1. Scurt istoric al Curţii de apel Bucureşti1. Scurt istoric al Curţii de apel Bucureşti

Dacă ne raportăm la o anumită ierarhie a instanţelor de judecată, dar şi laDacă ne raportăm la o anumită ierarhie a instanţelor de judecată, dar şi la

competenţele de judecată ale acestora, putem aprecia că prima formă decompetenţele de judecată ale acestora, putem aprecia că prima formă de

organizare a Curţi de apel Bucureşti, sub denumirea de organizare a Curţi de apel Bucureşti, sub denumirea de divan judecătorescdivan judecătoresc, a, a

fost reglementată prin art. 267 – 270 din Regulamentul organic al Muntenieifost reglementată prin art. 267 – 270 din Regulamentul organic al Munteniei

(1832- 1865), care prevedeau următoarele: (1832- 1865), care prevedeau următoarele: „Divanurile judecătoreşti sunt în„Divanurile judecătoreşti sunt în

Valachia mai mari judecătorii care judecă apelaţiile(…). Divanurile vor fi douăValachia mai mari judecătorii care judecă apelaţiile(…). Divanurile vor fi două

la număr, dintre care unul se va afla în Bucureşti şi celalt la Craiova. Cella număr, dintre care unul se va afla în Bucureşti şi celalt la Craiova. Cel

dintâiu va judeca toate apelaţiile ce se vor da împotriva hotărârilordintâiu va judeca toate apelaţiile ce se vor da împotriva hotărârilor

judecătorilor din trei-spre-zece judeţe de dincoace de Olt(…).judecătorilor din trei-spre-zece judeţe de dincoace de Olt(…).

Divanul din Bucureşti se va alcătui din două-spre-zece mădulare aleseDivanul din Bucureşti se va alcătui din două-spre-zece mădulare alese

dintre boerii cei vrednici şi cu ştiinţă. Şapte dintre aceştia vor întocmidintre boerii cei vrednici şi cu ştiinţă. Şapte dintre aceştia vor întocmi

despărţirea politicească şi ceilalţi cinci despărţirea criminalicească”.despărţirea politicească şi ceilalţi cinci despărţirea criminalicească”.

Într-o formă indirectă, prin normă de trimitere inclusă în Într-o formă indirectă, prin normă de trimitere inclusă în Legea pentruLegea pentru

înfiinţarea Curţei de Casaţiune şi de Justiţie înfiinţarea Curţei de Casaţiune şi de Justiţie adoptată la 12 ianuarie 1861 seadoptată la 12 ianuarie 1861 se

invocă în chiar articolul 2, existenţa „invocă în chiar articolul 2, existenţa „curţilor de apelucurţilor de apelu”, ca forme de organizare”, ca forme de organizare

judecătorească judecătorească „ale Statului Principateloru-Unite”.„ale Statului Principateloru-Unite”.

Ion DucaIon DucaFost judecător la Curtea de apel Bucureşti şi preşedinte al secţiunei a treiaFost judecător la Curtea de apel Bucureşti şi preşedinte al secţiunei a treia

de la Înalta Curte de Casaţiede la Înalta Curte de Casaţie

11

Primul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de apelPrimul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de apel

Bucureşti chiar sub această denumire a fost Bucureşti chiar sub această denumire a fost Legea din 11 aprilie 1864,Legea din 11 aprilie 1864,

publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”,publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”,

nr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească dinnr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească din

istoria României (mai exact a Principatelor Unite).istoria României (mai exact a Principatelor Unite).

În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „patru Curţi depatru Curţi de

Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani”Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani” .. Competenţa teritorială aCompetenţa teritorială a

instanţei din Bucureşti cuprindea „instanţei din Bucureşti cuprindea „judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu,judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu,

Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”.Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”.

Cu modificări nesemnificative, din perspectiva competenţei teritoriale şi aCu modificări nesemnificative, din perspectiva competenţei teritoriale şi a

structurării sale în „secţiuni”, Curtea de apel Bucureşti a fost consacratăstructurării sale în „secţiuni”, Curtea de apel Bucureşti a fost consacrată

legislativ prin toate actele normative emise de-a lungul timpului în România,legislativ prin toate actele normative emise de-a lungul timpului în România,

până în anul 1952.până în anul 1952.

Astfel, Astfel, Legea de organizare judecătorească din martie 1865,Legea de organizare judecătorească din martie 1865, publicată în publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 60 din 16.03.1865, prin articole distincte(art.Monitorul Oficial al României nr. 60 din 16.03.1865, prin articole distincte(art.

XLV lit. a, art. XLVI şi art.XLVII) reglementa „XLV lit. a, art. XLVI şi art.XLVII) reglementa „Curtea din Bucuresci” Curtea din Bucuresci” care „care „vava

cuprindecuprinde judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu,judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu,

Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”(…), Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”(…), trei secţiunitrei secţiuni(…)”, (…)”, iar iar „fie-care secţiune a„fie-care secţiune a

Curţilor de apel se compune: de atâţi preşedinţi câte sunt secţiunele, dintre careCurţilor de apel se compune: de atâţi preşedinţi câte sunt secţiunele, dintre care

unul se va numi Prim Preşedinte, de un Prim Procuror şi atâţi procurori câteunul se va numi Prim Preşedinte, de un Prim Procuror şi atâţi procurori câte

sunt secţiunele, de câte patru membri, un supleant şi un grefier(…)”.sunt secţiunele, de câte patru membri, un supleant şi un grefier(…)”.

Aceleaşi menţiuni le regăsim şi înAceleaşi menţiuni le regăsim şi în Legea de organizare judecătoreascăLegea de organizare judecătorească

decretată la 4 iulie 1865 şi promovată la 9 iulie 1865decretată la 4 iulie 1865 şi promovată la 9 iulie 1865 , care prevedea, care prevedea

următoarele:următoarele:

„Curtea din Bucuresci va cuprinde judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, „Curtea din Bucuresci va cuprinde judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa,

Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău”. .

„Fie-care curte se va împărţi în mai multe secţiuni, compusă fie-care de„Fie-care curte se va împărţi în mai multe secţiuni, compusă fie-care de

câte cinci membri, între cari şi preşedintele. Curtea din Bucuresci va cuprindecâte cinci membri, între cari şi preşedintele. Curtea din Bucuresci va cuprinde

trei secţiuni(…)”. trei secţiuni(…)”. (art. 53 lit. a şi art. 55)(art. 53 lit. a şi art. 55)

22

De asemenea, De asemenea, Legea de organizare judecatorească din septembrieLegea de organizare judecatorească din septembrie

1888,1888, publicată în Monitorul Oficial al României supliment la nr. 124 din publicată în Monitorul Oficial al României supliment la nr. 124 din

7.09.1888, în art. 40 – 43, prevedea următoarele: 7.09.1888, în art. 40 – 43, prevedea următoarele:

„Curţile de apel conservă circumscripţiunea lor actuală şi au reşedinţa în„Curţile de apel conservă circumscripţiunea lor actuală şi au reşedinţa în

Bucuresci, Iaşi, Galaţi şi Craiova”.Bucuresci, Iaşi, Galaţi şi Craiova”.

„ „Curtea din Bucuresci are trei secţiuni, cele-alte câte două”.Curtea din Bucuresci are trei secţiuni, cele-alte câte două”.

„ „Fie-care secţiune se compune din un preşedinte, cinci consilieri şi unFie-care secţiune se compune din un preşedinte, cinci consilieri şi un

supleant”.supleant”.

„Unul dintre preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al „Unul dintre preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al

curţei”.curţei”.

Legea de organizare judecatorească din 1 septembrie 1890 Legea de organizare judecatorească din 1 septembrie 1890 , publicată în, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 123 din 1.09.1890, nu a modificat decâtMonitorul Oficial al României nr. 123 din 1.09.1890, nu a modificat decât

competenţa teritorială a Curţii de apel Bucureşti, în sensul transferării judeţuluicompetenţa teritorială a Curţii de apel Bucureşti, în sensul transferării judeţului

Olt la Curtea de apel Craiova. Ea prevedea următoarele:Olt la Curtea de apel Craiova. Ea prevedea următoarele:

„„Curţile de apel sunt în număr de patru şi au reşedinţa în Bucureşti, Iaşi,Curţile de apel sunt în număr de patru şi au reşedinţa în Bucureşti, Iaşi,

Galaţi şi Craiova(…). Curtea din Bucureşti va cuprinde judeţele Ilfov,Galaţi şi Craiova(…). Curtea din Bucureşti va cuprinde judeţele Ilfov,

Vlaşca, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şiVlaşca, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi

Buzău”. Buzău”. (art. 22)(art. 22)

„„Curtea din Bucureşti are trei secţiuni, celelalte câte două”. Curtea din Bucureşti are trei secţiuni, celelalte câte două”. (art. 23)(art. 23)

„„Fiecare secţiune se compune din un preşedinte şi cinci consilieri”. Fiecare secţiune se compune din un preşedinte şi cinci consilieri”. (art. 24)(art. 24)

„Unul din preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al curţei”.„Unul din preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al curţei”.

(art. 25)(art. 25)

Aceleaşi menţiuni au fost reluate şi în Aceleaşi menţiuni au fost reluate şi în Legea pentru modificarea unorLegea pentru modificarea unor

dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească din anul 1909dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească din anul 1909 ,,

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 286 din 24.03.1909. Aceastapublicată în Monitorul Oficial al României nr. 286 din 24.03.1909. Aceasta

dispunea:dispunea:

33

„„Curţile de apel sunt în număr de patru şi au reşedinţele în Bucureşti,Curţile de apel sunt în număr de patru şi au reşedinţele în Bucureşti,

Craiova, Galaţi şi Iaşi(…). Curtea din Bucureşti va cuprinde judeţele Ilfov,Craiova, Galaţi şi Iaşi(…). Curtea din Bucureşti va cuprinde judeţele Ilfov,

Vlaşca, Argeş, Muscel, Teleorman, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi Buzău”.Vlaşca, Argeş, Muscel, Teleorman, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova şi Buzău”.

(art. 21)(art. 21)

„„Curtea din Bucureşti va avea patru secţiuni, celelalte câte două”. Curtea din Bucureşti va avea patru secţiuni, celelalte câte două”. (art. 22)(art. 22)

„„Diferitele secţiuni ale unei Curţi constituiesc o singură CurteDiferitele secţiuni ale unei Curţi constituiesc o singură Curte”. (art. 23)”. (art. 23)

„„Fiecare secţiune se compune din un preşedinte şi cinci consilieri”. Fiecare secţiune se compune din un preşedinte şi cinci consilieri”. (art. 24)(art. 24)

„Unul din preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al Curţii”. „Unul din preşedinţi are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al Curţii”.

(art. 25)(art. 25)

Judecători din Bucureşti – 1910Judecători din Bucureşti – 1910

Legea pentru unificarea dispoziţiunilor din legea de organizare Legea pentru unificarea dispoziţiunilor din legea de organizare

judecătorească privitoare la Ministerul Public, la numiri, înaintări şijudecătorească privitoare la Ministerul Public, la numiri, înaintări şi

disciplină,disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 136 din 26.06.1924, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 136 din 26.06.1924,

cunoscută şi sub denumirea de “Legea Mârzescu”, a unificat dispoziţiile decunoscută şi sub denumirea de “Legea Mârzescu”, a unificat dispoziţiile de

44

organizare judecătorească după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Deşi a fostorganizare judecătorească după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Deşi a fost

abrogată expres, a fost totuşi reactivată şi republicată sub nr.492/1945, înabrogată expres, a fost totuşi reactivată şi republicată sub nr.492/1945, în

Monitorul Oficial al României nr. 139/22 iunie 1945. Legea a menţinut înMonitorul Oficial al României nr. 139/22 iunie 1945. Legea a menţinut în

aceeaşi formă organizarea şi funcţionarea aceeaşi formă organizarea şi funcţionarea Curţii din BucureştiCurţii din Bucureşti, stabilind, stabilind

următoarele:următoarele:

„„Fiecare Curte de apel se compune din una sau mai multe secţiuni. FiecareFiecare Curte de apel se compune din una sau mai multe secţiuni. Fiecare

secţiune va avea un preşedinte şi cinci consilieri”. secţiune va avea un preşedinte şi cinci consilieri”. (art. 29)(art. 29)

„„Curţile de apel sunt în număr de 12 şi au reşedinţele în Braşov,Curţile de apel sunt în număr de 12 şi au reşedinţele în Braşov, Bucureşti,Bucureşti,

Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea-Mare,Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea-Mare,

Timişoara şi Târgul-Mureş”(…).Curtea din Bucureşti cu 4 (patru) secţiuni vaTimişoara şi Târgul-Mureş”(…).Curtea din Bucureşti cu 4 (patru) secţiuni va

cuprinde tribunalele: Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel,cuprinde tribunalele: Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel,

Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. (art. 30)(art. 30)

„„Preşedintele secţiunii I are titlul şi atribuţiunilePreşedintele secţiunii I are titlul şi atribuţiunile de prim-preşedinte al Curţiide prim-preşedinte al Curţii

şi este asimilat din momentul numirii sale în grad şi onorariu cu consilieriişi este asimilat din momentul numirii sale în grad şi onorariu cu consilierii

Curţii de casaţie”. Curţii de casaţie”. (art. 31)(art. 31)

Judecători din Bucureşti – 1930Judecători din Bucureşti – 1930

Cu unele modificări referitoare la componenţa secţiilor, reglementarea de Cu unele modificări referitoare la componenţa secţiilor, reglementarea de

mai sus a fost prevăzută şi în mai sus a fost prevăzută şi în Legea de organizare judecătorească decretatăLegea de organizare judecătorească decretată

55

sub nr. 2958/ 19 august 1938, sub nr. 2958/ 19 august 1938, publicată în Monitorul Oficial al României nr.publicată în Monitorul Oficial al României nr.

193 din 22.08.1938.193 din 22.08.1938.

Potrivit acesteia: „Potrivit acesteia: „Fiecare Curte de apel se compune din două sau mai multeFiecare Curte de apel se compune din două sau mai multe

secţiuni. Curţile de apel au câte o secţie specială care poartă denumirea desecţiuni. Curţile de apel au câte o secţie specială care poartă denumirea de

„Secţie criminală” afară de Curtea de Apel Bucureşti care are două asemenea„Secţie criminală” afară de Curtea de Apel Bucureşti care are două asemenea

secţii(…). Secţiile criminale din Bucureşti au câte un preşedinte şi opt consilieri.secţii(…). Secţiile criminale din Bucureşti au câte un preşedinte şi opt consilieri.

De asemenea mai au un preşedinte şi şase consilieri următoarele secţii ale De asemenea mai au un preşedinte şi şase consilieri următoarele secţii ale

Curţilor de Apel: a) Secţia I de la Curtea de Apel Bucureşti(…) b) Secţia II deCurţilor de Apel: a) Secţia I de la Curtea de Apel Bucureşti(…) b) Secţia II de

la Curtea de Apel Bucureşti(…) c) Secţia VI de la Curtea de Apel Bucureşti(…).la Curtea de Apel Bucureşti(…) c) Secţia VI de la Curtea de Apel Bucureşti(…).

Următoarele secţii aleUrmătoarele secţii ale Curţilor de Apel au câte un preşedinte şi şapteCurţilor de Apel au câte un preşedinte şi şapte

consilieri: a) Secţia III a Curţii de Apel Bucureşti; b) Secţia IV a Curţii de Apelconsilieri: a) Secţia III a Curţii de Apel Bucureşti; b) Secţia IV a Curţii de Apel

Bucureşti; c) Secţia V a Curţii de Apel Bucureşti(…).Bucureşti; c) Secţia V a Curţii de Apel Bucureşti(…).

Secţia VI a Curţii de Apel Bucureşti îşi păstrează competinţa de Cameră deSecţia VI a Curţii de Apel Bucureşti îşi păstrează competinţa de Cameră de

Acuzare(…)”.Acuzare(…)”.(art. 39)(art. 39)

„„Curţile de Apel sunt în număr de 12Curţile de Apel sunt în număr de 12 şi au reşedinţele în Braşov,şi au reşedinţele în Braşov, Bucureşti,Bucureşti,

Cernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, TimişoaraCernăuţi, Chişinău, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Timişoara

şi Tg.-Mureş”. Circumscripţiile Curţilor sunt formate din circumscripţiileşi Tg.-Mureş”. Circumscripţiile Curţilor sunt formate din circumscripţiile

următoarelor tribunale(…) b) Curtea de Apel Bucureşti, cu opt secţii, cuprindeurmătoarelor tribunale(…) b) Curtea de Apel Bucureşti, cu opt secţii, cuprinde

tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova,tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova,

Teleorman şi Vlaşca”. Teleorman şi Vlaşca”. (art. 41)(art. 41)

„„Curţile de Apel din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara au un prim preşedinte,Curţile de Apel din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara au un prim preşedinte,

în afară de preşedinţii secţiilor respective”. în afară de preşedinţii secţiilor respective”. (art. 42)(art. 42)

Constantin N. DumaConstantin N. Duma

(n. 22 iulie 1898 – d. 16 mai 1973)(n. 22 iulie 1898 – d. 16 mai 1973)

Prim-preşedinte al Curţii de apelPrim-preşedinte al Curţii de apel

BucureştiBucureşti

66

Legea de organizare judecătorească nr. 726/1943Legea de organizare judecătorească nr. 726/1943, publicată în, publicată în

Monitorul Oficial al României nr. 258 din 3.11.1943, nu a adus nimic nou înMonitorul Oficial al României nr. 258 din 3.11.1943, nu a adus nimic nou în

forma de organizare a Curţii Bucureşti. Potrivit acestei legi:forma de organizare a Curţii Bucureşti. Potrivit acestei legi:

„„Curţile de apel sunt în număr de 11Curţile de apel sunt în număr de 11 şi au reşedinţele în Arad, Braşov,şi au reşedinţele în Arad, Braşov,

Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sibiu şiBucureşti, Cernăuţi, Chişinău, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sibiu şi

Timişoara.Timişoara.

Curţile de apel au denumirea localităţii unde funcţionează (…) şi cuprindCurţile de apel au denumirea localităţii unde funcţionează (…) şi cuprind

circumscripţiile teritoriale ale următoarelor tribunale:(…) c) Curtea de Apelcircumscripţiile teritoriale ale următoarelor tribunale:(…) c) Curtea de Apel

Bucureşti: Tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel,Bucureşti: Tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Ilfov, Muscel,

Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. (art. 40)(art. 40)

„„Curţile de apel vor avea numărul de magistraţi prevăzuţi în tabloul anexatCurţile de apel vor avea numărul de magistraţi prevăzuţi în tabloul anexat

legii”. legii”. (art. 43)(art. 43)

Potrivit Anexei la lege, Curtea de Apel Bucureşti avea 9 secţiuni, eraPotrivit Anexei la lege, Curtea de Apel Bucureşti avea 9 secţiuni, era

condusă de un prim preşedinte, 9 preşedinţi de secţie şi un procuror general,condusă de un prim preşedinte, 9 preşedinţi de secţie şi un procuror general,

având încadraţi 6 inspectori judecătoreşti, 63 consilieri şi 15 procurori. având încadraţi 6 inspectori judecătoreşti, 63 consilieri şi 15 procurori.

Magistraţi români – 1944Magistraţi români – 1944De la stânga la dreapta:

- George- George DocanDocan }} consilieri ai Înaltei Curţi de consilieri ai Înaltei Curţi de

Casaţie, foşti judecători la Curtea deCasaţie, foşti judecători la Curtea de - Aurel- Aurel CăpăţânăCăpăţână

77

apel Bucureştiapel Bucureşti–– procuror general al Curţii de apelprocuror general al Curţii de apel TimişoaraTimişoara

-- ConstantinesConstantinescu cu

Prin Anexa la Prin Anexa la Legea nr. 640/1944 pentru instituirea unui regimLegea nr. 640/1944 pentru instituirea unui regim

tranzitoriu de organizare judecătorească, tranzitoriu de organizare judecătorească, publicată în Monitorul Oficial alpublicată în Monitorul Oficial al

României nr. 294 din 19.12.1944, au fost păstrate atât competenţa teritorială aRomâniei nr. 294 din 19.12.1944, au fost păstrate atât competenţa teritorială a

Curţii de apel Bucureşti, respectiv tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa,Curţii de apel Bucureşti, respectiv tribunalele Argeş, Buzău, Dâmboviţa,

Ialomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman şi Vlaşca, cât şi structuraIalomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman şi Vlaşca, cât şi structura

funcţională cu 9 secţii şi schema de încadrare în funcţii de conducere şi defuncţională cu 9 secţii şi schema de încadrare în funcţii de conducere şi de

execuţie, stabilite prin Legea din anul 1943, situaţie regăsită şi în execuţie, stabilite prin Legea din anul 1943, situaţie regăsită şi în Legea deLegea de

organizare judecătorească nr. 341 din 1947, organizare judecătorească nr. 341 din 1947, promulgată prin Decretul nr.promulgată prin Decretul nr.

2179 din 1947, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 282 din2179 din 1947, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 282 din

5.12.1947, care prevedea următoarele:5.12.1947, care prevedea următoarele:

„„Curţile sunt în număr de 14Curţile sunt în număr de 14 şi au reşedinţele în Bacău, Botoşani, Braşov,şi au reşedinţele în Bacău, Botoşani, Braşov,

Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgu-Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgu-

Mureş şi Timişoara. Mureş şi Timişoara.

Circumscripţiile Curţilor sunt formate din următoarele tribunale: (…) 4)Circumscripţiile Curţilor sunt formate din următoarele tribunale: (…) 4)

Curtea de Apel Bucureşti cu următoarele tribunale: Argeş, Buzău, Dâmboviţa,Curtea de Apel Bucureşti cu următoarele tribunale: Argeş, Buzău, Dâmboviţa,

Ialomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. Ialomiţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman şi Vlaşca”. (art. 20)(art. 20)

„ „ La Curtea Bucureşti primul preşedinte este fără secţiune şi are dreptul săLa Curtea Bucureşti primul preşedinte este fără secţiune şi are dreptul să

prezideze oricare din secţiunile Curţii”. prezideze oricare din secţiunile Curţii”. (art. 22)(art. 22)

Decretul nr. 132/1949 pentru organizarea judecătoreascăDecretul nr. 132/1949 pentru organizarea judecătorească , publicat în, publicat în

Monitorul Oficial al României nr. 15 din 2.04.1949, a lăsat la latitudineaMonitorul Oficial al României nr. 15 din 2.04.1949, a lăsat la latitudinea

ministrului justiţiei stabilirea „ministrului justiţiei stabilirea „numărului circumscripţiilor şi reşedinţelornumărului circumscripţiilor şi reşedinţelor

Curţilor”Curţilor”,, precum şi pe acela alprecum şi pe acela al „secţiunilor Curţilor” „secţiunilor Curţilor” şi preşedinţilor acestora.şi preşedinţilor acestora.

Prin Prin Legea pentru organizarea judecătorească nr. 5/1952Legea pentru organizarea judecătorească nr. 5/1952, publicată în, publicată în

Buletinul Oficial al României nr. 31 din 19.06.1952, Curtea de apel Bucureşti,Buletinul Oficial al României nr. 31 din 19.06.1952, Curtea de apel Bucureşti,

88

ca de altfel toate celelalte curţi de apel, au dispărut din peisajul organizăriica de altfel toate celelalte curţi de apel, au dispărut din peisajul organizării

judiciare din România, situaţie menţinută prin Legea pentru organizareajudiciare din România, situaţie menţinută prin Legea pentru organizarea

judecătorească nr. 58/1968 (publicată în Buletinul Oficial al României nr. 169judecătorească nr. 58/1968 (publicată în Buletinul Oficial al României nr. 169

din 27.12.1968), până în anul 1992. Ambele acte normative au instituit cadin 27.12.1968), până în anul 1992. Ambele acte normative au instituit ca

instanţe de judecată judecătoriile, tribunalele şi instanţa supremă.instanţe de judecată judecătoriile, tribunalele şi instanţa supremă.

Legea de organizare judecătorească nr. 92/1992, publicată în Monitorul Legea de organizare judecătorească nr. 92/1992, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I nr. 197 din 13.08.1992, republicată în MonitorulOficial al României, Partea I nr. 197 din 13.08.1992, republicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I nr. 259 din 30 septembrie 1997, a reintrodus peOficial al României, Partea I nr. 259 din 30 septembrie 1997, a reintrodus pe

harta organizării judiciare româneşti curţile de apel.harta organizării judiciare româneşti curţile de apel.

Potrivit art. 10 din această lege: Potrivit art. 10 din această lege: „Instanţele judecătoreşti sînt:„Instanţele judecătoreşti sînt:

a) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Supremă dea) judecătoriile; b) tribunalele; c) curţile de apel; d) Curtea Supremă de

Justiţie”.Justiţie”.

Conform Anexei nr. 2 la lege, Curtea de apel Bucureşti cuprindea înConform Anexei nr. 2 la lege, Curtea de apel Bucureşti cuprindea în

circumscripţia sa Tribunalul Bucureşti şi patru tribunale judeţene, respectivcircumscripţia sa Tribunalul Bucureşti şi patru tribunale judeţene, respectiv

Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, cărora li s-a adăugat ulterior, în formaCălăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, cărora li s-a adăugat ulterior, în forma

republicată a legii din anul 1997, şi Tribunalul judeţului Ilfov, acesta din urmărepublicată a legii din anul 1997, şi Tribunalul judeţului Ilfov, acesta din urmă

având însă doar o existenţă scriptică până la data de 1 noiembrie 2011.având însă doar o existenţă scriptică până la data de 1 noiembrie 2011.

Prin Decretul nr. 107 din 28 iunie 1993 al preşedintelui României,Prin Decretul nr. 107 din 28 iunie 1993 al preşedintelui României,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 30 iunie 1993, aupublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 30 iunie 1993, au

fost numiţi primii judecători postdecembrişti la curţile de apel, începând cu datafost numiţi primii judecători postdecembrişti la curţile de apel, începând cu data

de 1 iulie 1993. de 1 iulie 1993.

Activitatea efectivă la Curtea de Apel Bucureşti a reînceput pe data de 15Activitatea efectivă la Curtea de Apel Bucureşti a reînceput pe data de 15

iulie 1993, odată cu numirea în funcţii, prin decizii ale preşedintelui Curţii, aiulie 1993, odată cu numirea în funcţii, prin decizii ale preşedintelui Curţii, a

grefierilor.grefierilor.

Prevederile Legii de organizare judecătorească nr. 92/1992 au fostPrevederile Legii de organizare judecătorească nr. 92/1992 au fost

preluate mai apoi, fără modificări, de Legea nr. 304/2004 privind organizareapreluate mai apoi, fără modificări, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 576 din 29judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 576 din 29

iunie 2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 827 din 13iunie 2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 827 din 13

septembrie 2005.septembrie 2005.

99

Curtea de Apel Bucureşti a fost, de regulă, de-a lungul timpului,Curtea de Apel Bucureşti a fost, de regulă, de-a lungul timpului,

nominalizată distinct de celelalte curţi de apel din ţară, atât din punct de vederenominalizată distinct de celelalte curţi de apel din ţară, atât din punct de vedere

salarial salarial 11, al numărului şi specificului secţiilor, cât şi în componenţa structurilor, al numărului şi specificului secţiilor, cât şi în componenţa structurilor

decizionale de la vârful ierarhiei administrative a justiţiei, mai exact în cadruldecizionale de la vârful ierarhiei administrative a justiţiei, mai exact în cadrul

Consiliilor Superioare ale Magistraturii, astfel cum acestea au fost reglementateConsiliilor Superioare ale Magistraturii, astfel cum acestea au fost reglementate

în timp prin legile de organizare judecătorească. în timp prin legile de organizare judecătorească.

Prin chiar prima lege ce a consfinţit înfiinţarea Consiliului Superior alPrin chiar prima lege ce a consfinţit înfiinţarea Consiliului Superior al

Magistraturii din România – Magistraturii din România – Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni dinLegea pentru modificarea unor dispoziţiuni din

legile relative la organizarea judecătorească din anul 1909 legile relative la organizarea judecătorească din anul 1909 –– Curţii de apelCurţii de apel

Bucureşti i-a fost recunoscut dreptul exclusiv în raport cu celelalte curţi de aBucureşti i-a fost recunoscut dreptul exclusiv în raport cu celelalte curţi de a

desemna membri ai Consiliului, care, potrivit art.68 din lege era compus din:desemna membri ai Consiliului, care, potrivit art.68 din lege era compus din:

„trei membri şi un supleant, aleşi de Curtea de Casaţiune din sânul ei; „trei membri şi un supleant, aleşi de Curtea de Casaţiune din sânul ei; doidoi

membri şi un supleant, aleşi de Curtea de Apel Bucureşti din sânul ei;membri şi un supleant, aleşi de Curtea de Apel Bucureşti din sânul ei;

inspectorul Curţilor de Apel; unul din inspectorii tribunalelor desemnat deinspectorul Curţilor de Apel; unul din inspectorii tribunalelor desemnat de

ministru; un delegat al ministerului de justiţie sau însuşi ministrul”ministru; un delegat al ministerului de justiţie sau însuşi ministrul”..

Întreruptă de Legea pentru organizarea judecatorească din anul 1924,Întreruptă de Legea pentru organizarea judecatorească din anul 1924,

„tradiţia” menţionării distincte a Curţii de apel Bucureşti a fost reluată de Legea„tradiţia” menţionării distincte a Curţii de apel Bucureşti a fost reluată de Legea

pentru organizarea judecatorească din anul 1938, lege ce reglementa douăpentru organizarea judecatorească din anul 1938, lege ce reglementa două

Consilii Superioare ale Magistraturii, unul dintre acestea fiind format, conformConsilii Superioare ale Magistraturii, unul dintre acestea fiind format, conform

art. 57 alin. 2 din lege, din: art. 57 alin. 2 din lege, din: „Ministrul Justiţiei; Primul Preşedinte al Înaltei„Ministrul Justiţiei; Primul Preşedinte al Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie; Procurorul general al Înaltei Curţi de Casaţie şiCurţi de Casaţie şi Justiţie; Procurorul general al Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie; doi consilieri ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numiţi pe timp de 4Justiţie; doi consilieri ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numiţi pe timp de 4

ani prin decret regal, după propunerea ministrului justiţiei; ani prin decret regal, după propunerea ministrului justiţiei; Primul PreşedintePrimul Preşedinte

al Curţii de Apel Bucureşti; al Curţii de Apel Bucureşti; trei primi preşedinţi de Curte de Apel, numiţi petrei primi preşedinţi de Curte de Apel, numiţi pe

timp de 4 ani prin decret regal, după propunerea Ministrului Justiţiei”.timp de 4 ani prin decret regal, după propunerea Ministrului Justiţiei”.

1 Potrivit Potrivit Statului CurţilorStatului Curţilor, anexă a Legii pentru organizare judecătorească din anul 1865, Primul, anexă a Legii pentru organizare judecătorească din anul 1865, Primul Preşedinte al Curţii de apel Bucureşti avea un salariu de 3200 lei, spre deosebire de Primii PreşedinţiPreşedinte al Curţii de apel Bucureşti avea un salariu de 3200 lei, spre deosebire de Primii Preşedinţi ai celorlalte Curţi, care aveau un salariu de doar 2800 lei. Distincţia salarială se menţinea şi la nivelulai celorlalte Curţi, care aveau un salariu de doar 2800 lei. Distincţia salarială se menţinea şi la nivelul celorlalte funcţii. celorlalte funcţii.

1010

Aceeaşi menţionare aAceeaşi menţionare a Curţii de apel Bucureşti, ultima de altfel, o întâlnimCurţii de apel Bucureşti, ultima de altfel, o întâlnim

în art. 53 din în art. 53 din Legea de organizare judecătorească nr. 341/1947: Legea de organizare judecătorească nr. 341/1947: „„ConsiliulConsiliul

Superior al Magistraturii se compune din: Ministrul justiţiei; Primul preşedinteSuperior al Magistraturii se compune din: Ministrul justiţiei; Primul preşedinte

al Curţii de Casaţie; Procurorul general al Curţii de Casaţie; Presedinţiial Curţii de Casaţie; Procurorul general al Curţii de Casaţie; Presedinţii

Curţii de Casaţie; Curţii de Casaţie; Primul preşedinte al Curţii Bucureşti”.Primul preşedinte al Curţii Bucureşti”.

În prezent, organizarea şi funcţionarea curţilor de apel este reglementată În prezent, organizarea şi funcţionarea curţilor de apel este reglementată

unitar, cu unele excepţii care vizează numărul de vicepreşedinţi şi componenţaunitar, cu unele excepţii care vizează numărul de vicepreşedinţi şi componenţa

consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

Astfel, potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizareaAstfel, potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „La Curtea de„La Curtea de

Apel Bucureşti (…), preşedintele poate fi ajutat de 1 – 3 vicepreşedinţi”.Apel Bucureşti (…), preşedintele poate fi ajutat de 1 – 3 vicepreşedinţi”.

De asemenea, art. 104 alin. (1) din aceeaşi lege prevede: De asemenea, art. 104 alin. (1) din aceeaşi lege prevede: „Institutul„Institutul

Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13

membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de lamembri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţiiun judecător al Curţii

de Apel Bucureştide Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesoriBucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori

universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti,universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti,

Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şiFacultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi

Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3

reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, unreprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un

reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilorreprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor

profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şiprofesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi

directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept dindirectorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din

consiliu şi îl prezidează.”consiliu şi îl prezidează.”

1111