1

Dosarul 1ra-263/09

Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

D E C I Z I E

ÎN NUMELE LEGII

24 martie 2009 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: preşedinte – Sergiu Furdui, judecători – Ion Arhiliuc, Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, Elena Covalenco, cu participarea procurorului Nicolae Suvac şi avocatului Valeriu Verejan, a judecat în şedinţă publică recursul ordinar declarat de procurorul serviciului reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău V. Gavriliţă împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2008, în cauza penală a lui

Zosim Andrei Ion, a.n. 11.03.1970, originar şi domiciliat în or. Străşeni, Cartierul Locativ nr. 1, casa nr. 3, ap. 13, moldovean, studii superioare, celibatar, angajat în calitate de medic ginecolog consultant la secţia consultativă a CMF Străşeni, cetăţean al Republicii Moldova, fără antecedente penale.

Procedura de citare legal îndeplinită. Procurorul şi succesorul părţii vătămate au susţinut recursul, solicitînd

admiterea acestuia în sensul declarat. Avocatul şi persoana achitată au solicitat respingerea recursului,

considerîndu-l inadmisibil. Colegiul penal lărgit asupra recursului, -

C O N S T A T Ă :

1. Prin sentinţa Judecătoriei Străşeni din 18 iulie 2008, Zosim Andrei a

fost achitat de învinuirea săvîrşirii infracţiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.

2. Inculpatul Zosim Andrei a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal în următoarele circumstanţe:

Zosim Andrei, activînd în calitate de medic obstetrician-ginecolog în cadrul Spitalului Central Raional Străşeni, conform ordinului de numire în

2

funcţie nr.118 din 31.07.1995, în perioada de la 29.11.2004 pînă la 01.12.2004, efectuînd supravegherea şi tratamentul lui Darii Silvia, a.n.1983, contrar prevederilor pct.7, subpuncul 1 al Regulamentului medicului ordinator IMSP Spitalul Raional Străşeni, conform căruia medicul-ordinator asigură nivelul respectiv de examinare şi tratare a bolnavilor în conformitate cu rezultatele ştiinţei şi tehnicii medicale; pct. 10, subpunctul 3 din acelaşi Regulament, conform căruia medicul-ordinator este obligat să efectueze zilnic vizita pacienţilor cu fixarea în fişa de observaţii a schimbărilor esenţiale în starea pacientului, cu întreprinderea măsurilor necesare pentru tratamentul şi îngrijirea pacientului şi pct.10, subpunctul 7 al aceluiaşi Regulament, conform căruia medicul-ordinator era obligat să informeze şeful secţiei, iar în lipsa lui - vicedirectorul medical sau directorul, despre schimbările alarmante în starea sănătăţii pacienţilor, a încălcat din neglijenţă regulile şi metodele de acordare a asistenţei medicale şi anume: neinvestigarea leucogramei desfăşurate şi a leucocitozei în dinamică,

proba Niciporenco; efectuarea tratamentului lui Darii Silvia în lipsa consultaţiei urologului

şi a investigaţiilor suplimentare USG rinichilor, însămînţarea urinei şi sensibilitatea la antibiotice;

neefectuarea biochimiei sîngelui (ureia şi creatinina sangvină); efectuarea tratamentului antibacterial incomplet (nitrohalin, câte o

pastilă de trei ori pe zi, cefazolin – 1 gr. de trei ori pe zi), nu au fost indicate metode suplimentare de tratament;

admiterea erorilor în administrarea intravenoasă a medicamentelor: în fişa medicală nu a fost efectuată înscrierea indicaţiei şi argumentarea utilizării soluţiei de Reopoliglucină şi Hemodez, nu s-a suspendat de urgenţă infuzia intravenoasă a acestor preparate, care a declanşat reacţia inafilactică cu urmări grave, nu a fost indicat tratamentul de urgenţă pentru stoparea reacţiei alergice grave;

nu a întreprins măsuri organizatorice şi de tratament în termeni oportuni din momentul declanşării stării critice, mai mult ca atît a plecat acasă în momentul critic. În rezultatul încălcărilor admise pacienta Darii Silvia a decedat la

02.12.2004 la ora 09.15. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.96/2254 din

31.10.2005, Darii Silvia a decedat în rezultatul insuficienţei renale acute dezvoltate pe fondal de pielonifrită acută.

Conform notei informative la cazul de deces matern al pacientei Darii Silvia, întocmită de specialistul principal DAMM şi C a Ministerului Sănătăţii - Larisa Linga, vicedirectorul ICŞOSM şi C - Anatol Serbenco, profesor universitar şi specialistul principal netitular al Ministerului Sănătăţii conferenţiar - Boris Sasu, s-a stabilit că factorul decisiv în agravarea stării

3

pacientei a fost utilizarea soluţiei de Reopoliglucină şi soluţiei de Hemodez, administrarea cărora a fost prescrisă de medicul Zosim Andrei, care a declanşat reacţia alergică şi şocul anafilactic care ulterior au indus decesul pacientei Darii Silvia.

Acţiunile respective au fost calificate de către organul de urmărire penală în temeiul art. 213 lit. b) Cod penal, adică încălcarea din neglijenţă a regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale, dacă aceasta a cauzat decesul pacientului.

3. Nefiind de acord cu sentinţa pronunţată, procurorul a atacat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care Zosim A. să fie condamnat în baza art. 213 lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal a dispune suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 5 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de medic pe un termen de 2 ani, invocînd că instanţa de fond nu a dat o apreciere corectă tuturor probelor legal administrate de către organul de urmărire penală şi, astfel neîntemeiat l-a achitat pe inculpat.

Consideră că s-a dovedit faptul stabilirii de către inculpat a unui tratament care era contraindicat pacientei Darii S., şi anume soluţia de reopoliglucină, despre prescripţia căreia nici nu este făcută menţiune în fişa medicală, iar martorii interogaţi şi succesorul părţii vătămate au declarat anume despre o neglijenţă în acţiunile medicului la aplicarea tratamentului acestei paciente.

În opinia procurorului, vinovăţia lui Zosim Andrei în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal a fost demonstrată şi prin nota infomativă la cazul decesului pacientei Darii Silvia prin care s-a stabilit că la internarea lui Darii Silvia în spitalul raional Străşeni nu s-au efectuat leucograma desfăşurată şi leucocitoza în dinamică, proba Niciporenco, nu s-a consultat urologul, nu s-au efectuat investigaţiile suplimentare - USG rinichilor, însămînţarea urinei şi sensibilitatea la antibiotice, biochimia sîngelui, iar tratamentul antibacterial este incomplet; în fişă nu-i înscrierea indicaţiei şi argumentarea utilizării soluţiei de Reopoliglucină şi Hemodez şi nu s-a suspendat de urgenţă infuzia intravenoasă a acestor preparate care a declanşat reacţia anafilactică cu urmări grave. Conform notei informative întocmite în rezultatul examinării cazului de deces a pacientei Darii Silvia s-a stabilit că decesul acesteia era condiţional evitabil, în timp ce raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 369 din data de 23 noiembrie 2007 conţine date contradictorii, iar instanţa de judecată nu a făcut o apreciere critică acestei probe.

4. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2008, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, fiind menţinută sentinţa Judecătoriei Străşeni din 18 iulie 2008 fără modificări.

4

4.1. La adoptarea soluţiei date, instanţa de apel a statuat că, instanţa de fond a verificat obiectiv şi sub toate aspectele probele prezentate de către partea acuzării, dîndu-le o apreciere corectă în ansamblu, concluzionînd, astfel, că învinuirea adusă inculpatului Zosim Andrei este bazată pe presupuneri, care nu pot fi puse la baza unei sentinţei de condamnare, iar careva probe incontestabile ce ar demonstra vinovăţia inculpatului în şedinţa de judecată nu au fost administrate.

Instanţa de apel a conchis că potrivit raportului de examinare medico-legală a cadavrului lui Darii S. nr. 2254 din 18.01.2005 (f.d.11-16), raportului de expertiză medico-legală nr. 96/2254 din 31.10.2005 (f.d.39-40), raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 369 din 23.11.2007 (f.d.187-199), moartea lui Darii S. a survenit în rezultatul insuficienţei renale acute dezvoltate pe fondal de pielonefrită acută apostematoasă (cu afectare purulentă a rinichilor). Legătură cauzală între acţiunile medicului Zosim A. şi decesul pacientei Darii S. nu a fost stabilită. Evoluţia procesului purulent a fost obişnuită pentru asemenea patologie. Diagnosticul pacientei Darii S. la internare în spital a fost stabilit de medicul Zosim A. corect (Sarcina 26-27 săptămîni. Pielonefrită acută bilaterală. Iminenţă de avort spontan. Stare anemică). Conform diagnosticului stabilit pacienta Darii S. a fost tratată în volum prevăzut de „Standardele medico-economice de investigaţii şi tratament în obstetrică”. Medicul Zosim A. a consultat pacienta Darii S. cu şeful secţiei de obstetrică la 30.11.2004 la orele 08.30. Necesitatea consultaţiilor pacientei de alţi specialişti trebuia rezolvată de şeful secţiei. Starea gravă la pacienta Darii S. a survenit din cauza evoluţiei obişnuite a procesului inflamator purulent în rinichi şi decesul nu a putut fi evitat. Starea gravă la pacienta a exclus posibilitatea transferării în alte instituţii medicale de un grad mai înalt. Administrarea preparatelor „Hemodez” şi „Reopoliglucină” nu au influenţat direct decesul pacientei Darii S. Starea gravă şi evoluţia bolii cu complicaţia naturală de insuficienţă renală acută la pacienta Darii S. nu a putut fi influenţată de caracterul tratamentului. Medicul Zosim A. nu a încălcat careva reguli şi metode de tratament a pacientei Darii S.

În opinia instanţei de apel, în cauză nu există temei pentru condamnarea lui Zosim A. conform învinuirii aduse, or, componenţa de infracţiune incriminată lui se exprimă prin încălcarea din neglijenţă a regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale, dacă aceasta a cauzat decesul pacinetului. Mai mult ca atît, chiar dacă medicul Zosim A. a admis unele încălcări la întocmirea documentaţiei medicale, după cum a stabilit comisia Ministerului Sănătăţii, nu aceste circumstanţe sunt în legătură de cauzalitate cu decesul pacientei.

Consideră că instanţa de fond corect a dispus achitarea lui Zosim Andrei din motiv că fapta lui nu conţine elementele infracţiunii imputate, întemeindu-şi soluţia nu numai concluziile expertizei medico-legale, dar şi pe

5

declaraţiile martorilor Serbenco A. şi Sasu B., medici în domeniul respectiv şi care de asemenea au indicat cum că administrarea soluţiilor de „Reopoliglucină” şi „Hemodez” nu a fost contraindicată în cazul pacientei Darii S., iar decesul ei a survenit în urma patologiei renale care nu a fost tratată la timp.

5. Procurorul serviciului reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău V. Gavriliţă, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2008, solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului, procurorul a invocat că în timpul urmăririi penale cît şi în timpul cercetării judecătoreşti, au fost acumulate suficiente probe ce dovedesc vinovăţia lui A. Zosim în săvîrşirea infracţiunii incriminate, însă, instanţele de judecată la emiterea hotărîrilor în cauza dată, încălcînd prevederile art. 394 alin. (1) CPP, nu au dat o apreciere juridică corespunzătoare tuturor probelor, fiind puse la bază ca veridice doar declaraţiile şi concluziile expertizei medico-legale, care se referă la nevinovăţie, iar decizia instanţei de apel este motivată numai prin fraze de ordin general ce se referă la calificare şi unele probe selectate pentru a confirma soluţia emisă, ca în final să se indice că acţiunile inculpatului nu cad sub incidenţa legii penale.

5.2. Astfel, consideră recurentul, în cadrul urmăriri penale şi a cercetării judecătoreşti au fost administrate probe pertinente prin care s-a stabilit că, administrarea soluţiilor de „Reopoliglucină” şi „Hemodez” sunt contraindicate persoanelor cu afecţiuni de ordin renal, fapt demonstrat integral prin declaraţiile specialistului Serbenco Anatolie, care a fost şi membru al comisiei care a întocmit nota informativă pe cazul decesului pacientei Darii Silvia şi care a menţionat că, şocul care a apărut la pacientă a fost cauzat de administrarea soluţiei de reopoliglucină şi mai mult ca atît în fişa medicală nu a fost fixată toata informaţia cu privire la tratamentul pacientei Darii Silvia, iar posibilitatea de a o salva pe pacientă a fost pierdută în momentul internării acesteia în secţia de reanimare.

La fel, susţine recurentul, soluţiile de „Reopoliglucină” şi „Hemodez” sunt contraindicate pacienţilor cu afecţiuni de ordin renal este demonstrat şi prin instrucţiunea pentru administrarea preparatului „Reopoliglucină”, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al R. Moldova în care este menţionat la compartimentul „contraindicaţii”: Reopoliglucină nu se administrează în afecţiuni renale, astfel medicul obstetrician Zosim Andrei stabilind diagnoză Pielonefrită acută urma să evite administrarea preparatului dat.

De asemenea, recurentul consideră că vinovăţia lui Zosim A. în săvîrşirea infracţiunii incriminate se confirmă şi prin: scrisoarea parvenită de

6

la şeful Direcţiei Generale a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova; nota informativă la cazul decesului pacientei Darii Silvia prin care s-a stabilit că la internarea lui Darii S. în spitalul raional Străşeni nu s-au efectuat leucograma desfăşurată şi leucocitoza în dinamică, proba Niciporenco, nu s-a consultat urologul, nu s-au efectuat investigaţiile suplimentare USG rinichilor, însămînţarea urinei şi sensibilitatea la antibiotice, biochimia sîngelui. Tratamentul antibacterial este incomplet, nu s-a indicat metode suplimentare de tratament, au fost admise erori în administrarea intravenoasă a medicamentelor: în fişă nu-i înscrierea indicaţiei şi argumentarea utilizării soluţiei de Reopoliglucină şi Hemodez, nu s-a suspendat de urgenţă infuzia intravenoasă a acestor preparate care a declanşat reacţia anafilactică cu urmări grave, nu-i indicat tratamentul de urgenţă pentru stoparea reacţiei alergice grave. La apariţia stării critice a pacientei Darii S. medicul obstetrician Zosim nu a întreprins măsuri organizatorice şi de tratament cu implicarea tuturor specialiştilor pentru salvarea pacientei, iar conform notei informative întocmite în rezultatul examinării cazului de deces a pacientei Darii Silvia s-a stabilit că cazul decesului acesteia era condiţional evitabil; declaraţiile succesorului părţii vătămate Bulat Sergiu; declaraţiile martorului Trifan Lidia care a activat în calitate de soră medicală la Spitalul raional Străşeni la momentul internării lui Darii S.; declaraţiile specialiştilor Linga Larisa, Sasu Boris, Josan Petru şi Tuchilă Alexandru. Recurentul, mai consideră că nu au fost înlăturate divergenţele dintre concluziile experţilor care au participat la întocmirea raportului de expertiză, iar raportul de expertiză nu este argumentat şi anume nu este menţionat din care considerente experţii au ajuns anume la concluziile date, care este argumentarea ştiinţifică a concluziilor formulate de experţi, care este baza legală sau ştiinţifică a stabilirii cauzei decesului lui Darii Silvia. Pentru concretizarea concluziilor date de către experţi, la data de 25.12.2007 a fost înaintat un demers prin care s-a solicitat efectuarea unui contraexpertize pentru înlăturarea divergenţelor. Prin raportul de expertiză medico-legală suplimentară în comisie nr. 17 din data de 25.06.2008, divergenţele nu au fost înlăturate, iar concluziile experţilor rămînînd fără modificări.

6. Verificînd materialele cauzei penale în raport cu argumentele recursului ordinar, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta este întemeiat şi urmează a fi admis din următoarele considerente.

6.1 Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţele de fond şi de apel în cazurile cînd instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar.

7

Reieşind din prevederile art. 414 CPP, instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din dosar, şi oricăror probe noi prezentate instanţei de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanţa de fond ori poate da o nouă apreciere probelor din dosar, fiind obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt şi de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum şi motivele adoptării soluţiei.

În cazul în care instanţa de apel nu este de acord cu aprecierea probelor prezentate de către partea acuzării si a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului, urma să dezvăluie această concluzie, expunîndu-şi punctul său de vedere asupra fiecărei probe indicate de apelant.

6.2. După cum rezultă din conţinutul hotărîrii atacate, instanţa de apel nu a respectat întocmai aceste prevederi legale şi a comis unele erori de drept care nu pot fi reparate de către instanţa de recurs.

Conform prevederilor art. 94 CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărîri judecătoreşti datele care au fost obţinute: de o persoană care evident ştie că intră sub incidenţa de recuzare; cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a prevederilor legii procesuale penale.

Portivit art.89 alin.(2) CPP, participarea anterioară a persoanei în calitate de expert nu este un obstacol care exclude participarea ei ulterioară în aceeaşi calitate în procedura dată, cu excepţia cazurilor în care expertiza se efectuează repetat în legătură cu apariţia îndoielilor în privinţa veridicităţii concluziilor din raport.

În acelaşi sens, alin. (2) art. 148 CPP, stipulează că la efectuarea expertizei suplimentare sau a contraexpertizei poate participa şi primul expert pentru a da explicaţii, însă el nu participă la efectuarea investigaţiilor şi la finalizarea concluziilor.

Expertiza medico-legală suplimentară nr.17 din 25.06.2008 (f.d.214-228), dispusă în baza încheierii instanţei de judecată din 27.12.2007 (f.d.211), a fost efectuată cu încălcările normelor de drept procesuale enunţate mai sus, deoarece la efectuarea investigaţiilor şi la finalizarea concluziilor, au participat trei experţi: Cuvşinov I., Mutoi Gr. şi Moldovan M., care anterior au efectuat aceleaşi investigaţii şi au întocmit, semnat raportul de expertiză medico-legală în comisie din 23.11.2007 (f.d. 187-199) – contestat de procuror pe motiv că nu este argumentat, iar concluziile experţilor nu sunt întemeiate şi există îndoieli în privinţa lor.

8

Despre dezacordul său cu raportul expertizei suplimentare din 25.06.2008 (f.d.214-228), procurorul a invocat în cererea de apel, însă instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra acestui motiv, şi a pus la baza hotărîrii de achitare a lui Zosim Andrei, expertiza medico-legală suplimentară nr.17 din 25.06.2008 (f.d.214-228), obţinută cu încălcări esenţiale a dispoziţiilor Codului de procedură penală enunţate mai sus.

Mai mult, instanţa de apel, totodată, acceptă ca probă concludentă şi raportul de expertiză medico-legală în comisie din 23.11.2007 (f.d. 187-199), care a fost contestat de către părţi şi, însăşi instanţa de fond în încheierea dispunerii expertizei din 27.12.2007 (f.d.211), a ajuns la concluzia că „... acest raport de expertiză nu este suficient de clar şi complet”.

În acest aspect şi sunt întemeiate motivele recurentului enunţate la pct.5.2 al prezentei decizii, care nu pot fi respinse, odată ce, conform art.143 pct.1) CPP, expertiza se dispune şi se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea cauzei morţii, şi, bineînţăles că în condiţiile legii. 6.3. Succesorul părţii vătămate Darii Vera, în şedinţa instanţei de recurs a declarat că nici ea şi nici reprezentantul succesorului părţii vătămate Ganea Valentin nu au fost legal citaţi în instanţa de apel şi, că lor nici nu li s-a expediat copia hotărîrii adoptate, astfel, ea susţine recursul ordinar declarat de procuror. Din actele cauzei, rezultă că instanţa de fond a recunoscut ca succesori ai părţii vătămate pe Darii Vera (mama victimei Darii Silvia) şi soţul acesteia Bulat Serghei, care a delegat împuternicirile sale prin procură lui Ganea Valentin (f.d.128, 109). Instanţa de apel a expediat la 23.09.2008 o singură înştiinţare pentru şedinţa de judecată din 03.11.2008, numai în privinţa lui Ganea Valentin (f.d. 266), dar nu pe adresa acestuia din or. Străşeni, str. Gagarin 56, astfel succesorii părţii vătămate n-au fost legal citaţi în şedinţa instanţei de apel, cauza s-a examinat în lipsa lor, fiindu-le încălcat dreptul la un proces echitabil. 7. Având în vedere, că erorile judiciare invocate nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, decizia instanţei de apel în cauza dată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel.

Rejudecînd apelul, instanţa de apel urmează să ia în consideraţie cele expuse în prezenta decizie, pronunţîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel şi recurs, să înlăture încălcările de lege menţionate şi să adopte o hotărîre legală şi întemeiată în conformitate cu prevederile legii.

8. Se menţionează că potrivit art. 436 alin. (2) CPP, pentru instanţa care va judeca apelul, indicaţiile instanţei de recurs sînt obligatorii în măsura în care situaţia de fapt rămîne cea care a existat la soluţionarea recursului.

9. Potrivit art. 434; 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ÎN NUMELE LEGII,-

9

D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de procurorul serviciului reprezentare

a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău V. Gavriliţă, casează decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 10 noiembrie 2008 şi dispune rejudecarea cauzei penale în privinţa lui Zosim Andrei Ion de către aceeaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Preşedinte Sergiu Furdui Judecători Ion Arhiliuc

Constantin Alerguş

Vladimir Timofti

Elena Covalenco