şi resurse care te potţ ă ţ a&uta s î i atîngi o#iectivul.ă ţ

%ac vei practica acest e!erci iu timp de cinci "ile, vei genera 1 de idei noi care teă ţ vor a&uta s î i atingi elurile în s pt mâna urm toare. în ca"ul în care vei selecta o ideeă ţ ţ ă ă ă

pe "i, vei ini ia cinci idei pe s pt mân . 'şadar, vor fi mai multe idei decât generea" oţ ă ă ă ă persoan o#işnuit într5o lun sau c(iar într5un an.ă ă ă%ac vei genera de idei pe "i, 0 "ile pe s pt mân , 0 de s pt mâni pe an, veiă ă ă ă ă ă

o# ine im uluitor num r de 0 de idei noi pentru a5 i îm#un t i via a şi munca înţ ă ţ ă ăţ ţ fiecare an. +ar în ca"ul în care vei implementa o singur idee nou în fiecare "i, 0 "ile peă ă s pt mân , 0 de s ptă ă ă ă ămâni pe an, vei folosi 0 de idei pe an care te vor a&uta s î iă ţ solu ione"i pro#lemele şi s î i atingi o#iectivele.ţ ă ţ

K persoan o#işnuit tr ieşte cu foarte pu in creativiă ă ă ţ ă tate. %e o#icei, este victima psi"osclero5ei sau a "omeosta5ei, mul umit s continue s fac în viitor aceleaşi lucruriţ ă ă ă ă pe care le5a reali"at în trecut, indiferent dac acestea dau roade sau nu. 'tunci când veiă practica mîndstorming5ul în mod regulat, vei genera curând atât de multe idei #une, că nu vei avea suficiente ore pe "i pentru a le reali"a.

<ult mai mul i oameni au devenit #oga i folosind aceast metod cu de idei decâtţ ţ ă ă utili"ând orice alt te(nic de gândire creativ descoperit vreodat . /ingurul lucru careă ă ă ă ă este necesar pentru ca aceast metod s func ione"e const în a o practica în modă ă ă ţ ă regulat în via a ta. î i tre#uie doar disponi#ilitatea de a între#uin a mindstorming5ul înţ ţ ţ mod o#işnuit şi apoi de a folosi ideile pe care le genere"i pân când acest proces vaă deveni o parte normal a vie ii tale.ă ţ

Brainstonnin&■ 5ul cu ceilal iţ

<indstorming5ul este un e!erci iu pe care îl po i pracţ ţ tica singur. *rainstorming5ulrepre"int ceva ce faci cu ceilal i, mai e!act o form de mindstorming reali"at în grup,ă ţ ă

dar cu reguli uşor diferite.*rainstorming5ul a fost ini ial de"voltat de directorul de pu#licitate 'le! Ks#orn şiţ descris pentru prima dat în cartea sa din 1B;,ă )pplied Imaination &Imaina ie ţ

)plicat =.ă %e atunci, a fost utili"at în întreaga lume în toate tipurile de organi"a ii şi deţ situa ii, cu scopul de a genera idei pentru o varietate de motive. Este un proces foarteţ simplu de înv tat si de folosit.ă

=ase paşi c tre #rainstorming7► ă

6asul întâi7 Normea" grupul. um rul ideal de peră ă soane într5o sesiune de#rainstorming este între patru şi şapte. /u# patru, nu e!ist suficiente min i pentru aă ţ genera o varietate destul de mare de solu ii la pro#lem . Cu mai mult de şapte persoane,ţ ă grupul devine prea numeros pentru ca participan ii s ai# suficiente oca"ii de aţ ă ă contri#ui.

6asul doi7 u permite critica sau ridiculi"area. 6artea esen ial a #rainstorming5uluiţ ă este c în cadrul s u nu sunt evaluate ideile. întregul proces se concentrea" asupraă ă ă gener rii uneiă cantit iăţ cât mai mari de idei posi#ile într5o perioad de timp scurt .ă ă

imic nu distruge mai repede o sesiune de #rainstorming decât tendin a oamenilorţ de a critica ideile generate. +mediat ce ideile uneia dintre persoane sunt criticate,sesiunea de #rainstorming se opreşte. imeni nu vrea s fie criticat, umilit sau ridiculi"ată în fa a celorţ lal i. %e aceea, tre#uie s te concentre"i asupra cantit ii de idei şi s laşiţ ă ăţ ă evaluarea lor pentru alt dat sau altor oameni.ă ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



6asul trei7 /ta#ileşte un interval de timp anume. 6erioada ideal a sesiimilor deă #rainstorming este cuprins între 10 şi 0 de minute. 2na dintre atri#u iile directorilor şiă ţ ale conduc torilor de ec(ip const în consultarea cu personalulor în cadrul unor sesiuniă ă ă de #rainstorming. 'du5i pe to i laolalt şi anun 5i c ve i c uta solu ii penţ ă ţă ă ţ ă ţ tru un anumito#iectiv sau situa ie timp de 10 minute şi c apoi toat lumea se va întoarce la ce are deţ ă ă

f cut. ?ei fi uimit de re"ultate.ă

6asul patru7 'lege un conduc tor pentru grup. /copul acestui lider const în a5iă ă încura&a pe to i s contri#uie cât mai mult posi#il. 2na dintre cele mai #une modalit i deţ ă ăţ a conduce o sesiune de #rainstorming este s mergi în &urul mesei şi s îi sus ii peă ă ţ oameni s contri#uie cu o idee 5 asemenea &ocului de c r i, în care insufli cura& fiec reiă ă ţ ă persoane s parie"e sau s spun 3pas4. Kdat ce ai mers în &urul mesei de câteva ori,ă ă ă ă oamenii vor începe s geneă re"e idei cu o frecven sporit .ţă ă

6asul cinci7 /electea" pe cineva pentru a ine eviden a ideilor. K func ie importantă ţ ţ ţ ă într5o sesiune de #rainstorming este aceea a persoanei care ine eviden a. ţ ţ 'ceasta scrieideile pe m sur ce simt generate.ă ă

6asul şase7 Nii punctual. începe şi înc(eie sesiunea de #rainstorming e!act la timp,indiferent cât de #ine se desf şoar . a sfârşit, aduni toate ideile pentru a fi evaluateă ă ulterior.

■ Ideile pe fişe

2n alt tip de sesiune de #rainstorming implic mai mul i oameni, în care împ r imă ţ ă ţ grupul şi distri#uim fişe fiec rui su#grup. Niecare grup mai mic sau su#grup are sarcinaă de a r spimde la între#area sau pro#lema resă pectiv . %up aceea, fişele cu idei suntă ă adunate. 'poi sunt amestecate şi redistri#uite grupurilor la întâmplare.

în cea de5a doua etap a e!erci iului, fiecare su#grup este rugat s evalue"e ideile deă ţ ă pe fişele pe care le5au primit în func ie de valoarea lor, uiainte de a fi pre"entat re"ultatulţ în fa a întregului grup.ţ

într5o sesiune cu sau 9 de persoane, dou sau trei sute de idei vor fi generate înă 9 de minute. Kdat ce aceste idei sunt adunate, distri#uite, evaluate şi pre"enă tate întregului grup, re"ultatele sunt a#solut uluitoare$ 'm lucrat cu companii care au g sită atât de multe solu ii la pro#leme pe care nu ştiuser cum s le solu ione"e, încât nuţ ă ă ţ aveau suficiente ore disponi#ile pe "i sau destui oameni pentru a ac iona asupra unuiţ num r mai mare de idei dintre cele primite.ă

■ chipa de acasă

%ac ai o rela ie #un cu o alt persoan , pute i forma o ec(ip continu deă ţ ă ă ă ţ ă ă

#rainstorming. 2n so şi o so ie sau oricare al i doi oameni împreun pot genera un flu!ţ ţ ţ ă continuu de idei, atâta vreme cât nu încearc s evalue"e sau s critice ideile în acelaşiă ă ă timp în care le generea" .ă +deile te energi"ea"■ ă

E!ist dou p r i în de#locarea propriului poten ial mental şi în e!ploatarea geniuluiă ă ă ţ ţ care se afl în untrul t u. 6rima este s accep i c eşti e!trem de inteligent în felul t uă ă ă ă ţ ă ă personal. Cea de5a doua const în a folosi metodele şi te(nicile descrise în acest capitolă pân când î i vor deveni o a doua natur . 'semenea unui muşc(i care se de"volt cândă ţ ă ă este antrenat, 3muşc(ii4 t i mentali vor creşte şi vor deveni mai puternici de fiecare dată ă când vei practica unul dintre aceste e!erci ii.ţ

)enerarea ideilor te stimulea" şi te entu"iasmea" în procesul de atingere aă ă o#iectivelor tale. Cu cât vei genera mai multe idei, cu atât vei avea mai mult energie şiă

mai mult entu"iasm. Cu cât vei avea mai mult energie şi mai mult entu"iasm, cu atâtă vei deveni mai încre" tor c î i po i îndeplini orice o#iectiv pe care i51 sta#ileşti. Cu câtă ă ţ ţ ţ




vei genera mai multe idei, cu atât î i vei sc(im#a mai repede modul în care gândeştiţ despre ce este posi#il pentru tine. într5un final, vei atinge un punct în modul t u de aă gândi în care vei fi de neoprit.

$RCI II , AC IN■ Ţ Ţ

1. %efineşte5 i cel mai important o#iectiv sau pro#lem su# forma unei între# ri şi scric5ţ ă ăo în partea de sus a paginii. 'poi, generea" cel pu in de r spunsuri la între#areaă ţ ă ta.

. întocmeşte o list cu cele mai presante pro#leme sau o#stacolc în îndeplinireaă scopurilor tale. Care este cea mai simpl şi mai direct solu ie pentru fiecareă ă ţ dificultate în parteI

9. )ândeşte5te la cel mai important el al t u şi întrea# 5te7 3%e ce nu mi l5am atinsţ ă ă de&aI4

.+dentific factorii sau constrângerile care te limitea" şi care determin cât de repedeă ă ă

î i m reşti venitul. Ce ai putea face c(iar acum pentru a înl tura aceste limit riIţ ă ă ă0.Care sunt mtelien ele ţ la care pari s fii mai #un decât ceilal iI Cum i5ai puteaă ţ ţ

organi"a via a şi munca penţ tru a folosi cât mai multe dintre aceste inteligen eIţ

;.a ce ai fost #un în trecutI Ce activit i î i induc cel mai mare sentiment deăţ ţ importan Iţă

D.Care p r i ale muncii tale î i ofer cel mai mare profit pe energia investit I Cum i5aiă ţ ţ ă ă ţ putea structura munca şi via a pentru a folosi mai mult timp în aceste domeniiIţ

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



5=6une-ti mintea la contri2utie

Fiecare pro2lem are ascuns în sfera sa o oportunitate atât de mare, încât aceastaă ă diminuea5 pro2lema. Cele mai mari poveşti de succes au fost create de oameni care auă recunoscut pro2lema şi au transformat;o într;o oportunitate.

K/E6L /2)'R<'

<odul în care gândeşti despre tine şi despre via a ta determin aproape tot ceea ce iţ ă ţ se întâmpl . Responsaă #ilitatea ta principal este s preiei întregul control asupra gândiriiă ă tale şi s î i men ii cuvintele şi gândurile focaliă ţ ţ "ate e!act asupra lucrurilor pe care le vrei

cu adev rat. /imultan, tre#uie s refu"i s te gândeşti la acelea pe care nu le doreşti.ă ă ă 'ceast formul simpl repre"int c(eia s n t ii, a fericirii şi a prosperit ii personale.ă ă ă ă ă ă ăţ ăţCapitolul de fa se a!ea" pe 3a te gândi la posi#iţă ă lit i4. K astfel de ac iuneăţ ţ

repre"int procesul în care te ui i la tot ce se întâmpl în &urul t u legat de posi#ilit i şiă ţ ă ă ăţ oportunit i şi nu la dificult i şi pro#leme. /copul t u este s faci din acest lucru un modăţ ăţ ă ă o#işnuit de a gândi, care constituie, precum toate deprinderile, un lucru ce poate fi înv at. 6o i s îl de"vol i prin repet ri constante, într5un final, vei deveni o persoanăţ ţ ă ţ ă ă po"itiv cu adev rat şi constructiv în tot ceea ce înf ptuieşti.ă ă ă ă■ Atitudinea mental pozitivă ă

K atitudine mental po"itiv e asociat cu succesul în orice domeniu al vie ii. )enulă ă ă ţ de oameni care ne place cel mai mult şi cu care dorim s ne asociem este repre"entat deă

cei care sunt, în general, #ine dispuşi şi optimişti în leg tur cu munca şi cu vie ile loră ă ţ personale. imeni nu vrea s îşi petreac timpul cu o persoan negativ , pesiă ă ă ă mist , careă se vait mereu.ă

%in nefericire, este uşor s a&ungi s critici şi s te plângi. /untem #om#arda iă ă ă ţ continuu cu informa ii negaţ tive prin radio, televi"or, "iare şi reviste, în interac iunileţ noastre "ilnice cu ceilal i. 6ro#a#il c nu este lesne s te ridici deasupra valului deţ ă ă negativitate care te copleşeşte, dar e esen ial s faci astfel dac doreşti s î i men iiţ ă ă ă ţ ţ moralul ridicat şi mintea clar şi po"itiv .ă ă

■ R spunde constructiv la stresă

K atitudine mental po"itiv poate fi definit dreptă ă ă un r spuns constructiv la stres.ă u

înseamn c , indiferent ce s5ar întâmpla, eşti fericit şi #ine dispus tot timpul. în sc(im#,ă ă s ai o atitudine mental po"itiv presupune c vei reac iona la pro#lemele inevita#ileă ă ă ă ţ ale vie ii tale "ilţ nice într5un mod mai eficient decât o persoan o#işnuit .ă ă

/tresul este inevita#il. 6ro#lemele nu se termin nicioă dat . Toat lumea are parteă ă mereu de eşecuri şi de"amăgiri. /ingurul lucru asupra c ruia ai control este modul înă care r spun"i la aceste evenimente stresante. %ac o vei face într5un mod po"itiv,ă ă constructiv, î i vei men ine o atitudine po"itiv în general. 'tunci când mintea ta va fi maiţ ţ ă clar şi mai calm , vei fi mai creativ şi mai atent. ?ei reuşi s ve"i mai multe modalit iă ă ă ăţ de a5 i re"olva proţ #lemele şi s continui s te îndrep i c tre îndeplinirea o#iectivelor tale.ă ă ţ ă

%ar în eventualitatea în care r spun"i la o pro#lem sau dificultate într5un modă ă negativ sau furios, stimule"i o serie de r spunsuri nervoase ce î i #loc(ea" cele maiă ţ ă



creative p r i ale creierului. în loc s ai un fel de a gândi 3reac ionea" şi r spunde4,ă ţ ă ţ ă ă de"vol i o mentalitate 3lupt 5te sau pleac 4.ţ ă ă

■ Cinci paşi c tre puterea personală ă

E!ist un proces în cinci paşi pe care îl po i folosi pentru a te men ine po"itiv şi a5 iă ţ ţ ţ îndeplini o#iectivele mai repede. Reimeşte câteva dintre cele mai #une te(nicidescoperite vreodat pentru sc(im#area permanent a modului de a gândi. Con ine şiă ă ţ ilustrea" toate principiile de #a" pe care tre#uie s le cunoşti pentru a deveni oă ă ă 3persoan care se gândeşte la posi#ilit i4, eficient şi po"itiv în propria via .ă ăţ ă ă ţă

Cei cinci paşi sunt7 primul 5 să ideali5e5i< al doilea 5 să veri^ali5e5i< al treilea 5 să vi5uali5e5i< al patrulea 5 să transpui în emo ii ţ şi al cincilea 5 să reali5e5i. 6ermite5mi s î iă ţ e!plic cum func ionea" , fiecare pe rând şi apoi împreun .ţ ă ă

■ +maginea" 5 iă ţ viitorul per6ect

6oate c cel mai mare o#stacol în calea cre rii unei vie i minunate îl repre"intă ă ţ ă 3credin ele auto5limitative4. Toat lumea le are, iar unii oameni c(iar au atât de multe,ţ ă încât sunt aproape parali"a i când tre#uie s ac ione"e.ţ ă ţ

K credin auto5limitativ se refer la convingerea c eşti limitat, într5im fel sau altul,ţă ă ă ă în segmente ca timp, talent, inteligen , #ani, a#ilit i sau oportunit i. Ca urmare aţă ăţ ăţ acestor convingeri, dintre care cele mai multe pro#a#il c nu sunt adev rate, te a# ii deă ă ţ la a face paşii necesari pentru a5 i crea genul de via pe care i5o doreşti.ţ ţă ţ

<odalitatea prin care te po i eli#era de aceste frâne negative asupra poten ialului t uţ ţ ă este s î i sc(im#i modul de a gândi despre cine eşti şi despre ce este posi#il cu adev rată ţ ă pentru tine. Renun i la orice gând de limitare şi începi s ideali"e"i şi s 5 i imagine"iţ ă ă ţ genul de via pe care doreşti s îl ai timp de o s pt mân , o lun , un an şi cinci ani deţă ă ă ă ă ă acum. înainte, ca şi cum orice ar fi posi#il.

în procesul de ideali5are, te gândeşti la fiecare aspect important al vie ii tale şi î iţ ţ imagine"i cum ar ar ta acesta dac ar fi e!act aşa cum i5ai dori, în detaliu.ă ă ţ

■ 'rat 5mi #aniiă

începe cu venitul t u. Cât de mult vrei s câştigi într5un an, doi, trei sau cinci ani deă ă acum înainteI 2it 5te în &urul t u şi întrea# 5te7 3Cine altcineva câştig suma pe careă ă ă ă vreau s o o# in şi ce fac ei diferit fa de mineI4 %ac nu ştii sau nu eşti sigur, du5te şiă ţ ţă ă întrea# 5i. N 5 i temele.ă ă ţ

Ce cunoştin e sau a#ilit i ar tre#ui s ai pentru a fi capa#il s câştigi acea sum I Ceţ ăţ ă ă ă gen de munc ai vrea sau ai putea s faci pentru a o# ine acel gen de venitI Ce po"i ie aiă ă ţ ţ

avea în compania taI Cât de sus ar tre#ui s fii în #ranşa sau în profesia taI %ac lucre"iă ă în vân" ri, cât de mult ar tre#ui s vin"i şi cuiIă ă

■ 6roiectea" 5 i via a perfectă ţ ţ ă

+maginea" 5 i stilul t u de via perfect . %ac nu ai avea nicio limitare, cum i5ară ţ ă ţă ă ă ţ pl cea s tr ieşti în fiecare "iI în ca"ul în care ai fi independent din punct de vedereă ă ă financiar, în ce fel de cas i5ar pl cea s tr ieştiI Ce tip de maşin i5ar pl cea să ţ ă ă ă ă ţ ă ă conduciI Ce fel de via i5ar pl cea s 5i asiguri familiei taleI în ce gen de activit i i5arţă ţ ă ă ăţ ţ pl cea s te angrene"i de5a lungul s pt mânii, a lunii şi a anuluiIă ă ă ă

%e cât timp li#er i5ar pl cea s te #ucuri în vacan e şi unde i5ar pl cea s mergiI Ceţ ă ă ţ ţ ă ă

i5ar pl cea s faciI Ce gen de activit i î i fac cea mai mare pl cereI %ac ai fi for at sţ ă ă ăţ ţ ă ă ţ ă î i iei o lun li#er de la serviciu şi ai avea to i #anii de care ai nevoie, cum i5ai petreceţ ă ă ţ ţ acel timpI

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



L 6lanificarea familială

+mplic 5 i familia în proiectarea vie ii tale ideale. +nclude acest lucru drept im elementă ţ ţ constant în rela ia ta. Cu cât oamenii au mai multe şanse s discute un mod de a ac iona,ţ ă ţ cu atât ei vor fi mai dedica i (ot rârii finale.ţ ă

+n urm cu ceva vreme, un prieten de5al meu s5a reunit cu so ia şi copiii s i pentru aă ţ ă

discuta faptul c muncea prea mult şi c nu îşi petrecea suficient timip cu ei. =i5au imaă ă 5ginat cum şi5ar petrece timpul ca familie dac nu ar avea limit ri. Niecare şi5a e!primată ă ideile, inclusiv copiii mici.

Ca urmare a acestui e!erci iu, cei doi so i au luat nişte (ot râri legate şi de timp, şiţ ţ ă de stilul lor de via . 'u (otţă ărât, aşadar, s se mute în afara oraşului, la ar , într5o casă ţ ă ă mai spa ioas cu o curte mai mare. El şi5a reorgani"at s pţ ă ă t mâna de lucru, astfel încât să ă lucre"e în oraş patru "ile pe s pt mân , între 1 şi 1 ore pe "i, şi apoi doar trei sauă ă ă patru ore în "iua în care muncea în. #iroul s u de la ar . ' a&uns s petreac mult maiă ţ ă ă ă mult timp cu familia sa şi s ai# mmlt mai multe satisfac ii în via . Cea mai #ună ă ţ ţă ă consecin a fost c şi re"ultatele sale, şi venitul s u au crescut în urma acestui plan nou.ţă ă ă

L Transform 5 i idealul în realitateă ţ'tunci când î i proiecte"i stilul ideal de via , po i s îl compari cu ceea ce faci ast "iţ ţă ţ ă ă

şi s o#servi diferen ele. 'poi po i începe s te gândeşti la cum i5ai putea aduce via aă ţ ţ ă ţ ţ actual sau real mai aproape deă ă ideal.

+ar atunci când î i ideali"e"i venitul şi stilul de via , î i de"vol i o vi"iune pentru via aţ ţă ţ ţ ţ ta. începi s practici o caliă tate de #a" a unui lider personal. / proiecte"i în viitor şi să ă ă faci planuri pentru a5 i transforma visurile tale într5o realitate actual .ţ ă

/ n tate şi fitness■ ă ă

'r tre#ui s î i ideali"e"i şi s n tatea. +maginea" 5 i c aceasta ar fi perfect înă ţ ă ă ă ţ ă ă

fiecare aspect. Cum ai fi diferit fa de ast "iI Cât ai vrea s cânt reşti e!act şi de ceţă ă ă ă tonus ai vrea s te #ucuriI Cum se compar acest lucru cu ceea ce eşti ast "iI Ce paşi şiă ă ă ce sc(im# ri va tre#ui s faci în o#iceiurile tale de s n tate pentru a deveni persoanaă ă ă ă ideal care doreşti s fiiI 'ceast descriere devine apoi vi"iunea ta ideal de viitor pentruă ă ă ă tine însu i.ţ

< 6ersoana care devii

Crea" 5 i o imagine ideal despre tine referitoare la de"voltarea personal şiă ţ ă ă profesional . Ce fel de persoan doreşti s fii în viitorI Ce cunoştin e şi a#ilit i supliă ă ă ţ ăţ 5mentare vrei s do#ândeştiI în ce domenii doreşti s devii e!celentI Ce su#iecte i5ară ă ţ pl cea s st pâneşti foarte #ineI Ce tre#uie s înve i pentru a a&unge în top în domeă ă ă ă ţ niul

t u de activitateI Care este planul t u de de"voltare referitor la nivelul actual şi cel laă ă care vrei s a&ungiIă

S K#iectul t u de activitateă

'tunci când ela#ore"i o planificare strategic pentru tine însu i, începi întotdeauna cuă ţ o2iectul de activitate. 'ceasta este o defini ie e!act a ceea ce vrei s fii şi s reali"e"i laţ ă ă ă im anumit moment în viitor. 6entru a5 i de"ţ volta planul, proiecte"i în viitor şi î i imagine"iţ c ai avut succes total în îndeplinirea o#iectivelor tale într5un anuă mit domeniu. 'poi, î iţ descrii viata si activit tile în acest sector ca şi cum ar fi de&a adev rate ast "i.ă ă ă

%e e!emplu, o#iectul t u personal de activitate ar putea fi ceva de genul7ă ?Sunt o persoan fericit , s n toas , po5itiv care îşi face munca excelent, este pl tit extremă ă ă ă ă ă ă ă

de 2ine, foarte respectat de clien ii şi de coleii s i şi la fel de iu2it de familia sa.Bă ţ ă ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



'cest gen de o#iectiv î i poate servi drept plan organi5 "a ional pentru via a ta. 6o i sţ ţ ţ ţ ă îl foloseşti pentru a lua (ot râri prin compararea a ceea ce urmea" s faci în scopul de aă ă ă vedea dac este în concordan cu misiunea ta. %ac nu corespunde cu misiunea sau cuă ţă ă imaginea ta ideal despre cea mai #un persoan care ai putea fi, nu vei reali"a acelă ă ă lucru.

n punct de■ referinţă pentru luarea deci"iilor%e curând, am coordonat o sesiune de planificare strategic pentru o mareă

corpora ie. %irectorii aveau mai mult de 0 de proiecte pe mesele lor. %up ce amţ ă definit valorile, vi"iunea şi misiunea ideal a companiei, ei au reuşit s renun e imediat laă ă ţ mai mult de dintre aceste proiecte poten iale. Tuturor participan ilor la acea întâlţ ţ nirele era clar c acele planuri nu corespundeau cu cine erau ei ca şi companie şi undeă doreau s se g seasc în viitor. 'cest lucru poate func iona şi pentru tine.ă ă ă ţ

2na dintre pro#lemele tale de ast "i este c eşti copleă ă şit cu prea multe lucruri def cut şi prea pu in timp. 'i prea multe lucruri la care s te gândeşti. /unt prea multeă ţ ă pro#leme, posi#ilit i şi oportunit i. 'tunci când vei ideali"a şi î i vei da seama e!actăţ ăţ ţ

cum i5ai dori s fie via a ta perfect la un moment dat în viitor, vei începe imediat s faciţ ă ţ ă ă alegeri mai #une în activit ile tale "ilnice. ?ei începe imediat s elimini activit ile careăţ ă ăţ nu corespund cu locul în care doreşti s a&ungi.ă

/ K c(eie a fericirii

K defini ie clar a idealului t u, în orice domeniu important al vie ii tale, este punctulţ ă ă ţ de început pentru a lua deci"ii mai #une în pre"ent, care vor conduce la un succes m^aimare şi la fericire în viitor. 6e m sur ce te vei îndrepta c tre îndeplinirea unui ideal careă ă ă merit , te vei sim i m.ai fericit şi mai încre" tor. Cu cât vei progresa mai mult c tre ună ţ ă ă o#iectiv clar sau un set de condi ii ideale, cu atât vei avea mai mult energie şi mai multţ ă entu"iasm.

/ %efini ia inteligenteiţ

în urm cu câ iva ani, e!per i ai organi"a iei )allup au intervievat 1 0 de # r#a i şiă ţ ţ ţ ă ţ femei de succes încercând s identifice caracteristici ale succesului. %ar când le5au cerută s defineasc 3inteligen a4, au primit un r spuns neaşteptat.ă ă ţ ă

Kamenii de top din. sonda& au definit inteligen a nu atât prin +U Acoeficientul deţ inteligen : sau prin notele #une o# inute la şcoal , cât printr5imţă ţ ă mod de a ac iona. ţ

Comportamentul inteligent a fost descris prin faptul c f ceau doar acele lucruri care îiă ă aduceau mai aproape de o#iectivele lor. Ei au definit inteligen a ca fiind a#ilitatea de aţ elimina sistematic acele activit i care le consumau timpul şi nu îi a&utau s îşi atingăţ ă ă o#iectivele sau, c(iar mai r u, îiă îndep rtauă de elurile lor.ţ

* Nii inteligent

Kricând faci ceva ce te apropie de o#iectivele şi idealurile tale, ac ione"i inteligent.ţ 'cest lucru este adev rat.ăindiferent de educa ia sau de +U5ul t u. %in acest motiv, e!ist mul i oameni cu oţ ă ă ţ inteligen medie sau care nu au avut re"ultate #une la şcoal şi care reali"ea" multţă ă ă mai multe decât cei cu diplome universitare. 'ceşti oameni de succes îşi concentrea"ă din ce în ce mai mult timp şi energie asupra activit ilor destinate s le îndeplineascăţ ă ă numai acele o#iective importante pentru ei.

* Transform în cuvinteă

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



Cea de5a doua parte a acestui proces în cinci trepte const înă ver2ali5area clar aă persoanei care doreşti s devii, a lucrurilor pe care inten ione"i s le faci şi a o#iecă ţ ă tivelorpe care vrei s le îndeplineşti. ?er#ali"e"i cu afirma ii po"itive. %eoarece î i po iă ţ ţ ţ reprograma complet su#conştientul cu afirma ii, prin folosirea lor repetat vei descoperiţ ă c poten ialul t u este nelimitat.ă ţ ă

egea 'ctivit ii /u#conştiente stipulea" c , indifeăţ ă ă rent ce î i repe i la nesfârşit înţ ţ conştient, lucrurile pe care i le spui vor fi acceptate, într5un final, de su#conştientul t u.ţ ă Kdat ce su#conştientul î i accept gândurile conştiă ţ ă ente drept comen"i, acesta le trecemai departe c tre conă ştient, care va lucra apoi de ore pe "i pentru a le transpune înrealitate.

Cu a&utorul afirma iilor po"itive, vei putea prelua întregul control asupra con inutuluiţ ţ conştientului şi su#conştientului t u. î i vei putea activa toate puterile menă ţ tale. ?ei puteae!ploata o minte universal , care te va a&uta s te îndrep i mai rapid c tre elurile taleă ă ţ ă ţ vi"ând un venit mai mare, o s n tate sau rela ii mai #une şi im mai mare succes înă ă ţ domeniul t u.ă

* Cei trei 6 ai program rii po"itiveă

K afirma ie po"itiv este e!primat folosind cei 3trei 64. 'cest lucru înseamn c , înţ ă ă ă ă vederea o# inerii unei eficiente ma!ime, o afirma ie ar tre#ui s fieţ ţ ă personal , po5itiv ă ă şie!primat laă timpul pre5ent.

<intea ta su#conştient este asemenea unui calculator special. 6oate fi accesat şiă activat doar ver#al şi prin comen"i pre"entate într5un anumit lim#a&. 'ccept doară comen"i po"itive care sunt e!primate într5un mod personal, la timpul pre"ent, de parcă o#iectivul ar fi fost de&a îndeplinit. u cunoaşte timpurile trecut sau viitor.

'firma ia mea preferat este7ţ ă ?! plac+B,ă repetat de nenum rate ori cu o încredereă ă total . 'tmici când repe i7 3< plac$4 de câteva ori pe "i, trimi i acest mesa& adânc înă ţ ă ţ mîntea ta su#conştient . Cu cât te vei pl cea mai mult, cu atât respectul t u fa de tineă ă ă ţă însu i va fi mai ridicat. Cu cât respectul t u fa de tine însu i va fi mai ridicat, cu atât veiţ ă ţă ţ

avea re"ultate mai #ime în fiecare domeniu al vie ii tale. Cu cât te vei pl cea mai mult,ţ ă cu atât vei ac iona mai #uie şi, cu cât vei ac iona mai #ine, cu atât te vei pl cea maiţ ţ ă mult.

,evino propriul suporter entuziast■

6entru a5 i îm#un t i re"ultatele la serviciu sau în orice alt domeniu care necesitţ ă ăţ ă a#ilit i, repet 5 i continuu cuvintele7ăţ ă ţ ?Simt cel mai "un, sunt cel mai 2un, sunt cel mai2un+B ?or#ind cu tine de parc ai fi de&a persoana care doreşti s devii la un moment dată ă în viitor, devii propriul suporter entu"iast. ?ei descoperi apoi c vei face lucrurile din ce înă ce mai #ine, indiferent ce vei încerca.

K alt afirma ie e!presiv pe care o po i repeta în fiecare diminea înainte de aă ţ ă ţ ţă

începe "iua este7 ?îmi iu2esc munca+B 2neori, atunci când te vei tre"i diminea a, nu o sţ ă te sim i deose#it de încântat de "iua care urmea" . %ar po i prelua controlul asupraţ ă ţ min ii şi a emo iilor tale repeţ ţ tând7 3îmi iu#esc munca$4 pân când acest lucru va deveniă adev rat.ă

C(iar şi mai #ine, po i începe fiecare "i folosind cuvinţ tele7 ?! plac şi îmi iu2escă munca+B 'ceast afirma ie.ă ţrepetat entu"iast de câteva ori în fiecare diminea , te va entu"iasma mai mult înainteă ţă de a a&umge la serviciu.

Controlea" 5 i dialogul interior■ ă ţ

'pro!imativ B0W dintre emo iile tale sunt determinate de modul în care vor#eşti cuţ

tine însu i. Cartea doctorului <artin /eligman,ţ *earned Optimism &Optimismul înv tat=ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



arat c 3stilul t u e!plicativ4 repre"int factorul critic în determinarea faptului c eşti oă ă ă ă ă persoan po"itiv sau negativ .ă ă ă

/tilul t u e!plicativ este definit ca fiindă modul in care î i explici lucrurile ie însu i. ţ ţ ţ

%ac î i e!plici sau î i interprete"i lucrurile într5un mod po"itiv, tu vei fi po"itiv. +n ca"ul înă ţ ţ care le e!plici sau le interprete"i într5un mod negativ, vei fi negativ. Conclu"ia lui

/eligman a fost aceea c , atunci când lucrurile nu merg #ine, oamenii optimişti îşi e!plică ă evenimentul sau e!perien a, de parc ar fi o situa ie specific , temporar şi nu o condi ieţ ă ţ ă ă ţ general , pe termen lung.ă

+maginea" 5 i c dai un telefon pentru a vinde ceva şi c acel client nu este interesată ţ ă ă de ceea ce îi propui. u a func ionat. ' fost o pierdere de vreme. %ac eşti o persoanţ ă ă po5itiv ,ă vei spune ceva de genul7 3Ei #ine, repre"int doar im telefon de vân" ri.4 'cestaă ă este un lucru temporar. ?ei ad uga7 36ro#a#il c acel client a avut o "i grea.4 'stfel, eveă ă 5nimentul va fi specific. 'poi î i vei "ice7 3?oi avea mai mult succes la urm torul apel.4 Caţ ă atare, te concentre"i asupra viitorului. 'tunci când respingi astfel eşecurile temporare, î iţ men ii mintea po"itiv . R mâi încre" tor şi optimist.ţ ă ă ă

Nu lua lucrurile■ personal în ca"ul în care oamenii neativi au parte de pro#lem.e, dificult i sau eşecuri, leăţ

e!plic diferit fa de cei optiă ţă mişti şi încre" tori. 'tunci când eşuea" temporar, fapt careă ă este inevita#il, ei interpretea" imediat acest lucru ca fiind o e!presie a deficien elor lor.ă ţ %ac apelul de vân" ri nu a avut succes, ei îşi spun7 36ro#a#il c sunt o persoan deă ă ă ă vân" ri îngro"itoare. 6rodusul nu este #un. Clien ii nu sunt interesa i de ce vreau să ţ ţ ă vând. u voi reuşi niciodat în acest domeniu.4ă

Cu alte cuvinte, ei generali"ea" şi e!agerea" un mic eşec dramati"ându51, în loc să ă ă îl considere un lucru temporar şi s continue cu urm torul telefon. Ei interpretea"ă ă ă e!perien a în mod negativ. 'cest lucru are un efect nefaţ vora#il asupra imaginii lordespre sine7 3u sunt #un de nimic.4 Re"ultatele activit ii lor se diminuea" şi dataăţ ă

urm toare se întâmipl c(iar mai r u.ă ă ă Totuşi, vestea #un este c modul în care interprete"i un eveniment se afl su#ă ă ă controlul t u. Totul e o pro#lem de alegere. Tu sta#ileşti cum vei sim i şi vei reac ionaă ă ţ ţ prin modul în care opte"i s î i e!plici o situa ie. 'lege s ve"i latura po"itiv , indiferentă ţ ţ ă ă ce ar fi. Tu deci"i.

< E!prim 5te simpluă

'tunci când î i ver#ali"e"i o#iectivele su# forma unor e!presii afirmative, ar tre#ui sţ ă foloseşti cuvinte pe care su#conştientul t u le poate în elege şi cu care poate începe să ţ ă lucre"e. 'firma iile tale tre#uie s fie simple şi practice. %e e!emplu, 3< plac4 esteţ ă ă personal. 3/unt cel mai #un4 e personal şi po"itiv. 3îmi iu#esc munca4 este personal,

po"itiv şi e!primat la timpul pre"ent.'cestea repre"int genul de afirma ii acceptate imediat de su#conştient ca fiindă ţ

comen"i. 'u im impact imediat asupra modului în care gândeşti şi sim i în leg tur cuţ ă ă tine însu i. î i m resc instantaneu respectul de sine şi încreţ ţ ă derea în for ele proprii. 6entruţ a r mâne optimist, tre#uie s vor#eşti continuu cu tine însu i într5un mod în careă ă ţ vrei să

fii şi nu în felul în care lucrurile sunt în pre"ent. în programarea neurolingvistic , modul în care dialoă g(e"i cu tine însu i despre ce iţ ţ

se întâmpl se numeşte 3stil interpretativ.4 Nelul în care interprete"i lucrurile repre"int oă ă parte esen ial a procesului de sc(im#are a stilului t u de a gândi. între#area este dacţ ă ă ă interprete"i lucrurile care se întâmpl în &urul t u într5im mod po"itiv sau negativ. 'du5 iă ă ţ aminte, optimistul vede pa(arul pe &um tate plin, în timp ce pesimistul vede pa(arul peă &um tate gol. 'lege s fii optimist.ă ă

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



,evino un paranoic opus■

<ultimilionarul Q. Clement /tone a început s vând "iare pe str "ile din C(icago laă ă ă vârsta de 1 ani. El a continuat prin a construi Com#ined +nsurance Compan din'merica şi a murit de curând la vârsta de 1 de ani, având o avere mai mare de 8 demilioane de dolari. /tone a repre"entat o surs de inspira ie pentru mii de oameni şi aă ţ

devenit cele#ru pentru o#iceiul s u de a fi un 3paranoic opus4.ă2n paranoic este o persoan care crede c oamenii conspir împotriva sa. în sc(im#,ă ă ă

un paranoic opus repre"int o persoan convins de faptul c lumea conspir pentru caă ă ă ă ă ea s ai#ă ă succes. 'cest gen de paranoic insist s interprete"e tot ce i se întâmpl caă ă ă fiind parte a unui plan m re ce îl conduce c tre reuşit . Q. Clement /tone o#işă ţ ă ă nuia să r spund la fiecare dificultate cu e!presia empatic 7 3'sta este #ine$4 'poi, îşi concentraă ă ă aten ia asupra g sirii unui lucru #un în acea situa ie. =i descoperea mereu ceva, c(iarţ ă ţ dac era vor#a doar de o lec ie valoroas .ă ţ ă

%ac sc(im#i defini ia unei pro#leme într5oă ţ situa ie, ţ o provocare sau o oportunitate,r spunsul t u la pro#lem va fi po"itiv şi constructiv şi nu negativ şi furios. +ar în ca"ul înă ă ă care vei considera c fiecare pro#lem este o oportunitate poten ial , vei g si aproapeă ă ţ ă ă întotdeauna în acea pro#lem un #eneficiu de care te po i #ucura.ă ţ

orman ?incent 6eale o#işnuia s spun 7 3'tunci când %umne"eu vrea s î i trimită ă ă ţ ă un cadou. El îi am#alea" într5o pro#lem .4 Cu cât pro#lema pe care o ai este mai mare,ă ă cu atât şi darul va fi mai mare 5 su# forma unor lec ii sau a unor idei valoroase pe care,ţ pro#a#il, le con ine. 6a(arul este pe &um tate plin sau pe &um tate golI %epinde de tine.ţ ă ă

■ 1ei crede atunci c#nd vei vedea

Cea de5a treia parte a procesului în cinci paşi prin care î i pui mintea la contri#u ie îlţ ţ constituie vi5uali5area. %e&a ştii cât de puternic poate fi acest lucru în îndeplinireao#iectivelor tale. umai atunci când vei înv a s foloseşti vi"uali"area pentru fiecareăţ ă scop şi activitate, vei reuşi s e!ploate"i cu adev rat aceast putere uimitoare în via aă ă ă ţ

ta. Kamenii vi"uali"ea" tot timpul. %iferen a const în faptul c oamenii de succesă ţ ă ă vi"uali"ea" lucrurile pe care şi le doresc, iar cei lipsi i de succes pe acelea pe care nu ieă ţ vor. înainte de orice nou e!perien , o persoan de succes îşi va acorda câtevaă ţă ă momente pentru a5şi aminti şi a retr i o e!perien în care a avut succes într5ună ţă domeniu. în sc(im#, înaintea unei noi e!perien e, oamenii care nu au succes îşi vorţ aminti şi vor tr i un eşec anterior.ă

în fiecare ca", oamenii creea" o predispo"i ie de a reuşi sau de a eşua. 'tunci cândă ţ vi"uali"ea" , ei trimit o comand su#conştientului lor. 'cesta le coordonea" apoiă ă ă cuvintele şi ac iunile în situa ia urm toare, astfel încât s ai# re"ultate corespmi" toareţ ţ ă ă ă ă imaginii create.

■ +maginea" 5 iă ţ un rezultat per6ect

în procesul de vi"uali"are, proiecte"i şi cree"i o imagine clar a o#iectivului t u viitoră ă ideal. î i imagine"i cum ar ar ta dac ar fi de&a îndeplinit. î i conture"i imaginea cât maiţ ă ă ţ vie posi#il. Repe i aceast imagine mental de nenum rate ori, cât de des po i în timpulţ ă ă ă ţ "ilei, cât de mult timp po i.ţ

E!ist o rela ie direct între cât de clar î i po i vedea o#iectivul sau re"ultatul peă ţ ă ţ ţ din untru şi cât de repede se transform în realitate în e!terior. ?i"uali"area repre"intă ă ă una dintre cele mai puternice facult i pe care le ai la dispo"i ie pentru a deveni oăţ ţ persoan care se gândeşte la posi#ilit i, pentru a5 i sc(im#a modul de a gândi despreă ăţ ţ via a şi viitorul t u. Cu a&utorul vi"uali" rii, î i po i transţ ă ă ţ ţ forma visurile actualc în realit iăţ viitoare. î i po i sc(im#a complet modul de a gândi prin transformarea imaginilor taleţ ţ mentale.

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



%ro&rameaz - i mintea■ ă ţ

E!ist trei te(nici care com#in ver#ali"area şi vi"ualiă ă "area, pe care le po i practicaţ pentru a5 i îndeplini o#iecţ tivele mai repede. 'cestea sunt numite adesea 3te(nici deprogramare mental 4 şi se dovedesc e!trem de eficiente în preg tirea ta şi a min ii taleă ă ţ pentru un eveniment ulterior.

6rima dintre aceste metode este cea numită te"nica proram rii rapide.ă +at cumă func ionea" . înaintea oric rui eveniment care nu se întâmpl frecvent şi este important,ţ ă ă ă precum un telefon de vân" ri, o întâlnire sau un interviu, î i acor"i câteva momenteă ţ pentru a te preg ti mental, asemenea unui atlet care se înc l"eşte pentru o competi ie.ă ă ţ

întâi, respir adânc. 'cest lucru te rela!ea" şi î i aduce mintea în starea alfa. înă ă ţ aceast stare, su#conştiă entul t u devine foarte receptiv la orice comand . 'poi,ă ă vi"uali"ea" re"ultatul ideal al situa iei care urmea" . i51 imagine"i ca având fiecareă ţ ă Ţ detaliu perfect. %e e!emplu, dac dai un telefon de vân" ri, vi"uali"ea" 5 i clientulă ă ă ţ r spun"ându5 i într5un mod po"itiv, receptiv. <ai ales, vi"uali"ea" clientul semnândă ţ ă cecul sau comanda devân" ri la sfârşitul conversa iei.ă ţ

2nul dintre #unii mei prieteni a folosit aceast te(nic mul i ani şi a devenit unulă ă ţ

dintre cei mai #ine pl ti i oameni din domeniul s u. El m rturisea despre nenuă ţ ă ă m rateă ca"uri în care o vân"are se desf şura e!act aşa cum o vi"uali"ase înainte de a începe,ă fapt ce i se pare a#solut uimitor. încearc si tu si vei vedea re"ultatele.ă

'firm şi vi"uali"ea"ă ă

Cea de5a treia şi ultima parte a te(nicii de programare rapid const în ver#ali"areaă ă sau crearea unei e!presii po"itive corespun"ând cu imaginea ta mental . K astfel deă afirma ie simpl ar fi7 3'ceast conversa ie de vân" ri merge foarte #ine şi se înc(eieţ ă ă ţ ă satisf c tor pentru toate persoanele implicate.4 K asemenea comand î i instruă ă ă ţ ieştesu#conştientul s î i ofere cuvintele, sentimentele, atitudinile şi lim#a&ul corporală ţ

necesare pentru atingerea o#iectivului t u de a înc(eia cu succes o conversa ie deă ţ vân" ri.ă6red m aceast te(nic de 3e!primare po"itiv rapid 4 celor care merg la interviuriă ă ă ă ă

pentru a o# ine un loc de munc , persoanelor care sus in pre"ent ri în pu#lic, celor careţ ă ţ ă se e!prim prin art şi c(iar politicienilor. Este o metod e!trem, de eficient şi durea"ă ă ă ă ă doar câteva secunde înainte de orice eveniment.

/crie5 i şi trece5 i în revist o#iectivele■ ţ ţ ă

Cea de5a doua metod pe care o po i folosi pentru a face rapid sc(im# ri în modulă ţ ă t u de a gândi şi în via a ta este denumită ţ ă te"nica afirma iei standard. ţ 'ceast te(nică ă presupune s î i scrii o#iectivele principale actuale su# forma unor afirma ii personale,ă ţ ţ

po"itive, e!primate la pre"ent pe trei pân la cinci fişe, câte un scop e!primate laă pre"ent pe trei pân la cinci fişe, câte mi scop pe câte o fiş . 6o i lucra asupra a 1 până ă ţ ă la 10 o#iective în acelaşi timp, folosind aceast m.etod .ă ă

6oart aceste fişe cu tine. a începutul fiec rei "ile, acord 5 i câteva minute pentru aă ă ă ţ trece în revist fiecare el.ă ţ

+a prima fiş şi citeşte5o. 6oate c pe aceasta este scris7 3Câştig 0 de dolari peă ă an.4 Citeşte5o şi concentrea" 5 i privirea pe mesa&, astfel încât s se imprime în su#conă ţ ă 5ştientul t u. 'poi, înc(ide oc(ii, respir adânc şi repet afirma ia de cinci ori. 6e m sură ă ă ţ ă ă ce afirmi, vi"uali"ea" 5 i o#iectivul ca fiind gata îndeplinit. ?e"i51. /imte51. %up aceeaă ţ ă desc(ide5 i oc(ii, rela!ea" 5te, e!pir adânc şi citeşte urm toarea fiş .ţ ă ă ă ă

L 6reg teşte5te pentru întreaga "iă

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



întreg acest e!erci iu, având între 1 şi 10 o#iective, durea" apro!imativ 1 minute.ţ ă î i programea" su#ţ ă conştientul la un nivel adânc şi te preg teşte pentru a avea cele maiă #une re"ultate în restul "ilei.

%ac îl vei practica în fiecare diminea înainte de a5 i începe "iua şi în fiecare seară ţă ţ ă înainte de a merge la culcare, vei fi uimit de cât de repede vor începe s se mateă riali"e"e

o#iectivele tale./u#conştientul t u este sta ia emitent şi cea recepă ţ ă toare pentru puterea atrac iei dinţ

via a ta. Cu cât î i vei (r ni mai mult su#conştientul cu imagini şi cuvinte în concordanţ ţ ă ţă cu ceea ce vrei s reali"e"i, cu atât î i vei atrage mai mult o#iectivele. ?ei deveni ună ţ manet viu. ?ei începe s atragi oameni, oportunit i, idei şi resurse în via a ta, care î iă ăţ ţ ţ vor transforma elurile în realitate.ţ

%ractic■ ă repeti iaţ mentală

Cea de5a treia te(nic de programare mental pe care o po i folosi pentru a aveaă ă ţ re"ultate mai #ime şi a5 i îndeplini o#iectivele mai repede se numeşteţ repeti ia mental . ţ ă

<etoda în spe este predat şi folosit intens în multe sporturi. 6rocesul este pe cât deţă ă ă

simplu, pe atât de puternic. în primul rând, stai pe scaun sau întins, complet rela!at, cu oc(ii înc(işi şi respiră adânc pân când întreă gul corp se destinde.

în al doilea rând, vi"uali"e"i clar un eveniment care urmea" s se întâmple sau ună ă o#iectiv pe care i51 doreşti, î i permi i s p trun"i în acea e!perien şi s o ve"i clar înţ ţ ţ ă ă ţă ă mintea ta. Te imagine"i f când şi spunând e!act lucrurile pe care le5ai reali"a şi le5ai "iceă dac acea situa ie ar fi perfect .ă ţ ă

2na dintre cele miai #une oca"ii de a practica repeti ia mental este c(iar înainte deţ ă a te culca. ?er#ali"ând şi vi"uali"ându5 i o#iectivele şi activit ile ideale pentru "iua ceţ ăţ urmea" c(iar înainte de a adormi, î i programe"i su#ă ţ conştientul s lucre"e asupraă acestor eluri toat noaptea. 'poi, când te vei tre"i diminea a, vei avea adesea idei peţ ă ţ care le po i folosi pentru a transforma acele scopuri în realiţ tate. 'ceasta este o te(nică

uimitoare si e!trem de eficient .ă

%ro&rameaz#-te dinainte■pentru rezultate de v#r6

6o i folosi dinainte aceast te(nic pentru a5 i proţ ă ă ţ grama mintea pentru o varietate delucruri. %e e!emplu, s spunem c eşti îngri&orat în leg tur cu o pro#lem . C(iar înainteă ă ă ă ă de a merge la culcare, supune aceast proă #lem aten iei su#conştientului şi cere oă ţ solu ie. 'poi, nu te mai gândi la ea şi mergi la culcare. 'desea, când te vei tre"iţ diminea a, solu ia i se va înf işa imediat. ?a fi foarte clar şi foarte potrivit pentruţ ţ ţ ăţ ă ă pro#lema ta.

6o i folosi aceast metod de programare mental penţ ă ă ă tru a te asigura c te tre"eştiă sim indu5te po"itiX^ şi plin de energie. 6rocesul este atât simplu, cât şi eficace. C(iarţ înainte de a merge la culcare, spune5 i7 3Când m voi tre"i diminea a, m voi sim iţ ă ţ ă ţ gro"av$4 Repet acest lucru de câteva ori. +maginea" 5te când te vei tre"i în diminea aă ă ţ urm toare şi te vei sim i fericit şi plin de energie. <ai ales atunci când te culci târ"iu şi aiă ţ nevoie s ai re"ultate #une a doua "i, foloseşte aceast te(nic pentru a te tre"iă ă ă sim indu5te revigorat. Nunc ionea" de fiecare dat .ţ ţ ă ă

< Tre"eşte5te la o anumit oră ă

6o i între#uin a repeti ia mental şi pre5programarea pentru a te tre"i la o anumitţ ţ ţ ă ă or f r ceas. +ndiferent de fusul orar sau de "ona în care te afli, î i po i 3program^aă ă ă ţ ţ

mintea4 e!act la o anumit or înainte de a merge la culcare şi te vei tre"i e!act atunci.ă ă

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



înainte de a adormi, spune5 i7 3< voi tre"i mâine diminea la ora şapte fi!.4 'poi,ţ ă ţă po i adormi f r s te îngri&ore"i. ' doua "i de diminea , # t ile inimii tale se vorţ ă ă ă ţă ă ă accelera treptat, tre"indu5te la ora presta#ilit . u vei mai putea adormi din nou. 6o iă ţ c(iar s c l toreşti la distan e mari şi s te tre"eşti în diverse "one ale lumii la timpă ă ă ţ ă folosind aceast metod .ă ă

/imte sen"a ia succesului■ ţ

Cel de5al patrulea element în programarea mental îl constituieă transpunerea înemo ii. ţ <ai e!act, s cree"i sentiă mentul care i5ar înso i îndeplinirea cu succes a unuiţ ţ o#iectiv. 'ceasta este partea care contri#uie la faptul c ideali"area, ver#ali"area şiă vi"uali"area func ionea" cu adev rat pentru tine. Emo iile tale repre"int sursa ta deţ ă ă ţ ă energie, com#usti#ilul care te conduce spre o#iectivul t u.ă

6ro#a#il c ai au"it spunându5se c oamenii sunt logici în propor ie de 1W şiă ă ţ emo ionali în propor ie de BW. Totuşi, adev rul este c la început eştiţ ţ ă ă #KKL emo ional.ţ Lot r şti emo ional şi apoi &ustifici folosind logica. Tot ceea ce faci este determinat şiă ă ţ controlat de emo iile tale, într5un fel sau altul. /ingura între#are e7 3Care emo ie esteţ ţ

r spun" toareI4ă ă

m /t pân sau sclavIă

<ul i oameni sunt sclavii emo iilor lor. 'vând pu in control asupra propriilorţ ţ ţ sentimente, ei r spund şi reacă ionea" continuu în fa a celorlal i oameni şi la situa iile cuţ ă ţ ţ ţ care se confrunt . u reuşesc s controle"e prea #ine acest lucru.ă ă

2na dintre responsa#ilit ile principale fa de tine este s î i ii emo iile su# control.ăţ ţă ă ţ ţ ţ 'sum 5 i responsa#iliă ţ tatea pentru emo iile tale po"itive şi nu permite s fii dominat deţ ă cele negative. Nolosindu5 i tr irile în mod deli#erat, mai ales atunci când le men iiţ ă ţ po"itive şi le canali"e"i asupra a ceea ce î i doreşti, po i între#uin a o putere enormţ ţ ţ ă pentru a vi"uali"a, a ver#ali"a şi a ideali"a.

< +maginea" 5 i re"ultatul ideală ţ

K modalitate pentru a de#loca energia şi puterea con inute de natura ta emo ionalţ ţ ă este s tr ieşti sentimentul de care te5ai #ucura dac i5ai fi îndeplinit de&a o#iectivul.ă ă ă ţ 6riveşte51 cu oc(ii min ii şi creea" în untrul t u emo iile pe care le5ai e!perimenta dacţ ă ă ă ţ ă visul t u s5ar transforma în realitate c(iar acum.ă

%e e!emplu, im,aginea" 5 i c scopul t u este s câştigi o anumit sum de #ani.ă ţ ă ă ă ă ă 6roiectea" 5te mental în viitor şi priveşte5te câştigând acei #ani.ă 1riveşte casa mai mare,maşina mai spa ioas , (ainele mai #une, restaurantele mai fine şi stilul de via maiţ ă ţă elegant de care te vei #ucura atunci când vei câştiga acei #ani. +maginea" 5 i cum te5aiă ţ

sim i dac te5ai #ucura de&a de toate aceste ingrediente ale succesului. înc(ipuie5 iţ ă ţ sentimentele de mândrie, #ucurie, satisfac ie, pl cere şi de recunoştin pe care le5aiţ ă ţă e!perimenta odat ce î i vei fi atins acest o#iectiv.ă ţ

'şa cum o persoan se înm.oaie într5o #aie fier#inte, îm#i# 5 i şi tu mintea cu acesteă ă ţ sentimente, e!act ca şi cum te5ai afla de&a la destina ie. 'poi, aceste sentimente vorţ stimula gânduri, dorin e şi ac iuni corespun" toare. Niecare dintre acestea o va înt ri peţ ţ ă ă cealalt .ă

Com#ina ia este puternic■ ţ ă

'tunci când com#ini toate aceste trei elemente 5 o imagine mental , o ver#ali"are şiă o emo ie 5 î i active"i su#conştientul. 'cesta transmite apoi aceast impresie c treţ ţ ă ă

supraconştient, care lucrea" asupra o#iectivelor tale de ore pe "i. Kdat ce veiă ă practica ver#ali"area, vi"uali"area şi emo ionali"area reunite pentru fiecare scop, vei fiţ

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



complet uluit de lucrurile care vor începe s i se întâmple şi de elurile pe care le veiă ţ ţ îndeplini.

%up ce î i vei activa supraconştientul, vei primi un flu! continuu de idei pe care leă ţ vei putea folosi pentru a5 i re"olva pro#lemele şi a5 i finali"a o#iectivele. 'cest nivel alţ ţ min ii tale î i va ar ta cum s îndep rte"i, s ocoleşti sau s dep şeşti orice o#stacol careţ ţ ă ă ă ă ă ă

î i va ap rea în cale. î i va oferi idei care te vor g(ida pentru a lua (ot rârea corect .ţ ă ţ ă ă /upraconştientul t u î i va înlesni un flu! conă ţ stant de energie, de entu"iasm şi demotiva ie care te va conduce c tre scopurile tale.ţ ă

<odul în care active"i acest proces şi î i desc tuşe"i toate puterile mentale const înţ ă ă ideali"area, ver#ali"area, vi"uali"area şi mai ales în transpunerea permanent în emo ii.ă ţ

?isurile devin realitate■

Cel de5al cincilea element al acestui proces î( cinci paşi este repre"entat de reali5are,

de îndeplinirea efectiv a o#iectivelor tale şi de transformarea în realitate a dorină elor.ţ'ceasta constituie partea cea mai important a proceă sului. %ar tre#uie s fii conştientă

c fiecare scop are nevoie de o anumit perioad de timp pentru a se materiali"a. 2neleă ă ă

o#iective pot fi îndeplinite repede. 'ltele necesit s pt mâni sau c(iar luni de muncă ă ă ă asidu . 'ltele sunt eluri pe termen lung, având nevoie de câ iva ani pentru a se reali"a.ă ţ ţ 'titudinea ta asupra timpului necesar pentru atingerea unui o#iectiv are un impact ma&orasupra faptului c îl po i finali"a sau nu.ă ţ

+n aceast etap , dup ce ai practicat primii patru paşi, tre#uie doar s te rela!e"i şiă ă ă ă s laşi procesul s se desf ă ă ăşoare natural. ?ei permite o#iectivului t u s se materiaă ă li"e"eatunci când va fi ca"ul. ucrurile pe care i le doreşti şi de care ai nevoie se reali"ea"ţ ă e!act atunci când eşti preg tit pentru acestea.ă

Kamenii de succes a&img s îşi de"volte o atitudine calm , de aşteptare plin deă ă ă încredere. Ei nu se gr #esc niciodat . /unt rela!a i şi încre" tori şi cred cu putere că ă ţ ă ă toate lucrurile contri#uie pentru a le aduce e!act ce au nevoie la momentul cel mai

potrivit pentru ei. 'ceasta tre#uie s fie şi atitudinea ta.ă

*ultiplic - i■ ă ţ puterile

6o i s o# ii #eneficii c(iar mai mari din acest proces în cinci paşi pentru îndeplinireaţ ă ţ o#iectivelor tale folosind te(nici speciale ca r spuns la lucrurile care i se întâmpl înă ţ ă fiecare "i.

în primul rând, indiferent de împre&ur ri,ă caut aspecă tele po5itive în fiecare situa ie,ţ lec ia valoroas . încearc s afli ce po i câştiga din orice eşec sau o#stacol temporar.ţ ă ă ă ţ

apoleon Lill a studiat şi a intervievat oamenii de succes timp de 0 de ani. El adescoperit c aveau o caracă teristic în comun. Niecare dintre ei îşi de"voltase o#iceiul deă

a c uta în orice dificultate un #eneficiu sauă 2 T avanta& la fel de mare sau c(iar mai mare.Ei c utau mereu un punct luminos c(iar şi în cel m.ai întunecat nor.ă

'tunci când te aştep i s re"ulte ceva #un dir^ fiecare situa ie, vei r spundeţ ă ţ ă dificult ilor într5un mod po"itiv, mai creativ şi mai constructiv. ?ei fi mai optimist şi maiăţ încre" tor. %ac vei crede c vei #eneficia de tot ceea ce i se întâmpl , î i vei de"voltaă ă ă ţ ă ţ atitudinea unei persoane care se gândeşte la posi#ilit i. %rept urmare, indiferent deăţ situa iile ulterioare, vei g si aproape întotdeauna im lucru #un pe care îl vei puteaţ ă transforma în avanta& pentru tine.

C#rma zilei■

E!act aşa cum î i influen ea" aspectul fi"ic ceea ce m nânci, şi mintea ta esteţ ţ ă ă

înrâurit de (rana pe care i5o oferi. <omentul în care mintea ta este cea mai receptiv îlă ă constituie începutul dimine ii. î i po i accelera procesul de sc(im#are a modului de aţ ţ ţ

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



gândi citind în fiecare diminea timp de 95; de minute din ceva inspira ional şiţă ţ motivant înainte de a5 i începe "iua.ţ

E!act aşa cum e!erci iile fi"ice de diminea te vor preţ ţă g ti s fii mai puternic şi maiă ă re"istent fi5ic în timpul "ilei, e!erci iul mental po"itiv su# forma unor lecturi inspiraţ ionaleţ te va a&uta s fii mai preg tită ă mental în timpul "ilei.

6rima or a dimine ii este numit 3cârma "ilei4. Krice î i pui în minte în aceast 3oră ţ ă ţ ă ă de aur4 î i sta#ileşte tonul gândirii pentru tot restul "ilei. 'tunci când te tre"eştiţ diminea a şi, în loc s citeşti "iarul sau s te ui i la televi"or, citeşti ceva po"itiv,ţ ă ă ţ constructiv şi inspira ional, î i pre5programe"i mintea pentru orele care vor urma.ţ ţ

%e5a lungul întregii "ile, lucrurile î i vor merge din plin. ?ei fi mai calm, mai creativ şiţ mai atent. C(iar mai re"istent în fa a dificult ilor. ?ei r spunde mai eficient atunci cândţ ăţ ă te vei confrunta cu suişurile şi co#orâşurile inevita#ile ale vie ii tale "ilnice. ectura ta deţ la începutul dimine ii te va fi preg tit mental pentru a avea cele mai #une re"ultate.ţ ă

l sa îiiirdc la voia întâmpl riiă ă

6o i deveni o persoan mai optimist prin planificarea în avans a fiec rei "ile. 'cestţ ă ă ă lucru î i eli#erea" mintea de stresul de a încerca s î i aduci aminte ce ai de f cut. + i vaţ ă ă ţ ă ţ oferi un sentiment de control asupra muncii şi a vie ii tale. Te va face r spun" tor. ?eiţ ă ă deveni proactiv şi nu reactiv. =i nu este nevoie decât de o list $ă

Timpul ideal pentru a planifica este cu o sear înainte, întocmeşte o list cu tot ceeaă ă ce ai de f cut în "iua ce urmea" . Citeşte lista şi organi"ea" 5 i munca în func ie deă ă ă ţ ţ priorit i. /electea" cea mai important sarcin , astfel încât s o a#orde"i la începutulăţ ă ă ă ă dimine ii. ?ei fi uimit de cât de #ine vei dormi şi cât de #ine te vei sim i atunci când te veiţ ţ tre"i, dac î i vei fi preg tit de&a "iua, astfel încât s ştii ce vei face şi în ce ordine.ă ţ ă ă

începe5 i "iua cu o mâncare s n toas , (r nitoare. Consum^ multe fructe, legume şiţ ă ă ă ă ă alimente ce con in proţ teine de calitate, precum ou le. *ea mult suc de fructe şi ap .ă ă Consum cereale integrale, #rioşe şi iaurt. Evit mână ă c rurile grase care sunt greu deă digerat şi te o#osesc.

<icul de&un american standard ce con ine şunc , ou şi pâine pr &it repre"int unaţ ă ă ă ă ă dintre cele mai nepotrivite com#ina ii de alimente pe care le po i consuma diminea a. aţ ţ ţ o or dup ce vei mânca aceste alimente, vei începe s te sim i din nou somnoros. Totă ă ă ţ sângele din creier se va îndrepta c tre stomac şi va încerca s prelucre"e aceste proteineă ă şi gr simi grele. 'poi, vei compensa acest lucru consumând cafea toat diminea a.ă ă ţ

%ar când î i vei începe fiecare "i cu un mic de&un uşor, s n tos şi nutritiv, vei aveaţ ă ă mai mult energie. ?ei fi mai atent şi mai vesel. ?ei fi mai ner #d tor s î i continui "iua.ă ă ă ă ţ

?ei fi mai creativ, pentru c ai mai mult sânge la disă po"i ia creierului. ?ei avea mai multeţ idei şi o concentrare sporit . ?ei vedea mai multe posi#ilit i în tot ce se întâmă ăţ pl în &urulă t u. ?ei deveni o persoan mai optimist .ă ă ă

9dihneşte-te 2ine■

în plus fa de o (ran fi"ic şi mental #un , ai nevoie şi de mult odi(n . ?inceţă ă ă ă ă ă ă om#ardi, legendarul antrenor de fot#al american al ec(ipei )reen *a 6acMers, a spuscândva7 3K#oseala ne face pe to i laşi.4 'tunci când nu ai parte de suficient odi(n , riştiţ ă ă mai mult s fii negativ, irita#il şi s î i lipseasc încrederea în tine.ă ă ţ ă

%ar când te5ai odi(nit şi te5ai (r nit #ine, când î i (ră ţ ăneşti mintea continuu cu mesa&epo"itive, când citeşti ceva inspira ional şi î i vi"uali"e"i constant o#iectivele ca fiind de&aţ ţ

realitate, devii o persoan po"itiv , mai vesel şi mai optimist .ă ă ă ă

62E5 + <+TE' ' CKTR+*2 +EŢ Ţ



Te vei tre"i diminea a având sentimentul c nu e!ist nimic din ceea ce nu po i faceţ ă ă ţ dac te str duieşti. +ar în ca"ul în care î i vei p stra acest gând destul de mult timp şiă ă ţ ă suficient de intens, va deveni realitate. =i, astfel, vei începe s te sim iă ţ de neoprit.

EOERC+T++^Y%E ')T+2E 7

1.Lot r şte5te ast "i s vor#eşti cu tine într5un mod po"itiv, folosind afirma ii e!primateă ă ă ă ţ în acelaşi fel, personal şi la timpul pre"ent. Nii propriul suporter entu"iast.

.Reali"ea" un set de trei5cinci fişe cu fiecare dintre o#iectivele tale, scris su# formaă unei afirma ii. 2it 5te peste aceste fişe de dou ori pe "i, diminea a şi seara.ţ ă ă ţ

9.Caut ceva #un în fiecare pro#lem sau dificultate. 6ractic o#iceiul de a fi un paranoică ă ă opus, convins c e!ist o conspira ie uriaş pentru ca tu s ai succes.ă ă ţ ă ă

.Creea" 5 i o imagine mental pentru cel mai imporă ţ ă tant o#iectiv al t u, ca şi cumă acesta ar fi de&a realitate. %ac este posi#il, decupea" imagini potrivite scopului t uă ă ă din reviste şi studia" 5le în mod regulat pentru a i le programa în su#conştient.ă ţ

0.Creea" 5 i sentimentul pe care l5ai avea într5un moment de succes sau la îndeplinireaă ţ

o#iectivului pe care i51 doreşti. +maginea" 5 i c tre#uie s mime"i emo ia #ucuriei, aţ ă ţ ă ă ţ fericirii şi a satisfac iei pentru o audi ie în vederea o# inerii unui rol într5un film.ţ ţ ţ <imea" pân când vei reuşi$ă ă

;.+maginea" 5 i c via a ta ar fi perfect într5un anumit domeniu. Cum ar ar taI Cum te5ă ţ ă ţ ă ăai sim iI Cum ai descrie5oIţ

D.înainte de a adormii în fiecare sear , repet 5 i mental evenimentele importante ale "ileiă ă ţ care urmea" . ?i"uali"ea" 5le şi imaginea" 5 i c fiecare detaliu este perfect. 'poiă ă ă ţ ă mergi la culcare "âm#ind.

/CL+<*G% )G%+RE', + /CL+*+ ?+' 'Ţ



!iracolul sau puterea care îi înal pe unii oameni const în faptul c au fost motiva i ţă ă ă ţ în domeniul lor şi în mimca pe care o desf şoar de perserveren şi de un spirit cura:osă ă ţă şi "ot rât.ă<'RJ TQ'+

6u poate exista un mare cura: atunci când nu exist încredere sau certitudine, iar ă :um tate de 2 t lie re5id în convină ă ă ă erea c putem face ce ne;am propus.ăKR+/K /QETT <'R%E

Niecare persoan de succes s5a confruntat cu nenumă ărate eşecuri şi o#stacoletemporare şi c(iar înfrângeri de"astruoase în timpul vie ii sale. %ar ceea ce i5a asiguratţ succesul a fost a#ilitatea de a r spunde po"itiv şi constructiv la aceste înfrângeri şi de a5ăşi reveni. 'ceast calitate de a5 i reveni şi de a nu te l sa înfrânt î i va deteră ţ ă ţ mina şi ieţ succesul.

%octorul '#ra(am ale"niM, de la 2niversitatea Larvard, a efectuat un studiu în urmă cu câ iva ani în leg tur cu rolul pe care îl &oac în viaţ ă ă ă ţă de5am irea.ă <ul i oameni auţ ela#orat studii şi au scris despre motiva ie şi rela ia sa cu succesul. %ar ale"niM a fostţ ţ primul care a cercetat cealalt fatet a monedei.ă ă* )ândind în avans

%ac eşti o persoan normal , inteligent , î i vei orgaă ă ă ă ţ ni"a fiecare domeniu al vie iiţ pentru a evita cât mai mult posi#il eşecurile şi de"am girile. ?ei gândi în avans şi veiă anticipa ce ar putea s mearg r u. 'poi î i vei lua preă ă ă ţ cau iile necesare pentru a te p "iţ ă împotriva o#stacolelor şi a pro#lemelor. ?ei cânt ri şi vei evalua diferite op iuni. ?eiă ţ alege strategia care î i ofer cele mai mari şanse de succes.ţ ă

Totuşi, indiferent cât de #ine vei gândi şi vei planifica, lucrurile nu se vor desf şuraă mereu aşa cum i le5ai proţ pus. egea lui <urp( stipulea" 7ă ?Orice ar putea mere r u,ă

va mere r u. Aintre toate lucrurile care pot mere r u, cel mai înro5itor dintre acesteaă ă

va mere r u la cel mai nepotrivit moment şi va costa cea m.ai mare sum de 2ani.Bă ă

egea lui Co(en adaug apoi7ă ?!urp"- a fost optimist+B

%e aceea, de"am girea soseşte f r a fi aşteptat . Este pre"ent în ciuda eforturiloră ă ă ă ă tale sus inute de a o evita, fiindc este, oricum, inevita#il . ?ei avea parte de decep ii înţ ă ă ţ via la fel de sigur cum este c soarele r sare la est şi c apune la vest. =i cu cât î i veiţă ă ă ă ţ sta#ili mai multe o#iective şi vei încerca mai multe lucruri, cu atât vei avea mai multedificult i şi pro#leme.ăţ

/ingurul lucru pe care îl po i controlaţ

Ceea ce a descoperit doctorul ale"niM a fost c oamenii de succesă r spimdă lade"am gire diferit fa de cei lipsi i de şans . Conclu"ia lui a fost c modul în care reacă ţă ţ ă ă 5

ione"i la de"am gire este un foarte #mi indicator pentru succesul pe care îl vei avea sauţ ă nu în domeniul t u de activitate şi în via în general.ă ţă

întrucât nu po i s evi i mereu decep iile, indiferent ce ai face, singurul lucru careţ ă ţ ţ contea" este modul în care reac ione"i la de"am gire atunci când i se întâmpl s aiă ţ ă ţ ă ă parte de aşa ceva, c(iar dac nu i5ai dorit şi nu te5ai aştepă ţ tat. îi permi i s teţ ă copleşeasc I î i pier"i cump tul, te înfurii şi îi învinov eşti sau îi ataci pe ceilal iI /auă ţ ă ăţ ţ faci fa atacului şi r spun"i eficientIţă ă

Kamenii de succes reac ionea" la de"am giri accep5 tându5le. Cei care nu au parteţ ă ă de reuşit permit decep iă ţ ilor s îi opreasc . Kamenii de succes îşi revin şi merg înainte.ă ă Ceilal i renun adesea şi eşuea" . Kratorul moti5 va ional C(arlie ones a spus7ţ ţă ă ţ ?6u

contea5 cât de :os ca5i, ci cât de sus te ridici+Bă



Cauza ne&ativit ii■ ăţ

Cele mai multe emo ii negative sunt determinate deţ aştept ri frustrate.ă î i doreşti,ţ speri sau pl nuieşti ca un anumit lucru s se întâmple într5un anumit fel şi atunci când nuă ă se desf şoar dup cum ai inten ionat, reac ioă ă ă ţ ţ ne"i cu ner #dare şi mânie. 'cest lucruă este destul de normal. %ac î i pas de un re"ultat, te vei sim i r nit în ca"ul în care nu îlă ţ ă ţ ă vei o# ine.ţ

6rovocarea este aceea c emo iile se declanşea" instantaneu. %in acest motiv, po iă ţ ă ţ avea foarte pu in conţ trol asupra emo iilor şi reac iilor tale în momentul în care i seţ ţ ţ întâmpl ceva. Este prea târ"iu. 'tunci când vei tr i de"am girea, vei reac iona instinctivă ă ă ţ şi în mod o#işnuit, în func ie de e!perien ele tale anterioare. Când lucrurile nu merg #ine,ţ ţ este prea târ"iu s te gândeşti la gânduri frumoase şi no#ile. Reac ione"i, pur şi simplu.ă ţ

Epictetus, filosoful grec stoic, a scris cândva7 3Circumstan ele nu îl fac pe om, ciţ numai îl de"v luie sieşi4@ ca şi celorlal i. /itua iile ostile nu sunt cele care î i formea"ă ţ ţ ţ ă caracterul, ci acelea care i51ţ de5v luieă aşa cum este în acel moment.

6reg teşte5te■ ă dinainte

2na dintre cele mai #ime modalit ti de a5 i sc(im#a modul de a gândi şi via a este să ţ ţ ă te preg teşti dinainte pentru de"am giri. 6rogramea" 5te s î i revii repede prină ă ă ă ţ practicarea preg tirii în avans.ă

6reg tirea anterioar mental î i permite s te preg teşti l untric pentru decep iileă ă ă ţ ă ă ă ţ inevita#ile ale vie ii şi ale muncii, c(iar dac nu ştii care sunt sau când vor veni. 'ceastaţ ă este una dintre cele mai puternice te(nici de gândire pe care le po i folosi pentru aţ câştiga şi a5 i men ine controlul asupra emo iilor tale, asigurându5te c sunt în primulţ ţ ţ ă rând po"itive şi constructive, indiferent ce se întâmpl .ă

în aceast etap de preg tire mental , începi cu premisa c vei reuşi s faci faă ă ă ă ă ă ţă tuturor pro#lemelor şi dificult ilor atunci când te vei (ot rî s reali"e"i orice lucru deăţ ă ă valoare în via . %e fapt, dac î i vei sta#ili un o#iectiv important, plin de provoc ri, unulţă ă ţ ă

care te for ea" s ieşi din "ona ta de confort, te vei confrunta cu nenum rate o#stacoleţ ă ă ă şi dificult i pe care nu i le po i imagina în pre"ent.ăţ ţ ţ

'cest gen de încercare la care eşti supus pare a fi un lucru o#işnuit. %e fiecare dată când te str duieşti s fii sau s faci ceva mai mult sau diferit, te confrun i cu pro#leme deă ă ă ţ tot felul. %ac nu eşti preg tit dinainte, greut ile te pot descura&a şi aduce din nou înă ă ăţ "ona de confort.

în loc s aştep i ca pro#lemele inevita#ile s ai# loc, te preg teşti mental pentruă ţ ă ă ă aceste dificult i înainte s se întâmple. î i spui7ăţ ă ţ ?)st 5i voi face fa tuturor suişurilor şiă ţă

co2orâşurilor, dificult ilor şi o2stacolelor, nu le voi permite s m do2oare. Odat ce amăţ ă ă ă

început s m îndrept c tre o2iectivul meu, voi fi de neoprit+Bă ă ă

în consultan a de afaceri, pred m un mod de a gândi numit 3anticiparea cri"elor4. Euţ ă

îi încura&e" pe cei care au putere deci"ional s se gândeasc la o perioad cuprins întreă ă ă ă ă şase luni şi un an în viitor şi s 5şi ptm între#area7 3Care sunt unele dintre lucrurileă ă negative care s5ar putea întâmpla şi ne5ar putea a#ate de la planurile noastreI %intretoate acestea, care sunt cele mai reie care s5ar putea întâmplaI4

'poi, facem o list cu toate o#stacolele sau urgen ele neaşteptate care ar putea să ţ ă apar şi ar amenin a comă ţ pania. %e e!emplu7 2n competitor ar putea veni cu un produssau un serviciu nou care este mai #un şi>sau mai ieftin decât al nostru. %o#ân"ile arputea creşte. )uvernul ar putea impune noi ta!e şi reguli asupra activit ilor noastre.ăţ Costurile com#usti#ililor sau ale materiilor prime ar putea fi m rite. 2na sau mai multeă persoane de #a" din organi"a ie ar putea pleca, indiferent de motiv. 2nul sau mai mul iă ţ ţ clien i importan i ar putea renun a la serţ ţ ţ viciile noastre şi s5ar putea duce la concuren .ţă Competitorii şi5ar putea reduce pre urile su# costuri pentru a prelua o cot de pia maiţ ă ţă

mare. Economia ar putea intra în recesiune şi întreaga pia s5ar putea reduce dramatic.ţă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



în fiecare dintre aceste ca"uri, a#ilitatea companiei de a r spunde repede şi eficient îiă poate determina supravie uirea. 'ceste situa ii şi o#stacole posi#ile ar tre#ui gânţ ţ dite înavans. Cea mai #un regul este 3f r surpri"ei4ă ă ă ă

<anagerii de la Roal %utc(>/(ell din Klanda de in unul dintre cele mai completeţ procese de planificare din lume. 'ceştia şi5au de"voltat peste ; de scenarii pentru

solu ionarea pro#lemelor suscepti#ile de a avea loc în &urul lumii în "one în careţ derulea" afaceri legate de petrol şi ga"e. Ca urmare, conducerea companiei este rareoriă surprins de orice s5ar întâmpla. u este nidodat prins cu garda &os. 're întotdeaunaă ă ă un plan de re"erXY pe care îl poate folosi. %e asemenea, a devenit una dintre cele maiă profita#ile companii din lume şi are succes constant. )ândirea în avans pre"int într5ăadev r nenum rate avanta&e.ă ă

6riveşte în viitor■

Ceea ce func ionea" pentru corpora iile mari şi mici poate func iona şi pentru tine.ţ ă ţ ţ 'r tre#ui s practici anticiă parea cri"elor în mod constant în tot ceea ce faci. 2it 5te laă drumul vie ii tale, asemenea unui c l tor şi imiaginea" 5 i o parte dintre lucrurileţ ă ă ă ţ

negative care ar putea avea loc şi cum ai putea r spunde la ac iunea lor. ?ei fi uimit deă ţ cât de plin de încredere şi po"itiv te vei sim i dup ce î i vei de"volta strategii alternativeţ ă ţ de ac iune pentru unele dinţ tre cele mai îngro"itoare lucruri care i s5ar putea întâmplaţ într5im anumit domeniu.

%e e!emplu, ce ai face dac i5ai pierde slu&#a ast "iI +deea de a5şi pierde locul deă ţ ă munc repre"int o surs de fric pentru cei mai mul i oameni, afectând 9DW dină ă ă ă ţ popula ia care munceşte, conform unui studiu. %e curând, am primit o scrisoare de la unţ domn care îmi spunea c teama sa de a5şi pierde locul de munc , pe care o recunoşteaă ă ca fiind complet ira ional , era atât de mare, încât îl parali"a. %e fapt, c(iar îl împiedicaţ ă s desf şoare genul de munc pe care ar fi tre#uit s îl fac pentru a5şiă ă ă ă ă men ine ţ slu&#a.Nrica sa şi lipsa de alternative nu f ceau decât s m reasc pro#a#ilitatea ca el s fieă ă ă ă ă concediat.

2neori îi între# pe oameni la pre"ent rile mele7ă ?Care va fi urm toarea voastr ă ă slu:2 GBă 6entru cei mai mul i, aceast între#are repre"int o surpri" . Ei nici m car nu s5ţ ă ă ă ăau gândit care va fi urm torul lor serviciu. %ar noi ştim c pia a muncii se sc(im# rapid.ă ă ţ ă 6ro#a#il c tu c(iar ai sc(im#at câteva locuri de munc pân în pre"ent. Este practică ă ă inevita#il s 5 i sc(im#i din nou serviciul şi poate c(iar mai repede decât te5ai aştepta.ă ţ Care e cea mai pro#a#il slu&# viitoare a taIă ă

'tunci când e!plic faptul c fiecare persoan tre#uie s se preg teasc pentruă ă ă ă ă urm toarea sa slu&# , aceasta este o idee nou pentru cei mai mul i oameni. Nie nu s5auă ă ă ţ

gândit la acest lucru, fie nu vor. %ar singura între#are r mâne aceasta7 3Ce nivel deă

cunoştin e şi a#ilit i î i va fi necesar la urm torul t u loc de munc pentru a continua sţ ăţ ţ ă ă ă ă câştigi #anii pe care doreşti s îi câştigiI4ă

%ac nu te gândeşti dinainte la aceast între#are, e!ist posi#ilitatea s fie necesară ă ă ă s te gândeşti la ea atunci când i5a e!pirat timpul şi când vei fi o#ligat s 5 i pui această ţ ă ţ ă între#are.

Noua ta carier■ ă

%up ce persoanele pre"ente la seminar s5au gândit care va fi urm toarea lor slu&# ,ă ă ă le5am pus a doua între#are7 ?Care va fi urm toarea voastr carier GBă ă ă în ce domeniu cutotul nou sau în ce industrie, afacere sau sector de activitate te vei afla în urm torii 051ă

ani de acum încoloI

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



Conform specialiştilor din domeniul resurselor umane, o persoan care începe să ă lucre"e ast "i va avea o medie de 1 sau 10 slu&#e cu norm întreag , fiecare serviciuă ă ă durând doi ani sau mai mult, de5a lungul întregii vie i profesionale. %e asemenea, acesteţ persoane vor avea circa cinci cariere diferite, în domenii complet distincte, iar fiecaredintre acestea va necesita noi feluri de cunoştin e şi a#ilit i variate.ţ ăţ

K mare parte din ceea ce ştii despre munca ta din pre"ent nu va mai fi actual înă urm torii cinci ani. %atorit sc(im# rilor rapide din fiecare domeniu, cunoştin ele,ă ă ă ţ informa iile, ideile şi a#ilit ile tale de a"i vor avea pu in valoare. u vor avea nicioţ ăţ ţ ă relevan sau nu vor putea fi aplicate pe pia a muncii şi în economia viitorului. ?ei aveaţă ţ nevoie de noi cunoştin e şi a#ilit i dac vei dori s supravie uieşti şi s înfloreşti într5oţ ăţ ă ă ţ ă societate din ce în ce mai competitiv .ă

%e aceea, 6eter %rucMer a afirmat7 3/ingura a#ilitate care nu se va învec(i în anii cevor urma este aceea de a înv a noi a#ilit ti.4ăţ ă

"#ndeşte în avans tot timpul■

6ro#a#il c î i aduci aminte de cele#rul comentariu al &uc torului de (ocMe Qaneă ţ ă

)ret"M. 'tunci când a fost între#at de un reporter care este secretul succesului s u peă g(ea , el a replicat7ţă ?Cei mai mul i :uc tori sunt destul de 2uni, dar ei mer acolo unde ţ ă este pucul. u mer acolo unde urmea5 s fie pucul.Bă ă

'ceast o#serva ie este e!trem de relevant pentru tine. 2nde va fi pucul t u pesteă ţ ă ă trei5cinci ani de acum încoloI 2nde va fi pucul t u peste 1 ani de acum încoloI %ac teă ă vei gândi în perspectiv asupra vie ii tale, vei reuşi s iei (ot râri mai #ime pe termenă ţ ă ă scurt. /trategul <ic(ael Jami sprmea7 ?Cei care nu se ândesc la viitor nu pot avea

unul.B)ândeşte5te la viitorul t u şi încearc s 5 i imagine"i şi s anticipe"i o parte dintreă ă ă ţ ă

sc(im# rile care ar putea avea loc. %ac i5ai pierde ast "i locul de munc , cum ai reacă ă ţ ă ă 5ionaI Care ar fi primul t u gândI <area ma&oritate a oamenilor, când se gândeşte la a5şiţ ă

pierde locul de mimc , intr în panic . u au nici cea mai mic idee despre ceea ce ară ă ă ă face. Totuşi, în munca mea cu mii de oamenii de succes, am descoperit c ei au o anumită ă

atitudine în comun. Ei to i ştiu cu siguran c , dac şi5ar pierde slu&#ele, ar puteaţ ţă ă ă traversa strada şi şi5ar g si un alt loc de munc c(iar mâine. /unt atât de #uni în ceea ceă ă fac şi atât de încre" tori în a#ilit ile lor, încât pierderea locului de munc li s5ar p rea ună ăţ ă ă simplu inconvenient. Ei au nenum rate op iuni.ă ţ

%up cum am men ionat în Capitolul ;, e!ist o modaă ţ ă litate de a determina cât de #uneşti în domeniul t u. Care este num rul de oferte de lucru pe care le primeşti în modă ă regulatI 'şa cum un maga"in sau im restaurant îşi poate m sura succesul prin num rulă ă clien ilor pe care îl atrage, aşa şi tu po i m sura cât de apreciat şi respectat eşti pentruţ ţ ă ceea ce faci num rându5i pe cei care vor s te anga&e"e şi s îti foloseasc serviciile.ă ă ă ă

Care este re"ultatul t uIă

/ te aştep i la lucruri neaşteptate■ ă ţ

2neori îi între# pe cei pre"en i la seminariile mele ce ar face dac sectoarele deţ ă activitate în care lucrea" ar disă p rea în întregime peste noapte. Ei m contra"ic şi spună ă c acest lucru nu se poate întâmpla. 'poi le aduc aminte c industria ap r rii dină ă ă ă California s5a pr #uşit la începutul anilor YB şi c peste de ingineri şi directoriă ă competitivi din acest domeniu, care aveau o preg tire de e!cep ie şi o e!perien vast ,ă ţ ţă ă şi5au pierdut locul de munc . 'ceste posturi nu au disp rut pentru o perioad scurt deă ă ă ă timp, ci pentru totdeauna. Niecare dintre aceşti oameni competen i a fost for at s iasţ ţ ă ă

pe pia a muncii, s 5şi de"volte a#ilit i noi şi s înceap s lucre"e în sectoare cu totulţ ă ăţ ă ă ă noi.

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



Colapsul din domeniul dot com a condus la dispari ia a peste BW dintre companiile şiţ locurile de munc pe +nternet care ap ruser pe întreg teritoriul /2'. Cri"a în sectorulă ă ă telecom s5a soldat cu concedierea a mii de anga&a i. %eclinul din ultimii ani a activit iiţ ăţ intense de investi ii din timpul anilor YB a condus la concedierea a "eci de mii de oameniţ din sfera serviciilor financiare. 'cest lucru se întâmpl mereu şi va continua s seă ă

întâmple. umai numele domeniilor se vor sc(im#a. 'ceast transformare rapid înă ă sectoarele de activitate şi pe pia a locurilor de munc se va produce din ce în ce mai desţ ă şi mai multor oameni.

umea finan elor şi a investi iilor se sc(im# constant. 6ie ele sunt din ce în ce maiţ ţ ă ţ volatile. ?ec(ea filosofie 3cump r şi p strea" 4 nu mai este relevant în lumea de ast "iă ă ă ă ă ă şi de mâine. %ac ai investit #ani într5un domeniu, ar tre#ui s te gândeşti constant la ceă ă s5ar putea întâmpla dac invesă ti iile tale nu vor func iona aşa cum ai cre"ut şi î i veiţ ţ ţ pierde to i #anii. 'r tre#ui s te preg teşti întotdeamia pentru cel mai r u re"ultat posi#ilţ ă ă ă al unei anumite investi ii.ţ

E!ist o leg tur direct între cât de mult timp invesă ă ă ă teşti în a te gândi şi a5 i planificaţ via a financiar şi cât de multe pro#a#ilit i de a deveni independent financiar e!ist .ţ ă ăţ ă Conform interviurilor doctorului T(omas /tanle cu mii de oameni care au a&uns milionariprin propriile for e, aceştia au o tr s tur comun 7 îşi petrec mult mai mult timpţ ă ă ă ă gândindu5se la aspecte financiare decât persoanele o#işnuite.

2n adult o#işnuit, c(iar dac se preocup de aspectele financiare în mare parte aă ă timpului, îşi petrece doar dou 5 trei ore pe lun gândindu5se cu adev rat la finan ele sale,ă ă ă ţ de o#icei atimci când îşi pl teşte facturile. în sc(im#, un americană prosper o#işnuit îşipetrece 59 de ore pe lun gândindu5se la #anii s i. %rept urmare, ei iau deci"ii deă ă ac(i"i ionare mult mai #une şi fac investi ii mult mai inteţ ţ ligente decât ma&oritateaoamenilor. Ei devin mult mai pricepu i la aspectele financiare şi, într5un final, a&ung înţ

fruntea celorlal i.ţ /trategia lui apoleon■

)eneralul france" apoleon a dominat Europa aproape de ani. El şi5a condusarmatele spre victorie în nenum rate # t lii şi a pierdut numai trei lupte în întreaga saă ă ă carier . ' pierdut aproape ; de oameni atunci când a invadat Rusia, nereuşind să ă anticipe"e puterea frigului de acolo. Noarte sl #it dup campania dîn Rusia, el a pierdută ă apoi # t lia de la eip"ig, fapt care a condus la e!ilarea lui pe insula El#a. în final, aă ă pierdut # t lia de la Qaterloo din cau"a unei serii de neîn elegeri cu generalii s i de peă ă ţ ă câmpul de # t lie.ă ă

/e uit adesea faptul c el a câştigat multe alte # t lii, mici şi mari şi c esteă ă ă ă ă considerat unul dintre primii trei mari generali din istorie. ACeilal i doi sunt 'le!andru celţ

<are şi )ingis Lan.: apoleon îşi de"voltase o calitate care îl a&uta s fie victorios, peă care i5o po i de"volta şi tu. 'ceasta se numeşteţ ţ ândire extrapolatorie şi semnific a#iliă 5tatea de a gândi şi de a planifica câteva mut ri în avans în tot ceea ce faci. 'cest mod deă a c(i#"ui implic faptul c tre#uie s te gândeşti la fiecare eveniment suscepti#il de a seă ă ă întâmpla şi s î i faci planuri cu mult timp înainte.ă ţ

însuşi apoleon credea c meticulo"itatea modului în care se preg tea, prin a lua înă ă calcul fiecare detaliu, a constituit c(eia victoriilor sale. 'ceast calitate a fost demonsă 5trat de a#ilitatea sa fenomenal de a a&unge la locul unei # t lii şi de a se gândi apoi laă ă ă ă fiecare posi#ilitate de desf şurare a luptei de la început pân la sfârşit 5 înainte ca primulă ă foc de arm s fi fost tras.ă ă

Kdat preg tirea înc(eiat , el îşi ocupa po"i ia la cenă ă ă ţ trul de comand pentru aă conduce # t lia. +ndiferent ce veşti primea din orice parte a câmpului de lupt , era întotă ă ă 5

deauna preg tit cu un r spuns imediat. <ul i oameni credeau c rapiditateaă ă ţ ă r spunsurilor sale su# presiunea momentului se datora faptului c era un gânditor deă ă

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



e!cep ie, lucru adev rat, dar care nu constituia secretul succesului s u. /ecretul s u eraţ ă ă ă c el se gândise dinainte la fiecare posi#ilitate.ă

E!trapolea"■ ă din prezent

'ceast a#ilitate de a gândi în profun"ime în avans fiecare situa ie important dină ţ ă via a ta o po i de"volta prin practic . Cu cât vei deveni mai #un în a anticipa eveţ ţ ă 5nimentele pe #a"a faptelor actuale, cu atât se va îm#unăt i via a ta. ?ei reuşi săţ ţ ă minimi"e"i eşecurile şi s ma!iă mi"e"i oportunit ile. Naptul c vei gândi astfel î i va oferiăţ ă ţ şi un avanta& în fa a celorlal i, care doar vor reac iona şi r spunde la ce li se întâmpl .ţ ţ ţ ă ă

%ac lucre"i pentru o companie, ar tre#ui s te gândeşti la cele mai îngro"itoareă ă lucruri care s5ar putea întâmpla în urm toarele şase5dou spre"ece luni, putându5 i afectaă ă ţ locul de mrmc şi securitatea. %ac eşti proprietarul comă ă paniei, ar tre#ui s identificiă cele mai nepl cute evenimente care i5ar putea influen a supravie uirea şi evolu ia s nă ţ ţ ţ ţ ă ă5toas a firmei. Tu şi partenerul t u de via ar tre#ui s discuta i posi#ilele pro#leme şiă ă ţă ă ţ dificult i care s5ar putea întâmpla în via a voastr de familie şi apoi ar tre#ui s face iăţ ţ ă ă ţ planuri pentru a v prote&a împotriva lor.ă

la■ - i precau iileţ ţ financiare necesare

Citeşti adesea despre oameni care nu s5au asigurat corespun" tor şi apoi şi5auă pierdut maşinile, casele şi uneori toate lucrurile pe care le aveau. Ei nu reuşiser să ă priveasc în viitor şi s se între#e care ar fi consecin ele asupra vie ii lor dac ar i"#ucniă ă ţ ţ ă un incendiu în cas sau dac ar avea un accident de maşin şi nu ar fi asigura i suficient.ă ă ă ţ

2nul dintre cele mai inteligente lucruri pe care le po i face pentru a5 i conservaţ ţ confortul financiar este s 5 i de"vol i im program constant de economii. K#iectivul t u ară ţ ţ ă tre#ui s fie s economiseşti în fiecare lun cel pu in 1W din venitul t u, din fiecareă ă ă ţ ă salariu sau din alte surse de câştig. 6u ine sunt lucrurile care î i vor oferi mai multţ ţ ă

încredere şi control decât faptul c ştii c ai o re"erv de #ani pus deoparte în ca"ulă ă ă ă unei urgen e neaşteptate. în sc(im#, nimic nu î i va cau"a mai mult stres şi tensiuneţ ţ decât s tr ieşti la limita resurselor tale financiare, f r a reuşi s solu ione"i po"itiv oă ă ă ă ă ţ urgen financiar sau o nevoie de orice alt fel.ţă ă

Q. Clement /tone a afirmat cândva7 ?Aac nu po i econoă ţ misi 2ani, atimci în tine nu

au fost s dite semin ele m re iei.Bă ţ ă ţ

Tr ieşte pe #a"a venitului t u■ ă ă

'#ilitatea ta de a economisi #ani şi de a te disciplina s tr ieşti cu #anii pe care îiă ă câştigi repre"int o m sur important a îndemân rii tale de a avea succes în via . %acă ă ă ă ă ţă ă

nu ai suficient control intern pentru a te a# ine s c(eltui tot ceea ce câştigi, acest lucruţ ă sugerea" , pro#a#il, c î i lipseşte disciplina necesar de a reuşi în alte domenii ale vie iiă ă ţ ă ţ tale. %eşi în *i#lie se spune c dragostea pentru #ani repre"int sursa tuturor relelor,ă ă este mult mai pro#a#il ca lipsa #anilor s constituie sursa tuturor relelor.ă

6ro#a#il, cel mai mare #eneficiu al faptului c econoă miseşti şi î i construieşti oţ re"erv de #ani este acela c î i permite s profi i de oportunit i atunci când apar, aşaă ă ţ ă ţ ăţ cum se întâmpl întotdeauna. în filmulă Field ofAreams &0 râmul 'isurilor=ă a foste!primat o idee profund 7ă ă ?Aac î i aduci contri2u ia, i se vor întâmpla lucruri 2une.Bă ţ ţ ţ înlumea financiar , acest lucru înseamn c , dac acum.ule"i #ani prin munc sus inut şiă ă ă ă ă ţ ă prin economisire, vei atrage în via a ta oportunit i de a investi #anii şi de a câştiga şiţ ăţ mai mult.

^ %evenind un magnet care atrage #anii

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



egea 'trac iei ac ionea" foarte puternic în privin a #anilor. 'tunci când câştigi oţ ţ ă ţ sum mic de #ani şi o depui într5un cont #ancar sau într5un fond de investi ii ales cuă ă ţ gri& , cree"i un anumit câmp de energie în &urul acelor #ani. 'ceast energie începe să ă ă atrag şi mai mul i #ani în via a ta. 6e m sur ce economiile şi investi iile tale cresc,ă ţ ţ ă ă ţ puterea magnetic a #anilor t i sporeşte şi mai mult. Cu cât acum.ule"i mai mul i #ani,ă ă ţ

cu atât vei atrage mai mul i #ani şi vei avea şi mai multe oportunit i de acumulat.ţ ăţ)ândindu5te la #anii t i şi la pl cerea pe care o resim i când ai un cont în #anc ,ă ă ţ ă amplifici câmpul de energie din &urul #anilor t i şi atragi şi m.ai mul i. 'cest câmp deă ţ for devine şi mai puternic atunci când î i iu#eşti #anii. Naptul c te gândeşti cu fericireţă ţ ă nem surat la m rirea re"ervelor tale financiare sugerea" c î i intensifici energia dină ă ă ă ă ţ &urul #anilor t i şi atragi şi mai mul i.ă ţ

'firmând că este nevoie de 2ani pentru a face 2ani, oamenii au dreptate în două privin e. în primul rând, a#ilitatea ta de a economisi #ani şi de a cloci un ou în cui#ţ repre"int o m sur a îndemân rii tale de a câştiga şi mai mul i #ani şi de a i se acordaă ă ă ă ţ ţ încredere /0 privin a lor. în al doilea rând, atunci când pui deoparte c(iar şi o sum micţ ă ă de #ani, atragi şi mai multe oportunit i de a acumula o sum mai mare.ăţ ă

K poveste de succes%e curând, un participant la un seminar a venit la mine şi m5a între#at dac îma aducă

aminte de el. l5am r spuns c , din nefericire, vor#esc cu prea mul i oameni în fiecare ană ă ţ pentru a5mi aduce aminte de el. 'tunci, mi5a adus aminte c participase la seminarulă m.eu de dou "ile cu şase ani înainte. El era destul de timid, aşa c a aşteptat pân +aă ă ă pau"a de prân" când toat lumea plecase. 'poi, mi5a povestit despre o serie incredi#ilă ă de evenimente care i s5au întâmplat în urma seminarului.

'tunci când a venit la seminarul meu, era un agent de vân" ri o#osit. 'vea pu ină ţ peste trei"eci de ani şi era tat l a doi copii. 'vea un venit mediu şi multe datorii. ocuiaă împreun cu familia sa într5o cas înc(iriat .ă ă ă

a seminar, el şi5a dat seama c cea mai mare surs de team a sa era aceea că ă ă ă

avea datorii, dar niciun cont la #anc . 'şa c şi5a sta#ilit un o#iectiv, s scape de datoriiă ă ă şi s economiseasc 9 de dolari în urm torii cinci ani. 'cesta era un scop m reă ă ă ă ţ pentru el, luând în considerare circumstan ele sale şi trecutul s u. u reuşise s scape deţ ă ă datorii din adolescent .ă

E 'c ionândţ

Totuşi, el şi5a scris elul, şi5a f cut un plan şi a început s lucre"e asupra sa în fiecareţ ă ă "i. 'ceast (ot râre i5a activat puterile mentale. %atorit egii Coresponden ei, egiiă ă ă ţ 'trac iei şi egii 'ctivit ii /u#conştiente, printre altele, lucrurile au început s seţ ăţ ă sc(im#e pentru el mult mai repede decât îşi imaginase. %e fapt, şi5a atins o#iectivulfinanciar în doar trei ani. ' sc pat de datorii şi avea 9 de dolari în #anc .ă ă

într5o "i, şeful s u, patronul afacerii, 15a c(emat şi 15a între#at dac era interesat deă ă o oportimitate de afaceri. El s5a sim it flatat şi 15a rugat s îi e!plice în ce consta. =efulţ ă s u i5a r spuns c o#servase c el devenise un om de vân" ri mult mai #un şi c , deă ă ă ă ă ă asemenea, au"ise c f cuse nişte economii.ă ă

'cest # r#at era timid şi precaut şi şi5a între#at şeful la ce anume se gândea. =eful i5ăa spus c fusese a#ordat de un produc tor de automo#ile din %etroit şi rugat s recoă ă ă 5mande o persoan interesat s îşi desc(id o afacere legat de tran"ac ionareaă ă ă ă ă ţ maşinilor în acelaşi oraş, într5o regiune în de"voltare a localit ii respective. =eful s u i5aăţ ă preci"at în continuare c era dispus s îl recomande pentru aceast afacere şi s devină ă ă ă ă partenerul s u, dac şi el era de acord s investeasc .ă ă ă ă

Re"ultatul final al acestei poveşti este c şeful s u 15a a&utat s preg teasc afacereaă ă ă ă ă cu maşini@ 15a spri&init cu ac(i"i iile, stocurile, piesele, cu deci"iile legate de deparţ 5

tamentul de service şi cu anga&area personalului. %oi ani mai târ"iu, şeful s u i5a vândută

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



&um tatea sa, astfel încât fostul agent o#osit de vân" ri a a&uns s de in afacerea înă ă ă ţ ă întregime.

'poi, el mi5a m rturisit7 3=i ast "i simt milionar.4 ' continuat7 3în urm cu şase ani,ă ă ă eram un agent de vân" ri de maşini o#osit şi ast "i sunt milionar.4 El era unul dină ă tre ceimai ferici i oameni pe care i5am întâlnit. <i5a spus c , dac nu mi5ar fi urmat sfatul de laţ ă ă

seminar de a începe s fac economii şi s scape de datorii, nu ar fi fost în po"i ia de aă ă ă ţ profita de acea oportunitate atunci când a ap rut. <i5a "is7 3Naptul c am participat laă ă seminarul dumneavoastr m5a f cut s câştig de ani sau poate c(iar o via întreagă ă ă ţă ă în care aş fi muncit intens.4

'ceast poveste i se potriveşte şi ie. 2na dintre cele mai importante ac iuni pe careă ţ ţ ţ le po i face pentru a r mâne po"itiv şi optimist este s te preg teşti dinainte din punct deţ ă ă ă vedere mental, financiar şi fi"ic. )ândeşte5te la ceea ce s5ar putea întâmpla şi întocmeşteplanuri menite a te preg ti pentru oportimit i. N planuri şi pune5 i deoparte re"erveă ăţ ă ţ pentru a minimi"a sau a te feri de consecin ele eşecurilor financiare. 'cest mod de aţ gândi sau de a planifica fiecare domeniu repre"int o caracteristic a persoaneloră ă superioare.

/ %ou între# ri magiceă ă'cestea sunt dou între# ri pe care i le po i pune pentru a sc(im#a eşecul în succes.ă ă ţ ţ

e numesc între# rile magice, pentru c au o putere incredi#il de a5 i sc(im#a via a. iă ă ă ţ ţ Ţ le po i pune şi te pot a&uta dup fiecare e!perien .ţ ă ţă

6rima este7 ?Ce anume am f cut 2ineGBă +ndiferent ce faci sau ce re"ultate o# ii, fie cţ ă este un succes sau un eşec, ar tre#ui s 5 i rederule"i mental evenimentul şi s evalue"iă ţ ă fiecare lucru pe care l5ai f cut #ine în acea situa ie.ă ţ

C(iar dac re"ultatul nu este cel scontat sau acea e!peă rien se dovedeşte a fi imţă eşec total, e!ist întotdeauna lucruri pe care le5ai f cută ă 2ine. %ac po i separa p r ileă ţ ă ţ po"itive ale acelei e!perien e şi le po i scrie, î i vei proţ ţ ţ grama mintea s repete lucrurileă pe care le5ai f cut #ine într5o situa ie viitoare similar .ă ţ ă

Cea de5a doua între#are magic este7ă ?Ce anume aş face diferitGB Este o între#aree!celent , deoarece te for ea" s gândeşti po"itiv în leg tur cu ce s5a întâmplat şi cumă ţ ă ă ă ă anume ai putea ac iona miai #ine. întrea# 5te, dac ar tre#ui s reali"e"i din nou acelţ ă ă ă lucru, cum anume i;ai sc"im2a ţ sau i;ai îm2un t i ţ ă ăţ modul de a ac iona sau de a teţ comporta în acea situa ieI Ce anumie ai face mai m.ult sau mai pu inIţ ţ

'sigur 5te c î i note"i r spunsurile. 'cest lucru te a&ut s le prin"i esen a înainte deă ă ţ ă ă ă ţ a o uita. %e fiecare dat când încerci ceva nou sau diferit, aşa" 5te imediat, ia o #ucată ă ă de (ârtie şi r spunde5 i la aceste dou între# ri7 3Ce anume am f cut #ineI4 şi 3Ceă ţ ă ă ă anume aş face diferitI4 'm#ele între# ri sunt po"itive şi necesit r spunsuri po"itive.ă ă ă R spunsurile tale te preg tesc, în mod conştient şi inconştient, s ac ione"i mai #ine dataă ă ă ţ viitoare. 'm#ele seturi de r spunsuri te men in canali"at asupra sc(imă ţ # rii în #ine aă lucrurilor şi nu asupra regretelor.

"#ndirea pozitiv■ ă

versus gândirea negativă

'tât câştig torii, cât şi cei care, de o#icei, pierd anaă li"ea" modul în care au ac ionată ţ dup un eveniment important. Cei care nu au re"ultate #une se gândesc aproapeă invaria#il la reşelile şi la c(eltuielile pe care le5au f cut, cât şi la eşecurile pe care le5auă e!perimentat. în contrast, persoanele cu re"ultate remarca#ile recapitulea" constantă p r ile cele mai "uneă ţ ale ac iunilor lor şi îşi fac planuri pentru a repeta acele fapte înţ oca"iile urm toare.ă

'tunci când te vei gândi la ce ai f cut #ine şi la ce vei putea face diferit data viitoare,ă

mintea ta va fi po"itiv . Creativitatea ta va fi stimulat . ?ei vedea toate oportuă ă nit ile şiăţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



posi#ilit ile de îm#un t ire pe care le5ai fi trecut cu vederea în întregime dac i5ai fiăţ ă ăţ ă ţ permis s î i plângi de mil în urm.a unui eveniment f r succes.ă ţ ă ă ă

A6acerile■ si v#nz rileă

%ac eşti implicat înă afaceri, ar tre#ui s pui aceste între# ri în mod constant, atâtă ă ie, cât şi personalului t u7ţ ă ?Ce anume am f cut 2ineGBă şi ?Ce anume aş face diferitGB

'du5 i aminte, cele mai multe lucruri pe care le vei încerca nu vor avea succes de primaţ dat . 6unându5 i aceste între# ri, tu e!tragi cea mai mare valoare posi#il din aceaă ţ ă ă situa ie. Tratea" fiecare e!perien ca pe o oportunitate de a înv a ceva ce te poateţ ă ţă ăţ a&uta data viitoare.

%ac lucre"i înă vân5 ri,ă foloseşte aceast metod dup fiecare vân"are. +mediat după ă ă ă un telefon de vân" ri, care a avut succes sau nu, pune5 i cele dou între# ri magice.ă ţ ă ă 'ceast recapitulare rapid î i va creşte sim itor vite"a cu care înve i şi te de"vol i caă ă ţ ţ ţ ţ profesionist în vân" ri.ă

<o#ili"ea" 5te pentru ca recapitularea imediat s devin o parte a vie ii tale.ă ă ă ă ţ Noloseşte aceast metod în mod repetat pân când devine un refle!. +ndiferent cât deă ă ă

mult de"am gire î i aduce o dificultate sau un eşec, vei fi curând programat s înve iă ă ţ ă ţ cât mai mult din fiecare situa ie şi s e!tragi fiecare #uc ic de lucruri #une din împreţ ă ăţ ă 5 &urarea respectiv .ă

'tunci când vei com#ina aceast metod cu mindă ă storming5ul 5 for ându5te sţ ă genere"i de r spunsuri la fiecare între#are 5 vei fi uimit de num rul mare de ideiă ă minunate de de"voltare şi îm#im t ire pe care le vei avea. 'ceste idei vor contri#ui laă ăţ creşterea semnificativ a vite"ei cu care vei deveni unul dintre cei mai #uni din domeniulă t u.ă

L A2ordarea lui Edison

T(omas Edison, cel mai mare inventator din epoca modern , era convins că ă e!perimentarea repre"enta doar un proces de eliminare. %e aceea, el inea o evidenţ ţă detaliat a fiec rei e!perien e. Kdat ce se (ot ra c o inven ie era posi#il , se dedicaă ă ţ ă ă ă ţ ă elimin rii modalit ilor în care acea inven ie n5ar fi func ionat pân când metoda r masă ăţ ţ ţ ă ă ă era sinura care putea func iona. %rept urmare, el a devenit cel mai mare inventator dinţ epoca modern şi unul dintre cei mai #oga i oameni de afaceri din ar . =i tu ar tre#ui să ţ ţ ă ă faci la fel.

%e acum înainte, de fiecare dat când încerci şi eşue"i, consider c acel lucru a fostă ă ă o experien de înv are ţă ăţ care doar te5a adus un pas mai aproape de succes. Lenr Norda afirmat cândva7 ?şecul este doar o oportunitate pentru a începe din nou într;un mod

mai intelient.B

Rata ta de recuperare■

'tunci când e!perimente"i o de"am gire de orice fel, reac ia ta natural este s fiiă ţ ă ă şocat emo ional. Te sim i de parc ai fi fost lovit în ple!ul t u solarţ ţ ă ă emo ional. ţ Te sim iţ r nit, de"am git şi descura&at. %eseori, î i doreşti s renun i cu totul şi s faci cevaă ă ţ ă ţ ă complet diferit. 'ceste sentimente simt normale şi naturale atunci când e!perimente"ifrustr ri sau eşecuri de orice fel. /ingura întreă #are este 5 cât de mult durea" astfel deă tr iriIă

'tunci când mergi la un doctor sau la o clinic pentru o e!aminare medicală ă comiplet , i se d adesea un test de stres. a început, i se ia pulsul pentru o activitateă ţ ă ţ cardiac o#işnuit . 'poi eşti rugat s faci nişte e!erci ii fi"ice pentru a5 i accelera # t ileă ă ă ţ ţ ă ă

inimii. Kdat ce au a&uns la un anumit prag, sunt m surate din nou. %up aceea, docă ă ă torulva aştepta un minut, dou sau cinci dup e!erci iu pentru a5 i lua din nou pulsul.ă ă ţ ţ

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



+ndicatorul pentru cât de în form eşti const în rapiditatea cu care inima ta revine după ă ă e!erci iu la pulsul o#işnuit.ţ

■ Revenirea

=i cu personalitatea ta se întâmpl la fel. +ndicatorul care arat cât de s n tos eşti dină ă ă ă punct de vedere mental este rapiditatea cu care î i revii dup ce ai fost de"am git.ţ ă ă %esigur, un eşec sau o dificultate te va r ni. %oare întotă deauna dac ceea ce ai încercată era important pentru tine. %ar nu acesta constituie punctul principal. 'spectul esen ialţ este cât de repede î i revii. Rata ta de revenire repre"int totul. %ac î i preîntâmpiniţ ă ă ţ eşecurile şi dificult ile şi î i programe"i mintea în modul descris în acest capitol, rata taăţ ţ de revenire va fi mult mai rapid .ă

'ceasta se afl su# controlul t u. Este determinat în întregime de modul în careă ă ă evalue"i ce i se întâmpl . u evenimentul în sine te afectea" , ci mai degra# modul înţ ă ă ă care interprete"i evenimentul pentru tine. +ar aceasta este în mare m sur o alegere peă ă care tu o faci.

■ %ialogul t u internă

î i voi pre"enta câteva afirma ii e!presive pe care le po i folosi pentru a preluaţ ţ ţ imediat controlul mental şi emo ional într5o situa ie negativ . 'ceste cuvinteţ ţ ă neutrali"ea" rapid orice sentimente negative pe care le5ai putea avea.ă

6rimul lucru pe care i51 spui atunci când ceva nu merge #ine este7 3/untţ r spun" tor$4ă ă

în ca"ul în care ceva nu merge #ine, tendin a ta natural va fi s te superi şi sţ ă ă ă învinov eşti fie pe cineva, fie ceva sau s î i g seşti scu"e. %ar în momentul în care î iăţ ă ţ ă ţ "ici7 3/unt r spun" tor$4, nu mai #lame"i pe nimeni pentru pro#lema ta. 6rin faptul c î iă ă ă ţ accep i responsa#ilitatea, fie şi numai pentru modul în care reac ione"i, î i scurt5circuite"iţ ţ ţ sentimentele de de"am gire, furie şi frustrare. în momentul în care rosteşti7 3/untă r spun" tor$4, mintea ta devine din nou calm şi clar . începi s te gândeşti la lucruriă ă ă ă ă po"itive, constructive pe care le po i face pentru a minimi"a efectele negative sau aţ ma!imi"a oportunitatea.

Interpreteaz pozitiv■ ă

+at o afirma ie care mi5a fost e!trem de util de5a lungul anilor. +ndiferent ce s5aă ţ ă întâmplat şi de cât de de"am git sunt, îmi spun imediat7ă ?Fiecare experien este ţă po5itiv dac o consider drept o oportunitate de creştere şi auto;educare.Bă ă

'ceast afirma ie î i permite s ai control asupra emo iilor. Te for ea" s te gândeştiă ţ ţ ă ţ ţ ă ă la cum po i creşte şi înv a din aceast pro#lem . 'semenea afirma iei 3/untţ ăţ ă ă ţ

r spun" tor4, aceste cuvinte î i ofer un sentiment de control şi de putere personal înă ă ţ ă ă orice situa ie.ţ ?Fiecare experien este po5itiv dac o consider drept o oportunitate de ţă ă ă

creştere şi auto;educare.B'poi, anali"e"i mai în profun"ime acea împre&urare şi te între#i ce ai putea înv a dinăţ

ceea ce s5a întâmplat. Cum po i evolua ca urmare a acestei dificult iI Ce te5a înv atţ ăţ ăţ aceast situa ieI %ac ar e!ista o for divin care i5ar controla destinul şi i5ar trimiteă ţ ă ţă ă ţ ţ e!perien e specifice de înv are pentru a te deprinde s ai succes, ce lec ii ai putea g siţ ăţ ă ţ ă în pro#lemele tale actualeI

<intea ta se poate concentra numai asupra unui singur gând la un anumit moment,fie c este po"itiv sau negativ. în ca"ul în care cau i în mod constructiv o solu ie sau oă ţ ţ lec ie valoroas din fiecare dificultate, nu po i fi sup rat sau furios în acelaşi timp. %acţ ă ţ ă ă vei aplica egea /u#stitu iei şi te vei for a în mod deli#erat s te gândeşti la aspecteleţ ţ ă

po"itive ale situa iei, le vei g si întotdeauna. 'poi, vei fi capa#il s le foloseşti înţ ă ă avanta&ul t u.ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



K atitudine mental po"itiv , care înseamn un r să ă ă ă puns po"itiv şi constructiv lade"am giri şi eşecuri, este determinat în mare m sur deă ă ă ă sentimentul t u de control.ă %ac ai o asemenea convingere, înseamn c sim i c î i controle"i propria via . C eştiă ă ă ţ ă ţ ţă ă responsa#il. C te afli în locul şoferului. C eşti cel care controlea" lucrurile.ă ă ă

( "#ndeşte-te ia o2iectivele tale2na dintre cele mai semnificative modalit i pentru a5 i reveni dintr5un eşec este săţ ţ ă

priveşti situa ia negativ din perspectiva potrivit . 'du5 i aminte, eşecul nu repreţ ă ă ţ "intă niciodat un final. Cele mai multe greşeli pe care le faci sunt minore raportate la mareaă sc(em a lucrurilor. %ac te gândeşti la trecut, pro#a#il c nici nu vei reuşi s î i aduciă ă ă ă ţ aminte ce te îngri&ora în urm cu un an sau trei, patru, cinci ani.ă

/olu ia pentru a avea un sentiment de control este s î i de"vol i şi s î i men ii unţ ă ţ ţ ă ţ ţ sens clar al direc iei. 'cesta provine din o#iective clare, specifice, scrise. 2na dintre celeţ mai via#ile modalit i de a5 i men ine mintea po"itiv esteăţ ţ ţ ă s te ândeşti,ă pur şi simplu,la o2iectivele tale. 'tunci când ceva nu merge #ine, gândeşte5te la scopurile tale. %ac oă investi ie eşuea" sau o negociere de a faceri nu se concreti"ea" , gândeşte5te la elurileţ ă ă ţ

tale.K#iectivele tale pe termen lung sumt, printre altele, s fii independent din punct deă

vedere financiar, s te #ucuri de o s n tate e!celent , s ai rela ii minunate şi să ă ă ă ă ţ ă desf şori o munc prin care s î i aduci contri#u ia în lume.ă ă ă ţ ţ

'tunci când î i vei canaL"a mintea c tre aceste scopuri şi c tre ce ai de f cut pentruţ ă ă ă a51 atinge pe fiecare în parte, vei descoperi c este aproape imposi#il s mai fii sup rată ă ă sau furios. Naptul c te gândeşti la elurile tale î i d putere şi te face s fii o persoană ţ ţ ă ă ă po"itiv şi mai încre" toare.ă ă

) "#ndeşteraportat la cicluri şi la tendin eţ

Reflectea" la via a ta ca la o serie de cicluri şi tendin e. Creea" 5 i în minte imagineaă ţ ţ ă ţ unor suişuri şi co#orâşuri constante. )ândeşte5te raportat la veri şi ierni, prim veri şiă toamne. 'timci când î i de"vol i aceast perspectiv pe termen lung şi ve"i lucrurile caţ ţ ă ă parte a unui ta#lou mai mare, nu vei fi prins de fluctua iile pe termen scurt aleţ întâmpl rilor din via a ta. %evii mult mai capa#il de a r spunde eficient la micileă ţ ă pro#leme şi dificult i din via a "ilnic . 6o i s priveşti lucrurile din perspectiva potrivit .ăţ ţ ă ţ ă ă

Cur#a sigmoid , care arat precum un 3/4 aşe"at pe o parte, e!plic în mare parteă ă ă via a oamenilor. 're trei etape. în prima etap , te "#a i şi munceşti mult pentru a5 i daţ ă ţ ţ seama cum func ionea" lucrurile şi a5 i g si drumul. 'cest lucru este adev rat în ca"ulţ ă ţ ă ă unui loc de munc , al unei rela ii, unei noi afaceri sau pentru introducerea unui nouă ţ produs sau serviciu.

Cea de5a doua etap vine dup ce ai înv at lec iile importante din prima etap .ă ă ăţ ţ ă 'ceasta este fa"a de creştere, unde progrese"i mult şi o# ii re"ultate e!celente. 'facereaţ ta se e!tinde, produsele şi serviciile tale se vând #ine, cariera ta este în ascensiune sirela iile tale sunt foarte #une.ţ

'poi urmea" a treia etap , cea a declinului, care urmea" dup fa"a a doua aşa cumă ă ă ă iarna soseşte dup se"onul de cules. în aceast etap , devine din ce în ce mai greu să ă ă ă o# ii aceleaşi re"ultate şi satisfac ii precum în etapa anterioar . Este mai greu s atingiţ ţ ă ă niveluri identice ale vân" rilor şi ale profita#ilit ii. ocul t u de munc sau rela iile taleă ăţ ă ă ţ nu mai sunt la fel de pl cute. Compania ta se str duieşte s supravie uiasc sau să ă ă ţ ă ă înfloreasc .ă

în ce etap te afli ast "i, în fiecare dintre domeniile importante ale vie ii şi munciiă ă ţ

taleI Ce ai putea face pentru a a&unge sau a te reîntoarce în etapa a doua, cea decreştereI Care sunt ciclurile şi tendin ele din via a şi afacerea taIţ ţ

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



?Ne&area@ nu■ este o solu ieţ

<ulte dintre pro#lemele noastre în confrimtarea cu eşecurile şi cu de"am. girileă provin din realitatea noastr copleşitoare. e confrunt m cu negarea. %evenim supă ă ăra iţ şi insist m c aceste lucruri nu ar fi tre#uit s ni se întâmple nou sau c(iar deloc. eă ă ă ă respingem şi ne dorim s nu fi avut loc cu adev rat.ă ă

'ceste reac ii, refu"ul şi negarea, sunt cele care ne cau"ea" cel mai mult stres.ţ ă 'tunci când î i spui7ţ ?Ceea ce nu poate fi re5olvat tre2uie înduratB, co#ori nivelul de lacare nu te mai po i controla. %evii mai rela!at, mai calm şi de"vol i o perspectiv maiţ ţ ă detaşat . Naci câ iva paşi înapoi şi te ui i la situa ie ca şi cum i s5ar întâmpla altă ţ ţ ţ cuiva.6rin urmare, vei deveni mai constructiv în leg tur cu cea mai #un metod deă ă ă ă solu ionare a situa iei. u î i permi i s te implici emo ional în fiecare lucru minor care iţ ţ ţ ţ ă ţ ţ se întâmpl .ă

'#ra(am incoln a scris7 ?Cei mai mul i oameni sunt ferici i în aceeaşi m sur în care ţ ţ ă ă

îşi proramea5 min ile pentru a fi ferici i.Bă ţ ţ a începutul c r ii pu#licate de +nner 6eace,ă ţ Course in !ir ades &Curs de !iracole=, se preci"ea" 7ă ?0u dai însemn tatea a tot ceea ceă

ve5i.B F r sensul sau emo ia pe care i;o ataşe5i unui eveniment sau imei circumstan e,ă ă ţ ţ

împre:ur rile respective nu au nicio importan afectiv pentru tîne. Iar tu po i sc"im2aă ţă ă ţ semnifica ia prin contro ţ larea modului t u de a ândi. 1o i c"iar s îi elimini cu totulă ţ ă

efectul neativ refu5ând s te implici emo ional într;un eşec pe termen scurt. Aepinde deă ţ

tine.

L Nactorul de deci"ie

'#ilitatea ta de a face fa de"am girilor într5un mod po"itiv, constructiv va contri#uiţă ă mai mult la succesul t u şi le va spune celorlal i mai multe despre tine decât orice altă ţ factor. 'ceasta este o însuşire înX̂ at , do#ândit prin practic . * r#a ii şi femeileăţ ă ă ă ă ţ eficien i sunt invaria#ili cei care şi5au de"voltat îndemânarea de a r spunde construcţ ă tivla marile şi micile cri"e ce au loc neaşteptat, f r a fi dorite şi f r a putea fi evitate. =i tuă ă ă ă

tre#uie s faci la fel.ăLot r şte5te dinainte c , indiferent ce se va întâmpla, nu te va opri nimic niciodat .ă ă ă ă

%ecide5te dinainte c , deşi vei avea de parcurs nenum rate suişuri şi co#orâşuri în cursulă ă vie ii tale, vei continua s insişti pân când î i vei atinge o#iectivele. Kdat ce vei luaţ ă ă ţ ă aceast (ot râre în avans, vei fi preg tit. %up ce te vei anga&a în preg tirea mental ,ă ă ă ă ă ă vei reuşi s te re5ec(ili#re"i rapid atunci când vor ap rea pro#lemele şi vei fi gata s î iă ă ă ţ revii, în loc s te pr #uşeşti. ?ei deveni, practic,ă ă de neoprit.

EOERgl ++ %E 'C +2E f. ,Ţ Ţ

1. Lot r şte5te c î i vei reveni, în loc s te pr #uşeşti. 'nali"ea" 5 i c(iar acum cea maiă ă ă ţ ă ă ă ţ

mare de"am gire din via şi decide cum po i înv a sau #eneficia în urma sa.ă ţă ţ ăţ.+dentific cele mai îngro"itoare trei lucruri care i s5ar putea întâmpla în urm toareleă ţ ă +tmi. Care este planul t u pentru a evita sau a minimi"a posi#ilele lor efecte negativeIă

9.'lege5 i c(iar acum cea mai mare pro#lem sau îngri&orare şi (ot r şte5te cum po iţ ă ă ă ţ înv a şi cum te po i de"volta pornind de la aceast dificultate. Care este cea maiăţ ţ ă important lec ie pe care o con ineIă ţ ţ

.6ractic a#ordarea lui Edison. 'ccept în mod calm c fiecare eşec temporar este doară ă ă o modalitate de a identifica o modalitate în care ceva nu func ionea" . %e aceea,ţ ă repre"int im succes.ă

0.+ndiferent ce se întâmpl , gândeşte5te la o#iectivele tale şi la ce po i face pentru a leă ţ atinge. u pregeta s faci acest lucru.ă

;.+dentific tendin ele din afacerea ta. în ce direc ie se îndreapt pia aI %ac lucrurileă ţ ţ ă ţ ă vor continua aşa cum sunt ast "i, ce deci"ii sau sc(im# ri va tre#ui s faciIă ă ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



D.6une5 i dou între# ri în leg tur cu cea mai recent e!perien important a ta7 Ceţ ă ă ă ă ă ţă ă anume ai f cut #ineI =i ce ai face diferit data viitoareI Lot r şte5te s înve i fiecareă ă ă ă ţ lec ie posi#il din fiecare eşec sau dificultate.ţ ă

57 Tr ieşte o viat miniinată ă ă

Siniira m sur real a succesului este raportul dintre ce am fi pidut face şi ce am fiă ă ă putut fi, pe de o parte, şi lucrurile pe care le;am f cut şi ce am devenit noi, pe de alt ă ă parte.L.). QE/

egea Coresponden ei este, poate, cea mai important dintre toate normele înţ ă

determinarea succesului sau eşecului t u în via . %up cum am mai eviden iat înă ţă ă ţ capitolele anterioare, aceast lege stipulea" c lum^ea ta e!terioar este o reflectare aă ă ă ă universului t u interior. =i c oricum ai fi peă ă din untru,ă re"ultatele se vor vedea curând şi în exterior. 'tunci când î i sc(im#i modul de a gândi, î i transformi şi via a.ţ ţ ţ

'ceast norm se aplic în tot ceea ce faci. 2niversul t u interior de cunoştin e şiă ă ă ă ţ preg tire î i va determina lumea e!terioar referitoare la venituri şi succes în carier .ă ţ ă ă /fera ta interioar de de"voltare a personalit ii î i va determina lumea e!terioar deă ăţ ţ ă prietenii şi rela ii. 'tituţ dinile tale interioare referitoare la s n tate şi tonus vor determinaă ă starea corpului t u. Credin ele şi aştept rile tale î i vor determina atitudinile e!terioare şiă ţ ă ţ comportamentul fa de ceilal i oameni. umea ta e!terioar î i va reflecta întotdeaunaţă ţ ă ţ lumea interioar .ă■ Nericirea este o#iectivul suprem

'ristotel, poate cel mai mare dintre filosofi, a scris în urm cu mai mult de 9 deă ani c scopul suprem al oric rei ac iuni omeneşti îl constituieă ă ţ fericirea. El a afirmat c totă ceea ce urm reşte o persoan este s do#ândeasc fericirea, de im fel sau altul. 2neori,ă ă ă ă oamenii au succes, alteori nu, dar fericirea repre"int mereu o#iectivul fieă c rei persoane.ă

El a conclu"ionat c fiecare ac iune este doar un pas intermediar în direc ia fericirii.ă ţ ţ %e e!emplu, î i doreşti o slu&# #un . %e ceI 6entru a putea câştiga #ani frumoşi. %e ceIţ ă ă 6entru a cump ra o cas conforta#il şi o maşin #un . %e ceI 6entru a avea rela iiă ă ă ă ă ţ armonioase şi o familie dr gu . %e ceI 6entru a tr i o via de familie satisf că ţă ă ţă ă ătoare. %eceI R spunsul final, scopul suprem, este acela de aă fi fericit. Tot ceea ce faci tu sauoricine altcineva are drept o#iectiv fericirea, indiferent cum ai defini5o şi cât de multsucces ai în a o o# ine.ţ

■ Rolul #un t iiă ăţ

2na dintre cele mai importante idei ale lui 'ristotel despre fericire a fost cea potrivitc reia 3umai cel #un poate fi fericit şi numai cel virtuos poate fi #un4.ă

'ceasta este una dintre cele mai importante o#serva ii din istoria şi e!perien aţ ţ omenirii. 3umai cel #un poate fi fericit şi numai cel virtuos poate fi #un.4

+n urma multor ani de studiu în domeniul filosofiei şi psi(ologiei, am descoperit că numai oamenii care sunt cu adev rat #uni în interior pot fi ferici i pe termen lung. +ar ină ţ anii de studiu despre calit ile de #a" ale încrederii în sine, am descoperit c numaiăţ ă ă oamenii cu valori clare, po"itive sunt capa#ili s de"volte acea încredere în sine ce nuă

poate fi "drimcinat şi care le permite s re"olve efiă ă cient tot ceea ce li se întâmpl .ă

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



Cea mai rapid cale pentru a5 i construi sau rec p ta încrederea în tine însu i este să ţ ă ă ţ ă devii foarte sigur de convingerile şi valorile tale cele mai importante şi apoi s începi să ă tr ieşti în conformitate cu acestea. /olu ia pentru aproape toate pro#lemele omeneşti oă ţ constituie reîntoarcerea la valori. %e multe ori, nefericirea şi stresul t u sunt cau"ate deă faptul c te îndep rte"i prin vor#e şi fapte de lucrurile despre care ştii c sunt corecte.ă ă ă

■ +ntegritatea este esen ialţ ă

Cea mai important calitate pentru a avea succes esteă interitatea. 'ristotel ainsistat prin a sus ine c numai o via #a"at pe valori precum integritate, onestitate,ţ ă ţă ă cura&, genero"itate, perseveren şi sinceritate va conduce la fericire şi împlinireţă personal .ă

Cândva credeam c integritatea este doar una dintre valorile de #a" , egal cuă ă ă celelalte şi totuşi diferit . 'poi, într5o "i, un om în elept şi #ogat mi5a ar tat că ţ ă ă interitatea constituie, de fapt, valoarea care le arantea5 pe toate celelalte.ă Interitatea repre5int valoarea de 2a5 pe care se constndesc toate celelalte valori. Să ă ă fii cu adev rat interu înseamn s tr ieşti şi s ac ione5i întotdeauna în conformitate cuă ă ă ă ă ţ

valorile tale. Aac î i lipseşte interitatea, î i vei compromite toate celeă ţ ţ lalte valori la ceamai mic tenta ie.ă ţ

■ Clari6ic - i valorileă ţ

în sesiunile noastre de planificare strategic , atât pentru corpora ii, cât şi pentruă ţ persoane individuale, începem prin a5i ruga pe oameni s îşi defineasc şi s îşi clarificeă ă ă valorile. =i tu tre#uie s faci acelaşi lucru în propria planificare strategic . %e aceea teă ă între#7 Care sunt valorile taleG în cecre"i tuI Ce repre"in i tuI Ceţ nu repre"in i tuIţ

'#ilitatea ta de a5 i defini clar valorile repre"int puncţ ă tul de început al de"volt riiă acelui gen de caracter care îi determin pe oameni s doreasc s se asocie"e cu tine şiă ă ă ă care î i va permite, cu siguran , s te #ucuri de o via frumoas . %ac ai un caracterţ ţă ă ţă ă ă no#il şi ales, #a"at pe valori solide, eşti o persoan cu adev rat #im . Ca urmare aă ă ă acestui fapt, vei fi fericit în interior, indiferent ce se întâmpl în &urul t u.ă ă

) 9r&anizeaz - i valoriîeă ţ

Kdat ce i5ai definit valorile, ar tre#ui s le organi"e"i în ordinea priorit ilor. 6entruă ţ ă ăţ început, ai nevoie doar de trei5cinci valori importante menite a crea funda ia pentruţ caracterul şi personalitatea ta. 'cestea sunt valorile pe care le consideri mai importantedecât oricare altele. =i ordinea în care le aran&e"i este e!trem de important . Kă asemenea clasificare a valorilor determin în linii mari genul de persoan care eşti şiă ă

stilul de via pe care îl tr ieşti.ţă ă Tot ceea ce întreprin"i este re"ultatul unei op iuni. Naci constant alegeri de un fel sauţ altul, de a reali"a un lucru sau altul. 'ceast a#ilitate de a selecta te deose#eşte de toateă celelalte creaturi. Niecare alegere pe care o faci este #a"at pe valoarea ta principal dină ă acel moment. Niecare ac iune are drept fundament ceea ce consideri a fi cea maiţ important valoare la acel moment al alegerii.ă

L 'c ionea" conform valorilor taleţ ă

'tunci când alegi, valorile tale cu o importan mai mare tre#uie s ai# prioritate înţă ă ă fa a valorilor mai pu in senmificative. Niecare ac iune pe care o faci, orice (ot râre peţ ţ ţ ă care o iei se #a"ea" pe valoarea ta dominant în acel conte!t. a un moment anume,ă ă

po i face un singur lucru şi tre#uie s alegi întotdeauna care va fi acela. Tu deci"i ceea ceţ ă este mai valoros pentru tine în acea situa ie.ţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



Cum po i s 5 i dai seama care sunt valorile taleI Noarte simplu. ?alorile tale suntţ ă ţ e!primate întotdeauna numai prin ac iunile ţ proprii. Ceea ce faci, nu ceea ce spui, î iţ arat 5 ie şi celorlal i 5 c ror lucruri le atri#ui o valoare mai mare. <ai ales ce faciă ţ ţ ă su2

presiune, când eşti for at s alegi, de"v luie care sunt valorile şi credin ele tale realeţ ă ă ţ despre tine şi lumea din &urul t u.ă

,eterminantul personalit ii■ ăţ

'tât alegerea, cât şi ordinea valorilor tale sunt importante în determinareapersonalit ii şi a vie ii tale. +at un e!emplu. +maginea" 5 i doi oameni care au trecutăţ ţ ă ă ţ fiecare printr5un e!erci iu de clarificare a valorilor şi au convenit asupra aceloraşi treiţ valori. umai ordinea este diferit .ă

6ersoana ' a (ot rât c cele mai importante trei valori ale sale sunt în ordineaă ă importan ei7 pe primul loc 5 familia@ pe al doilea 5 s n tatea şi pe al treilea 5 succesul înţ ă ă carier . 'ceast persoan afirm c îşi plasea" familia înaintea s n t ii şi a carierei şiă ă ă ă ă ă ă ă ăţ s n tatea înaintea carierei. 'cest lucru înseamn c dac ar tre#ui s aleag între familieă ă ă ă ă ă ă

şi carier , familia ar fi pe primul loc. %ac ar tre#ui s aleag între s n tate şi carier ,ă ă ă ă ă ă ă s n tatea ar fi pe primul loc.ă ă

6ersoana * are aceleaşi trei valori, numai c ordinea lor e pu in diferit . 6rima saă ţ ă valoare este succesul în carier . Cea de5a doua 5 familia, iar cea de5a treia 5 s n tatea.ă ă ă

'stfel, persoana * îşi va pune cariera înaintea familiei, dac ar tre#ui s aleag . %eă ă ă asemenea, îşi va pime cariera şi familia înaintea s n t ii dac ar tre#ui s aleag .ă ă ăţ ă ă ă

<area între#are■

în continuare, iat câteva între# ri pentru tine. E!ist vreo deose#ire între persoana 'ă ă ă şi persoana *I Cre"i c este vor#a de o diferenă ţă mic sau semnificativ Gă ă 'i prefera s fiiă prieten cu persoana ' sau cu persoana *I 'i putea s deose#eşti persoana ' deă

persoana * dac le5ai întâlni în plan social sau de afaceriIăR spunsul este c persoana *, care alege succesul în carier drept valoare principal ,ă ă ă ă va fi o persoan cu totul deose#it de persoana ', care s5a (ot rât c familia este ceaă ă ă ă mai important pentru ea. Krdinea familiei, a s n t ii şi a carierei constituie oă ă ă ăţ organi"are a valorilor care îm#og eşte via a. K persoan care îşi tr ieşte via a în conforăţ ţ ă ă ţ 5mitate cu aceste valori va fi mult mai fericit decât o alta care îşi pune cariera maiă presus de familie şi, mai ales, de s n tate. %e aceea, tre#uie s î i selecte"i cu gri& atâtă ă ă ţ ă valorile, cât şi ordinea importan ei lor. ?alorile tale şi ordiţ nea lor î i determin via a.ţ ă ţ

Inte&ritatea■ este un mod de a tr iă

Kdat ce i5ai sta#ilit valorile, nivelul t u de integritate poate fi m surat prin cât deă ţ ă ă mult aderi la acestea. K valoare nu repre"int un lucru la care renim i atunci când esteă ţ mai convena#il aşa. Nie o ai, fie nu. 'legerea valorilor tale şi (ot rârea ta de a tr i înă ă conformitate cu acestea î i formea" caracterul şi personalitatea.ţ ă

%e5a lungul istoriei, marii # r#a i şi femei au fost # ră ţ ă #a i şi femei de caracter. 'u fostţ oameni care au tr it pe #a"a rmor valori înalte şi no#ile. Ei au fost onora i şi respecă ţ ta iţ pentru valorile pe care le aveau şi le repre"entau.

2na dintre cele mai mari pro#leme din societatea noastr de ast "i este fenomenulă ă de 3valori situa ionale4 sau 3etic situa ional 4. 'cestea repre"int re"ultatul faptului cţ ă ţ ă ă ă oamenii şi5au sc(im#at ideile de #ine sau r u în fimc ie de situa ie şi adesea de tenta iaă ţ ţ ţ momentului. =i mai r u este c se înşal pe ei înşişi cre"ând c sunt oameni de caracteră ă ă ă când, de fapt, sunt numai persoane comode.

< Ce faci su# presiune

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



?alorile situa ionale sunt demonstrate când oamenii îşi afirm credin a într5un anumitţ ă ţ lucru, dar fac altceva. Ei îşi sus in convingerea c spun adev rul, dar apoi mint când leţ ă ă este mai util sau ofer scu"e pentru miinciunile altuia. K persoan este definit prin ceeaă ă ă ce face, nu prin ceea ce spune.

2nii oameni simt confu"i din cau"a emo iilor lor. Ei cred c dacţ ă ă inten iile ţ lor sunt

sincere, ac iunile ţ proprii nu contea" . Ei simt c , dac îşi doresc sau sper ceva, este caă ă ă ă şi cum ar face acel lucru. %ar numai ce faci atunci când eşti for at s alegi, mai ales su#ţ ă presiune, poate spune cine eşti cu adev rat pe din untru.ă ă

Este vital pentru succesul şi fericirea ta s fii întotă deauna onest cu to i cei pe care îiţ cunoşti şi cu care interac5 ione"i, atât în via a personal , cât şi în carier . imic altcevaţ ţ ă ă nu te va a&uta mai mult s do#ândeşti a&utorul oamenilor decât crearea reputa iei c eştiă ţ ă o persoan de caracter, integr . în acelaşi timp, nimic altceva nu î i va strica mai repedeă ă ţ imaginea şi nu î i va sa#ota cariera mai rapid decât reputa ia c eşti genul de persoanţ ţ ă ă pe care ceilal i nu se pot #a"a sau în care nu pot avea încredere.ţ

Nii cinstit cu tine însu i■ ţ

Knestitatea înseamn c eşti sincer pân la cel mai înalt grad posi#il. în piesaă ă ă amlet

a lui /(aMespeare, 6olonius spunea7 ?Cii tine însu i tre2uie s fii cinstit mereu, aşa cum ţ ă

noaptea urmea5 dup 5i şi, astfel, nu po i fi fals cu nimeni altcinevaEHă ă ţ

/ fii cinstit cu tine însuti repre"int punctul de început pentru de"voltarea unui mareă ă caracter. 'cest lucru începe cu faptul c tr ieşti mereu în sinceritate cu tine însu i. u teă ă ţ am geşti şi nici nu te &oci cu propria minte. u încerci s cre"i în lucruri care suntă ă complet imposi#ile. u speri şi nu te rogi ca lucrurile s fie diferite fa de cum sunt.ă ţă Trate"i lumea e!act aşa cum este, nu cum i5ai dori s fie.ţ ă

g / ai întotdeauna cele mai #une re"ultateă

Niecare lucru poart semn tura persoanei care 15a f cut. / fii sincer cu tineă ă ă ă înseamn c tre#uie s ai mereu cele mai #une re"ultate în orice activitate te implici sauă ă ă în orice responsa#ilitate pe care i5o asumi. Knestitatea şi integriţ tatea din interior sunte!primate în e!terior prin calitatea şi re"ultatele e!celente ale muncii tale. î i po i daţ ţ seama de cum eşti pe din untru dup perioada de timp şi aten ia pe care le dediciă ă ţ pentru a face cât mai #ine posi#il fiecare lucru care î i este reparti"at. u î i asumaţ ţ r spunderea pentru un lucru decât dac eşti dispus s îl reali"e"i într5un mod e!celent.ă ă ă

+ntegritatea înseamn c eşti întotdeauna franc şi onest cu fiecare persoan din via aă ă ă ţ ta. 'şa cum eşti cinstit cu tine însu i, eşti cinstit şi cu ceilal i.ţ ţ 0r ieşti în sinceritateă cuceilal i, acas şi la serviciu.ţ ă

'timci când îi între#i pe oameni dac sunt oneşti, aproape to i vor r spundeă ţ ă afirmativ. Cei mai mul i oameni nu mint, nu înşal , nu fur şi nu recurg la comporţ ă ă 5tamente necinstite de vreun fel. %ar s fii cu adev rat onest înseamn s fii onest cuă ă ă ă fiecare persoan din via a ta. 'cest lucru nu semnific doar faptul c nu spui nicioă ţ ă ă dat oă minciun , ci şi c nuă ă tr ieştiă o minciun . u r mâi niciodat într5o situa ie nepotrivită ă ă ţ ă pentru tine sau într5o condi ie care î i su#minea" integritatea sau te face nefeţ ţ ă ricit. u î iţ compromi i niciodat integritatea muşcându5 i #u"ele şi refu"ând s spui ce gândeşti şiţ ă ţ ă sim i cu adev rat.ţ ă

/ Cel mai râvnit o#iectiv

2na dintre caracteristicile unei persoane cu adev rat oneste o repre"int aceea că ă ă este împ cat ă ă cu cel mai râvnit o#iectiv al s u. Kdat ce ai sta#ilit c pacea interioară ă ă ă

constituie principalul t u scop în via , î i organi"e"i celeă ţă ţ lalte eluri şi activit i în &urulţ ăţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



acestuia. / fii cu adev rat cinstit înseamn c refu"i s î i negocie"i pacea interioar cuă ă ă ă ă ţ ă ceva sau cineva. în fiecare situa ie, faci şi spui numai lucrurile pe care le sim i corecte.ţ ţ

Knestitatea şi integritatea înseamn c te ascul i şi ai încredere înă ă ţ vocea tainterioar .ă î i ascul i intui ia şi o laşi s te g(ide"e s faci şi s spui lucrurile potrivite înţ ţ ţ ă ă ă momentele oportune. %ac eşti îngri&orat sau nefericit, stai singur cu tine, aşteptând şiă

ascultând sfaturile care vin întotdeauna. 'tunci când ai o idee care este cel mai potrivitlucru de f cut, ac ione"i. 'i încredere în mintea ta superioar . 'cesta este secretulă ţ ă pentru a tr i în adev r cu tine şi cu ceilal i.ă ă ţ

+ntegritatea propriei min i■ ţ

în eseul s u.ă Seif 4eliance 3S te 2a5e5i pe tine însu i=,ă ţ Ralp( Qaldo Emerson scrie7?1 5eşte; i interitatea ca pe un lucru sacru.Bă ţ =i adaug 7 3<m>că nu este sacru precum

interitatea propriei min i.B ţ Knestitatea este o cerin indispensa#il pentru forţă ă marea caracterului, iar

de"voltarea acestuia tre#uie s constituie scopul principal al vie ii tale. 'ristotel spunea7ă ţ ?Scopul educa iei îl repre5int de5voltarea caractendui celor tineri.B ţ ă în "ilele noastre, în

/tatele 2nite, mul i tineri au fost crescu i f r a avea o idee clar despre ce este #ine şiţ ţ ă ă ă r u. <ultor oameni li s5a spus c valorile suntă ă relative. %e e!emplu, multor oameni li s5a"is c , dac le place s fure din maga"ine, atunci acea valoare este la fel de #un ca şi aă ă ă ă persoanei care crede c furtul din maga"ine constituie o greşeal .ă ă

'ceast form de relativitate a valorii conduce c tre un drum întimecat, la eşecuri,ă ă ă frustr ri şi nefericire. 'deă v rul este c valorile nu sunt relative. E!ist valori careă ă ă îm2un t esc via aă ăţ ţ şi altele care o distru. %ac o valoare este po"itiv , faptul c oă ă ă urme"i î i îm#un t eşte calitatea vie ii şi rela iile cu ceilal i. K valoare negativ î iţ ă ăţ ţ ţ ţ ă ţ afectea" rela iile şi te îndep rtea" de calitatea vie ii tale. 6o i s ve"i uşor diferen aă ţ ă ă ţ ţ ă ţ dintre acestea, deoarece a tr i conform unei valori po"itive te va face s te sim i fericit,ă ă ţ iar practicarea unei valori negative te face s te sim i nefericit.ă ţ

înfrunt adev rul■ ă ă

/ tr ieşti în adev r înseamn c tre#uie s înfrun i adev rul despre tine şi lumea dină ă ă ă ă ă ţ ă &urul t u. Tre#uie s î i dai seama care este adev rul despre munca ta şi despre rela iileă ă ţ ă ţ tale. Te ui i în oc(ii t i şi tr ieşti în conformitate cu cele mai puternice convingeri ale tale.ţ ă ă u te &oci cu tine însu i şi nici nu speri c lucrurile ar putea fi diferite fa de cum sunt.ţ ă ţă

+ntegritatea înseamn s accep i c lumea ta se poate ameliora numai atunci când teă ă ţ ă vei îm#un t iă ăţ tu. imeni nu va veni la tine pentru a transforma lucrurile în locul t u.ă %ac vrei ca lucrurile s se modifice, va tre#ui s faci sc(im# rile tu însu i.ă ă ă ă ţ

+ntegritatea semnific s accep i faptul c maria&ul t u se va sc(im#a în #ine numaiă ă ţ ă ă atunci când tu vei deveni un partener de via mai #un. 'facerea ta va evolua doar înţă

ca"ul în care vei deveni un manager sau un administrator mai #un. Re"ultatele tale devân" ri şi clien ii t i vor fi peă ţ ă K pant ascendent numai atimci când vei deveni un om deă ă vân" ri mai #un. ?ia a ta financiar se va îm#un t i doar dac vei deveni mai inteligentă ţ ă ă ăţ ă şi mai disciplinat în privin a #anilor.ţ

'ccept oamenii aşa cum sunt■ ă

<ai ales, onestitatea înseamn s accep i oamenii aşa cum sunt, nu s le ceri s fieă ă ţ ă ă aşa cum î i doreşti. u treci prin via vrând, sperând şi aşteptându5te ca oamenii s seţ ţă ă sc(im#e şi s fie diferi i pentru a5 i face pe plac. 2nul dintre principiile de #a" aleă ţ ţ ă e!isten ei omeneşti este, cu pu ine e!cep ii, acela cţ ţ ţ ă oamenii nu se sc"im2 .ă

%e fapt, su# presiune, oamenii nu numai c nu se sc(im# , dar devin şi mai multă ă

precum sunt ei în interior. %ac o persoan are o personalitate dificil , în momente deă ă ă presiune, ea va deveni şi m.ai dificil . %ac altcineva este înc p ânat sau infle!i#il, înă ă ă ăţ

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



mom]ente de presiune va deveni şi mai înc p ânat şi infle!i#il. %ac o persoan areă ăţ ă ă tendin a de a fi necinstit , atunci când se g seşte într5o situa ie tensionat sau esteţ ă ă ţ ă supus tenta iei, ea va deveni cu totul necinstit . Kamenii nu se sc(im# .ă ţ ă ă

'facerile şi competi ia■ ţ

Knestitatea în lumea noastr în permanent sc(im#are înseamn , de asemenea, să ă ă ă accep i lumea afacerilor şi competi ia aşa cum sunt, nu aşa cum i5ai dori s fie, mai alesţ ţ ţ ă cu privire la e!plo"ia de informa ii şi de te(nologie. <ul i oameni cred c pot face unţ ţ ă efort sim#olic de a ine pasul cu informa iile în domeniul lor de activitate şi cuţ ţ de"voltarea te(nologiei în munca lor. %ar acest efort minim nu este accepta#il pentru opersoan onest . K peră ă soan cu adev rat onest conştienti"ea" c ast "i tre#uie să ă ă ă ă ă ă aleri doar ca s r mâi în acelaşi loc. K persoan cu adev rat onest îşi d seama c înă ă ă ă ă ă ă fiecare domeniu cunoştin ele se du#lea" la fiecare doi sau trei ani şi c acest lucruţ ă ă înseamn c şi cunoştin ele tale tre#uie s se du#le"e în aceeaşi perioad de timp.ă ă ţ ă ă

acM Qelc(, fostul preşedinte şi director e!ecutiv el )eneral Electric, a afirmtatcândva7 3%ac rata sc(im#ultii din afara organi"a iei tale este mai mare decât rataă ţ

sc(im#ului din interiorul organi"a iei, sfârşitul este aproape.4 'cest principiu i se aplicţ ţ ă şi ie ca persoan . %ac nu înve i continuu şi nu î i îm#un t eşti a#ilit ile, eşti în pericolţ ă ă ţ ţ ă ăţ ăţ de a fi învec(it.

Care este valoarea ta■

+n "ilele noastre, în întreaga ar , oamenii sunt conceţ ă dia i cu miile sau c(iar cu suteleţ de mii, în fiecare an. în cele mai multe ca"uri, aceşti oameni au permis ca nivelurile lorde cunoştin e şi a#ilit i s scad pân la punctul în care conducerile companiilor nu îşiţ ăţ ă ă ă mai permiteau s îi men in pe statul de plat .ă ţ ă ă

<ul i dintre ei nu au fost complet sinceri cu ei înşişi. u şi5au perfec ionatţ ţ

cunoştin ele şi a#ilit ile pentru a putea ad uga din ce în ce mai mult valoareţ ăţ ă ă companiilor lor. Ei au sperat c sc(im# rile dramatice care aveau loc în economiaă ă na ional şi interna ional nu îi vor afecta. %rept urmare, ei au fost concedia i atunciţ ă ţ ă ţ când pia a penţ tru produsele şi serviciile lor a sc "ut.ă

2nui profesionist o#işnuit îi ia între dou şi şapte luni pân îşi g seşte alt loc deă ă ă munc , de o#icei cu o sc dere a salariului între 15W. 2nii oameni sunt concedia i dină ă ţ posturi foarte #ine pl tite şi nu mai a&ung niciodat s câştige atâ ia #ani. =i dac nuă ă ă ţ ă încep s îşi actuali"e"e cunoştin ele şi a#ilit ile, li se poate întâmpla din nou.ă ţ ăţ

Concentreaz -te pe■ ă oferirea unei valori suplimentareKnestitatea înseamn s accep i c venitul t u este determinat în întregime deă ă ţ ă ă

a#ilitatea de a5 i aduce contriţ #u ia la de"voltarea companiei şi, prin compania ta, laţ

satisfacerea clien ilor t i. K persoan anga&at tre#uie s genere"e un profit de cel pu inţ ă ă ă ă ţ trei dolari pentru fiecare dolar din salariul pe care îl câştig de la companie. %ac înă ă momentul de fa nu genere"i un profit sau o economie a costurilor de cel pu in treiţă ţ dolari pentru compania în care lucre"i, slu&#a ta candidea" serios la su#contractare,ă reducerea responsa#ilit ilor sau eliminare. Knestitatea înseamn s accep i acest lucruăţ ă ă ţ şi s faci tot ceea ce î i st în putere pentru a5 i men ine şi a5 i creşte valoarea.ă ţ ă ţ ţ ţ

Knestitatea real semnific s nu te aştep i niciodat s o# ii mai mult decâtă ă ă ţ ă ă ţ contri#ui. / nu speri niciodat s câştigi ceva din nimic. u participi la &ocuri de noroc şiă ă ă nu cumperi #ilete la loterie, care repre"int , într5un fel, o lips de onestitate. Este oă ă încercare de a o# ine ceva ce nu ai câştigat. K persoan cu adev rat onest nu încearcţ ă ă ă ă niciodat s o# in recompense f r a munci sau s se îm#og easc repede şi uşor.ă ă ţ ă ă ă ă ăţ ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



'st "i, în /tatele 2nite, milioane de oameni sunt atraşi deă recompensele rapide. Niec simt anga&a i sau directori, ei vor locuri de munc mai noi şi mai #une şi le dorescă ţ ă imediat. Caut întotdeauna scurt turile şi de aceea sunt mereu frustra i şi neferici i.ă ă ţ ţ

Ei sper c pro#lemele care s5au format în multe luni sau c(iar în mul i ani pot fiă ă ţ re"olvate cu a&utorul unui lonte de arint. /unt ner #d tori şi vor re"ultate imediate.ă ă

%ar a fi o persoan cinstit necesit s re"işti tenta iei recompenselor rapide în oriceă ă ă ă ţ domeniu al vie ii tale.ţ■ încrederea este liantul

Rela iile sunt foarte importante pentru a avea o via s n toas , fericit ,ţ ţă ă ă ă ă satisf c toare. Toate rela iile sunt, #a"ate peă ă ţ încredere, aceasta fiind liantul care lemen ine. 6o i avea nenum rate pro#leme şi neîn elegeri cu o alt persoan , dar atâtaţ ţ ă ţ ă ă vreme cât mai e!ist respectul şi încreă derea, rela ia poate func iona. %ar, dacţ ţ ă încrederea dispare, rela ia se poate destr ma uşor, precum o cas din c r i de &oc care seţ ă ă ă ţ pr #uşeşte.ă

Toate rela iile de afaceri simt #a"ate pe încredere. Toate rela iile care implic #aniţ ţ ă depind de cuvântul de#itorului sau al creditorului. Toate rela iile cu #anc(erii, cu furniţ 5

"orii, cu clien ii t i, cu personalul t u şi cu oricine altţ ă ă cineva din lumea ta financiar suntă #a"ate pe elementul vital numit încredere.

* r#a ii şi femeile caracteri"a i prin integritate real sunt foarte e!igen i în leg tură ţ ţ ă ţ ă ă cu nivelurile de încredere pe care le5au construit şi le5au men inut. Ei sunt aten i laţ ţ creditul lor, la promisiunile şi la aran&amentele lor financiare. îşi in întotdeauna cuvântul.ţ /unt aten i în permaţ nen la rela iile lor cu #anca, la cârdurile de credit, la facturi şi laţă ţ orice alte forme de pl i pe care le datorea" .ăţ ă

■ 9 poveste despre dou 6alimenteă

în urm cu câ iva ani, dou persoane pe care le cunoşă ţ ă team #ine, care aveau două

afaceri distincte, au dat faliment, din cau"a sc(im# rilor economice. %ar re"ultateleă falimentelor au fost complet diferite.6rimul meu prieten fusese e!trem de atent în întreaga sa carier în leg tur cuă ă ă

facturile şi aspectele financiare, îşi pl tise cel pu in sumele minime pentru facturile priă ţ 5mite. %ac avea vreodat o pro#lem financiar , el meră ă ă ă gea la persoana afectat şiă rearan&a pl ile şi do#ân"ile.ăţCând a fost for at s a&ung la faliment, din cau"a incapaţ ă ă cit ii neprev "ute de a pl tiăţ ă ă sume mari, fapt asupra c ruia nu avea niciun control, nu a avut alt solu ie decât să ă ţ ă mearg în instan , s renim e la toate #unurile sale şi s plece f r niciun #an.ă ţă ă ţ ă ă ă

%ar în mai pu in de o s pt mân , oamenii au început s îl a#orde"e şi s îi ofere #ani,ţ ă ă ă ă ă împrumuturi, c r i de credit, un loc unde s locuiasc şi o maşin nou . 2nul dintre foştiiă ţ ă ă ă ă s i asocia i de afaceri, care era destul de înst rit, i5a trimis un cec în al#, de&a semnat,ă ţ ă

spunându5i7 3Completea" suma de care ai nevoie şi spime5mi doar ca s ştiu şi eu@ amă ă încredere total în tine.4 în afar de faptul c i5a luat de pe umeri o mare datorie,ă ă ă falimentul nu 15a afectat mai deloc.

în sc(im#, cel de5al doilea om de afaceri avea o e!perien cu totul diferit . 'tunciţă ă când a început s ai# proă ă #leme financiare, el a continuat s îşi înşele creditorii, oameniiă care avuseser încredere în el. ' negli&at s fac pl ile pe care le promisese şi a scrisă ă ă ăţ cecuri pe care nu le putea acoperi. îşi evita creditorii atunci când îl sunau şi, într5un final,şi5a sc(im#at num rul de telefon. /5a mutat şi nu a spus nim nui care era noua saă ă adres . +5a tratat pe oamenii care avuseser încredere în el, prin faptul c îiă ă ă împrumutaser #ani, ca şi cum ar fi fost naivi. %up ce a a&uns la faliment, nimeni nu aă ă vrut s mai ai# vreo legă ă ătur cu el. 'cesta va avea nevoie de mul i ani pentru a5şiă ţ

reveni, în ca"ul în care acest lucru se va întâmpla vreodat . u poate s o# in niciună ă ţ ă card de credit şi tre#uie s pl teasc în pre"ent cas( pentru orice.ă ă ă

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



(ecretul succesului în v#nz ri■ ă

în vân" ri, încrederea repre"int #a"a tuturor rela iilor. K persoan nu va cump ra deă ă ţ ă ă la tine pân când nu va avea încredere total în tine. Toti oamenii de vân" ri de succesă ă ă investesc mult timp în construirea unor rela ii de calitate, în care pot avea încredere, cuţ clien ii lor înainte de a încerca s 5şi vând produsele sau serviciile.ţ ă ă

Conducerea unei asocia ii în care sunt mem#ru a comanţ dat recent im sonda& pe unlot compus din 0 de clien i, întrucât cele mai multe dintre organi"a iile noastre vândţ ţ servicii de training şi de consultan care sunt oarecum similare, managerii au vrut sţă ă afle ce anume îi determina pe clien i s cumpere de la o companie şi nu de la alta.ţ ă

2na dintre între# rile pe care le5au adresat5o clien ilor a fost legat de ce îi preocupă ţ ă ă cel mai mult atunci când iau deci"ia de cump rare. <ai mult de 8W dintre ceiă intervieva i au afirmat c onestitatea şi integritatea perţ ă soanei de vân" ri sunt mult maiă importante decât orice alt factor.

Când au fost între#a i ce în eleg prin onestitate şi inteţ ţ gritate raportate la o persoană de vân" ri, clien ii au r să ţ ă puns c tre#uie s pun pe primul plan interesele lor, aleă ă ă clien ilor. Ei credeau c aceasta îşi va ine cuvântul. Ei creţ ă ţ deau ce le spunea acel om de

vân" ri despre produs. Erau convinşi c el va face ce promisese şi c apoi compania saă ă ă îşi va îndeplini anga&amentele f cute de el. Ei aveau mare încredere în cuvântulă persoanei de vân" ri şi în tot ceea ce f cuse aceasta în interac iunea cu ei.ă ă ţ

2n lucru interesant care a reieşit din sonda& a fost acela c rareori a fost men ionată ţ ă calitatea produsului sau a serviciului. 'tunci când clien ii au fost între#a i dac nu erauţ ţ ă preocupa i de acest aspect, ei au r spuns c cele mai multe produse sau servicii de la unţ ă ă anumit nivel erau destul de asem n toare şi c le ofereau re"ultate comă ă ă para#ile./ecretul vân" rii consta în ceea ce credeau ei despre caracterul persoanei de vân" ri şi,ă ă prin aceasta, despre companie.< 'utenticitatea este secretul caracterului

'dev rata esen a caracterului şi forma cea mai uşor de recunoscut a onestit ii şi aă ţă ăţ

integrit ii o repre"intăţ ă autenticitatea. %ac vei fi complet cinstit cu tine şi cu ceiă lal i, veiţ fi privit aproape întotdeauna drept o persoan cu un caracter deose#it.ă

în societatea noastr , # r#a ii şi femeile de caracter par s atrag oportunit ile. i seă ă ţ ă ă ăţ desc(id uşile oriunde ar merge. i se pre"int oameni care îi pot a&uta. *anii, preă cum şialte resurse, simt disponi#ili pentru ei. %e aceea, cea mai important calitate pe care oă po i insufla copiilor este un sim al onestit ii şi o#iceiul de a fi autentici în tot ceea ceţ ţ ăţ spun şi fac ei.

% rin i■ ă ţ şi copii

'm patru copii. Niecare dintre ei a fost înv at care este importan a autenticit ii de laăţ ţ ăţ

o vârst fraged . în preă ă "ent, to i patru spun adev rulţ ă întotdeauna. Ei sunt oneşti cuadev rat. e pot pune orice între#are şi ei îmi vor afirma mereu adev rul.ă ă

în perioada de creştere, i5am f cut fiec ruia dintre ei o promisiune. e5am spus7 3uă ă vei avea niciodat neca"uri cu mine dac îmi vei spune adev rul.4 =i mi5am inut proă ă ă ţ 5misiunea. 'tunci când au f cut lucruri prosteşti, aşa cum fac to i copiii, le5am ascultată ţ poveştile f r s îi &udec sau s îi critic şi apoi i5am între#at7 3Ei #ine, ce ai înv atI4 Ei şi5ă ă ă ă ăţau dat seama curând c îmi pot sptme mereu adev rul f r a fi critica i sau de"apro#a i.ă ă ă ă ţ ţ =i au fost încânta i de re"ultate.ţ

2neori, se mai prostesc, dar tot ce tre#uie s fac este s le cer s îmi "ic adev rul şiă ă ă ă ă ei mi51 spun întotdeauna, indiferent care ar fi acesta. /unt foarte m.ândru de ei. Esteuimitor cât de #une pot fi rela iile dintre p rin i şi copii atunci când au încredere deplinţ ă ţ ă

unii în ceilal i.ţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



/ /o i şi so iiţ ţ

Ce este adev rat pentru comunicarea dintre p rin i şi copii e şi mai important pentruă ă ţ so i şi so ii. 2na dintre cele mai #une defini ii ale iu#irii pe care le5am au"it este cea datţ ţ ţ ă de 'n Rand7 3%ragostea constituie un r spuns la valori.4ă

+u#eşti o alt persoan , pentru c ea repre"int valori pe care le respec i şi leă ă ă ă ţ aprecie"i. Cealalt persoan are caliă ă t i pe care le admiri. 6e scurt, pre uieşti o altăţ ţ ă persoan pentru caracterul s u. Krice altceva se va sc(im#a sau se va diminua peă ă parcursul timpului, dar caracterul r mâne.ă

'utenticitatea şi onestitatea în cuplu necesit permaă nent fidelitate şi franc(e e întreţ cei doi. %ac un cuplu se potriveşte în mod ideal, cei doi au încredere total unul înă ă cel lalt şi fiecare dintre ei este cel mai #un prieten al celuiă lalt. u e!ist nicio altă ă persoan cu care ei ar prefera s vor#easc sau s se e!prime mai direct decât cea deă ă ă ă lâng ei. Caracterul, integritatea şi onestitatea repre"int caliă ă t ile de #a" ale uneiăţ ă rela ii pline de iu#ire şi sunt mai importante decât orice altceva.ţ

*a'ima universal■ ăE!ist un test pe care îl po i face în mod regulat pentru a evalua dac o ac iune esteă ţ ă ţ

#un sau rea. Este simplu şi îl po i folosi de5a lungul vie ii. /e #a"ea" pe <a!ima 2niă ţ ţ ă 5versal a filosofului german +mmanuel Jant, e!primat în urm cu mai #ine de deă ă ă ani. El a afirmat că ar tre2ui s î i tr ieşti via a, de parc fiecare ac iune a ta ar tre2ui să ţ ă ţ ă ţ ă

devin o lee universal .ă ă

Cu alte cuvinte, înainte de a lua o (ot râre sau de a ac iona, imaginea" 5 i c to iă ţ ă ţ ă ţ ceilal i vor face e!act acelaşi lucru. înc(ipuie5 i c deci"ia ta va deveni o lege pentiYu tineţ ţ ă şi pentru to i ceilal i. 'cesta este argimientul puternic dac o (ot râre este #un sau nu.ţ ţ ă ă ă Repre"int adeX^ ratul test penă ă tru o valoare sau im comportament. Ce fel de societateami avea dac toat lumea ar tr i şi s5ar comporta e!act ca noiIă ă ă

<ulte dintre pro#lemele din societatea noastr nu ar e!ista dac acest test ar fiă ă aplicat în mod regulat îri de"#aterile legate de politicile pu#lice şi sociale. )uvernele nus5ar gr #i s apro#e anumite ac iuni în domeniul crimei, al educa iei, al asisten ei şi ală ă ţ ţ ţ afacerilor dac ar e!ista pro#aă #ilitatea ca toat lumea s se anga&e"e în astfel de ac iuni.ă ă ţ

(ta2ileşte standarde înalte pentru tine■ însu iţ+at câteva dintre între# rile pe care i le po i pune în mod regulat. întrea# 5te întâi7ă ă ţ ţ ă

?Cum ar fi lumea mea dac to i ar fi exact ca mineGBă ţ umai imaginea" 5 i$ %ac toată ţ ă ă lumea ar fi e!act ca tine, ar fi o lume mai #un în care s tr imI %ac toat lumea ar fiă ă ă ă ă e!act ca tine, ar fi aceasta o lume mai fericit , mai s n toas , mai prosper şi maiă ă ă ă ă armonioas 5 sau nuIă

'poi întrea# 5te7ă ?Cum ar fi ara mea dac to i locintorii ei ar fi exact ca mineGB ţ ă ţ Cumar fi aceast ar dac toat lumea s5ar comporta e!act ca noiI %ac toat lumea ar faceă ţ ă ă ă ă ă lucrurile pe care le facem, noi în via a personal şi profesional , ar fi mai #un araţ ă ă ă ţ noastr I /au e!ist lucruri pe care ai dori s le faci diferitIă ă ă

Cea de5a treia între#are pe care i5o po i pune este7ţ ţ ?Cum ar fi compania mea dacă

toat lumea din ea ar fi exact ca mineGBă 2it 5te în &urul t u în compania ta şi întrea# 5teă ă ă dac aceasta ar fi mai prosper şi mai plin de armonie în ca"ul în care to i anga&a ii şi5ară ă ă ţ ţ desf şura activitatea aşa cum faci tu toat "iua.ă ă

între#area final pe care i5o po i pune este7ă ţ ţ ?Cum ar fi familia mea dac to i mem2riiă ţ

ei ar fi exact ca mineGB

%ac aceştia ar fi e!act ca tine, ar fi familia ta un loc minunat în care s tr ieşti şi să ă ă ă

creştiI /5ar de"volta to i armonios, ar fi m.ai ferici i şi ar avea mai mult succesI 'i aveaţ ţ genul de familie pe care s şi5o doreasc şi s o admire ceilal iIă ă ă ţ

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



'dev rul este c nimeni nu poate r spunde cu 3da4 la toate aceste între# ri. Niecareă ă ă ă dintre noi repre"intă o activitate în desf şurare.ă Niecare dintre noi are o cale lung deă parcurs. 6entru fiecare dintre noi, e!ist mult loc pentru îm#un t iri.ă ă ăţ

'nali"ând cele 9 9 de studii despre leaders(ip reali"ate de ames <c6(erson de5alungul anilor, am în eles c el a g sit un lucru în comun. Era vor#a despre calitateaţ ă ă numiit cura&.ă Qinston C(urc(ill a spus cândva7 ?Cura:ul este considerat, pe "ună dreptate, prima dintre virtu i, pentru c toate celelalte depind de acesta.B ţ ă

6ro#a#il c ai au"it spunându5se c drumul c tre iad. este pavat cu #une inten ii.ă ă ă ţ umea e plin de oameni cu o#iective înalte şi ami#i ii m re e, dar e!ist foarte pu iniă ţ ă ţ ă ţ care au cura&ul, disciplina şi voin a de a le transforma în realitate.ţ

Cei miai important aspect atunci când dai dovad de cura& este c te simi i m.aiă ă ţ puternic şi mai #un cu tine însu i. Respectul t u de sine creşte şi te placi mai mult. Teţ ă sim i mai încre" tor şi mai competent. <ai fericit pe din untru.ţ ă ă

în sc(im#, de fiecare dat când nu manifeşti cura&, respectul t u de sine scade. Teă ă

simii mai sla# şi mai pu in competent. u te mai placi sau respec i la fel de mult.ţ ţ< Ninali"ea" lucrulă de care te temi

K parte important a transform rii într5o persoan mai puternic este aceea că ă ă ă ă tre#uie s tr ieşti în conformitate cu cele mai înalte valori pe care le cunoşti, în fiecareă ă domeniu din via a ta. 'ceste virtu i şi valori nu numai c te înt resc, dar te şiţ ţ ă ă recompensea" . Resim i imediat o satisfac ie interioar de fiecare dat când teă ţ ţ ă ă str duieşti s faci ceea ce ştii c ar tre#ui s reali"e"i, c(iar dac nu ai dispo"i iaă ă ă ă ă ţ potrivit .ă

Teama de eşec este cel mai mare o#stacol c tre succes în via a adult . 'ntidotulă ţ ă pentru teama de eşec îl repre"int cura&ul de a ac iona. îndr "neala este o calitate atâtă ţ ă de important , încât, asemenea tonusului fi"ic, necesit o serie de e!erci ii pentru a oă ă ţ construi şi a o men ine.ţ

Cea mai #un modalitate de a5 i de"volta cura&ul este confruntarea temerilor. Ralp(ă ţ Qaldo Emerson a scris7 ?Au la 2un sfârşit lucrul de care te temi şi moartea temerii va fi

siur .Bă

'tunci când faci lucrul de care î i este team , preiei controlul atât asupra emo iilorţ ă ţ tale, cât şi a vie ii tale. î i sc(im#i atitudinea de la neutr sau negativ spre ceva po"itivţ ţ ă ă şi plin de optimism. 3%u la #un sfârşit lucrul de care te temi şi moartea temerii va fisigur .4ă

%ractic desensi2ilizarea sistematic■ ă ă

<ul i oameni se tem de vor#itul în pu#lic. E!per ii de +a Toastmasters +nternational auţ ţ de"voltat o metod foarte via#il de a preda oratoria c(iar şi oamenilor care suntă ă îngro"i i s se ridice în picioare şi s vor#easc în fa a altora. Este vor#a de procesul deţ ă ă ă ţ 3desensi#ili"are sistematic 4. 6o i s o foloseşti în fiecare domeniu al vie ii tale pentru aă ţ ă ţ reduce teama şi a de"volta cura&ul.

%esensi#ili"area sistematic repre"int un termen psiă ă (ologic care se refer la faptulă c faci ceva de nenum rate ori pân când nu î i mai provoac team . a Toastmastersă ă ă ţ ă ă +nternational, fiecare mem#ru este rugat s se ridice şi s vor#easc , fie şi numai câtevaă ă ă secunde, la fiecare întâlnire. %up câteva luni de întâlniri s pt mânale, oamenii careă ă ă erau e!trem de îngro"i i s in discursuri în fa a altora şi nu puteau spune nici m car oţ ă ţ ă ţ ă rug ciune în şoapt într5o ca#in telefonic , au devenit atât de încre" tori în a#ilitaă ă ă ă ă tea

lor de a se ridica şi de a vor#i în fa a colegilor, încât în pre"ent concurea" pentru titlulţ ă de adev ra i oratori pe durate mari de timp.ă ţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



■ ?or#eşte cu încredere'm lucrat cu nenum ra i oameni de afaceri care mi5au urmat sfatul şi s5au înscris laă ţ

cursurile Toastmasters +nternational sau la cele desf şurate în cadrul organi"a iei %aleă ţ Carnegie. în mai pu in de şase limi, ei mi5au spus c sunt cu totul al i oameni. %e laţ ă ţ persoanele timide, care nu ieşeau în eviden în cadrul întâlnirilor şi al pre"ent rilor, eiţă ă

au devenit calmi, încre" tori, cura&oşi şi c(iar elocven i în e!primarea p rerilor lor în fa aă ţ ă ţ altor oameni. %e asemenea, şi carierele lor pre"int un curs ascendent.ă

'tunci când po i vor#i cu încredere, pari mai inteligent şi mai competent decât oţ persoan care nu are aceast a#ilitate. <ul i directori, atât # r#a i, cât şi femei, şi5auă ă ţ ă ţ v "ut carierele în plin avânt, veniturile şi responsa#ilită ă ile în creştere pe m sur ce5şiţ ă ă confruntau temerile pân la a a&unge s fac foarte #ine acest lucru.ă ă ă

■ întoarce5te c tre pericolă în Câmpia /erengeti din 'frica, "oologii au de"voltat o te(nic simpl pentru aă ă

determina care dintre animalele din turm era conduc torul.ă ăCând pr d torul 5 un leu sau un g(epard 5 se apropie de turma de animale ce pasc,ă ă

mem#rii turmei simt mirosul în vânt şi încep s se îndrepte în direc ia opus . în acestă ţ ă moment, apare conduc torul turmei. El va fi cel care se plasea" între pr d tor şi turmă ă ă ă ă în timp ce aceasta începe s fug . Conduc torul, care îşi va risca via a în fa a leului sau aă ă ă ţ ţ g(epardului, va r mâne totuşi pe loc pentru a le permite celorlal i s câştige timp şiă ţ ă astfel s scape.ă

Conduc torul 3se întoarce c tre pericol4 mereu. 'cest lucru este vala#il atât pentruă ă oameni, cât şi pentru animale. ?ei deveni un conduc tor în m sura în care te veiă ă responsa#ili"a s te întorci spre pericol. +dentific domeă ă niile din via a ta care î i provoacţ ţ ă team şi stres şi, în loc s le evi i şi s speri c vor disp rea, înfrimt 5le direct.ă ă ţ ă ă ă ă

N■ ă-9 oricum

'ctorul )lenn Nord a spus cândva7 ?Aac nu faci lucrul de care te temi, teama î iă ţ controlea5 via a.Bă ţ

Este aproape ca şi cum teama ar fi mânuitorul de p puşi, iar tu eşti p puşa. %ac nuă ă ă î i controle"i frica şi nu îndep rte"i lan urile care te leag de aceasta, teama te vaţ ă ţ ă domina emo ional şi psi(ologic. %ac le permi i temerilor s e!iste prea mult timp, vorţ ă ţ ă tinde s creasc mereu şi, într5un final, vor a&unge s î i acapare"e toat gândirea.ă ă ă ţ ă

%e fiecare dat când te vei gândi la o situa ie sau la o persoan care î i provoacă ţ ă ţ ă team , inima ta va #ate mai tare, iar stomacul va fi cuprins de crampe. u vei reuşi să ă dormi #ine noaptea. Nrica î i va afecta s n tatea, fericirea, rela iile şi interac iunile cuţ ă ă ţ ţ clien ii şi cu colegii. în timp, vei deveni atât de preocupat de situa ia care î i induceţ ţ ţ team , încât nu vei reuşi s te gândeşti la altceva. u tre#uie s tr ieşti astfel.ă ă ă ă

<odalitatea de a5 i solu iona temerile este s le înfrun i. Lot r şte5te s treci laţ ţ ă ţ ă ă ă ac iune şi s le nimiceşti.ţ ă

'tunci când eram tân r şi m confruntam cu o situa ie care îmi provoca team , amă ă ţ ă citit un citat din <arM TPain şi mi5am sc(im#at atitudinea pentru totdeauna. 'cestasus inea7ţ ?Cura:ul nu repre5int lipsa sau a2sen a temerii. ste st pânul temerii,ă ţ ă controlul acesteia.B

6asa&ul respectiv a avut un impact enorm asupra mea. <i5am dat seama c mi5eraă team de multe lucruri. Este normal şi natural s î i fie fric . %e fapt, cu cât eşti maiă ă ţ ă inteligent, cu atât este posi#il s ai un num r mai mare de temeri. ?ei fi mai sensi#il laă ă lumea în care tr ieşti şi la lucrurile de care este firesc s î i fie team .ă ă ţ ă

H îndreapt -te c tre 6rică ă ă

/ingura diferen dintre o persoan vitea" şi una laş este c prima îşi înfrimt fricaţă ă ă ă ă ă şi o elimin , iar a doua se îndep rtea" de ea.ă ă ă

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



=i aici se afl marea descoperire. 'tunci când î i înfrun i temerea şi te îndrep i înă ţ ţ ţ direc ia sa, aceasta se micşorea" , îşi pierde puterea asupra ta. %ar dac te îndep rte"iţ ă ă ă de ea, teama se va m ri şi în curând va pune st pânire pe gână ă durile şi sentimentele tale.

în ca"ul în care te întorci în mod o#işnuit c tre pericol şi faci lucrul de care te temi, î iă ţ înfrun i frica şi te îndrep i în direc ia sa cu îndr "neal , îşi pierde puterea de a te afecta.ţ ţ ţ ă ă

în curând, î i vei domina teama şi nu invers. ?ei resimi i un sentiment e!traordinar deţ ţ control. Calitatea de care ai nevoie pentru a5 i înfrunta temerile este, mai mult decâtţ orice altceva, auto5disciplina.

'tunci când te vei disciplina s î i înfrun i temerile, s ac ione"i cu îndr "neal , c(iară ţ ţ ă ţ ă ă dac nu sim i astfel, situa ia provocat de temere dispare. Te vei sim i minunat.ă ţ ţ ă ţ?ei avea convingerea c de ii puterea şi controlul asupra vie ii talc.ă ţ ţ

(ari şi plasa va ap rea■ ă

6rima însuşire a cura&ului const în îndr "neala de a te arunca în direc ia o#iectivuluiă ă ţ t u. Este vor#a despre a#ilitatea şi disponi#ilitatea ta de a5 i sta#ili un scop şi de a 5faceă ţ primul pas în direc ia reali" rii sale.ţ ă

într5un studiu de 1 ani la Colegiul *a#son, instructorul de educa ie antreprenorial ,ţ ă doctorul Ro#ert Ronstadt, a cercetat cau"ele succesului şi ale eşecului a#solven ilor de laţ şcolile de afaceri. 2nii au a&uns s construiasc afaceri de succes, dar cei mai mul i auă ă ţ eşuat. El a descoperit c aceia care au construit afaceri de succes aveau o calitateă special , şi anume cura&ul de a5şi lansa afacereaă f r a avea aran iiă ă ţ c vor reuşi. Ei erauă dispuşi s rişte 5 c(iar şi în eventualitatea unui eşec 5 pentru a5şi reali"a visurile.ă

6rofesorul Ronstadt a numit acest lucru 3principiul coridorului4. El a spus c atunciă când te îndrep i c tre o#iectivul t u, oricât de îndep rtat ar fi, începi s te mişti într5unţ ă ă ă ă coridor al timpului. 6e m sur ce te deplase"i în interiorul s u, alte uşi spre oportunit i iă ă ă ăţ ţ se vor desc(ide pe p r ile laterale. %ar nu ai fi putut s ve"i aceste uşi dac nu te5ai fiă ţ ă ă aflat în mişcare în acest coridor psi(ologic c tre scopul t u.ă ă

<ul i oameni care reuşesc în via a&ung s ai# succes într5un domeniu cu totulţ ţă ă ă diferit fa de cel în care au înceţă put. %eoarece se aflau în mişcare, ei au v "ut oportuniă 5t ile şi posi#ilit ile de care nu ar fi fost conştien i dac ar fi aşteptat pân când toateăţ ăţ ţ ă ă lucrurile ar fi fost în ordine. 'dev rul este c niciodat lucrurile nu vor fi în ordine înă ă ă totalitate.2 Calitatea de fier a succesului

%ac prima însuşire a cura&ului este disponi#ilitatea deă a începe, cea de5a doua orepre"int capacitatea deă a îndura. Este cura&ul de a re"ista, de a persevera în pofidaoric rui eşec sau a oric rei dificult i.ă ă ăţ

'uto5disciplina constituie calitatea de fier a caracterului, cea care î i permite sţ ă înduri. 'uto5disciplina este singura calitate care î i ofer puterea de care ai nevoie pentruţ ă

a5 i asuma riscuri şi a înfrunta pericole şi nesiţ guran . Cura&ul care provine din auto5ţădisciplin î i de"ă ţ volt puterea personal interioar care î i permite s dep şeşti oriceă ă ă ţ ă ă o#stacol dîn calea ta.

* %iferite forme de cura&

E!ist câteva forme de cura& pe care le po i de"volta prin practic . 'ceste forme deă ţ ă cura& te vor a&uta s o# ii marele succes care este posi#il pentru tine şi pot fi învă ţ ă ateţ prin practic .ă

N ureşte5 i visuri m re e► ă ţ ă ţ

6rima form de cura& este aceea de a5 i f uri visuri m re e şi de a5 i sta#ili o#iectiveă ţ ă ă ţ ţ îndr "ne e. a acest punct se opresc cei mai mul i oameni. îns şi ideea de a sta#iliă ţ ţ ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



scopuri grandioase, provocatoare, stimulatoare, valoroase se dovedeşte atât decopleşitoare, încât ei renun c(iar înainte de a începe. %ar acest lucru nu este vala#ilţă pentru tine. 'şa" 5te, scrie5 i o#iectivele, de parc orice ar fi posi#il pentru tine, şi nu5 iă ţ ă ţ fie team niciodat s ai visuri m re e.ă ă ă ă ţ

la5 i un anga&ament► ţ

Cel de5al doilea gen de cura& este acela de a5 i lua tm anga&ament total, implicându5teţ cu totul în orice (ot r şti s fad. %in e!perien a mea, to i oamenii de succes sumt ceiă ă ă ţ ţ care se anga&ea" cu tot sufletul în ceea ce fac. 6e care îi preocup adânc vie ile şiă ă ţ o#iectivele lor. u fac lucrurile pe &um tate. C(iar dac nu au garan ii, nu le este teamă ă ţ ă s se dedice total activit ilor lor. %ac dau greş, eşuea" încercând s fac foarte mult,ă ăţ ă ă ă ă nu dom.ina i de o precau ie e!cesiv , dorind şi sperând c totul se va re"olva pesteţ ţ ă ă noapte.

+eşi din "ona de confort►

'l treilea gen de cura& de care ai nevoie îl repre"int acela de a ieşi din "ona deă

confort. 'cesta este cura&ul de a te muta în "ona de disconfort, unde te simi i ciudat,ţ neîndemânatic şi singur. ona de confort este unul dintre cei mai mari duşmani aipoten ialului omenesc. 'tunci când oamenii intr în aceast "on , ei se încţ ă ă ă ăp ânea" săţ ă ă r mân acolo. 'desea, vie ile lor se scurg în timp ce ei nu fac decât s îşi consolide"eă ă ţ ă rutina şi re"ultatele mediocre.

+a o po"i ie ferm► ţ ă

'l patrulea gen de cura& de care ai nevoie este cel de a lua o po"i ie ferm , mai alesţ ă în privin a valorilor, a vi"iuţ nilor şi a credin elor tale. Tre#uie s aperi ceea ce cre"i c esteţ ă ă corect. Tre#uie s îi spri&ini pe cei care promovea" aceste principii. Tre#uie s aiă ă ă îndr "neala de a5 i ap ra cu t rie cele mai înalte valori pe care le cunoşti şi s refu"i să ţ ă ă ă ă faci compromisuri doar pentru c ceilal i oameni s5ar putea s te de"apro#e.ă ţ ă

6 şeşte cu credirs► ă ţă

'i nevoie de cura&ul de a te lansa cu credin , f r a avea garan ia c vei reuşi.ţă ă ă ţ ă Cineva a scris cândva7 ?Aac fiecare o2stacol ar tre2ui dep şit mai întâi, nimic nu ar maiă ă fi reali5at.B

Kamenii cura&oşi sunt aceia care au un vis şi îşi sta#ilesc un o#iectiv, întocmesc unplan şi fac primul pas, f r a avea asigur ri şi garan ii c eforturile lor vor fi încununateă ă ă ţ ă de succes. Totuşi, dac vei considera c fiecare pas înainte este o e!perien de înv areă ă ţă ăţ şi c fiecare o#stacol repre"int o lec ie valoroas ce i5a fost trimis pentru a te face maiă ă ţ ă ţ ă puternic şi mai #un, nu î i va mai fi team s te arunci cu credin în necunoscut.ţ ă ă ţă

65 Risc s ai eşecuriă ă

'i nevoie de cura&ul de a risca s eşue"i. 'i nevoie de cura&ul de a îndura o#stacole şiă de"am giri constante şi înfrângeri temporare. 'i nevoie s înve i s te confrun i cuă ă ţ ă ţ eşecurile pentru a5 i da seama c repre"int o condi ie preala#il indispensa#il aţ ă ă ţ ă ă succesului. 'i nevoie de cura&ul de a trata eşecurile ca pe oportunit i pentru a începeăţ ceva într5un mod mai inteligent. 'i nevoie s î i dep şeşti teama de eşec prin repetareaă ţ ă lucrurilor de care te temi şi prin luarea (ot rârii de a5 i reveni şi de a nu ceda atunci cândă ţ lucrurile nu func ionea" pentru tine.ţ ă

Confrant 5 i temerile► ă ţ

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



'i nevoie de cura&ul de a te întoarce constant c tre pericol. +dentific toate situa iileă ă ţ din via a ta care î i proţ ţ voac ast "i stres sau an!ietate. Lot r şte5te care ar putea fi celă ă ă ă mai r u re"ultat posi#il al fiec reia dintre aceste împre&ur ri. %ecide5te s îl accep i peă ă ă ă ţ cel mai r u, în ca"ul în care va avea loc. 'poi ac ionea" pentru a solu iona fiecare dintreă ţ ă ţ aceste situa ii. Refu" s 5i permi i tmui conte!t de fric s r mân în via a ta, s 5 iţ ă ă ţ ă ă ă ă ţ ă ţ

domine gândirea şi emo iile şi s te trag înapoi.ţ ă ă

6ractic gândirea de la "ero► ă

'i nevoie de cura&ul de a practica permanent în via gândirea de la "ero. întrea# 5te7ţă ă 3E!ist vreun alt lucru în via a mea pe care, ştiind ceea ce cunosc în pre"ent, nu l5aş maiă ţ începe ast "i dac ar fi s5o iau de la cap tI4ă ă ă

E!ist situa ii în via a fiec rei persoane în care, ştiind ce cunoaşte la ora actual , nuă ţ ţ ă ă s5ar mai implica dac ar putea (ot rî din nou acest lucru. %ac te vei (ot rî c e!ist oă ă ă ă ă ă împre&urare în care nu te5ai mai implica, urm toarea ta între#are ar tre#ui s fie7ă ă cumieşi din aceast situa ie şi cât de repedeGă ţ

u î i po i construi o via minunat dac , c(iar în centrul e!isten ei tale, mai e!istţ ţ ţă ă ă ţ ă

un lucru în care nu te5ai mai implica în ca"ul în care ai putea s o iei de la cap t. =tiiă ă întotdeauna când te confrun i cu o situa ie de gândire de la "ero. î i provoac foarte multţ ţ ţ ă stres. Te preocup conă tinuu. 2neori, te ine trea" noaptea şi î i domin converţ ţ ă sa iile. =tiiţ întotdeauna despre ce este vor#a.

Recunoaşte5 i greşelileţ

'i nevoie de cura&ul de a admite c ai putea s te înşeli sau c ai greşit dup ce aiă ă ă ă o# inut informa ii revelatoare despre orice situa ie în cau" . Este uimitor cât de mul iţ ţ ţ ă ţ oameni r mân la un nivel de re"ultate mediocre, deoarece nu vor s recunoasc faptulă ă ă c nu suntă perfec i. ţ u vor admite c , odat cu trecerea timpului, ceva ce a p rut o ideeă ă ă

#un s5a dovedit a fi o alegere sau (ot râre greşit .ă ă ău5 i fie fric s 5 i micşore"i pierderile. u5 i fie team s recunoşti c ai greşit şi sţ ă ă ţ ţ ă ă ă ă te eli#ere"i. u5 i fie fric s renun i la un mod de a ac iona folosit pân în pre"ent şi sţ ă ă ţ ţ ă ă încerci ceva cu totul diferit. 'ceasta este dovada cura&ului, a puterii personale şi agândirii eficiente.

Nii dispus s faci greşeli► ă

'i nevoie de cura&ul de a fi dispus s faci greşeli şi s înve i din acestea. To i cei careă ă ţ ţ au re"ultate deose#ite iau (ot râri, comit erori, înva din acestea, se auto5corectea" şiă ţă ă merg mai departe continuu.

Kamenii de succes nu sunt neap rat aceia care iau cele mai #une (ot râri tot timpul,ă ă ci aceia care iau deci"iile optime. %ac fac o greşeal , accept acest lucru, înva cât maiă ă ă ţă mult din aceast situa ie şi apoi continu . 'du5 i aminte, po i înv a s ai succes numaiă ţ ă ţ ţ ăţ ă eşuând şi comi ând erori. Cu cât eşue"i mai mult şi faci mai multe greşeli, cu atât deviiţ mai inteligent şi cu atât este mai pro#a#il c î i vei atinge într5im final o#iectivele.ă ţ

'sum 5 i întreaga responsa#ilitate► ă ţ

'i nevoie de cura&ul de a5 i asuma întreaga r spundere pentru via a ta, fapt careţ ă ţ înseamn s iei asupra ta creditul pentru re"ultate. 'i nevoie de cura&ul de a refu"a s teă ă ă scu"i sau s te aperi. Tre#uie s ai îndr "neala de a spune mereu7ă ă ă ?Sunt r spun5 tor+Bă ă

'tunci când ceva nu merge #ine, tre#uie s te concenă tre"i asupra solu iei şi nuţ asupra pro#lemei. întrea# 5te7ă ?Ce facem de acum încoloG Care este urm torul pasG Careă

e solu iaGB ţ

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



'poi te ridici şi mergi mai departe, p strând grâul din situa ia respectiv şi aruncândă ţ ă neg(ina.

Nii r #d tor► ă ă

'i nevoie de ceea ce se numeşte 3r #dare cura&oas 4. 'ceasta repre"int un genă ă ă special de cura& necesar dup ce te5ai lansat c tre o#iectivul t u, dar nu ai v "ut încă ă ă ă ă niciun re"ultat. Este uimitor cât de mul i oameni renun între momentul în care auţ ţă început şi cel în care au început s se vad re"ultatele. îndoielile şi temerile lor îiă ă copleşesc.

%ar acest lucru nu este vala#il pentru tine. Kdat ce ai început s te îndrep i c treă ă ţ ă o#iectivul t u, (ot r şte5te s r mâi calm şi încre" tor pân începi s o# ii re"ultate. Niiă ă ă ă ă ă ă ă ţ r #d tor şi tenace, indiferent ce se întâmpl pe termen scurt.ă ă ă

6erseverea" mai mult timp► ă

2ltimul tip de cura& de care ai nevoie este acela de a persevera mai mult decâtoricine altcineva. 6erseveren a repre"int calitatea care î i va garanta, în final, succesul.ţ ă ţ

%isponi#ilitatea ta de a persevera în ciuda oric rei difiă cult i poate fi cel mai mare atu alăţ t u. C(iar acel factor care î i garantea" succesul.ă ţ ă

%ac vei refu"a s renun i, va tre#ui s reuşeşti într5un final. Ca şi la #ase#all, nu veiă ă ţ ă reuşi s a&ungi la ultima #a" dac nu vei continua s alergi. în 9 de ani de când îiă ă ă ă studie" pe oamenii de succes, am descoperit un aspect de nenum rate ori. imeni nu aă fost învins vreodat pân când nu a acceptat înfrângerea drept o realitate. imeni înă ă afar de tine nu te poate învinge.ă

'tunci când te vei disciplina s faci ceea ce tre#uie, c(iar dac ai sau nu dispo"i iaă ă ţ potrivit , şi î i vei folosi aceast putere interioar pentru a5 i construi un nivel ridicat deă ţ ă ă ţ cura& şi perseveren în untrul t u, vei deveni o persoan e!trem de puternic . ?ei sim iţă ă ă ă ă ţ curând c nu e!ist nimic din ceea ce nu po i reali"a. ?ei a&unge s te de"vol i pân înă ă ţ ă ţ ă punctul în care te vei sim i pe deplinţ de neoprit.

/ într5un final, eşti propria crea ieţCineva a spus cândva7 3/unt propria crea ie, dar dac ar tre#ui s o iau de la cap t,ţ ă ă ă

aş mai ruga pe cineva s m a&ute pu in.4 Tu şi cu mine suntem propriile crea ii. oi to iă ă ţ ţ ţ ne putem perfec iona în nenum rate domenii. oi to i avem nevoie s sta#ilim standardeţ ă ţ ă mai înalte pentru noi înşine. oi to i tre#uie s lucr m continuu asupra de"volţ ă ă t riiă propriilor caractere. oi to i tre#uie s încerc m s devenim oameni m.ai #uni. u neţ ă ă ă putem permite niciodat s ne compl cem la niciun nivel al de"volt rii noasă ă ă ă tre. Tre#uies ne perfec ion m mereu.ă ţ ă

2na dintre caracteristicile oamenilor superiori este aceea c ei se pot gestiona. %acă ă lucrea" într5o companie, pot face acest lucru irnaginându5şi c şefii lor sunt lâng ei,ă ă ă o#servându5i şi completându5şi în fiecare "i fişa de evaluare anual . /au, considerându5ăse modele, ei îşi pot sta#ili standarde mult mai înalte decât ar putea altcineva s leă impun .ă

'dev rata recompens■ ă ă

'tunci când î i propui standarde înalte, respectul t u fa de tine însu i creşte. %acţ ă ţă ţ ă (ot r şti c vei tr i în conă ă ă ă formitate cu cele mai înalte valori şi cu cele mai puterniceconvingeri ale tale, te sim i minunat. Kdat ce devii cu adev rat onest, nu te maiţ ă ă compromi i m rela iile cu ceiţ ţ lal i. ?or#eşti sincer cu to i cei cu care tr ieşti şi munceşti.ţ ţ ă Eşti complet autentic cu tine şi cu ceilal i.ţ

Cu cât vei fi mai onest cu tine însu i, cu atât vei avea mai mult cura& şi mai multţ ă

încredere în tine. ?ei deveni po"itiv şi mai entu"iast în leg tur cu tine însu i. î i veiă ă ţ ţ de"volta un sentiment e!traordinar de putere personal interioar . Cu cât vei tr i maiă ă ă

?++TKR2 %E6+%E %E T+E



mult în conformitate cu cele mai înalte valori pe care le cunoşti, cu atât caracterul t u seă va înfrumuse a. într5un final, vei a&unge în punctul în care vei a#solutţ de neopritl

7 $î7e!ercitii de ac iune.ţ

1. /ta#ileşte5 i cele mai importante trei valori în via a personal şi familial . în ce cre"iţ ţ ă ă şi ce î i pas cel mai multIţ ă

. Lot r şte5te s tr ieşti în adev r cu tine şi cu ceilal i, f r a face compromisuri. în ceă ă ă ă ă ţ ă ă domeniu al vie ii tale nu eşti complet cinstit cu o alt persoan Iţ ă ă

9. 3Nii cinstit cu tine însu i.4 'nali"ea" domeniile din via a ta în care te confrun i cuţ ă ţ ţ stres, lips de satisă fac ii sau nefericire şi sta#ileşte dac nu cumva nu î i respec iţ ă ţ ţ vreuna dintre valori.

. Ce fel de companie ar fi compania ta dac to i anga&a ii ei ar fi e!act ca tineI Ce aiă ţ ţ putea sc(im#a imediat pentru a5 i transforma compania într5un loc mai #unIţ

0. Ce ai face şi cum i5ai petrece timpul dac ai afla ast "i c nu mai ai decât şase luniţ ă ă ă de tr itI R spună ă surile tale la aceast între#are î i vor de"v lui adeă ţ ă v ratele tale valori.ă

;. 3Kamenii nu se sc(im# .4 întrucât aceasta este una dintre legile vie ii, ce sc(im# riă ţ ă ar tre#ui s faci în via a şi în rela iile tale, acas şi la serviciu, pentru a te adapta laă ţ ţ ă acest lucruI

D. Nii autentic în toate privin ele. în ce domenii tre#uie s accep i lumea aşa cum este şiţ ă ţ nu aşa cum i5ai dori s fieI Nii cinstit cu tine însuti.ţ ă

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



(*AR (I C9NCFII

*umea este asemenea unei olin5i uriaşe. 4eflect ceea ce eşti tu. Aac eşti oă ă persoan iu2itoare, prietenoas şi serviaă ă 2il , şi lumea se va dovedi iu2itoare, prieă ;tenoas şi servia2il pentru tine. *umea este ceea ce eşti tu.ă ă TLK<'/ %RE+ER

Cel mai important principiu al vie ii omeneşti este acela cţ ă a:uni s fii precumă

ândeşti în cea mai mare parte a timpidui. 'ceast idee repre"int #a"a religiei, aă ă filosofiei, a metafi"icii, a psi(ologiei şi a succesului. umea ta e!terioar este în mareă parte o reflectare a imiversului t u interior. %ac î i vei sc(im#a modul de a gândi, î i veiă ă ţ ţ transforma via a.ţ

Cea mai mare provocare şi cea mai mare responsa#ilitate pe care le ai sunt acelea dea5 i crea în interiorul t uţ ă ec"ivalentul mental a ceea ce vrei s e!primi în e!terior. N cândă ă acest lucru, î i vei activa toate puterile mentale şi vei stimula for ele universului sţ ţ ă lucre"e pentru tîne. ?ei prelua întregul control asupra vie ii tale.ţ

<ii de persoane au fost între#ate la ce se gândesc în cea mai mare parte a timpului.%e5a lungul anilor, oamenii de succes au r spuns la fel. Ei se gândesc în cea mai mareă parte a timpului la ce îşi doresc şi la cum s o2 ină ţ ă un anumit lucru. în sc(im#, oameniineferici i şi lipsi i de succes se gândesc şi vor#esc despre ceea ceţ ţ nu îşi doresc. Ei segândesc şi vor#esc despre pro#lemele şi îngri&or rile proprii, cât şi despre oamenii dină via a lor pe care nu îi agreea" . %ar acest lucru nu este pentru tine.ţ ă

'tunci când te gândeşti şi vor#eşti continuu despre ce î i doreşti şi despre cum sţ ă o# ii ce vrei, acest mod de a gândi devine rapid un o#icei. %ac te gândeşti şi vor#eştiţ ă

despre ce î i doreşti, devii o persoan po"itiv , mai (otţ ă ă ărât şi mai creativ . +ar atunciă ă când r mâi concentrat asupra o#iectivului c tre care te îndrep i, devii mai proă ă ţ ductiv şimai eficient.

Kptimismul■ do2#ndit

Cea mai important calitate pe care i5o po i de"volta pentru a o# ine fericire şiă ţ ţ ţ succes este, poate, aceea a optimismului. 6o i înv a s fii încre" tor gândind în cea maiţ ăţ ă ă mare parte a timpului precum optimiştii. 6otrivit interviurilor cu mii de oameni ferici i şiţ de succes din toate domeniile, optimiştii par a avea dou modalit i de a5şi gestionaă ăţ via a. 'cestea sunt atitudini mentale pe care şi tu le po i de"volta prin practic .ţ ţ ă

în primul rând, optimiştii caut aspectele po5itiveă în orice situa ie, mai ales atunciţ când au parte de dificult i şi o#stacole. Ei r mân po"itivi prin faptul c se gândesc laăţ ă ă aspectele po"itive din orice pro#lem . =i g sesc întotă ă deauna ceva.

în al doilea rând, optimiştii caut lec ia valoroasă ţ ă din fiecare pro#lem sau dificultate.ă Ei cred c fiecare eşec sau o#stacol temporar le5a fost trimis pentru a5i înv a ceva. Ei seă ăţ întrea# continuu7 3Ce tre#uie s înv din aceast situa ieI4 =i g sesc întotdeaunaă ă ăţ ă ţ ă r spunsul.ă

<intea ta este structurat într5un asemenea mod, încât nu po i s cau i aspecteleă ţ ă ţ po"itive şi lec iile valoroase f r s preiei întregul control asupra min ii tale conştiente.ţ ă ă ă ţ 'tunci când se întâmpl astfel, te sim i po"itiv şi mai optimist în leg tur cu tine şi cuă ţ ă ă situa ia ta. /im i c ai control total asupra vie ii tale. 'c ione"i la cel mai ridicat nivel alţ ţ ă ţ ţ t u.ă



=apte paşi

c tre o via cu re"ultate e!celenteă ţă

în, plus fa de faptul c ei caut aspectele po"itive şi lec iile valoroase, optimiştiiţă ă ă ţ simt caracteri"a i prin şapte orient ri sau moduri de a gândi despre ei înşişi şi vie ile lor.ţ ă ţ

'cestea sunt şapte puncte de interes la care ei se gândesc în cea mai mare parte atimpului.

/e gândesc la viitor►

în primul rând, oamenii ferici i, po"itivi suntţ orienta i c tre viitor. ţ ă Ei se gândesc şivor#esc despre viitor tot timpul. Ei se gândesc şi vor#esc despre punctul c tre care seă îndreapt şi nu despre ce s5a întâmplat în trecut. îşi creea" o vi"iune clar , stimulativă ă ă ă despre ce este posi#il pentru ei. Conform egii 'trac iei, ei sunt atraşi de speran ele şiţ ţ visurile lor viitoare, iar acestea sunt atrase de ei.

/e gândesc +a o#iectivele lor►

în al doilea rând, sunt orienta i c tre scopuri. ţ ă Ei se gândesc şi vor#esc despreo#iectivele lor mereu. Kdat ce au visat şi au vi"uali"at imaginile viitoare ideale, le transă 5form în eluri clare, scrise şi în planuri asupra c rora lucrea" în fiecare "i. îşiă ţ ă ă canali"ea" aten ia şi îşi concenă ţ trea" energiile. îşi folosesc scopurile pentru a preluaă controlul asupra viitorului lor.

(e► gândesc la e!celenţă

în al treilea rând, sunt orienta i c tre excelen . ţ ă ţă Ei sunt (ot râ i s devin remarca#iliă ţ ă ă

în ceea ce fac, s se al ture primilor 1W din domeniul lor, indiferent care ar fi acela. Eiă ă îşi identific sectoarele de activitate cu re"ultate imporă tante şi îşi sta#ilesc standarde dee!celen în fiecare dinţă tre acestea. ucrea" cu ei înşişi în fiecare "i şi nu înceă tea"ă niciodat s se perfec ione"e.ă ă ţ

(e &#ndesc► la solu iiţ

în al patrulea rând, ei sunt orienta i c tre solu ii. ţ ă ţ Ei se gândesc mai degra# la solu iiă ţ şi nu la pro#leme. Ei se gândesc mai degra# la ce tre#uie f cut şi nu la persoana careă ă tre#uie învinuit . Ei îşi folosesc metodele de gândire creativ pentru a5şi desc tuşaă ă ă creativitatea şi pe cea a oamenilor din &urul lor. Ei consider c o#iectivele sunt pro#lemeă ă

care tre#uie re"olvate şi c e!ist o solu ie logic , care aşteapt s fie descoperit ,ă ă ţ ă ă ă ă pentru fiecare dificultate.

G- (e &#ndesc la rezultate

+n al cincilea rând, oamenii ferici i, de succes suntţ orienta i ţ puternic c tre re5ultate.ă

îşi planific dinainte cu aten ie fiecare "i. îşi sta#ilesc priorit i clare în activit ile lor.ă ţ ăţ ăţ ucrea" asupra sarcinilor care repre"int cea mai valoroas între#uin are a timpului lor.ă ă ă ţ <uncesc enorm şi devin cunoscu i drept oameni e!trem de productivi.ţ%eoarece sunt atât de eficien i, ei fac mai mult şi înainţ tea" mai repede, aducându5şiă contri#u ia la munca şi lumea lor.ţ

/e gândesc la evolu ie► ţ

/2<'R =+ CKC2++ 1;B



în al şaselea rând, cei cu re"ultate deose#ite sunt orienta i c tre evolu ie. ţ ă ţ Ei citesc tottimpul, ascult programe audio şi particip la cursuri şi seminarii suplimentare. /untă ă (ot râ i s r mân în top în domeniul lor. Ei ştiu c viitorul apar ine celor competen i,ă ţ ă ă ă ă ţ ţ acelor oameni pu ini care ştiu mai multe decât competitorii lor. Ei ştiu c e!ist oţ ă ă întrecere şi c particip la competi ia respectiv . <ai mult, sunt (ot râ i s câştige.ă ă ţ ă ă ţ ă

/e gândesc la ac iuni► ţ

în al şaptelea rând, care este, poate, mai important decât oricare dintre celelalte,oamenii cu cel mai mare succes simt orienta i ţ puternic c tre ac iuni.ă ţ Ei se gândesc la cepot face, c(iar acum, pentru a se îndrepta mai repede c tre o#iecă tivele lor. /unt înmişcare tot timpul. ucrea" în timp real. 'u un sim al priorit ilor. Reali"ea" mai multeă ţ ăţ ă decât o persoan o#işnuit . Cu cât fac mai multe şi a&ung în po"i ii mai #une, cu atâtă ă ţ devin mai valoroşi şi câştig mai mult.ă

6osi#ilit ile■ ăţ tale sunt nelimitate Tr ieşti în cea mai #un epoc a omenirii. u au e!istat niciodat mai multeă ă ă ă

oportunit i şi posi#ilit i de a deveni ce eşti capa#il s devii şi de a5 i atinge mai multeăţ ăţ ă ţ o#iective decât e!ist ast "i. 6o i folosi aceast carte drept un îndruă ă ţ ă mar pentru succes şifericire pe parcursul întregii tale vie i.ţ î i voi pre"enta din nou cele 1 idei de #a" 7ţ ă

1. (chim2 - i modul de aă ţ gândi. <odul în care gândeşti despre tine însu i, despreţ a#ilit ile tale şi despre poten ialul t u 5ăţ ţ ă conceptul despre tine însu i ţ 5 determin tot ceă eşti tu ast "i şi tot ce vei fi vreodat . %in fericire, acest concept personal este unulă ă înv at. 6reluând întregul control asupra cuvintelor, imaginilor şi ideilor pe care le laşi săţ ă

p trund în mintea ta, preiei întregul control asupra viitorului t u.ă ă ă.(chim2 - i via a.ă ţ ţ ?ii pe lume având un poten ial e!traordinar, cu a#ilit iţ ăţ

nelimitate în nenum rate domenii. Ca urmare a criticismului distructiv din copiă l rie, po iă ţ s de"vol i team de eşec, de pierdere, de respină ţ ă gere şi de critic . î i po i de"voltaă ţ ţ credin e auto5limitative care te trag înapoi. /c pând de aceste emo ii negative, î iţ ă ţ ţ eli#ere"i adev ratul poten ial şi î i transformi via a.ă ţ ţ ţ

9. < ureşteă 5 iţ visuri m re e.ă ţ 'dev ratul punct în care vei începe s tr ieşti genulă ă ă de via care este posi#il penţă tru tine îl repre"int cel în care î i vei crea o vi"iime stiă ţ 5mulativ despre cum i5ai dori s fie e!isten a ta în viitor, în fiecare domeniu, dac nu aiă ţ ă ţ ă avea nicio limitare. +maginea" 5 i c ai putea fi, avea sau face orice în familia ta, cuă ţ ă finan ele tale sau în via a ta personal . /ta#ileşte5 i apoi o#iective clare, scrise, înso iteţ ţ ă ţ ţ

de planuri detaliate pentru a5 i transforma visurile în realitate.ţ.)ot r şte-te să ă ă devii 2o&at. Lot r şte5te ast "i s preiei întregul control asupraă ă ă ă

viitorului t u financiar, începe s faci lucrurile pe care le5au reali"at al ii pentru a deveniă ă ţ independen i financiar, începând de unde eşti ast "i. %ecide e!act cât de mult vrei sţ ă ă câştigi, s p stre"i şi s do#ândeşti@ sta#ileşte5 i aceste praguri drept o#iecă ă ă ţ tive şi apoigândeşte5te la scopurile respective tot timpul. =i tu po i face orice au reali"at al ii.ţ ţ

0. 6reia controlul asupra vie ii tale. Eşti for a creativ primar din propria via . Totţ ţ ă ă ţă ce eşti sau vei fi vreodat este re"ultatul a ceea ce faci sau nu reuşeşti s finali"e"i.ă ă Lot r şte5te ast "i s î i asumi responsa#ilitatea pentru tot ce se întâmpl în propor ieă ă ă ă ţ ă ţ de 1W, f r a învinov i pe cineva sau f r a te scu"a. E!ercit 5 i puterea personal şiă ă ăţ ă ă ă ţ ă preia controlul asupra gândurilor, cuvintelor şi ac iuţ nilor tale. %evino st pânul propriuluiă

destin.

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



;. %edic 5te e!celen ei. Cele mai mari recompense şi cele mai mari satisfac ii leă ţ ţ o# in cei care suntţ foarte 2uni în ceea ce fac. Lot r şte5te s te al turi primilor 1Wă ă ă ă oameni din domeniul t u. /ta#ileşte care sunt a#ilit ile princiă ăţ pale pe care va tre#ui s leă ai, propune5 i o# inerea unor re"ultate superioare drept o#iectiv, întocmeşte un plan şiţ ţ apoi munceşte în fiecare "i pentru a te perfec iona.ţ

D. 6une oamenii pe primul loc. Calitatea şi num rul rela iilor tale vor avea un impactă ţ mai mare asupra succesului t u şi a fericirii tale decât orice alt factor. Krga5 ni"ea" 5 iă ă ţ via a în &urul construirii şi men inerii unor rela ii de înalt calitate şi încredere cu cei maiţ ţ ţ ă importan i oameni din lumea ta. întâlneşte oameni noi continuu penţ tru a5 i e!tindeţ re eaua de contacte. +ntr în leg tur cu al i oameni po"itivi, orienta i c tre succes.ţ ă ă ă ţ ţ ă

8. )ândeşte ca un geniu. Eşti, de fapt, o minte care poart cu sine un corp. uă repre"in i ceea ce cre"i c eşti, ci doar ceea ceţ ă ândeşti. 'i a#ilitatea de a gândi mai #ineşi mai eficient decât pân în pre"ent. 'tunci când vei începe s gândeşti precum cei maiă ă inteligen i şi mai de succes oameni, vei începe s o# ii curând aceleaşi re"ulţ ă ţ tate ca şi ei.

B. %esc tuşea" 5 i puterile mentale. în "ilele noastre, ideile repre"int principaleleă ă ţ ă surse de #og ie. Cu cât de"ăţ vol i mai multe idei pentru a5 i atinge o#iectivele, conformţ ţ

egii 6ro#a#ilit ilor, cu atât este mai pro#a#il s g seşti ideea cea mai potrivit pentruăţ ă ă ă tine, e!act la momentul oportun. '#ilitatea ta de a genera idei noi este nelimitat . %eă aceea, şi viitorul t u se dovedeşte nelimitat.ă

1. %une- i mintea la contri2u ie.ţ ţ E!ist câteva straă tegii şi te(nici de gândirefolosite de oamenii din top din întreaga lume. Kricare dintre aceste metode de anali"areşi de evaluare a situa iei tale î i poate oferi idei vitale care î i pot sc(im#a perspectiva şiţ ţ ţ c(iar via a. Cu cât ai mai multe instrumente de gândire, cu atât mai mult î i po i construiţ ţ ţ o via minunat .ţă ă

11.Crea" 5 i propriul viitor. '#ilitatea de a privi în viitor şi de a face ast "i paşiiă ţ ă necesari care î i vor asigura via a pe care i5o doreşti repre"int un mod de a gândiţ ţ ţ ă esen ial practicat de oamenii cu cel mai mare succes din istorie. 6ersoanele cele maiţ eficiente îşi planific via a cu aten ie şi fac tot ce depinde de ele pentru a anticipa cuă ţ ţ mult timp înainte ce ar putea s mearg r u. %rept urmare, acestea gândesc mai #ine şiă ă ă iau (ot râri mai #une decât oamenii din &urul lor.ă

1. Tr ieşteă o via minunat .ţă ă umea din &urul t u este determinat în mare m sură ă ă ă de universul din untrul t u. Kamenii cei mai ferici i, mai #ine pl ti i şi mai respecta i dină ă ţ ă ţ ţ fiecare domeniu simt aceia care sunt cunoscu i pentru calitatea caracterului lor. 'tunciţ când î i vei organi"a via a în &urul calit ilor perec(e numiteţ ţ ăţ interitate şi cura:, i se vorţ desc(ide toate uşile, iar tu vei fi o persoan cu adev rat fericit . î i vei sc(im#a modul deă ă ă ţ a gândi.

< -9 pur şi simplu!■ ă

?igoarea mental este asem n toare celei fi"ice. Treă ă ă #uie mult timp şi mult muncă ă pentru a o o# ine şi a o men ine. %ar merit fiecare efort pe care îl faci. R splata poate fiţ ţ ă ă e!traordinar $ă

'tunci când vei începe procesul de perfec ionare a perţ soanei tale, pentru a5 i crea peţ din untruă o imagine clar a lucrurilor de care vrei s te #ucuri înă ă exterior, progresulpoate fi încet la început. %ar dac vei persevera, vei conă tinua s faci şi s spui lucrurileă ă potrivite în modurile oportune, vei începe s o# ii curând re"ultate în concoră ţ dan cuţă eforturile pe care le depui.

u e!ist limite reale în leg tur cu ceea ce po i fi, face şi avea, cu e!cep ia celor peă ă ă ţ ţ care i le sta#ileşti tu însu i. Eşti o persoan foarte #un şi e!trem de talentat şi e!istţ ţ ă ă ă ă foarte pu ine lucruri pe care nu le po i o# ine dac i le doreşti suficient de intens şiţ ţ ţ ă ţ mimceşti destul de mult pentru a le o# ine. /ecretul este s începi ast "i şiţ ă ă s nu renun iă ţ

niciodat +ă

Cuprins

/2<'R =+ CKC2++ 1D1



i^l + c r i c(eieă ţ .........................................................................................91................................................................................................................1B

.........................................................................................................B eii adev ra i sosesc■ ă ţ .......................................................................

7 EOERC+ ++ %E 'C +2EŢ Ţ .....................................................................1

N iireste5ti visuri m re eă ă ţ ......................................................................... e!erci ii de 'eiiuE7,77@$^.:^^ţ .........................................................8

................................................................................................................BLot r şte5te s devii #ogată ă ă ....................................................................B

0................................................................................................................;06reia controlul asupra vie ii taleţ ............................................................;0

L încearc s înregistre"i progrese, nu5 i c uta scu"eă ă ţ ă .......................D1 /c(im#ându5 i via a■ ţ ţ .........................................................................D1

;................................................................................................................D9%edic 5te e!celenteiă ..............................................................................D9

'tunci când ai re"ultate mai #une.....................................................D +cientific 5 i a#ilit ile principale■ ă ţ ăţ ......................................................D0%omeniul t u de e!celenă ţă................................................................D8K# inând succes în mod dificilţ ...........................................................D8 %evino un proiect 3munceşte5pentru5tine4■ .....................................DB Clarific 5 i avanta&ul competitiv■ ă ţ .......................................................DB 6oten ialul t u avanta& competitiv■ ţ ă ...................................................DB /ta#ileşte e!act ceea ce faci■ ...........................................................8 Cât de #un eştiI■ ..............................................................................8

N ceea ce î i place s faciă ţ ă .................................................................81/ta#ileşte ceea ce î i place s faciţ ă .....................................................81

/uccesul las urmeă ............................................................................81 întoarce5te la copil rieă .......................................................................8

/entimentul t u de importan■ ă ţă........................................................8 'ccept realitatea■ ă ...........................................................................8

Nii sincer cu tine însu iţ .......................................................................8Nii preg tit s pleciă ă .............................................................................89'scult 5i pe ceilal iă ţ .............................................................................89C(emarea inimii tale..........................................................................89 Nii cinstit cu tine însu i■ ţ .....................................................................8 )ândeşte şi planific strategic■ ă ........................................................8 Trage linie■ .......................................................................................8 *unul t u cel mai de pre■ ă ţ................................................................80

?ân"area timpului t uă ........................................................................80 Timpul t u este limitată .......................................................................80

6rincipiul 6areto■ ..............................................................................8; Cum s te vin"i strategic■ ă .................................................................8;

/peciali"ea" 5te în domeniul t uă ă .......................................................8;%iferen ia" 5teţ ă ...................................................................................8D

între# area5c(eie................................................................................8D+dentific 5 i consumatorii idealiă ţ ..........................................................8DConcentrea" 5 i energiileă ţ ...................................................................8D

/ucces versus eşec............................................................................8DEşti e!traordinar................................................................................88

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ



u l sa nimic la voia întâmpl riiă ă ........................................................88)rupul t u de referină ţă......................................................................B/5ar impune s faci noi alegeriă ...........................................................B %up cum gândeşte un om■ ă .............................................................B1 Normea" 5 i un nou grup de referin■ ă ţ ţă..............................................B1

%e"volt 5 i propria re ea■ ă ţ ţ ..................................................................B1Construirea re elei taleţ ......................................................................B1R #darea este r spl tită ă ă ă....................................................................B'vansând în carieră...........................................................................B'l tur 5te loră ă ......................................................................................B Cei mai #uni oameni■ .......................................................................B

<o#il sau structurat...........................................................................B0%oi oameni împreună.........................................................................B0 6 "eşte5 i timpul■ ă ţ ..............................................................................B;

Nii selectiv în alegerile pe care le faci................................................BD

Caut 5 i un mentoră ţ .............................................................................BD %e"volt 5 i o strategie■ ă ţ .....................................................................BD Caut compati#ilit i■ ă ăţ ........................................................................BD Respect 5i timpul■ ă ............................................................................B8 Clien i pe via■ ţ ţă.................................................................................B8

Rela iile repre"int totulţ ă ...................................................................18..............................................................................................................11

)ândeşte ca un geniu..........................................................................11 Kriginile #og iei■ ăţ ...........................................................................11 Capitalul de început■ ......................................................................1 u fi impresionat■ ...........................................................................1

Cunoştin ele cresc e!ponen ial■ ţ ţ ......................................................1 R spunsurile se sc(im#■ ă ă...............................................................1 /ursele de inova ie■ ţ ........................................................................1 Trei calit i ale unui geniu■ ăţ .............................................................1; Tr gând conclu"ii■ ă ..........................................................................1D Caut idei peste tot■ ă .......................................................................1D

Citeşte în fiecare "i..........................................................................1BContri#uie la formarea ta.................................................................1B Convingeri false■ ............................................................................11 6entru a câştiga mai mult, tre#uie s înve i mai mult■ ă ţ ...................11

%esc tuşea" 5 i puterile mentaleă ă ţ ........................................................11 N 5 i proiecte pentru viitor şi gândeşte5te la ce ai reali"at pân în■ ă ţ ă

pre"ent.............................................................................................11 Trei min i în una singur■ ţ ă................................................................11

Trei surse de creativitate.................................................................119K#iective dorite cu ardoare.............................................................119 /imte intens■ ..................................................................................11

K#iectivele sunt doar pro#leme.......................................................110Nişa postului t uă ...............................................................................110 Claritatea este totul■ ......................................................................11;

'plic regula 8>ă ..........................................................................11D

%u#lea" 5ti venitulă ...........................................................................11D2it 5te în &urul t uă ă ............................................................................11D

/2<'R =+ CKC2++ 1D9



Noloseşte5 i resurseleţ .......................................................................118+nteligen a mu"icalţ ă.........................................................................11B+nteligen a vi"ualo5spa ialţ ţ ă..............................................................11B +nteligen a interpersonal■ ţ ă.............................................................11B +nteligen a intrapersonal■ ţ ă..............................................................11B

+nteligen a antreprenorial■ ţ ă............................................................1 +nteligen a a#stract■ ţ ă.....................................................................1

Nolosirea min ii tale incredi#ileţ ........................................................11 Trei modalit i de înv areăţ ăţ ...............................................................11

Eşti C2 adev rat unic■ ă ....................................................................1 )enerea" de r spunsuri■ ă ă .........................................................19 *rainstonning5ul cu ceilal i■ ţ ............................................................1

+deile pe fişe.....................................................................................10Ec(ipa de acasă...............................................................................10

1............................................................................................................1D

6une5ti mintea la contri#utie...............................................................1D'titudinea mental po"itivă ă.............................................................1DR spunde constructiv la stresă ..........................................................1DCinci paşi c tre puterea personală ă...................................................18+maginea" 5 i viitorul perfectă ţ ...........................................................18 %evino propriul suporter entu"iast■ ................................................191 u lua lucrurile personal■ ...............................................................19

1............................................................................................................10 Tr ieşte o viat miniinată ă ă................................................................10

/CL+<*G% )G%+RE', H + /CL+<*+ ?+' 'Ţ Ţ

127169162-brian-trache-iti-schimbi-gandirea-iti-schimbi-viata.pdf

Documents