PASSACAGLIA FUGAŞI

Liviu Comes

Pentru Pian solo

GRAF OART

Ediţie îngrijită deAlice MavrodinAdriana Pop

Oana Rădulescu-Velcovici

,şi

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

I S M N: 979-0-69492-113-2

Tehnoredactarea muzicală: Andreea Camelia IancuRevizuirea textului muzical: Andreea-Larisa Retegan.

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

COMENZI ON LINE- : WWW RO. .LIBRARIAMUZICALA

TEL.: 0747 236 278 ; 021 315 07 12(07- )GRAFOART

E MDITURA UZICALĂ GRAFOART®

E MAIL- : GRAFOART GMAIL COM1991@ .

L MIBRĂRIA UZICALĂ George Enescu

Bucureşti, str. Braşov nr. 20

În elaborarea prezentei ediţii s-au utilizat lucrările:, , manuscris, 1949.Liviu Comes Passacaglia şi Fuga

©2021. Toate drepturile rezervate.Nicio parte din prezenta lucrare nu poate fi copiată, reprodusă sau transmisă prin niciun mijloc electronic sau mecanic

şi nu este permisă nicio formă de imprimare audio sau video fără acordul scris al Editurii Muzicale .În interpretarea publică se va menţiona „Editura Muzicală , Bucureşti, 2021”.

GRAFOART®

GRAFOART®

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

Liviu COMES

Pentru moment, aceasta a fost o realitate dureroasă dar Liviu Comes şi-a continuatactivităţile muzicale ca amator. Iar după război, şi-a putut împlini visul înscriindu-se laConservatorul din Cluj – unde l-a avut ca profesor de compoziţie pe Maestrul SigismundToduţă. În acelaşi timp, lucra ca asistent în cadrul facultăţii de medicină – specialitatea de boliinfecţioase –, iar la terminarea studiilor muzicale, a devenit asistent şi la Conservator.

Liviu Comes s-a născut la Şerel, un sat din ţara Haţegului, ca fiu al unui preotgreco-catolic şi al unei învăţătoare. Familia Comes era o familie de preoţi şi învăţători de ţară,ajunsă la a şasea generaţie, un mediu cu preocupări intelectuale, în care oamenii erau deprinşi,din tată în fiu, să-şi povăţuiască, îndrume, instruiască semenii. Cred că acest lucru explică foartemulte în ceea ce-l priveşte pe Maestrul Comes :vocaţia pedagogică înainte de toate, dar şi gradul derafinament, de civilizaţie, omenia nedezminţită,talentul său de a conduce – copii şi adulţi, persoane şiinstituţii – cu o autoritate fermă dar blândă.

Timp de peste un deceniu, Liviu Comes a desfăşurat o dublă activitate, a fost simultancompozitor şi medic, predând la două facultăţi şi tratând bolnavi. „Ţineam cursul de armonie şiapoi fugeam la spital să fac contravizita”, îmi povestea el. A reuşit totuşi să compună lucrăricorale, camerale etc. În final însă, a luat hotărârea de a se dedica exclusiv muzicii. Decizia n-afost uşoară căci doctorul Comes îşi iubea meseria – se spune despre el că a fost un foarte bundiagnostician. Totuşi, o serie de factori l-au determinat să nu mai continue. Vizita de adio prinsaloanele spitalului a făcut-o cu un şoricel de laborator în buzunarul de la piept…

Pe de altă parte însă, hotărârea Maestrului de a se consacra muzicii i-a permis să serealizeze cu adevărat pe plan artistic. Anii '60 au fost perioada când Liviu Comes a abordattehnica serial-dodecafonică dând la iveală creaţii de referinţă ca Sonata pentru clarinet şi pian.Între timp, Sigismund Toduţă l-a desemnat ca succesor al său la conducerea Conservatoruluidin Cluj.

(18 dec. 1918, Şerel – 28 sept. 2004, Bucureşti)

Totuşi, într-o primă fază, tânărul Liviu păreacă se abate de la tradiţia familiei : s-a orientat spremuzică. Elev de liceu la Tg. Mureş, a început săstudieze vioara, întâi în particular apoi laConservatorul municipal. Participa la toatemanifestările muzicale şcolare, iar de pe la vârsta de14-15 ani, a început să ia lecţii de armonie şicontrapunct cu Maestrul Zeno Vancea. De atuncidatează şi primele încercări de compoziţie. Totodată,adolescentul se străduia să-şi formeze o culturămuzicală ascultând transmisiile radio şi citindpartituri pe rupte. Problemele s-au complicat însădupă terminarea liceului, când s-a pus problemaalegerii unei cariere. Muzica nu părea ceva „serios”pe vremea aceea, aşa încât absolventul clasei devioară s-a înscris la medicină. Spera să urmeze înparalel şi Academia de muzică, dar lucrul nu s-aputut, medicina fiind mult prea solicitantă.

- -3

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -4

Alice Mavrodin

În 1969, Liviu Comes a luat cea de a doua hotărâre crucială din carieră : s-a mutat cufamilia la Bucureşti. Au urmat două decenii deosebit de bogate în lucrări simfonice, camerale şicorale, circumscrise unei zone stilistice care s-ar putea numi „post-serială”, utilizând totalulcromatic dar cu elemente modale de folclor stilizat : poemele orchestrale „Salbă” (1969) şi„Măguri” (1986), oratoriul „Cântec în piatră” (1978), Patru poeme corale (1979-85), Cvartetulde coarde (1989), Sonata pentru vioară solo (1995) şi multe altele.

Creaţia sa nu este voluminoasă, nu impresionează prin numărul lucrărilor ci prin gradullor de finisare – rezultatul a zeci de revizuiri migăloase. Nota definitorie o constituie un lirismdiscret şi interiorizat, dar având în acelaşi timp un subtext evocator, adesea chiar descriptiv. Dealtfel, calitatea pe care Liviu Comes o recunoştea muzicii sale era plasticitatea – şi nu se înşela.Dar secretul său cel mai bine păstrat mi l-a destăinuit într-o după amiază senină de toamnă,privind undeva departe şi gândind cu glas tare : „Nu se poate compune la rece”, reflecta el.„Dacă vrei ca să rămână ceva în urma ta, atunci pentru fiecare lucrare trebuie să verşi olacrimă”…

La aceasta se adaugă lucrările teoretice – „Melodica palestriniană” (1971, premiată deAcademia română) şi Tratatul de contrapunct (1986), ambele asociate cu activitatea sa de oviaţă ca profesor. Tot o preocupare de o viaţă a fost şi educarea muzicală a copiilor de vârstămică – problemă tratată atât teoretic cât şi practic, prin culegeri de cântece. Amintim că LiviuComes a condus ani de zile secţia de Creaţie didactică şi pentru copii a Uniunii Compozitorilor.

După 1990, Maestrul s-a orientat cu precădere spre creaţia corală, o realizare cu totulexcepţională fiind Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur, premiată de UniuneaCompozitorilor (1991). Au urmat „Psalmi de restrişte” (1996), „Colinde hunedorene” (1997),„Liturghia Brevis” (1998). Stilul se orientează acum spre un serialism modal, cu numeroasetensiuni armonice dar diatonic în esenţă. Este un stil de sinteză, în care se reunescexperimentele anilor '60 cu căutările armonice ale Poemelor corale şi ecourile adânc întipăriteîn suflet ale muzicii religioase din Transilvania. În semn de omagiu, Academia de Muzică dinCluj i-a acordat Maestrului Comes, în 1998, titlul de Doctor Honoris Causa, cu prilejulîmplinirii a 80 de ani.

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

Tema, bine ritmată, constituie filonul discursului muzical, iar apariţia eifrecventă în registrul basului creează momente de un puternic dramatism. E tristeţeaşi nostalgia la pierderea maestrului.

Passacaglia şi Fuga1949

Purtând dedicaţia ,reprezintă o lucrare pianistică inedită, din care se desprinde o atmosferă antic-nostalgică specifică genului.

În amintirea maestrului meu Sigismund Toduţă Passacaglia şi Fuga

În semn de admiraţie şi înaltă preţuire faţă de arta componistică a maestrului,cu trimiteri la Passacaglia acestuia numită şi , construită pe tema unuicolind, şi piesa lui Liviu Comes are ca sursă de inspiraţie tema unui cântec vechi– preluat din folclorul luntraşilor de pe fluviul Adour din sudul Franţei –, melodie ceapare atât în Passacaglie, cât şi în Fugă cu prelucrările şi amplificările specifice.

Cântec de stea

Passacaglia ppîncepe cu prezentarea temei în octave în nuanţă , ca o amintire. Seconturează apoi celelalte componente muzicale, motive noi ce se suprapun temei şiamplifică sonoritatea. Prelucrări ritmice, melodice, armonice, dialoguri muzicale şicreşterea densităţii verticale completează discursul muzical al ceculminează în , cu apariţia apoteotică a temei în registrul grav, imprimând pieseiputernicul ei caracter nostalgico-dramatic. E o piesă de mare respiraţie şi trăireinterioară.

PassacaglieiFugă

Compusă în aprilie-mai 1949, compozitorul Liviu Comes considera Passacagliaşi Fuga doar o lucrare de şcoală în amintirea maestrului şi nu o piesă reprezentativăpentru stilul său componistic. Totuşi ea constituie, prin construcţia ei, prinfrumuseţea realizării şi prin mesajul transmis, o pagină de un profund dramatism,fapt ce o include în creaţia muzicală a compozitorului ca pe o remarcabilă şiemoţionantă compoziţie pianistică.

Adriana Pop

- -5

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -6

Luntraşii noştri sunt oameni fericiţi, mereu plini de viaţă, niciodată înfricaţi.

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -7

Facsimil manuscris

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

Liviu Comes

PASSACAGLIA şi FUGA

LUCRARE PROTEJATĂ

( )FOTOCOPIEREA

CHIAR ŞI PARŢIALĂESTE INTERZISĂ

- -8

În amintirea maestrului meu, Sigismund Toduţă

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

- -15

106

assai

109

112

114

sub.

legato sempre

118

PRE

VIZU

ALIZ

ARE

TEL.: 0747 236 278 (07- )GRAFOART

SAU

Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1L MIBRĂRIA UZICALĂ George Enescu

(lângă Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu”)

PUTEŢI ACHIZIŢIONA LUCRĂRILE NOASTRE DIN

PUTEŢI COMANDA ONLINE VIZITÂND

WWW RO. .LIBRARIAMUZICALA

E MAIL- : 1991 .GRAFOART GMAIL COM@

A !CEASTĂ LUCRARE ESTE PROTEJATĂ DE LEGEA DREPTULUI DE AUTOR

F -C 3OTOCOPIEREA ACESTEI LUCRĂRI SAU DISTRIBUIREA COPIEI PIRAT( )CHIAR ŞI PARŢIALĂ

ONSTITUIE INFRACŢIUNE ŞI SE SANCŢIONEAZĂ CU ÎNCHISOARE DE PÂNĂ LA ANI( . L 8/1996 - A . 193 .)CF EGE RT ŞI URM

ŞI SUSŢINEŢI PUBLICAREA UNOR LUCRĂRI SIMILARE !RESPECTAŢI EFORTUL AUTORULUI ŞI AL ECHIPEI REDACŢIONALE

PRE

VIZU

ALIZ

ARE