capitolul 10

19
Cap. 10 Externalitățile și drepturile divergente Departamentul de Economie Departamentul de Economie și Relații și Relații Internaționale Internaționale FEAA, UAIC Iași FEAA, UAIC Iași Prof. Prof. …………………… …………………… Curs Economie anul I Suport curs: P Heyne et al., Suport curs: P Heyne et al., Modul de gandire Modul de gandire economic economic

Upload: adii

Post on 11-Nov-2015

257 views

Category:

Documents


32 download

DESCRIPTION

cdscd

TRANSCRIPT

  • Cap. 10 Externalitile i drepturile divergenteDepartamentul de Economie i Relaii InternaionaleFEAA, UAIC IaiProf. Curs Economie anul ISuport curs: P Heyne et al., Modul de gandire economic

  • ObiectiveCe sunt externalitile i cum apar eleNegocierea i adjudecarea n reducerea externalitilor negativeProcesul de legiferare: metode i impactPoluarea ca problem social

  • Externaliti pozitive i externaliti negativeDecizia de aciune: raportul beneficii marginale-costuri marginaleFiecare aciune are i efecte asupra terilor, neluate n calculul economic: efecte externe (externaliti)Costurile: externaliti negativeBeneficiile: externaliti pozitiveExemple:

  • Costurile de tranzacie ca surs/cauz a externalitilorBeneficiul potenial poate fi mai mic dect costurile de tranzacie a eliminrii unei externaliti; decizia de eliminare a externalitilor: internalizarea externalitilor are un costExternalitile negative sunt cu att mai mari cu ct societile sunt mai complexe, mai interdependente, mai aglomerate externalitile nu pot fi eliminateSoluie: educaia/virtuile trimiterea la piaa liber Rezolvai-v singuri problema!

  • Rolul negocieriiNegocierea metod social de reducere a externalitilorExemple:negocieri versus reglementriConcluzie: negocierea, prin schimbul voluntar genereaz ctiguri reciproceCondiie: existena unor drepturi de proprietate bine definite (pentru ca schimburile voluntare/negocierile s funcioneze eficient)

  • Rolul adjudecriiAdjudecarea: proces prin care se decid drepturile de proprietate - DP: cine ce drepturi areCondiii n schimbare modific sau fac neclare drepturile de proprietate necesitatea adjudecrii pentru clarificarea DPImportant n adjudecare: continuitatea ateptrilor (stabilitatea regulilor jocului)Adjudecarea descoper, nu creeaz drepturi de proprietateDeosebirea ancheta dat cu banuImportanta descoperirii dreptului de proprietateExemplu: proprietara unei case situata la 15 km de aeroport

  • Viaa nu-i perfectImposibilitatea perfeciunii externalitile nu pot fi eliminate/corectate n totalitate; exist prea multe efecte secundaren ce condiii i pn unde/ct pot fi reduse (exemplul proprietarei de cas plasat lng aeroport)Despgubirile nu pot fi calculateRolul cutumelor/a credinelor privind drepturile de proprietateCredinta ca nu trebuie platite despagubiriAdjudecarea rezolv pretenii divergente, descoperind drepturi de proprietate; adjudecarea trebuie s fie conform cu ateptrile stabile Adjudecarea un efort de mentinere a continuitatii

  • Ce se ntmpl cnd apar schimbri radicale?Schimbrile radicale creeaz situaii noi (noi tehnologii, noi nevoi);Adjudecarea- abordare revolutionara a problemelor create de externalitatile negative.Uneori, principiile, practicile inradacinate nu ne ofera sprijinAtmosfera apartine tuturor(deci nimanui)Situaiile noi cer noi drepturi de proprietate (exemplu: dreptul la un mediu curat; valoarea marginal a bunurilor devine mai mic dect valoarea marginal a aerului curat creterea cererii pentru noi reguli )Drepturile noi presupun reguli noi pentru reducerea externalitilor

  • Crearea de noi reguli procesul de legiferareSpre deosebire de adjudecare, legiferarea creeaz drepturi noi (schimb drepturile de proprietate)Poluarea, consecinta neintentionata a unei alte activitati-ignora costurile externeProbleme cheie: corectitudinea schimbrii, costul, amploarea ajustrilorNevoia de legiferare decurge din faptul c indivizii ignor costurile externe, deoarece par s nu conteze (beneficiul personal este mai mare dect costul suplimentar ptr alii)Scopul legiferrii l constituie internalizarea externalitilor

  • Metode de legiferare - Metoda comand i control (exemplu: efectele de poluare)introducere de restricii: plafonarea emisiilor;Problem: stabilirea corect i eficient a plafonului (raportul beneficiu marginal/cost marginal)Exemplu: fie 3 fabrici,cu unitile de poluare specificate; se decide plafonarea emisiilor totale la 45.000 uniti/lun

    Uniti de poluare/lunCostul reducerii emisiilor/unitate de poluareFabrica A15.0001 dolarFabrica B30.0002 dolariFabrica C45.0003 dolari

  • Determinarea costului legiferriiMsuri posibile: a. plafonarea emisiilor la 15.000 de uniti/fabric; b. reducerea emisiilor de fiecare fabric la 50%; c. reducerea emisiilor de ctre fiecare fabric cu 15.000 de unitiProblem: s se determine cea mi eficient msur (costul cel mai mic) rolul ridicat al arbitrariului: a.120.000; b.105.000; c.90.000Concluzie: costul scade pe msur ce povara reducerii emisiilor pe fabrica A crete Nivelul tolerabil 45.000 uniati la cel mai mic cost-sa le impui lui A si B costul total scade la 75.000

  • ntrebri/concluziiCine polueaz mai mult?Pe cine punem povara reducerii polurii?Care este raportul corectitudine cost beneficiu pe care l stabilete procesul de legiferare?Raportul cost-beneficiu are limite dpv. al corectitudinii;

    Rolul ridicat al arbitrariului n procesul de legiferare;Necesitatea respectrii unor principii, complementar raportului cost beneficiuCare este abordarea ce mai ieftin?

  • Despre taxa pe emisiiCostul reducerii polurii nu poate fi cunoscut exact de ctre autoritiSoluie: stabilirea unei taxe pe emisie (argument: poluarea are un cost extern; nu este suportat de cel ce o produce) Taxa egala cu costul externTaxa internalizeaz costul polurii, creeaz venituri ca despgubiri pentru cei afectaiDificultate: fixarea taxei (exemplu: fie o tax de 2,01 dolari pe unitate de poluare)Costul total al reducerii emisiilor la jumatate-75.000 USD- toate tratate la felTaxa de 90.450 USD platita de C un transfer de avutie catre restul societatii.A si B ar plati toate costurile reducerii poluariiC ar despagubi comunitateaTaxa pe emisii este similar unor permise de poluare (dezbaterea ideii)Metoda comanda si control inferioara taxelor ca metoda de controlAbordarea pe taxe nu este populara eticheta negativa permise de poluat

  • Despre taxa pe emisii

    Concluzie: externalitile se menin atta timp ct costurile marginale sunt mai mici dect beneficiile marginale: autoritile trebuie s stabileasc raportul cost marginal/beneficiu marginal

  • Eficien i corectitudineActivitile produc poluare, dar produc beneficii (inclusiv externaliti pozitive)ntrebare: ct de corect este taxarea productorilor de beneficii, a ntreprinztorilor?Relevant: echilibrul eficien corectitudineIntregul cost al reducerii poluarii se impune lui C sa reduca cu 45.000 sau sa plateasca 2,01USD/unitate ce va depasi acel pragManagerii lui C vor cauta modalitatea cea mai ieftina-in loc sa dea 135.000 USD vor da 75.000USD lui A si B pentru a face treaba in locul lor.Abordarea reducerii emisiilor bazat pe taxe este superioar abordrii bazat pe restriciiPoluarea poate avea loc atta timp ct beneficiile sunt mai mari dect costurile

  • Schimburile ntre sursele de poluare Conceptul balonului cazul APM n SUA, 1979In loc sa fixeze limite fixe le permite sa depaseasca limitele prin compensare se controla cantitatea totalaCosturile congestiei vor reveni celor ce au creat-oAr conduce cand beneficiile marginale > costurile marginaleSa plateasca nu doar costurile proprii ci si cele marginaleFabricile pot eficientiza raportul cost beneficiu prin schimburi ntre sursele interne de poluareAcelai obiectiv poate fi obinut liberaliznd schimbul ntre fabrici: tranzacii cu drepturi de poluare apariia unei noi piee (valorificarea unui avantaj comparativ): exemplu Perspectiva ecologist; dificultatea stabilirii drepturilor de poluare

  • Poluarea ca problem socialMoralitate i eticMediul curat ca valoare/bun necesarAu productorii dreptul s polueze i ct? Cine stabilete?Despre nevoia de principii:luarea n calcul a elasticitii cererii pentru bunuri; nevoia de libertate de decizie n corelarea intereselor prin cooperare (rolul sistemului preurilor); drepturi de proprietate stabile

  • Congestia traficului ca necesitateCongestia traficului este o externalitate negativ (cost produs de oameni, neluat n considerare n procesul deciziei)Poate fi internalizat costul congestiei traficului?Soluie: fixarea unui pre pe congestie (tax rutier)Spaiul de pe drumul urban ca bun rar

  • ConcluziiExternalitile negative sunt costuri asupra celorlaliExternalitile negative se multiplic n societile urbanizate, industrializateReducerea externalitilor negative genereaz costuri de tranzacieNegocierea i adjudecarea pot reduce externalitileDrepturile de proprietate fac negocierile mai uoareExternalitile se reduc prin legislaie n cazul schimbrilor majore (noile reguli reduc costurile de tranzacii)Metodele orientate pe pia sunt mai eficiente dect cele de comand i control