Personajul principal, femeia voluntar, este un exponent al speei n relaie cu lumea arhaic, dar i o individualitate prin nsuirile sale: n cutarea brbatului, Vitoria pune spirit de vendetta i aplicaie de detectiv

Caracterizare de personaj

Baltagul

de Mihail Sadoveanu Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, este probabil singurul roman obiectiv al scriitorului i aduce o formul romanesc inedit n peisajul epicii interbelice: poliformismul structurii, adic amestecul de roman realist i naraiune arhetipal grefat pe un scenariu poliist. Baltagul prezint monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaic a pstorilor, avnd n prim-plan cutarea i pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.

Personajul principal, femeia voluntar, este un exponent al speei n relaie cu lumea arhaic, dar i o individualitate prin nsuirile sale: n cutarea brbatului, Vitoria pune spirit de vendeta i aplicaie de detectiv.

Vitoria este o femeie puternic, hotrt, curajoas, lucid. Inteligena nativ i stpnirea de sine sunt evideniate pe drum, dar mai ales la parastas cnd demasc ucigaii. Portretul moral al eroinei se contureaza treptat,prin acumulare ,pe tot parcursul romanului.In complexitatea sa personajul este privit din numeroase unghiuri care ofera tot atatea perspective,prin intermediul carora eroina dobandeste profunzime.Ca sotie,ca mama,ca detectiv si ca munteanca sunt numai cateva din ipostazele Viitoriei Lipan,prin care i se probeaza insa variate calitati si trasaturi:iubirea,devotamentul autoritatea,inteligenta,intuitia ,caracterul puternic. Aparinnd lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul tradiiilor i este refractar la noutile civilizaiei: n tren eti olog, mut i chior. In ipostaza de mama,Viitoriei ii revine un rol essential. Minodora este initiata cu severitate in datoriile zilnice de viitoare nevasta a casei ei si strunita in respectarea regulilor pana in cele mai mici detalii.Pe durata absentei mamei de acasa fiica este dusa la manastire,pentru paza buna si pentru siguranta.Cand Viitoria se opune vehement eventualei casatorii a Minodorei cu feciorul dascalitei ,ea se opune defapt unei abateri de la ordine.In plus s ar putea sa existe si o suspiciune subconstienta la adresa fortei unei iubiri,care isi gaseste expresia in rime facile.Opozitia fata de moda,nu este expresia unui conservatorism sterp ci a convingerii ca,daca randuiala este perfecta,nu exista motive de a o modifica. Educatia lui Gheorghita se realizeaza cu alte mijloace ,in aparenta mai permisive.E drept ca feciorul este bland si supus poruncilor mamei ,dar este posibil ca Viitoria sa vada in el oglindabarabatului ei ,mostenitorul numelui sau si al caracterului puternic.Numeroase virtualitati zac in tanarul pe care munteanca il ia ca sprijin in calatorie si caruia ii preda mandatul de cap de familie in finalul romanului. Soie iubitoare, pornete hotrt n cutarea brbatului: era dragostea ei de douzeci i mai bine de ani. Aa-i fusese drag n tinere Lipan, aa-i era drag i acuma, cnd aveau copii mari ct dnii.Casnicia ei nu a fost lipsita de furtuni pentru ca Nechifor era petrecaret si nesatornic , uneori, ceea ce stranea gelozia apriga a Viitoriei.Cand baba Maranda ii sugereaza Vitoriei ca intarzierea lui Nechifor se datoreaza vreunor ochii verzi care i au atinut calea,femeia stie ca nu poate fi adevarat.In dragostea ei exista certitudinea ca este iubita si ca Nechifor se intoarce la ea ca la apa cea buna. iptul dinaintea coborrii cociugului i gesturile concentreaz iubirea i durerea pierderii soului: Cu aa glas a strigat, nct prin toi cei de fa a trecut un cutremur.

Unul dintre elementele inedite ale operei reprezinta identificarea Viitoriei in neobisnuita ipostaza de detectiv cu basma si opinci.In metoda cu care cerceteaza crima se intrezareste un malgan interesant din care s ar putea evidentia in primul rand inteligenta vie,intuitia feminina ,vointa,arta disimularii si a manipularii.Eroina stie,instinctiv,cum sa realizeze portetul robot al celui disparut,cum sa interogheze martorii.Inaintea loviturii decisive ,Viitoria speculeaza slabiciuniile femeiestii si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor. Ipostaza de munteanca poate fi considerata un corolar al tuturor celorlalte mai ales,daca pornim de la premiza ca oamenii de la munte imprumuta in felul lor de a fi si in caracter ceva din taria stancilor pe care isi duc traiul.O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplinda conduc toate actiuniileVitoriei

Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului i individualizat prin caracterizarea direct i indirect (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relaii cu alte personaje, nume).

Portretul fizic relev frumuseea personajului prin tehnica detaliului semnificativ: Nu mai era tnr dar avea o frumuse neobinuit n privire.

Natura devine o cutie de rezonan a sentimentelor femeii, ndrumnd-o n cutarea soului: la Dorna dar i la Crucea Talienilor. Vntul o anun c se afl pe drumul cel bun.

Viziunea despre lume infatisata in romanul Baltagul nu face exceptie de la ampla perspectiva,pe care o ofera Sadoveanu in toata creatia lui.Una dintre marile primejdii de care trebuie sa se fereasca omul modern este uitarea ordinii lumii,si a echivalentelor dintre legea cosmica si cea umana.Mai apropiat de natura terestra si celesta ,omul de la munte,retras in spatiul ancestral,este mai apropiat si de cunoasterea profunda a sensurilor existentei.

Personajele traiesc sub zodia bucuriei de a fi gasit sensul randuielii,iar numele lor sustine aceasta idee:Vitoria cea biruitoare in fata greutatilor vietii,Nechifor-purtatorul de victorie,invingator in fata mortii,prin infaptuirea marii treceri ,Gheorghita(botezat dupa sfantul care a ucis balaurul) si Minodora (al carei nume inseamna dar al Zeitei Selena,protectoare a iubirii).Vitoria Lipan nu se reprezinta doar pe sine si familia ei ,ci o intreaga lume cuprinsa de melancolia apusului