Modele de invatare si instruire asistata de calculator

1.1.1. Principii generale în Învăţarea Asistată de Calculator

Material dezvoltat de CSI-Piemonte

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „ Investeşte în oameni!”

1.1.1. Principii generale în Învăţarea Asistată de Calculator

INTRODUCERE Cuprins Introducere

Definiţie 1) Învăţare vs. predare

Învăţarea Predarea

2) Învăţarea asistată de calculator vs Învăţarea asistată de tehnologie Învăţarea asistată de calculator Învăţarea asistată de tehnologie

3) E-Learning vs. învăţarea la distanţă E-learning Învăţarea la distanţă

4) Ce tip de e-learning? Învăţarea colaborativă

Introducere Utilizarea instrumentelor informatice în domeniul educaţiei a devenit in ultima vreme o practică uzuală şi acoperă exigenţe foarte diferite, cu metode la fel de diferite: variază de la instruirea în scopul utilizării acestora, (operare), până la cursuri universitare de nivel înalt, de la educaţia copiilor preşcolari la cea a adulţilor, etc. Prin urmare, este necesară concentrarea atenţiei asupra aspectelor relevante spre care este orientat acest curs, şi anume utilizarea tehnologiei în în context şcolar, mai precis în învăţământul secundar. Aceasta înseamnă că - printre multele modalităţi posibile de utilizare a calculatorului - numai unele sunt adecvate şi, prin urmare, vor fi aprofundate în curs. În practica şcolară cea mai recentă, este binecunoscută nevoia de a depăşi o structurare a conţinutului exclusiv axată pe transmiterea de cunoştinţe, centrată pe predarea cunoştinţelor de către profesor, în favoarea abordărilor centrate pe elev şi pe modurile de învăţare. Prin urmare, în cadrul cursului sunt prezentate în primul rând, modalităţile de intervenţie centrate pe învăţare (eng. learning), şi mai puţin pe instruire (eng. training) sau pe predare (eng. teaching). De asemenea, este util să precizăm rolul tehnologiilor, ce pot fi utilizate ca suport pentru a sprijini procesele de învăţare, ce au loc în mod tradiţional, sau pot fi instrumentul prin care modul de învăţare este profund transformat. Având în vedere activităţile didactice desfăşurate în învăţământul nostru secundar, este oportună utilizarea tehnologiilor didactice în clasă, în cadrul activităţilor de grup şi nu individual, prin activităţi în specificul învăţământului la distanţă, (sistem utilizat în diferite tări europene).

Datorită importanţei grupului în cadrul clasei (din învăţământul preuniversitar), considerăm necesar încurajarea abordărilor didactice de tip colaborativ. Astfel, în acest context, este necesară introducerea unor clarificări conceptuale, a unor termeni ce necesită a fi explicitaţi.

Definiţie http://en.wikipedia.org/wiki/Computer-assisted_language_learning Este oferită definiţia "Învăţarea limbilor străine asistată de computer" (CALL) sau învăţarea limbilor străine susţinută de computer. Este prezentată evoluţia acestui mod de învăţare şi este descrisă proiectarea software-ului şi a pedagogiei ce îl însoţeşte.

http://www.icevi.org/publications/ICEVI-WC2002/papers/01-topic/01-wiazowski.htm Articolul ilustrează modalitatea în care utilizarea tehnologiilor informatice şi a internetului, mediată de elaborarea noilor modele de învăţare prin colaborare, permite elevilor cu deficienţe de vedere învăţarea limbilor străine cu ajutorul modalităţilor asistate şi prin interacţionare. Limbajul Braille este însoţit de alte modalităţi de comunicare şi interacţiune (de ex. emoticons), care permit înţelegerea şi interacţiunea între elevi. De asemenea, este descris un proiect în Laski (Polonia), ce ilustrează modul în care elevii cu deficienţe de vedere au utilizat instrumentul e-mail pentru a comunica cu elevi japonezi, germani şi americani. Tehnologia este în măsură să ofere elevilor cu deficienţe de vedere toate instrumentele pentru învăţare şi comunicare în acelaşi mod ca şi elevilor normali.

1) Învăţare vs. predare

"Predarea şi învăţarea nu sunt sinonime: putem preda - şi preda bine - fără ca elevii să înveţe". (Bodner) Conceptele de învăţare şi de predare pot părea, în esenţă, simetrice, astfel încât să sugereze că buna înţelegere a primului implică şi cel de-al doilea; în realitate, lucrurile nu stau aşa - iar dinamica învăţării nu poate fi "cartografiată" în manieră univocă pe metodele de predare. Prin urmare, în acest curs ne propunem să acţionăm din punctul de vedere al persoanei care învaţă şi de asemenea, să observăm că rolul profesorului trebuie să se schimbe, pentru a încuraja procesele de învăţare.

Învăţarea Învăţarea constă în achiziţia sau modificarea de cunoştinţe, comportamente, abilităţi, valori sau preferinţe ce pot afecta sinteza diferitelor tipuri de informaţii. Este o schimbare permanentă produsă de experienţă şi care durează în timp.

Din acest motiv, învăţarea este un proces ce depinde de experienţă; de fapt, experienţele noastre pot influenţa semnificativ legăturile noastre neuronale şi structurile noastre cerebrale. Putem spune, de asemenea, că este un proces activ de achiziţie de comportamente stabile în funcţie de adaptare, datorită stimulilor externi sau interni şi spunem astfel, că învăţarea înseamnă adaptare. Susţinem că învăţarea este legată de schimbare; această schimbare se măsoară cu ajutorul instrumentelor de evaluare, implicite sau explicite, exploatate prin toate platformele. Se poate de asemenea, să facem diferenţa între învăţare şi maturizare. Învăţarea tinde să crească diferenţele dintre indivizi, în timp ce maturizarea tinde să le asimileze la un standard unic.

Predarea Putem defini predarea ca fiind transmiterea de cunoştinţe şi experienţe cu care se instruieşte o persoană într-o disciplină, sau, mai general, se furnizează stimuli pentru creşterea psihologică şi intelectuală a persoanei.

2) Învăţarea asistată de calculator vs. Învăţarea asistată de tehnologie Învăţarea asistată de calculator (Computer Assisted Learning - CAL) Învăţarea asistată de calculator (Computer Assisted Learning) se referă la cercetarea şi studiul aplicaţiilor informatice în procesul de predare şi învăţare. Computer Assisted Learning cuprinde o gamă largă de aplicaţii ICT şi abordări de predare şi învăţare. Tehnologia, în acest caz, este un suport, un ajutor, şi nu implică o transformare a metodei de predare.

Învăţarea asistată de tehnologie (Technology Enhanced Learning - TEL) Cu toate acestea, în învăţarea asistată de tehnologie se utilizează instrumentele tehnologice pentru modificarea şi extinderea posibilităţilor de învăţare, în comparaţie cu contextele tradiţionale. Se pune accentul nu numai pe calculator, ci pe toate tehnologiile de comunicare ca instrumente de consolidare a învăţării. Acest lucru implică o puternică inovare în ceea ce priveşte metodele de predare.

TEL are obiectivul de a oferi inovaţii tehnice pentru a face procesele didactice mai puţin dependente de timp, loc şi de ritmul de învăţare. http://en.wikipedia.org/wiki/Technology-Enhanced_Learning Este oferită definiţia Învăţarea asistată de tehnologie, care se referă la suportul tuturor activităţilor de învăţare cu ajutorul tehnologiei. Definiţia este în continuă schimbare datorită naturii dinamice a acestui domeniu de cercetare, care este în continuă evoluţie. În esenţă, Învăţarea asistată de tehnologie are ca scop oferirea de inovaţii tehnice (precum şi îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii costurilor) pentru practicile de învăţare, cu privire la persoane şi origanizaţii, independent de timp, loc şi ritmul de învăţare.

Discuţie

Învăţarea asistată de tehnologie se referă la desfăţurarea activităţilor de învăţare cu ajutorul tehnologiei. TEL este folosit adesea ca sinonim cu e-learning, însă nu esteîn totalitate corect. Conceptul TEL, de fapt, nu se limitează la utilizarea tehnologiilor informatice în învăţare, ci include orice tehnologie ce poate fi utilizată pentru a îmbunătăţi şi modifica procesele de învăţare (de ex. utilizarea media audio-vizual).

Rămânând în contextul utilizării de tehnologii digitale, o activitate de învăţare poate fi descrisă în folosind termeni cum ar fi:

resurse pentru învăţare: creare, distribuţie, acces, compilare, consum de conţinut digital, instrumente şi servicii,

acţiuni: comunicare, colaborare, interacţiune cu instrumentele software. context: orar, durată, persoane din jur şi locaţie roluri: o activitate didactică este realizată de diverşi actori ce joacă roluri diferite (de

exemplu student, profesor, facilitator, director de instruire sau de resurse umane). obiective de învăţare: trebuie să fie prezente atât cele ale organizaţiei (ce au ca scop

standardizarea rezultatelor), cât şi cele individuale, ce sunt în mod necesar diversificate.

Despre definiţie Schimbările rapide în ce au loc în tehnologii (şi în metodele de predare) fac ca definiţia TEL să fie în continuă şi rapidă evoluţie, şi permit abordări diferite.sub aceeaşi sintagmă, "Învăţarea asistată de tehnologie" (a se vedea, de exemplu, paginile web de mai jos, care constituie o imagine parţială, însă semnificativă, a cercetărilor recente). Astfel, poate fi util să încercăm să oferim câteva definiţii a TEL cât mai ample posibil şi care să nu depindă de tehnologiile individuale utilizate, cum ar fi următoarele: Învăţarea asistată de tehnologie are scopul de a furniza inovaţii sociale şi tehnice (chiar cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea costurilor) pentru practicile de învăţare independente de timp şi loc, atât pentru indivizi cât şi pentru organizaţii.

http://users.ecs.soton.ac.uk/id/CT%20technology%20learning%20good%20bad%20ugly.pdf Articolul discută modalităţile de învăţare în general şi modul în care tehnologiile pot ajuta eficient procesul de învăţare. Utilizând TEL este posibilă activarea unei abordări calitative care permite ca informaţiile să fie semnificative, mai captivante din punct de vedere cognitiv, şi, astfel, mai uşor de reţinut de către elev.

http://www.heacademy.ac.uk/assets/documents/learningandtech/Transforming.pdf

Această carte oferă o imagine asupra conceptului actual de educaţie de înalt nivel şi asupra impactului tehnologiei asupra modului de predare şi învăţare. Cartea a fost concepută ca un element de referinţă şi un deschizător de drumuri: au participat 77 instituţii între 2005 şi 2008, cu scopul de a fi sprijinite în evaluarea progreselor proprii şi, astfel, dezvoltarea utilizării TEL. Cartea este structurată în trei secţiuni, fiecare având şase capitole. În prima secţiune, atenţia este îndreptată asupra politicii naţionale cu privire la învăţarea asistată de tehnologie, cea de-a doua discută abordările instituţionale, iar cea de-a treia examinează modul în care tehnologia este în serviciul noului mod de gândire în pedagogie.

http://www.jisc.ac.uk/whatwedo/programmes/institutionalinnovation/workforcedev/wcwd.aspx Proiectul se referă la utilizarea Învăţării asistată de tehnologie pentru susţinerea unui Centru din Wales, condus de Universitatea din Wales Institutul din Cardiff (UWIC). Proiectul are o durată de doi ani începând cu aprilie 2009. Un aspect cheie este explorarea modului în care tehnologia poate îmbunătăţi oferirea învăţării la locul de muncă şi calitatea acesteia. Proiectul este format din patru linii de cercetare dezvoltate de Şcoala de Management din Cardiff; Centrul pentru tehnologie dentară; Şcoala de ştiinţe medicale din Cardiff; Şcoala de educaţie din Cardiff.

http://technologyenhancedlearning.net/ technologyenhancedlearning.net este un site web pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru învăţare al Universităţii din Plymouth. Pe site sunt disponibile toate detaliile despre proiectele TEL, dezvoltările şi activităţile de sprijin.

http://www.jisc.ac.uk/media/documents/projects/TELsurvey2010_FINAL.pdf Cercetările prezintă rezultatele unui sondaj naţional, realizat de UCISA, cu sprijinul financiar al JISC în materie de Învăţare asistată de tehnologie. Cercetările continuă studiile efectuate în 2001, 2003, 2005 şi 2008. Studiul din 2010 subliniază noile priorităţi pentru acest sector, de a implica elevii în utilizarea tehnologiei, evidenţiind necesitatea de a investi în dezvoltarea personalului şi a competenţelor pedagogice în scopul maximizării beneficiilor utilizării instrumentelor TEL.

http://www.inderscience.com/browse/index.php?journalCODE=ijtel IJTEL (International Journal of Technology Enhanced Learning) IJTEL este o revistă ce publică cercetări inovatoare, ştiri, anunţuri, recenzii pe subiecte legate de TEL.

http://www.youtube.com/watch?v=S7bbC2ka8j4 Acest clip video descrie modurile în care tehnologia poate fi utilizată pentru a îmbunătăţi procesul de învăţare centrat pe elev.

3) E-Learning vs. Învăţarea la distanţă E-learning Înseamnă posibilitatea de a învăţa utilizând internetul pentru diseminarea informaţiilor. E-learning este o abordare a procesului de instruire, posibilă datorită noilor tehnologii: studenţii beneficiază de diferite tipuri de materiale (texte scrise,

audio, grafică, video etc) în formate digitale disponibile on-line şi/sau descărcabile pe calculatorul propriu. Această abordare poate fi, de asemenea, utilizată şi în prezenţa studentului (ateliere de lucru, clasă etc.).

Învăţarea la distanţă (Distance learning) Se refera la metodele de predare şi la tehnologia ce vizează furnizarea instrumentelor de învăţare, de multe ori pe o bază individuală, elevilor ce nu sunt prezenţi fizic într-un mediu de învăţare tradiţional, cum ar fi o clasă. A fost descrisă ca "un proces pentru crearea şi asigurarea accesului la învăţare atunci când sursele de informaţii şi cursanţii sunt separaţi în timp şi spaţiu, sau ambele".

4) Ce tip de e-learning?

Învăţarea colaborativă Învăţarea colaborativă este o modalitate de învăţare ce se bazează pe valorificarea colaborării în interiorul unui grup. Se utilizează atunci când există o interdependenţă reală între membrii grupului în îndeplinirea unei sarcini, a unui angajament de ajutor reciproc, un simţ al responsabilităţii faţă de grup şi de obiectivele acestuia. Predarea colaborativă este o predare ce vrea să meargă dincolo de o simplă transmitere de cunoştinţe, care a caracterizat pedagogia şi didactica timp de ani de zile. Învăţarea colaborativă reprezintă o schimbare semnificativă în comparaţie cu învăţământul tradiţional centrat pe profesor şi plasat în sălile de clasă. În activităţile colaborative învăţarea se bazează pe discuţii între studenţi şi pe munca activă prin intermediul materialului didactic. http://en.wikipedia.org/wiki/Collaborative_learning Este oferită definiţia "învăţării colaborative" şi sunt ilustrate câteva exemple de învăţare colaborativă în reţea.

http://www.gdrc.org/kmgmt/c-learn/index.html Documentul ilustrează principiile învăţării colaborative. Referindu-se, în special, la o relaţie între elevii care necesită interdependenţă pozitivă ("toţi în aceeaşi barcă"), responsabilitatea individuală (fiecare trebuie să contribuie şi să înveţe), abilităţile interpersonale (comunicare, încredere, leadership, luarea deciziilor şi rezolvarea conflictelor), confruntările faţă în faţă (reflectând asupra modului în care funcţionează echipa şi a modalităţilor de a o face să funcţioneze mai bine).

http://teaching.berkeley.edu/bgd/collaborative.html

Articolul ilustrează o modalitate de învăţare colaborativă prin utilizarea grupurilor de lucru şi a grupurilor de studiu, precizând caracteristicile speciale.

Instrumente de colaborare http://www.youtube.com/watch?v=R0lJ7RUuMeI În acest video, Jeff Stanger explică modul în care a prezentat studenţilor utilizarea wiki-urilor ca spaţiu de lucru colaborativ.

Învăţarea mixtă (blended learning - BL) În cazul în care componenta online este însoţită de componente de tip faţă în faţă (intervenţii în sala de clasă, consultatii telefonice, ateliere de lucru, seminarii etc.) se utilizează numele de Blended Learning. Deşi această definiţie este uşor de reprezentat din punct de vedere conceptual, este dificil de descris o practică unică a BL. Diverse experienţe au dat naştere, în fapt, la diverse interpretări, în funcţie de gradul şi de modalitatea de integrare în contexte faţă în faţă şi cele mediate de tehnologii. În plus, definiţia teoretică a termenului BL are semnificaţii diferite în funcţie de aspectele pe care se concentrează: o combinaţie de diferite moduri de comunicare (faţă-în-faţă şi mediată de computer); o combinaţie de mai multe moduri de învăţare (individual şi colaborativ); o stimulare a mai multor procese cognitive (achiziţie de concepte date şi construcţie activă de noi cunoştinţe); o structurare flexibilă a timpilor de învăţare (sincronie şi asincronie). De multe ori, sub eticheta BL găsim experienţe de utilizare a produselor multimedia sau a reţelelor de comunicaţii computerizate; momentele faţă în faţă pot viza aceiaşi interlocutori, sau noi interlocutori sau, mai mult, activităţile faţă în faţă se pot referi numai la interacţiunea între diferite roluri (studenţi şi profesori), în timp ce între ei se comunică la distanţă. Beneficii

Oferă acces la cursuri şi seminarii de acasă; sau, accesul la instruire de la şcoală, individual sau în grup.

Costurile unui proces de invăţare de tip Blended Learning pot fi mai mici decât cele ale unui proces de instruire faţă în faţă (se reduce numărul de ore necesare).

Utilizarea Blended Learning îmbunătăţeşte flexibilitatea modalităţilor de susţinere a studenţilor şi administrării programelor de instruire.

Combinaţia de modalităţi asincrone şi sincrone, la distanţă şi faţă în faţă, oferă o profunzime remarcabilă a analizei problemelor şi a explorării liniilor posibile de anchetă;

Modalităţile sincronă şi faţă în faţă sunt potrivite mai ales pentru a susţine momentele de decizie.

Puncte de atenţie

Profesorul ar trebui să fie expert în desfăşurarea activităţilor on-line şi în materia respectivă, pregătit din punct de vedere tehnic, cu competenţe pedagogice adecvate.

Profesorii trebuie să asigure o prezenţă constantă şi să nu se limiteze la publicarea de materiale sau la intervenţii prin videoconferinţe.

Aprofundări http://www.wlv.ac.uk/default.aspx?page=18446 În acest articol se ilustrează strategiile şi obiectivele abordării învăţării mixte şi se expun aşteptările studenţilor cu privire la această modalitate de învăţare, descrisă în studiul efectuat de JISC (Joint Information Systems Committee - companie din Marea Britanie specializată în tehnologiile informatice şi digitale pentru instruire şi cercetare).

http://www.youtube.com/watch?v=y-fNiy8IlBU În acest interviu în detaliu, Clive Shepherd se confruntă cu o vastă gamă de înterbări cheie despre învăţarea mixtă pentru care răspunsurile sunt de mare interes pentru directorii de dezvoltare şi instruire a personalului.

Experienţe http://www.indire.it/content/index.php?action=read&id=1439 Planul M@t.abel este un model de formare în e-learning fondat pe învăţarea colaborativă, în care un grup de utilizatori omogen din punct de vedere al identităţii, practicii profesionale şi scopului au putut da viaţă unei comunităţi de practică orientată spre activitate. Proiectul prezintă, pentru aproximativ o sută de profesori de matematică de şcoală secundară, cu grad I şi II, problematica didatico-disciplinară a învăţării şi predării matematicii. Aceasta se realizează printr-o selecţie de exemple concrete şi mai ales semnificative, de activităţi propuse în mediul on-line şi de efectuat în clase, focalizate pe patru nuclee fundamentale ale disciplinei (numere, geometrie, relaţii şi funcţii, date şi previziuni).

http://www.emya-mentoring.eu/articles/item/83-supporting-collaborative-or-cooperative-learning-in-the-online-learning-environment-using-structured-role-play-activities.html Articolul evidenţiază modul în care jocuri structurale adecvate pentru e-learning pot susţine învăţarea colaborativă. Această zonă este în prezent în studiu în cadrul Comunităţii Europene de e-learning prin iniţiative ca proiectul UNI-GAME. Experienţa noastră sugerează că jocurile de rol structurate, bazate pe scenarii, sunt activităţi ce pot susţine cu succes învăţarea colaborativă şi cooperativă în mediul de învăţare virtual. Dacă sunt bine concepute, pot susţine chiar şi învăţarea şi evaluarea în clasă.

http://www.jisc.ac.uk/whatwedo/programmes/elearningpedagogy/pblxp.aspx Acest proiect prezintă experienţele studenţilor ce au participat la cursuri de formare profesională în blended learning.