... “ Nu sântu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi” - Miron CostinMAXIMA EDIÞIEI:„Nu înceta niciodatã sã zâmbeºti, nici chiar atunci când eºtitrist, pentru cã nu se ºtie cine se poate îndrãgosti de zâm-betul tãu!”

Gabriel Garcia Marquez

Anul V / Nr. 42 / Ianuarie 2008 FONDATOR: EEMMIILL PPRROOªªCCAANN

PPPPuuuubbbblllliiiiccccaaaaþþþþiiiieeee lllluuuunnnnaaaarrrrãããã aaaa PPPPrrrriiiimmmmããããrrrriiiieeeeiiii ººººiiii CCCCoooonnnnssssiiiillll iiiiuuuulllluuuuiiii LLLLooooccccaaaallll aaaallll oooorrrraaaaººººuuuulllluuuuiiii MMMMiiiizzzziiii llll ,,,, ccccaaaarrrreeee sssseeee ddddiiiissssttttrrrriiiibbbbuuuuiiiieeee ggggrrrraaaattttuuuuiiiitttt

CCAASSEETTAA LLUUNNIIIICCAASSEETTAA LLUUNNIIII AANNIIVVEERRSSÃÃRRII

FEBRUARIE(29 de zile – an bisect – ziua are 11 ore, noaptea 13)

VÃRSÃTORUL – 20 ianuarie – 18 februarieAstrologic, februarie începe cu Soarele în semnul Vãrsãtorului

ºi se sfârºeºte cu astrul zilei în Peºti. Din punct de vedere astro-nomic, aceastã lunã începe cu Soarele în constelaþia Capricornuluiºi se încheie în constelaþia Vãrsãtorului.

Numele acesteia vine din limba latinã, Februaris (Februonis)însemnând purificare, curãþire, legat de ritualul curãþirii care sefãcea anual, la 15 februarie. Aceastã lunã era închinatã zeuluiîmpãrãþiei subpãmântene, Februs. Grecii numeau luna februarieAnthesterion, iar în România, popular, se numeºte Fãurar.

I.L. Caragiale spunea despre luna februarie: „Carnavalul este înputere. Câþi nu vor rãmâne becheri. se vor cãsãtori, dar balurilemascate vor hotãrî ºi pe mulþi cãsãtoriþi sã porneascã jalba dedespãrþenie”.

Calendarul lunii februarie:

Sãrbãtori religioase ortodoxe:

2 februarie – Întimpinarea Domnului; Sf. Mc. Iordan ºi Gavriil10 februarie – Sf. Haralambie; Sf. Mc. Enata ºi Valentina24 februarie – Întâia ºi a doua aflare a Capului Sf. Proroc

Ioan Botezãtorul ºi Înaintemergãtorul Domnului

Sãrbãtori laice:1 februarie – Ziua Intendenþei Militare21 februarie – Ziua Internaþionalã a Limbilor Materne

(UNESCO)28 februarie – Ziua Apãrãrii Civile

Aniversãri ºi comemorãri:40 de ani de la moartea scriitorului Al. Duiliu Zamfirescu45 de ani de la naºterea eseistului Theodor Baconsky50 de ani de la moartea omului politic Iuliu Maniu60 de ani de la moartea aviatoarei ºi paraºutistei Smaranda

Brãescu75 de ani de la naºterea actorului Victor Rebengiuc75 de ani de la naºterea muzicologului Iosif Sava (m. 1998)80 de ani de la naºterea balerinei Irinel Liciu (m. 2002)100 de ani de la naºterea prozatorului Geo Bogza (m. 1993)105 ani de la naºterea sculptorului Ion Irimescu (m. 2005)140 de ani de la naºterea pictorului ªtefan Luchian (m. 1916)170 de ani de la naºterea scriitorului Bogdan Petriceicu

Hasdeu (m. 1907)

L M M J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29

Ziua naþionalã a:Bulgariei – 3 februarieNoii Zeelande – 6 februarieIranului – 11 februarieLiechtensteinului – 14 februarieLituaniei – 16 februarieEstoniei – 24 februarieKuwaitului – 25 februarie

2244 IIAANNUUAARRIIEE

În organizarea Primãriei ºiBibliotecii oraºului Mizil, pedata de 24 ianuarie, înprezenþa unei numeroase asis-tenþe, pe scena Casei deCulturã s-a desfãºurat un pro-gram cultural-artistic prilejuitde împlinirea a 149 de ani de laUnirea Principatelor Române.

Deschizând manifestarea dedicatãacestui eveniment, domnii EmilProºcan ºi prof. Viorel ªoldea au vor-bit celor prezenþi despre însemnã-tatea ºi semnificaþiile acestui impor-tant moment al istoriei neamului nos-tru.

Un grup de elevi aparþinând ªcoliicu clasele I-VIII „Sf. Maria” a prezen-tat sceneta „Moº Ion Roatã ºi Unirea”ºi a interpretat un scurt program decântece patriotice. Manifestarea acontinuat cu recitalurile formaþiei

„UNIVERS 2000” ºi al solis-tei de muzicã popularãAmalia Uruc, încheindu-secu proiecþia filmului de maresucces „4 luni, 3 sãptãmâniºi 2 zile” al regizoruluiCristian Mungiu.

„De câþiva ani încoace, în majori-tatea þãrilor civilizate ale lumii, aufost instituite mãsuri drasticeprivind reducerea fumatului în rân-dul adulþilor ºi tinerilor.

Deºi în România, în bazaDirectivei Consiliului CE 2001/37/CEE, fiecare pachet de þigãri

conþine inscripþii ce-i avertizeazã peconsumatori despre efectele nociveale fumatului, precum ºi menþiuneaprin care este interzisã vânzareaþigãrilor cãtre minori, în Mizil, toþitinerii sub 18 ani pot cumpãra ne-stingheriþi þigãri de la orice chioºc.

De ce conducerea Primãriei ora-ºului nostru, prin intermediul in-

spectorului comercial al instituþiei,nu încearcã rezolvarea acestei situ-aþii jenante ºi ilegale, interzicândagenþilor comerciali, sub amenin-þarea aplicãrii unor sancþiuni contra-venþionale, sã înceteze aceastã prac-ticã dãunãtoare tinerilor incon-ºtienþi?”

ZZZZIIIIUUUUAAAA UUUUNNNNIIIIRRRRIIIIIIII PPPPRRRRIIIINNNNCCCCIIIIPPPPAAAATTTTEEEELLLLOOOORRRR RRRROOOOMMMMÂÂÂÂNNNNEEEE

www.primaria-mizil.ro

ÎÎÎÎNNNNTTTTRRRREEEEBBBBAAAARRRREEEEAAAA LLLLUUUUNNNNIIIIIIII

ÎN AJUN DE SÃRBÃTORINNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 22

În slujba ta, omule!

În perioada 17 – 20 decembrie2007, pe scena amplasatã în cen-trul oraºului s-au perindat nu-

meroasele grupuri de colindãtoriale instituþiilor de învãþãmântdin Mizil ºi solistele de muzicã

uºoarã ale Clubului Copiilor.Cu toatã vremea friguroasã,

glasurile cristaline ale copiilor ºitinerilor ne-au încântat sufletele,prefaþând, cum nu se putea mai

bine, atmosfera unicã a Sãr-bãtorilor de iarnã ce aveau sãurmeze.

*

Respectând o frumoasã tra-diþie statornicitã de ceva vreme

în oraºul nostru, ºi în acest an,cu ocazia Sãrbãtorilor prilejuitede Naºterea Domnului, holurilesuperb împodobite ale instituþieinoastre au vibrat la glasuriletinerilor urãtori.

Fie cã vorbim despre corulLigii Tineretului Creºtin Orto-dox sau grupurile de colindãtoriale ºcolilor mizilene, prestaþiilelor au iscat profunde trãiri ce ne-au fãcut pe toþi cei prezenþi ca,

mãcar pentru câteva clipe, sãretrãim prin mijlocirea ochilorminþii momente asemãnãtoaredin copilãria noastrã.

La sfârºitul acestui regal depuritate, înainte de a recompen-

sa strãdania copiilor ºi tinerilor,domnul Emil Proºcan, amfitri-onul acestui eveniment deosebit,le-a mulþumit acestora pentrusublimele colinde, urându-le atâtlor, cât ºi familiilor sãnãtate,bucurii ºi multe împliniri, mani-festându-ºi totodatã speranþa cã2008 va fi un an mai spornic întoate.

*În organizarea Consiliului

Judeþean Prahova ºi în colabo-rare cu Primãria mizileanã, înseara zilei de 21 decembrie înpiaþa centralã a oraºului s-adesfãºurat un concert de sãrbã-tori.

Spectatorii de toate vârstele,rezistând cu stoicism friguluipãtrunzãtor de afarã, în pre-

zentarea neobositului MihaiMitoºeru, au putut astfel vedea

ºi mai ales asculta Fanfara Con-siliului Judeþean, trupa „Ale-

sias”, precum ºi pe îndrãgiþiisoliºti Victor Socaciu, Fuego ºi

Narcisa Suciu.

Gabriela AndreeaNEGOIÞÃ

PrimarViceprimarSecretarDirector executiv

UrbanismRegistrul agricol, cadastru ºi

agriculturãRegistraturãArhivãCasierie buget-contabilitateImpozite ºi taxe

- persoane juridice- persoane fizice- casierie

Poliþist comunitar de serviciu

Investiþii, integrare europeanã,achiziþii publice ºi marketing

Administrare patrimoniuMediuStare civilãResurse umaneAudit public internAdministraþie ºi gospodãrire

comunalãInformaticãAdministraþie publicãBuget-contabilitate

JuridicAparat permanent C.L.Secretariat

Relaþii cu presa – „POªTALIONUL”Protecþie civilãRadioficarePoliþie comunitarã

- poliþist comunitar deserviciu

Serviciul public de asistenþãsocialã

Piaþã, oborCasa de culturãBibliotecaServiciul public comunitar de

evidenþã a persoanelorServiciul public de gospodãrire

comunalãServiciul public de producere ºi

furnizare a energiei termice

interior 39

interior 29interior 16interior 16interior 26

interior 21interior 24interior 19interior 23

etajul II interior 51 250970etajul II interior 13 250137etajul II interior 14 250101etajul I interior 33 251649PARTER

ETAJUL 1

ETAJUL 2

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

interior 18 251373interior 30interior 30interior 28 250475*interior 38interior 38

interior 25interior 25interior 34interior 22 251230

interior 15interior 15interioare 11, 12

- 252722interior 17 250062

-interior 31

interior 27

interior 20- 250132- 250026- 250897

- 253309

interior 32 250885

- 253335

Luni – joi: 08.00 – 12.30; 13.00 – 16.30Vineri: 08.00 – 09.30, mai puþin Registratura, Impozite ºi taxe

ºi Starea civilã care au program pânã la 13.30

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL

Audienþe

Primar - luni: 10.00 – 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 – 14.00Secretar - joi: 10.00 – 12.00Dir. Executiv -joi: 10.00 – 12.00

* numãr de telefon valabil numai în afara orelor de program,pentru situaþii de urgenþã (decese)

ªªCCOOLLÃÃRREEªªTTII ªªªªtttteeeeffffaaaannnn AAAAVVVVRRRRAAAAMMMMEEEESSSSCCCCUUUU

EEDDIITTOORRIIAALL

-centralã termicã de apartament „IMMERGAS”=1.850 leicu TVA;-centralã termicã de apartament „BERETTA SMART” +kitde extracþie= 1.700 lei cu TVA;-centralã termicã de apartament „MOTAN-KOBER”+kit de extracþie =1.750 lei cu TVA;-o diversã gamã de radiatoare;-aparate de aer condiþionat „NORTH STAR” - clasa energeticã A, cu preþuri începând de la 1.400 lei cu TVA ºimontajul inclus în preþ.

Manopera pentru instalarea ºi punerea în funcþiune a centralelor termice: 350 lei cuTVA/apartament cu 2 camere ºi 400 lei cu TVA/apartament cu 3 camere.

Rate prin RAIFFEISEN BANK SA!FFiirrmmaa ddeeþþiinnee aauuttoorriizzaaþþiiee IISSCCIIRR ppeennttrruu ttooaattee ttiippuurriillee ddee iinnssttaallaaþþiiii ººii cceennttrraallee tteerrmmiiccee..

Relaþii la tel. 250 152, 0744 420 514 sau la sediul firmei din str. Mihai Bravu nr. 77.

climatizare, termice, sanitare, electrice

OFERTÃ PROMOÞIONALÃ!

PPaaggiinnaa 33 NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088

Deloc facile, la îndemânã ºi ieftine erau soluþiile care, în minþile încãtulburi ale noilor conducãtori ai României de la începutul anilor ’90, arfi trebuit sã permitã redresarea ºi asigurarea viabilitãþii moºteniriicomuniste cu care tocmai se pricopsiserã.

Indiferent care erau variantele ce se întrezãreau, toþi erau însã deacord cã, oricare ar fi fost acelea, în mod inevitabil urmau sã declanºezeun lung, poate greu de controlat, ºir de nemulþumiri ºi proteste, ºi astaca sã nu mai aduc în discuþie gravele implicaþii de ordin social, în careexplozia ºomajului reprezenta de departe cea mai cruntã ameninþare.

În opinia mai multor analiºti, total diferitã era însã situaþia în altedomenii – de exemplu cel al învãþãmântului – unde nu se putea punedefel problema materiei prime, nici a retehnologizãrii proceselor deproducþie, fondurile ce trebuiau alocate vizând doar modernizarea ºidotarea unor instituþii de învãþãmânt ºi ridicarea standardului de viaþãal personalului implicat în actul educaþional.

Dar, cel mai important lucru ce se impunea a fi fãcut – opinieîmpãrtãºitã de mulþi specialiºti în domeniu, dar, din pãcate, acest faptnu s-a întâmplat – era realizarea unei strategii pertinente, realiste ºi petermen lung, în care trebuia pornit de la stadiul de atunci al învãþãmân-tului, pânã la definirea scopurilor finale, ºi, în funcþie de acestea,urmau sã fie stabilite – cu precizie matematicã – cãile de urmat.

Dacã vreun cârcotaº ar cuteza sã conteste afirmaþia de mai sus, artrebui sã aibã la îndemânã ºi o explicaþie serioasã vizând nenumãratelemãsuri (unele din ele contradictorii, neproductive sau fanteziste) luatede-a lungul anilor de cohortele de specialiºti care s-au aflat la condu-cerea ministerului de resort.

Dacã strategia de care vorbeam ar fi fost realizatã încã din primii anide adevãraþii profesioniºti care lucreazã în domeniul educaþiei, nu credcã învãþãmântul românesc ar mai fi ajuns poligon de încercare a unorpenibile paliative, domeniul din care unii au putut sã tragã necuvenitefoloase (vezi discutabila problemã a manualelor alternative), îmbu-ruienat de multe discipline fãrã ecou în sufletele ºi minþile elevilor,obligaþi sã se transforme în simple dispozitive automate de memorare,într-un domeniu pe care tot aceºtia nu contenesc sã-l considere „un ade-vãrat supliciu”.

Încercãrile unor pedagogi, care n-au ºtiut sã mimeze vreodatã actuleducaþional, de a elibera minþile învãþãceilor de teroarea acumulãrilorforþate, de a le stimula creativitatea, de a-i învãþa arta comunicãrii, dea-i deprinde cu luarea unor decizii importante pe care sã le ºi ducã labun sfârºit, existã, dar, din pãcate, ele sunt timide, singulare, fãcute peplan local ºi, de regulã, prin încãlcarea „riguroasei” programe deînvãþãmânt.

În ultima parte a anului trecut, unul dintre cele mai vizionate canalede televiziune, a iniþiat o anchetã pe aceastã temã, prezentându-ne – cubunele ºi relele lor – modele ale învãþãmântului din alte þãri. Prin com-paraþie cu ceea ce am vãzut ºi auzit (multe din acestea, lucruri nota-bile), continui sã cred cã învãþãmântul nostru are o temelie sãnãtoasã,aceastã aserþiune fiind sprijinitã de nenumãratele succese obþinute deelevii români în cadrul olimpiadelor internaþionale, dar aceastã reali-tate de netãgãduit constituie doar faþada, este politica cultivãrii vâr-furilor, situaþia majoritãþii ºcolarilor fiind cu totul alta.

Acum, se aflã în dezbatere publicã (?) noile Legi ale Educaþiei,proaspãtã creaþie a ministerului condus în prezent de cel ce a fostînvãþat de o copilã sã numere stelele de pe drapelul U.E.. Rãsfoind (vir-tual) Legea Învãþãmântului Preuniversitar ºi Statutul PersonaluluiDidactic, în afara unor aspecte organizatorice ºi structurale, a unorîmbârligate amãnunte legate de promovarea ºi salarizarea personaluluididactic ºi a câtorva noutãþi generatoare de multe ºi serioase semne deîntrebare, nu am gãsit nicio referire la programele ºcolare, reducereanumãrului de discipline, noi forme pedagogice de predare, uniforme ºimulte altele asemenea, „amãnunte” deloc de neglijat în eventualitateacã se doreºte „pe bune” schimbarea percepþiei vizavi de carte a mariimajoritãþi a elevilor, uneori ºi a pãrinþilor.

Sã sper oare cã, odatã cu aplicarea acestor mult-aºteptate legi, vor fieradicate meditaþiile contra cost, pilele, huliganismul ºcolar,favoritismele, abandonul ºcolar, slaba implicare în actul educaþional aunor cadre didactice, precum ºi toate celelalte aspecte care de multprea mult timp frâneazã ridicarea învãþãmântului românesc la înaltestandarde de performanþã?

De ce oare nu izbutesc sã fiu optimist?]

În sala de spectacole aCasei de Culturã, pe datade 21 ianuarie, în pre-zenþa unui public nu atâtde numeros pe cât a fostinvitat sã participe, Pro-ject Europa, o companiede consultanþã cu expe-rienþã în elaborarea stra-tegiilor de dezvoltare, câtºi în întocmirea documen-taþiei pentru finanþarea decãtre U.E. a proiectelor pu-blice sau private, a derulatfaza de consultare publicã pre-vãzutã în Strategia de dez-voltare durabilã a oraºuluiMizil în perioada 2008-2015, document programaticde importanþã covârºitoarepentru viitorul oraºului, iniþia-tiva elaborãrii acestuia apar-þinându-i domnului EmilProºcan.

În deschiderea evenimentu-lui a luat cuvântul domnul pri-

mar, care a prezentat în deta-liu toate investiþiile ce vor fiderulate în cursul acestui anpe teritoriul Mizilului, acti-vitãþi care se vor regãsi in-cluse ºi în aceastã Strategie,intrând ulterior în dialog cuunii dintre participanþi ºirãspunzând întrebãrilor pusede aceºtia. De asemenea, înalocuþiunile unor participanþi,s-a subliniat necesitatea strin-gentã a executãrii tuturoractivitãþilor planificate pentru

2008, fãcând totodatã ºi altepropuneri în acest sens.

În continuare, domniºoaraRoxana Mînzatu din cadrulcompaniei Project Europa, aexpus celor prezenþi princi-palele obiective specifice con-þinute de strategia ce vizeazãdezvoltarea oraºului Mizil: sto-parea sau diminuarea fenome-nului migraþional, integrareasocialã a grupurilor defa-vorizate (romi, vârstnici ºiºomeri), dezvoltarea spitaluluiorãºenesc ca centru medical

microregional, creºtereaconfortului ºi a eficienþeienergetice ale spaþiilorlocuibile, crearea ºi dez-voltarea de noi activitãþisociale ºi economice caresã genereze noi locuri demuncã, modernizarea ºiextinderea infrastructuriide transport, moderniz-area serviciilor de furni-zare a utilitãþilor publice,

dezvoltarea actualelor acti-vitãþi economice prin extin-derea ºi diversificarea pro-ducþiei, precum ºi dezvoltareaunor afaceri locale prin valori-ficarea capitalului uman aloraºului.

Dupã definitivarea elabo-rãrii Strategiei de dezvoltaredurabilã a oraºului Mizil înperioada 2008-2015, documen-tul urmeazã sã fie pus la dis-poziþia cetãþenilor prin publi-carea sa integralã în „POª-TALIONUL”.

EVENIMENTULÎNCEPUTULUI DE AN

Apãrut în România lasfârºitul anului 2006 graþie unuiîntreprinzãtor, un nou joc inter-activ de „culturã generalã” înformat digital a început sã pro-ducã rapid insomnii ºi în oraºulnostru, iar dacã nu aþi aflat încãdespre ce este vorba, intraþi pewww.conQUIZtador.ro ºi lãmu-riþi-vã.

Recomandat frenetic ºi într-omanierã occidentalã drept joc deculturã generalã, dupã o scurtãperioadã, euforia de început a

participanþilor tentaþi atât despiritul unei reale confruntãri,

cât ºi de atractive câºtiguri mate-riale, a început sã scadã vertigi-nos, aºteptãrile veritabililor cu-noscãtori ai domeniului fiindamarnic înºelate de mediocri-tatea nivelului „cunoºtinþelor”vehiculate, de falsa atribuire atermenului generic de culturãgeneralã unor penibile inuti-litãþi, de colportarea agresivã aunor grave erori de cunoaºtere,acestea, ºi încã altele asemenea,determinând pe specialiºti sã-lconsidere – din mai multepuncte de vedere – un divertis-

ment total neproductiv, chiarnociv pentru tinerii împãtimiþi aijocurilor pe calculator aflaþi lavârsta de formare a culturii ge-nerale.

Sper cã aceste rânduri sã nudetermine în rândul lor feno-menul „fructului interzis” – eleconstituind doar reflectareapãrerilor unor cunoscãtori – ,dar invit pe aceastã cale peda-gogii sã-ºi manifeste opiniilevizavi de acest fenomen, com-petiþie la care, din fericire, nu auaderat pânã în prezent decâtfoarte puþini români.

AAAAÞÞÞÞIIII AAAAFFFFLLLLAAAATTTT DDDDEEEEJJJJAAAA????

NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 44

continuare din numãrul trecut

Aceste limite orientative nu pot fi mai mici de:800 de þigãri sau 400 de þigarete sau 200 de trabucuri

sau 1 kg de tutun; 10 litri de alcool sau 20 litri de vinalcoolizat sau 90 de litri de vin sau 110 litri de bere.

Pentru o perioadã limitatã, unele state membre(Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franþa, Ger-mania, Irlanda, Italia, Suedia ºi Marea Britanie) menþinlimitele pentru unele produse din tutun (de pânã la 200de þigãri) pentru þãrile care au aderat la UniuneaEuropeanã dupã 2004. Mai multe informaþii privindaceste limite pot fi obþinute de pe site-ul ComisieiEuropene, secþiunea de vamã ºi taxe http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/travellers/within_eu/index_en.htm.

9. Protecþia consumatorului9.1. Norme europene

În calitate de consumator, orice persoanã este prote-jatã prin norme minime, oriunde s-ar afla în UniuneaEuropeanã, astfel:

- se garanteazã cele mai mari standarde de siguranþãalimentarã, datoritã normelor stricte privind producþia,procesarea, utilizarea coloranþilor ºi aditivilor, precumºi la vânzarea alimentelor;

- normele europene privind etichetarea alimentelorpermit fiecãrei persoane sã verifice produsul cumpãrat.Pe etichetã trebuie menþionate detalii complete aleingredientelor, inclusiv ingrediente modificate genetic,coloranþi, conservanþi, îndulcitori ºi alþi aditivi chimici.Existã ºi regulamente privind produsele care pot fi con-siderate „organice”;

- preþul per unitate al produselor – per kilogram sauper litru – trebuie sã fie afiºat în magazine în vedereafacilitãrii comparãrii preþurilor;

- pe produsele cosmetice, precum cremele de soare,trebuie sã fie indicat clar cât timp pot fi folosite dinmomentul deschiderii. În acest sens, se va acorda aten-þie simbolului de recipient deschis;

- publicitatea înºelãtoare este interzisã, iar normeleeuropene oferã protecþie asupra pachetelor de vacanþã,precum ºi împotriva termenilor contractuali sau practi-cilor comerciale injuste.

9.2. Sfaturi pentru consumatoriCentrul european al consumatorului oferã informaþii

practice privind drepturile consumatorului, precum ºisfaturi ºi consultanþã. Existã câte un centru în fiecarestat membru al Uniunii Europene, dar ºi în stateleSchengen. Lista acestor centre se gãseºte pe site-ulwww.ec.europe.eu/comm/consumers/redress/ecc_net-woek/ecc_network_centers.pdf.

9.3. Produse ecologiceOrice consumator care doreºte sã cunoascã dacã pro-

dusul pe care intenþioneazã sã îl cumpere este ecologic,va trebui sã caute dacã pe produs este ataºatã o etichetãsub formã de floare. Acest simbol se poate regãsi petoate produsele, de la detergenþi pânã la textile. Astfel,fiecare consumator va putea face diferenþa între pro-dusele ecologice ºi cele de serã.

Mai multe informaþii despre produsele etichetateecologic se pot obþine de pe site-ul www.ecolabel.com.

10. Circulaþia pe drumurile publice10.1. Carnetul de conducere

Permisul de conducere, emis în orice stat membru alUniunii Europene, este valabil oriunde în UE. În toateþãrile, pe lângã permisul de conducere, conducãtorulauto va trebui sã aibã asupra sa certificatul de înmatri-culare al maºinii ºi dovada plãþii asigurãrii auto.

În majoritatea statelor membre UE, vârsta minimãpentru a avea drept de conducere este 18 ani. Limitaminimã de vârstã pentru a putea închiria o maºinã nueste fixatã la nivel european ºi variazã între 20 ºi 23 deani. Poate exista ºi o limitã maximã de vârstã, în vedereaînchirierii de autovehicule, care variazã între 65 ºi 75 deani.

continuare în numãrul urmãtorJr. Mirela BONCIOG

LLEEGGIISSLLAAÞÞIIEECCÃÃLLÃÃTTOORRIIEE ÎÎNN EEUURROOPPAA

Începând cu acest numãr al publicaþiei, vã prezinto interesantã ºi atractivã broºurã editatã de

Ministerul Internelor ºi Reformei Administrative –Direcþia Generalã Afaceri Europene ºi Relaþii

Internaþionale – ºi adresatã cetãþenilor românicare intenþioneazã sã cãlãtoreascã în scop turistic

în statele membre ale Uniunea Europeanã ºi înspaþiul Schengen.

Având în vedere cã 2008 este un anelectoral, nu considerãm lipsitã deinteres iniþiativa noastrã ca, pe parcur-sul a câtorva ediþii, sã prezentãm mizi-lenilor cele mai importante prevederiale Legii nr. 67 din 25 martie 2004pentru alegerea autoritãþilor adminis-traþiei publice locale.

Art. 1 (2) Consiliile locale ºi consiliilejudeþene, precum ºi primarii se aleg prinvot universal, egal, direct, secret ºi liberexprimat.

(4) Primarii comunelor, oraºelor,municipiilor, sectoarelor municipiuluiBucureºti ºi primarul general al municipiu-lui Bucureºti se aleg pe circumscripþii elec-torale, prin scrutin uninominal.

(5) Preºedinþii ºi vicepreºedinþii consili-ilor judeþene, precum ºi viceprimarii sealeg prin vot indirect de cãtre consiliilejudeþene, respectiv consiliile locale.

Art. 2 (2) Dreptul de vot se exercitãnumai pe baza actului de identitate pre-vãzut la art. 126 (cartea de identitate,buletinul de identitate, paºaportul diplo-matic sau de serviciu, carnetul de serviciumilitar – n.r.)

Art. 3 (1) Au dreptul de a alegecetãþenii români care au împlinit 18 ani,inclusiv cei care împlinesc aceastã vârstã înziua alegerilor.

(2) Pentru alegerea consiliului local, aconsiliului judeþean ºi a primarului, fiecarealegãtor are dreptul la câte un singur vot.

(3) Dreptul de vot se exercitã numai încomuna, oraºul, municipiul sau subdivi-ziunea administrativ-teritorialã a municipi-ului în care alegãtorul îºi are domiciliul.

Art. 4 (1) Au dreptul de a fi aleºi con-silieri sau primari cetãþenii cu drept de votcare au împlinit, pânã în ziua alegerilorinclusiv, vârsta de cel puþin 23 de ani, dacãnu le este interzisã asocierea în partidepolitice, potrivit art. 40 alin. (3) dinConstituþia României, republicatã.

Art. 9 (1) Data alegerilor se stabileºteprin hotãrâre a Guvernului, cu cel puþin 50de zile înaintea votãrii.

(3) Alegerile au loc într-o singurã zi,care poate fi numai duminica.

Art. 12 Numãrul circumscripþiei elec-torale se aduce la cunoºtinþa alegãtorilorde cãtre primar, odatã cu aducerea lacunoºtinþã a delimitãrii ºi numerotãrii sec-þiilor de votare, potrivit art. 15.

Art. 14 (1) La aceeaºi secþie de votare,alegãtorii voteazã pentru consiliul local,consiliul judeþean ºi pentru primar.

Art. 15 Delimitarea ºi numerotareasecþiilor de votare se fac de cãtre primari,prin dispoziþie, care se aduce la cunoºtinþaalegãtorilor în termen de cel mult 20 dezile de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 16 (3) Cetãþenii au dreptul sã veri-fice înscrierile fãcute în listele electoralepermanente. Întâmpinãrile împotriva omi-siunilor, înscrierilor greºite sau oricãrorerori din liste se fac în scris ºi se depun laprimar.

(4) Primarul este obligat sã se pro-nunþe, în scris, în cel mult 3 zile de la înreg-istrarea întâmpinãrii.

Art. 18 Primarii asigurã condiþiile nece-sare consultãrii de cãtre alegãtori a copiilorde pe listele electorale permanente, atât lasediul primãriei, cât ºi la sediul secþiei devotare.

Art. 20 Un alegãtor poate fi înscrisnumai într-o singurã listã electoralã.

continuare în numãrul urmãtorJr. Daniela GRANCEA

IINNFFOORRMMAAÞÞIIII DDEE IINNTTEERREESS PPUUBBLLIICC

Pe data de 30 noiembrie 2007 a fostsemnat Contractul de finanþare al proiectu-lui „ECO-SISTEM Mizil – Proiect pen-tru implementarea unui sistem efi-cient de gestionare a deºeurilor munic-ipale”, fondurile fiind obþinute prinProgramul PHARE 2005 CES „Schema deinvestiþii pentru sprijinirea iniþiativelor sec-torului public în sectoare prioritare demediu”.

Beneficiarul finanþãrii este ConsiliulLocal al oraºului Mizil, în parteneriat cuConsiliul Local al comunei Baba Ana, va-loarea proiectului ridicându-se la suma de776.382 EURO, din care 698.743 EUROreprezintã finanþarea PHARE.

Localizarea proiectului: oraºul Mizilºi comuna Baba Ana.

Obiectivele programului:- creºterea gradului de colectare selec-

tivã a deºeurilor municipale ºi asimilate (dela colectarea în amestec, la colectarea pe 2sau 4 fracþii);

- extinderea ariei de colectare în zonecare nu au beneficiat de acest serviciu;

- eliminarea deºeurilor depozitate necon-trolat;

- eliminarea impactului negativ asupra

mediului al depozitãrii necontrolate;- informarea locuitorilor cu privire la cer-

inþele impuse de noul sistem de colectareºi transport al deºeurilor ºi conºtientizareaacestora cu privire la riscurile de mediu im-plicate de gestionarea deficitarã a deºe-urilor;

- informarea locuitorilor cu privire lafinanþatorii proiectului implementat, înconformitate cu Manualul de Identitate Vi-zualã;

- publicarea rezultatelor proiectului im-plementat;

- instruirea personalului implicat în ges-tionarea sistemului de management aldeºeurilor.

Durata proiectului: 12 luni.Activitãþile proiectului:1. Realizarea sistemului de colectare ºi

transport al deºeurilor, prin achiziþionareapubelelor, containerelor ºi recipientelor decompost, precum ºi a autogunoierelor.

2. Realizarea unei campanii de infor-mare, promovare ºi publicitate a sistemuluiºi proiectului.

3. Instruirea personalului în scopulfurnizãrii cunoºtinþelor necesare exploa-tãrii adecvate a investiþiei.

4. Punerea în funcþiune a sistemuluiimplementat.

Echipa de proiect:- manager de proiect: domnul Gheorghe

Sturz;- asistent manager de proiect 1: dom-

niºoara Alina Monica Proºcan;- asistent manager de proiect 2: domnul

Florin Lazãr;- expert economic: doamna Daniela

Dinu;- expert tehnic: doamna Iuliana Bu-

deanu-Þoca;- expert achiziþii publice: domnul Doru

Chirvase.

PPRROOIIEECCTT CCUU FFIINNAANNÞÞAARREE EEUURROOPPEEAANNÃÃ

În perioada 16-18 ianuarie a avut loc laLjubljana (Slovenia) prima întâlnire aGrupului de experþi pentru GECT (GrupãriEuropene pentru Cooperare Teritorialã)organizat de Comitetul Regiunilor, insti-tuþie a Uniunii Europene. România a fostreprezentatã în acest Grup de cãtredomniºoara Petronela Sturz din cadrulPrimãriei oraºului Mizil.

Obiectivul grupului de experþi este acelade a crea cadrul pentru înfiinþarea deGrupãri europene de cooperare teritorialã,în conformitate cu Regulamentul Parla-mentului European ºi al Consiliului nr.1082/2006, în scopul de a facilita promo-varea cooperãrii transfrontaliere, transna-þionale ºi/sau regionale, având ca obiectivconsolidarea coeziunii economice ºi

sociale.Gruparea europeanã de cooperare teri-

torialã acþioneazã pentru a implementaprograme sau proiecte de cooperare terito-rialã cofinanþate de Uniunea Europeanã, înprimul rând din instrumente structurale,din Fondul european de dezvoltare regio-nalã, Fondul social european ºi Fondul decoeziune, precum ºi pentru a realiza alteacþiuni specifice de cooperare teritorialã cusau fãrã contribuþia financiarã a UniuniiEuropene.

La întâlnirea din 17 ianuarie a.c., pelângã membrii grupului de experþi, au par-ticipat domnul Luc Van der Brande – vice-preºedintele Comitetului Regiunilor, dom-nul Moray Gilland – director DIGI REGIO(directoratul care gestioneazã fondurile de

dezvoltare regionalã) în cadrul ComisieiEuropene, delegaþia slovenã la ComitetulRegiunilor, o delegaþie din partea Preºe-dinþiei slovene, precum ºi alþi invitaþi.

Întâlnirea restrânsã a grupului deexperþi a avut ca repere stabilirea progra-mului ºi a metodologiei de lucru a grupului,analiza situaþiei actuale privind creareaGECT ºi strategiile în vederea creãrii deGECT-uri, fiind subliniat rolul grupului înelaborarea raportului „GECT: un nouimpuls dat cooperãrii teritoriale în Europa”de cãtre Mercedes Bresso – preºedinte alregiunii Piemonte în cadrul plenareiComitetului Regiunilor din 18 iunie 2008.

Petronela STURZ

DDIINN AACCTTIIVVIITTAATTEEAA GGRRUUPPUULLUUII DDEE EEXXPPEERRÞÞII

continuare din numãrul trecut

Care sunt constrângerilede naturã tehnicã în creº-terea bovinelor potrivit legis-laþiei europene?

Clãdiri ºi adãposturiFermele nou construite sau

reconstruite ºi/sau puse înfuncþiune pentru prima datãdupã 1 ianuarie 1994 trebuie sãrespecte cel puþin urmãtoarelecerinþe:

- materialele utilizate pentruconstrucþia grajdurilor, în spe-cial boxele ºi instalaþiile cu careviþeii pot intra în contact, nu tre-buie sã dãuneze acestora ºi sãpoatã fi curãþate ºi dezinfectatetemeinic;

- pânã la adoptarea unornorme comunitare în domeniu,echipamentele ºi circuitele elec-trice trebuie instalate în confor-mitate cu reglementãrile naþio-nale în vigoare.

Grajdurile pentru viþei tre-buie construite astfel încâtfiecare viþel:

- sã aibã loc suficient pentruodihnã ºi pentru necesitãþi deigienã, sã poatã sã se întindã sausã se ridice în picioare;

- sã poatã vedea alþi viþei.Pardoselile trebuie sã fie ne-

derapante, dar fãrã asperitãþi,pentru a evita rãnirea viþeilor,iar suprafaþa culcuºului sã fieconfortabilã, curatã, drenatãcorespunzãtor, iar pentru toþiviþeii cu vârsta sub douã sãp-tãmâni ºi asiguratã cu paie.

Izolarea, încãlzirea ºiaerisirea grajdurilor

Trebuie asigurate astfel încâtcirculaþia aerului, nivelul depraf, temperatura, umiditatearelativã a aerului ºi concentraþi-ile de gaze sã fie menþinute laniºte limite care sã nu fie nocivepentru viþei.

Orice echipament automatsau mecanic indispensabil sãnã-

tãþii ºi bunãstãrii acestora tre-buie sã fie inspectat cel puþin odatã pe zi, orice defect constatatfiind remediat imediat

Viþeii nu trebuie sã fie men-þinuþi în permanenþã în întune-ric. În acest sens, pentru arãspunde nevoilor lor comporta-mentale ºi fiziologice, trebuieprevãzut un sistem de iluminareadecvat, natural sau artificial. Încel de-al doilea caz, iluminareatrebuie sã fie cel puþin echiva-lentã cu durata de luminã natu-ralã, dar sã permitã ºi inspec-tarea viþeilor în orice moment.Toþi viþeii crescuþi în grup sau înboxe, trebuie sã fie inspectaþi deproprietar cel puþin o datã pe zi.

Hranã, apã ºi alte substanþeToþi viþeii trebuie sã aibã

acces la o alimentaþie adecvatãvârstei ºi greutãþii lor ºi care sãþinã seama de nevoile lor com-portamentale ºi fiziologice.Alimentaþia trebuie sã conþinã

suficient fier, precum ºi un min-imum de alimente uscate caresã conþinã fibre digerabile.

Viþeilor nu trebuie sã le fiepuse botniþe! Toþi viþeii trebuiesã fie hrãniþi cel puþin o datã pezi, iar cei în vârstã de peste douãsãptãmâni trebuie sã aibã accesla apã proaspãtã furnizatã în can-titate suficientã.

Metode de creºtereMetodele de creºtere, natu-

rale sau artificiale, care pro-voacã sau pot provoca suferinþesau vãtãmãri animalelor, nu tre-buie practicate.

Niciun animal nu va fi pãstratîntr-o crescãtorie dacã nu sepoate estima, într-o manierãrezonabilã, în baza genotipuluisau fenotipului acestuia, cãpoate fi pãstrat fãrã efecte nega-tive asupra sãnãtãþii sau bu-nãstãrii sale.

continuare în numãrulurmãtor

PPaaggiinnaa 55 NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088

LLEEGGIISSLLAAÞÞIIEE

IINNFFOOLLEEXXcontinuare din umãrul trecut

1.204/2007 H.G. privind asigurarea forþei demuncã necesare pe timpul stãrii de asediu, la mobi-lizare ºi pe timpul stãrii de rãzboi – M.O. nr.699/17.10;

1.222/2007 H.G. privind instituirea „Zilei ve-teranilor de rãzboi” – M.O. nr. 699/17.10;

275/2007 Lege privind aprobarea O.U.G. nr.14/2007 pentru modificarea ºi completarea Legiinr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drep-turilor persoanelor cu handicap – M.O. 700/17.10;

106/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal –M.O. nr. 703/18.10;

1.869/2007 Ordin al ministrului educaþiei,cercetãrii ºi tineretului privind aprobareaCalendarului ºi a Metodologiei de organizare ºidesfãºurare a examenului de bacalaureat – 2008 –M.O. nr. 704/18.10;

109/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaºtereadiplomelor ºi calificãrilor profesionale pentru pro-fesiile reglementate din România – M.O. nr.706/18.10;

277/2007 Lege privind cerinþele minime desiguranþã pentru tunelurile situate pe secþiunilenaþionale ale Reþelei rutiere transeuropene – M.O.nr. 708/19.10;

1.254/2007 H.G. privind alocarea unei sumedin Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþiaGuvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul2007, pentru asigurarea unor cheltuieli curente aleunitãþilor administrativ-teritoriale (Mizil) – M.O.nr. 709/19.10;

1.238/2007 H.G. privind aprobarea Stan-dardelor naþionale specifice pentru serviciile spe-cializate de asistenþã ºi protecþie a victimelor trafi-cului de persoane – M.O. nr. 715/23.10;

2.354/2007 Ordin al ministrului educaþiei,cercetãrii ºi tineretului privind aprobarea graficuluide desfãºurare a examenelor de absolvire/certifi-care a învãþãmântului profesionale, liceal – filieratehnologicã ºi postliceal în anul ºcolar 2007 – 2008– M.O. nr. 715/23.10;

1.706/2007 Ordin al ministrului sãnãtãþii pu-blice privind conducerea ºi organizarea unitãþilor ºicompartimentelor de primire a urgenþelor – M.O.nr. 724/25.10;

280/2007 Lege pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 129/1992 privind protecþiadesenelor ºi modelelor industriale – M.O. nr.729/26.10;

113/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 211/2004 privind unele mãsuripentru asigurarea protecþiei victimelor infracþiu-nilor – M.O. nr. 729/26.10;

1.292/2007 H.G. pentru completarea art. 1din H.G. nr. 977/2003 privind taxa pentru servici-ul public de radiodifuziune – M.O. nr. 732/30.10;

F.N./2007 Regulament de organizare ºifuncþionare al Colegiului Naþional al AsistenþilorSociali – M.O. nr. 735/30.10;

1.224/2007 H.G. pentru organizarea ºifuncþionarea Gãrzii Naþionale de Mediu – M.O. nr.743/01.11;

121/2007 O.U.G. pentru modificarea ºi com-pletarea O.U.G. nr. 5/2003 privind acordarea deajutoare pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi aunor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei ter-mice – M.O. nr. 747/05.11;

288/2007 Lege pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei – M.O.nr. 749/05.11;

289/2007 Lege privind instituirea Zilei Învãþã-torului – M.O. nr. 749/05.11;

F.N./2007 Carta europeanã a limbilorregionale sau minoritare – M.O. nr. 752/06.11;

111/1995 Lege privind Depozitul legal de do-cumente – republicare – M.O. nr. 755/07.11;

291/2007 Lege privind intrarea, staþionarea,desfãºurarea de operaþiuni sau tranzitul forþelorarmate strãine pe teritoriul României – M.O. nr.758/08.11;

continuare în numãrul urmãtorJr. Nicoleta TUDORACHE

Cornelia Maria TOMA

AAAAPPPPRRRROOOOAAAAPPPPEEEE TTTTOOOOTTTTUUUULLLL DDDDEEEESSSSPPPPRRRREEEE UUUUNNNNIIIIUUUUNNNNEEEEAAAA EEEEUUUURRRROOOOPPPPEEEEAAAANNNNÃÃÃÃPOLITICA AGRICOLÃ COMUNÃ A

UNIUNII EUROPENE ªI MODERNIZAREA AGRICULTURII

ROMÂNEªTIÎNTREBÃRI ªI RÃSPUNSURI

continuare din numãrultrecut

Art. 11 – Libertatea deexprimare ºi de informare:

1. Orice persoanã are dreptulla libertatea de exprimare. Acestdrept cuprinde libertatea deopinie ºi libertatea de a primisau de a transmite informaþii sauidei fãrã amestecul autoritãþilorpublice ºi fãrã a þine seama defrontiere.

2. Libertatea ºi pluralismulmijloacelor de informare în masãsunt respectate.

Art. 12 – Libertatea deîntrunire ºi de asociere:

1. Orice persoanã are dreptulla libertatea de întrunire paºnicãºi la libertatea de asociere latoate nivelurile ºi în special îndomeniile politic, sindical ºicivic, ceea ce implicã dreptuloricãrei persoane de a înfiinþaîmpreunã cu alte persoane sindi-cate ºi de a se afilia la acesteapentru apãrarea intereselor sale.

2. Partidele politice la nivelulUniunii contribuie la exprimareavoinþei politice a cetãþenilorUniunii.

Art. 13 – Libertatea artelorºi ºtiinþelor:

Artele ºi cercetarea ºtiinþificãsunt libere. Libertatea universi-tarã este respectatã.

Art. 14 – Dreptul la edu-caþie:

1. Orice persoanã are dreptulla educaþie, precum ºi la accesulla formare profesionalã ºi for-mare continuã.

2. Acest drept include posibili-tatea de a urma gratuit învã-þãmântul obligatoriu.

3. Libertatea de a înfiinþainstituþii de învãþãmânt curespectarea principiilor demo-cratice, precum ºi dreptulpãrinþilor de a asigura educareaºi instruirea copiilor lor, potrivitpropriilor convingeri religioase,filozofice ºi pedagogice, suntrespectate în conformitate culegislaþia internã care regle-menteazã exercitarea acestora.

Art. 15 – Libertatea dealegere a ocupaþiei ºi dreptulla muncã:

1. Orice persoanã are dreptulla muncã ºi dreptul de a exercitao ocupaþie aleasã sau acceptatãîn mod liber.

2. Orice cetãþean al Uniuniiare libertatea de a-ºi cãuta un locde muncã, de a lucra, de a se sta-bili sau de a presta servicii înorice stat membru.

3. Resortisanþii þãrilor mem-bre care sunt autorizaþi sãlucreze pe teritoriul statelormembre au dreptul la condiþii demuncã echivalente acelora decare beneficiazã cetãþenii Uniu-nii.

Art. 16 – Libertatea de adesfãºura o activitate comer-cialã

Libertatea de a desfãºura oactivitate comercialã este recu-noscutã în conformitate cu drep-tul comunitar ºi cu legislaþiile ºipracticile naþionale.

Art. 17 – Dreptul de propri-etate:

1. Orice persoanã are dreptulde a deþine în proprietate, de afolosi, de a dispune ºi de a lãsamoºtenire bunurile pe care le-adobândit în mod legal. Nimeninu poate fi lipsit de bunurile saledecât pentru o cauzã de utilitatepublicã, în cazurile ºi condiþiileprevãzute de lege ºi în schimbulunei despãgubiri juste acordate

în timp util pentru pierderea pecare a suferit-o.

Folosinþa bunurilor poate fireglementatã prin lege în limi-tele impuse de interesul general.

2. Proprietatea intelectualãeste protejatã.

Art. 18 – Dreptul de azil:Dreptul de azil este garantat

prin respectarea normelor pre-vãzute de Convenþia încheiatã laGeneva la 28 iulie 1951 ºi deProtocolul încheiat la 31 ianuarie1967 privind statutul refugiaþilorºi în conformitate cu Tratatul deinstituire a Comunitãþii Euro-pene.

Art. 19 – Protecþia în cazde strãmutare, de expulzaresau de extrãdare:

1. Expulzãrile colective suntinterzise.

2. Nimeni nu poate fi strãmu-tat, expulzat sau extrãdat cãtreun stat unde existã un risc seriosde a fi supus pedepsei cu moar-tea, torturii sau altor pedepsesau tratamente inumane saudegradante.

continuare în numãrulviitor

EUROPA – DIRECT LA TINE ACASÃCARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

Atunci când am instituit înpublicaþia noastrã rubrica„Infolex”, nu puþini au fost

cei ce ºi-au arãtat scepticis-mul privind utilitatea aces-teia. Ca ºi la început, continuãmsã credem în impactul pozi-tiv al acesteia, vizavi deobligativitatea tuturor

cetãþenilor României de acunoaºte ºi respecta toatelegile care ne guverneazãviaþa, mai ales cã în þaranoastrã activitatea legislativãconstituie un domeniu încare zilnic apar noutãþi.

De asemenea, nenumãratelesemnale primite din parteacititorilor noºtri ne întãrescconvingerea cã aceastãrubricã este una necesarã ºiutilã, iar acest lucru neîndreptãþeºte s-o continuãm.

PPPPRRRREEEECCCCIIIIZZZZÃÃÃÃRRRRIIII

NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 66

FORMAÞIUNEA DE POLIÞIERUTIERÃ

De la apariþia ultimului numãr al„POªTALIONULUI” ºi pânã la finele anului2007, în perioada Sãrbãtorilor prilejuite deNaºterea Domnului, lucrãtorii de poliþierutierã s-au axat în mod special pe activitãþispecifice de prevenire a evenimentelorrutiere, fãrã a abandona acþiunile desancþionare a celor care au încãlcat preve-derile legale ºi mai ales cã, dând vina peaglomeraþia specificã acestei perioade, auoprit sau staþionat chiar ºi în dreptul indica-toarelor cu aceastã semnificaþie.

Tot în aceastã perioadã au avut loc unnumãr de opt accidente soldate, din feri-cire, numai cu pagube materiale, eveni-mente care au fost înregistrate ºi soluþio-nate în timp util, cauzele producerii acesto-ra fiind în general neadaptarea vitezei lacondiþiile meteo de trafic, neacordarea pri-oritãþii, nepãstrarea unei distanþe corespun-zãtoare faþã de autovehiculul din faþã ºi aneatenþiei în trafic.

Cel mai grav eveniment rutier ce a avutloc în aceastã perioadã s-a petrecut în datade 14 decembrie 2007, în jurul orelor 18.30pe DJ 102 H, drum ce face legãtura întreMizil ºi comuna Amaru din judeþul Buzãu,când numitul C.D.N. din Mizil, l-a acciden-tat mortal pe numitul P.G., tot din Mizil,care nu a fost echipat regulamentar cu ele-mente fluorescente reflectorizante în timpce circula cu bicicleta, pe timp de noapte,pe acest drum.

Dupã trecerea Sãrbãtorilor ºi intrarea înnoul an, activitãþile Poliþiei Rutiere au fostmult mai ample, în sensul cã pe lângã activ-itãþile preventiv-educative desfãºurate în

trafic, în unitãþile de învãþãmânt cu ocaziareluãrii cursurilor ºi în alte locuri sau mediicu care se intrã în contact, au fost organi-zate activitãþi tematice în care s-a cãutat înmod special depistarea conducãtorilor autocare nu au încheiat contractele de asigurarecu rãspundere auto RCA, abatere pentrucare legea prevede amendã cuprinsã între1.000 ºi 2.000 lei, precum ºi retragerea cer-tificatului de înmatriculare, în locul acestuiaeliberându-se dovezi care nu dau ºi drept decirculaþie.

Vom desfãºura ºi în continuare acesteactivitãþi, atât pe raza oraºului Mizil, cât ºia comunelor arondate, acþiuni la care vor fiinvitaþi sã participe ºi reprezentanþi aimass-mediei, scopul fiind prezentarea pro-blematicii, aceste activitãþi fãcând parte dinProgramul Partenerial „Stop accidentelorde circulaþie! Viaþa are prioritate!”.

În perioada analizatã, efectivul de lucrã-tori ai Poliþiei Rutiere au constatat ºi aplicat546 sancþiuni contravenþionale prevãzutede O.U.G. nr. 195/2002, republicatã, cât ºide alte acte normative, au reþinut în ve-derea suspendãrii exercitãrii dreptului de aconduce autovehicule ºase permise de con-ducere, au reþinut în vederea anulãrii douãpermise de conducere ºi au retras temporar17 certificate de înmatriculare.

Totodatã, au fost întocmite douã dosarepenale în conformitate cu art. 1 din O.U.G.nr. 87/2002, republicatã, întrucât doi con-ducãtori auto au fost depistaþi în trafic con-ducând în timp ce se aflau sub influenþabãuturilor alcoolice, iar dupã testarea cuaparatul Etilotest rezultatele au depãºitpragul de 0,40 mg/litru, fiindu-le recoltateprobe biologice de sânge în vederea sta-bilirii alcoolemiei.

Pentru evitarea implicãrii înevenimente rutiere, vã adre-sãm rugãmintea de a respectatoate regulile de circulaþie, iarprivind zona centralã aoraºului Mizil, vã atenþionãmsã opriþi, staþionaþi ºi parcaþiautoturismele în condiþii desiguranþã ºi cu respectareastrictã a prevederilor legale,întrucât în sens contrar,mãsurile luate vor fi deosebitde drastice.

În încheiere, îmi permit sã emit trei do-rinþe: în vederea desfãºurãrii traficului ruti-er în condiþii civilizate, Serviciul de gospo-dãrire comunalã sã-ºi îndeplineascã înda-toririle de serviciu; sã nu se mai eliberezeautorizaþii în vederea branºãrii la gaze fãrãa fi plãtitã în avans ºi taxa pentru reparareaulterioarã a drumurilor ºi aºtept sã fiu invi-tat la una din urmãtoarele ºedinþe aleConsiliului Local pentru a-i prezenta acestu-ia unele problemele existente, aºteptânddin partea C.L. mãsuri de soluþionareurgentã a acestora.

Inspector de poliþie,Adrian ÞURCAª

FORMAÞIUNEA DE INVESTIGAÞII CRIMINALE

În seara de 31 decembrie 2007, de peraza oraºului Mizil – strada Alba Iulia – afost sustras un autoturism Dacia 1310aparþinând numitului M.L.D., autoturismcare a fost gãsit ulterior pe raza satuluiCireºanu aparþinând comunei Baba Ana,

având avariatã partea din faþã.În urma verificãrilor efectuate de mine

împreunã cu agentul ºef de poliþie DraguMarian din cadrul postului de poliþie BabaAna, s-a reuºit identificarea autorului în per-soana numitului C.C., în vârstã de 15 ani,din comuna Sãhãteni.

Cu ocazia cercetãrilor, s-a stabilit cãautorul, în ziua de 31 decembrie 2007, s-aaflat pe raza oraºului Mizil ºi a observat cãautoturismul în cauzã era neasigurat ºi cucheile în contact, motiv pentru care l-a furatºi a plecat în satul Cireºanu unde lucra caîngrijitor de animale.

Pe strada principalã din satul Cireºanu,acesta a derapat, intrând cu autoturismul îngardul unei locuinþe, distrugând atât gardul,cât ºi autoturismul sustras. Dupã comitereaaccidentului, C.C. a pãrãsit locul faptei,fiind depistat de organele de poliþie pe razacomunei Cãlugãreni, satul Valea ªcheii.

Acestuia i-a fost întocmit dosar penalpentru comiterea infracþiunilor de furt, con-ducere fãrã a deþine permis de conducere ºipãrãsirea locului accidentului.

Subcomisar de poliþie,Cristian STÃNESCU

ªASE, POLIÞIA!

INTERPRETÃRI

LEGALE

RREEBBUUSSSS

Lucian MÃNÃILESCU

Orizontal:

1. Investitã cu aplicarea legilor. 2.Arta interpretãrilor. 3. Urme înpustiu! – Umblã, oficial, cu vorba. 4.La ieºirea din vamã! – Se aflã înmijlocul unor învârteli – Campion. 5.Pãstreazã banii în bancã –Interpreteazã legalitatea unorcâºtiguri. 6. Te ia cu frumosul (fem.).7. Instrumentul sãrãciei – Rezervãde tezaur – Interpret de nota doi. 8.Casa sufletului – Þine de loculnaºterii. 9. Reclamaþie nesemnatã.10. Causticã – De stringentã actuali-tate.

Vertical:

1. Alãturat, dintr-un anumit unghi. 2.Partea cuvenitã morarului – Lipitpãmântului. 3. Þepe! – Interpretareamiºcãrilor la bursã. 4. Incitã taurul – Înpoem! – Trece peste ape. 5. Se inter-preteazã cu nostalgie – Oferitãnepoliticos. 6. Interpretãri incorecteale problemelor altora. 7. A îngrãmãdi,la pãmânt – Locul interpretãrilor, pen-tru vii. 8. Trece ºi prin urechile acului –La revedere! – Aplicã lovituridebile…9. Interpreteazã legile dupãplacul sãu – Rãsare soarele. 10. Edublu! – Curat…lunã! (masc.).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

În vederea prevenirii în acest sezon aunor eventuale incendii, la fel ca în fiecarean, Compartimentul de protecþie civilã alPrimãriei oraºului Mizil reaminteºte tutu-ror cetãþenilor câteva din principalele mã-suri ce se impun a fi luate în acest sens:

- verificaþi ºi eventual reparaþi sobele ºicoºurile de evacuare a fumului ºi gazelorde ardere;

- evitaþi supraîncãlzirea sobelor;- nu instalaþi sobele – cu sau fãrã acumu-

lare de cãldurã – la o distanþã mai micã de0,7 – 1 m faþã de pereþi;

- nu lãsaþi focul nesupravegheat sau îngrija copiilor;

- nu aprindeþi focul cu benzinã sau altelichide uºor inflamabile;

- nu folosiþi lemne care prin lungimea lornu permit închiderea uºii sobei;

- nu lãsaþi în preajma sobelor materialeuºor inflamabile;

- nu lãsaþi la îndemâna copiilor mijloacede aprindere a focului (chibrituri saubrichete);

- nu folosiþi instalaþii electrice impro-vizate;

- nu suprasolicitaþi circuitele electriceutilizând aceeaºi prizã pentru alimentareamai multor aparate electrice cu consummare;

- nu lãsaþi aparatele electrice saudiferite instalaþii de iluminat în funcþiunepe timpul nopþii sau atunci când nu vãaflaþi la domiciliu;

- nu verificaþi cu flacãrã etanºeitateainstalaþiilor de gaze, folosiþi doar spumãde sãpun cu apã;

- nu faceþi nicio modificare la instalaþiilede gaze folosind în acest scop personalneautorizat;

- dacã simþiþi miros de gaze, stingeþitoate focurile, aerisiþi imediat apartamen-tul (casa) ºi anunþaþi distribuitorul degaze.

*Nu ezitaþi sã solicitaþi ajutorul

Inspectoratului pentru situaþii de urgenþãal judeþului Prahova în urmãtoarele situ-aþii:

- producerea unui incendiu;- producerea unui accident rutier soldat

cu victime blocate-încarcerate;- pentru salvarea persoanelor aflate în

pericol la înãlþime, în subsoluri, fântânisau în alte spaþii înguste;

- în alte situaþii în care vieþile ºibunurile dumneavoastrã sau ale altorcetãþeni se aflã în pericol.

NNuu uuiittaaþþii,, nnuummããrruull uunniicc ddee aappeellppee ccaarree ppuutteeþþii ssãã-ll ffoolloossiiþþii îînnaasseemmeenneeaa ssiittuuaaþþiiii eessttee 111122!!

Stelian DRAGNEA

NU VÃ JUCAÞI CU FOCUL!

PPaaggiinnaa 77 NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088

- Este un mare pãcat atitudineaadoptatã de unii mizileni faþã denoul aspect care se prefigureazãîn oraºul nostru, „orbul gãinilor”,aceastã presupusã „afecþiune” aunora, avându-ºi rãdãcinile înignoranþa ºi rãutatea lor.

- Chiar dacã existã suficiente ºisolide argumente care ar puteaexplica unele investiþii atacate darnefinalizate încã, pãrerea meaeste cã de la început ar fi trebuitadoptatã politica „paºilor mã-runþi”.

- Consider cã acea Strategieprivind dezvoltarea Mizilului, do-cument de care vorbeºte domnulprimar în interviul acordat ziaru-lui dumneavoastrã, ar fi trebuitrealizatã ºi adusã la cunoºtinþanoastrã dupã alegerile din 2004,nu acum, la terminarea mandatu-lui sãu.

- Nu-mi vine sã cred! Chiaratâtea obiective a realizat pri-mãria în 2007, câte aþi prezentatîn ultimul numãr al ziarului?Imposibil!

- Chiar dacã pãrerile unora saualtora sunt un pic diferite în pri-vinþa anumitor investiþii, eu tindsã mã bazez totuºi pe onestitateaprimarului ºi a consiliului localcând vorbim de prioritãþi ºi demodul de realizare al lucrãrilor.

- Parafrazând o mult mediatiza-tã zicere, afirm: „Îmi place din ceîn ce mai mult cum aratã oraºulmeu...Pãcat cã este locuit de indi-vizi ranchiunoºi ºi lipsiþi deonoare!”.

- Pentru numele lui Dumnezeu!Încetaþi „culturalizarea forþatã”!Nu vedeþi cã nu aveþi cu cine?

- Datoritã noii clãdiri a Pri-mãriei ºi a modernizãrii (estedrept, încã neterminatã) a centru-lui, aspectul oraºului s-a schimbatîn bine. Deºi poziþia actualã oavantajeazã, nu crede domnul pri-mar cã ar trebui mutatã bibliotecaîn vechea clãdire pe care a camabandonat-o? Actuala clãdire a bi-bliotecii aratã jalnic prin interior.Decât sã consulþi acolo o carte cenu poate fi împrumutatã, mai binete lipseºti, decât sã petreci câtevaore în frigul acela groaznic!

- Prin recenta ei apariþie, Salade sport ar fi trebuit sã devinã oclãdire emblematicã a oraºului, ofacilitate mult-aºteptatã în creareade cluburi ºi echipe de handbal,volei sau baschet, o arenã în careforfota tinerilor ºi a profesorilorde sport sã se facã simþitã maipregnant, dar, personal, am senza-þia cã nu este folositã la adevãrataei capacitate. Nu cumva ne-am pri-copsit cu un lucru pe care nu ºtimcum sã-l administrãm corect?

- În comparaþie cu ceea ce

vedem în fiecare an înainteaînceperii anului ºcolar, la nivelulMizilului, ºcolile ºi grãdiniþelenoastre aratã foarte bine. Sincerefelicitãri directorilor pentru aces-te realizãri ºi o bilã albã pentruimplicarea primãriei în aceastãactivitate!

- Cred cã un factor ce a dus laîntârzierea unor lucrãri este ºilipsa de seriozitate a unor firmede construcþii, ca ºi slaba califi-care a muncitorilor ce fac partedin anumite firme. Domnule pri-mar, nu credeþi sã suntem sufi-cienþi de sãraci pentru a atribuiunele lucrãri unor asemeneafirme? Întocmiþi contracte de exe-cuþie serioase, iar dacã construc-torii nu respectã clauzele contrac-tuale, reziliaþi colaborarea cu ele!

- S-a dus o mare campanie prinpresã ºi televiziune privind faci-litarea accesului persoanelorvârstnice sau cu handicap înclãdirile ce au scãri la intrare, darîn oraºul nostru, cu câtevaexcepþii, acele rampe edificatedoar de ochii lumii nu pot fifolosite de oamenii în putere,darãmite de cei cu dizabilitãþi.

- Urgentaþi pe cât posibil des-chiderea magazinului PLUS, cãne-au mâncat sufletul patroniiãºtia cu preþurile lor umflate, maiales de sãrbãtori!

- Deºi pare o bagatelã, chiardacã se constituie într-un începutmai timid, zonele verzi aleoraºului au început sã arate altfel.Dacã ºi unii dintre noi, dânddovadã de bun simþ ºi spirit civic,nu ar fura sau rupe florile ºi pomiinou plantaþi, totul ar arãta maibine. Apropo, când aveþi de gândsã reîmprospãtaþi pomii din ve-chiul parc?

- Vã rog sã transmiteþi domnu-lui primar sã încerce sã scoatã dinanonimat ºi în acest sens Mizilul,realizând la cele douã principaleintrãri în oraº câte un elementarhitectonic care sã ne reprezinte.Iniþiaþi un concurs pe aceastãtemã!

- Nemulþumirile dumneavoastrãfaþã de modul de comportare alunor angajate ale instituþiei pecare o conduceþi, aºa cum aþi afir-mat în ultimul interviu, cred cãsunt justificate. Chiar dacã sun-tem trataþi cu o politeþe rece, sesimte în atitudinea acestora faþãde noi, oamenii de rând, un greude înghiþit aer de superioritate.De ce? Poate cã unii dintre noisuntem mai titraþi decât doamnelesau domniºoarele cu care suntemnevoiþi sã intrãm câteodatã în con-tact.

- Dacã într-adevãr, aºa cum aþiafirmat în nenumãrate rânduri,doriþi modernizarea oraºului nos-tru, renunþaþi la mãruntele ne-mulþumiri personale ºi concen-traþi-vã forþele pe activitãþile pecare le-aþi început. Acesta estelucrul cel mai important!

- Primãria chiar nu are nicioobligaþie în ceea ce priveºte sta-rea de continuã degradare a sta-dionului oraºului?

- Dacã majoritatea trotuarelorMizilului vor arãta ca cele din cen-tru ºi de pe strada NicolaeBãlcescu este foarte bine. Darstrãzile?

- Cât de cât centrul oraºului a

început sã arate bine, dar cred cãse impune acordarea unei maimari atenþii ºi cãtre celelalte zoneale oraºului ºi în primul rând pe-riferiilor!

- Afirma odatã domnul primarcã are de gând sã construiascã unpatinoar. Ploieºtiul a fãcut-o ºiaratã foarte frumos.

- Toþi cei care, într-o formã saualta, s-au opus edificãrii bisericiidin parc, sã aibã curajul sãrecunoascã cã aceasta aratã foartebine, chiar dacã suntem uneorideranjaþi de zgomotul clopotelor.

- Domnule primar, ar trebui sãfaceþi demersuri pe lângã minis-terul transporturilor în legãturãcu gara. Aratã jalnic aceastãpoartã de intrare în oraº! În unelestaþii de cale feratã s-au începutlucrãri de înãlþare a peroanelor,dar noi încã ne rupem picioarelecând coborâm din vagoane pebolovanii de la terasament!

- Era odatã vorba cã doreaþi sãmarcaþi faptul cã Mizilul este tra-versat de paralela de 450. Aþirenunþat la idee?

- Alocaþi mai mulþi bani bi-bliotecii, sã putem gãsi acolocãrþile de care avem nevoie laºcoalã! Dacã în ziarul dumnea-voastrã recomandaþi unele cãrþipentru a fi citite, de ce nu legãsim ºi la bibliotecã?

- Rezolvaþi odatã pentru tot-deauna problema locurilor de par-care din oraº!

- Dupã ce cã unele trotuarearatã aºa cum aratã, datoritã fap-tului cã unii ºoferi ºi-au statornicitobiceiul de a-ºi parca maºinile peacestea, noi, pietonii, suntemobligaþi sã folosim carosabilul. Dece tolereazã acest lucru Poliþiarutierã?

- Domnule primar, sugeraþi-lecelor de la circulaþie sã-ºi maischimbe locul de pândã, cãcioricum acolo nu se întâmplãnimic, pe când în apropierea tre-cerilor de pietoni este o adevãratãjunglã!

- Dorim ca în fiecare numãr alziarului primãriei sã fim informaþicu privire la stadiul reabilitãrii ter-mice a blocurilor!

- Într-adevãr, au dispãrut oparte din câinii vagabonzi, daraproape imediat apar alþii. Chiarnu sunteþi în stare sã rezolvaþiaceastã problemã?

- A trecut destul timp de cândaþi mutat statuia. Mai aveþi degând s-o îmbrãcaþi în marmurã,aºa cum aþi promis?

- Cât timp va mai dãinui înspatele primãriei ruina lui Ste-jaru?

- Nu consideraþi potrivit sãmontaþi – pe primãrie sau în altloc potrivit – un ceas multi-funcþional, aidoma celui din cen-trul Ploieºtiului?

- Dupã trecerea iernii, lãsaþiorice altã preocupare ºi apucaþi-vãde strãzi, cã ne-am nenorocitmaºinile!

- Este pentru prima oarã cândam vãzut în centrul oraºului unbrad atât de frumos împodobit,chiar dacã era din plastic. Bravo!

- Pentru a împleti utilul cu plã-cutul, vã sugerez înfiinþarea, petimpul verii, a unui cinematografîn aer liber, în centrul oraºului,ecranul urmând a fi montat unde

plantaþi de obicei scena. Acestlucru ar putea deveni benefic ºipentru comerþul stradal, restau-rantele ºi barurile din zonãscoþându-ºi mesele afarã.

- Apreciez ca foarte utilã rea-lizarea unei societãþi de salu-brizare proprie, dotatã corespun-zãtor ºi încadratã cu oamenidestoinici ºi muncitori, darprivind aspectul oraºului acum,dupã aceste ninsori, cred cã s-arimpune ca în dotarea noului servi-ciu sã intre ºi utilaje pentrudeszãpezire ºi cisterne-stropitori.E doar o idee!

- Vã rog sã-i transmiteþi domnu-lui primar rugãmintea mai multorcetãþeni de a interveni pe lângãsocietatea ce administreazã ga-zele pentru ca aceasta sã întoc-meascã ºi sã ne trimitã mairepede factura de platã. Astfel, nuvom mai fi nevoiþi sã ne înghe-suim nici la bãnci, nici la singurulghiºeu al societãþii pentru a neachita factura din teama de a nune fi oprite gazele.

- Apreciez în mod deosebithotãrârea dumneavoastrã princare aþi pus la dispoziþia clubuluide karate sala de sport, deoarececonsider cã rezultatele tinerilorce practicã acest sport ºi care aufãcut cunoscut oraºul nostru meri-ta aceastã favoare.

- În anul 2007, aþi afirmat cãveþi reabilita vechea fântânã arte-zianã din parcul oraºului ºi veþimai realiza încã una în scuarul delângã noua primãrie, dar ambeleafirmaþii au rãmas la stadiul depromisiuni.

- În sfârºit, de câþiva ani, ºi înoraºul nostru se cunoaºte mânaunui edil gospodar, realizãrileacestuia fiind cea mai elocventãdovadã a priceperii sale.

- Vã rog sã-i transmiteþi domnu-lui primar sincerele mele felicitãripentru ceea ce a fãcut pentruMizil, multã sãnãtate ºi succes întoate activitãþile din 2008!

- A fost o întreagã tevaturã înoraº atunci când aþi afirmat cã înValea Dobrii se va construi unincinerator care, printre altele,trebuia sã rezolve problemalocurilor de muncã în oraº. Se vamai realiza vreodatã aceastãinvestiþie sau acum trebuie sãaºteptãm ca aceastã importantãproblemã socialã cu care se con-fruntã oraºul – ºomajul – sã fierezolvatã de promisul parc indus-trial?

- Din datele pe care ni le-aþiprezentat cu diferite ocazii în pu-blicaþia instituþiei pe care oreprezentaþi privind moder-nizarea Casei de Culturã, în acestedificiu s-au bãgat sume impor-tante, iar acest lucru, personal, îlconsider benefic, dar având învedere faptul cã frecvenþa specta-colelor de teatru s-a micºorat iarunele manifestãri au loc în faþaunei sãli aproape goale, mã deter-minã sã întreb dacã s-a meritatacest lucru. Deºi apreciez efor-turile domnului primar în ceea cepriveºte manifestãrile culturale pecare ni le-a oferit, se pare cã seluptã cu morile de vânt.

- În primãvarã, atunci când vaîncepe mult-aºteptata campaniede asfaltare a strãzilor, îi reco-mand domnului primar sã nuneglijeze înlocuirea sau înãlþareabordurilor acelor strãzi, altfel,existã pericolul ca apele pluvialesã afecteze trotuarele ºi curþileoamenilor.

- Vã rog sã-i transmiteþi domnu-lui primar toate urãrile mele debine ºi mult succes în activitãþilepe care le are în vedere pentruanul 2008!

Acest sondaj de opinie,declanºat de redacþia pu-blicaþiei noastre la iniþiati-va domnului primar, nuconþine nicio referire laidentitatea celor care auavut amabilitatea de arãspunde întrebãrii noas-tre „Cum apreciaþi activi-tatea primãriei ºi a con-ducerii sale în anul 2007 ºicare trebuie sã fie, dupãpãrerea dumneavoastrã,activitãþile prioritare aleinstituþiei noastre în2008?”, deoarece nu amavut certitudinea cãmajoritatea persoanelorchestionate pe care nu lecunoºteam ºi-au declinatadevãrata identitate, alþiirãspunzând întrebãriiadresate doar cu condiþiapãstrãrii anonimatului.Totuºi, ºi unora ºi altora lemulþumim pe aceastã calepentru bunãvoinþã!

SSOONNDDAAJJ DDEE OOPPIINNIIEE

PUTEÞI SÃ CREDEÞI!Aveþi probleme cu autoritãþile locale?Vreþi sã-mi semnalaþi un eventual abuz comis de un

funcþionar public al instituþiei?Nu aþi fost tratat cu respectul cuvenit de vreun angajat al

Primãriei?Doriþi sã mã sesizaþi în legãturã cu vreo problemã serioasã,

cu implicaþii deosebite în viaþa oraºului sau a dumneavoas-trã?

Nimic mai simplu!!!Telefonaþi-mi la 250 027 (centrala Primãriei), 250 970 sau

0722 653 808 (telefoanele mele) sau scrieþi-mi pe adresabulevardul Unirii nr. 14 sau aleea Crizantemelor nr. 136,eventual trimiteþi-mi un e-mail la primaria_mizil@idilis.rosau la postalionul_mizilean@yahoo.com ºi în aceeaºi zimesajele dumneavoastrã vor ajunge pe biroul meu.

Nu uitaþi, suntem permanent „În slujba ta, Omule!”.PRIMAR,

Emil PROªCAN

NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 88

În ziua de 18 decembrie, înprezenþa conducerii Primãrieiºi a invitaþilor, plenul Con-siliului Local s-a întrunit într-oºedinþã extraordinarã ce a avutînscrisã pe ordinea de zi un sin-gur punct:

1. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetu-lui local al oraºului Mizil peanul 2007.

Preºedintele de ºedinþã,domnul consilier local DanIacob, a dat cuvântul directoru-lui executiv al instituþiei noas-tre, doamna Daniela Dinu, carea arãtat cã sursele financiareastfel constituite vor fi utilizatepentru acoperirea creditelornecesare atât Primãriei ora-ºului Mizil, cât ºi instituþiilor ºi

serviciilor publice aflate în sub-ordinea Consiliului Local.

Întrunind avizul favorabil alcomisiei buget-finanþe, proiec-tul de hotãrâre a fost aprobat cuunanimitate de voturi.

*Pe data de 9 ianuarie 2008,

în prezenþa conducerii insti-tuþiei noastre ºi a invitaþilor,toþi cei 17 membrii ai Con-siliului Local s-au întrunit într-oºedinþã extraordinarã cu urmã-toarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preluãriicu titlu gratuit a terenului ºiclãdirilor aferente fosteiU.M. 02438 Baba Ana.

Preºedintele de ºedinþã,domnul consilier Constantin

Istrate, a dat cuvântul domnuluiPrimar care, justificând ini-þierea acestui proiect de ho-tãrâre, a arãtat: „În urmaaplicãrii dispoziþiilor Legii nr.10/2001 ºi a altor dispoziþiilegale cu privire la retro-cedarea bunurilor confiscateabuziv de regimul comunist înperioada 6 martie 1945 – 22decembrie 1989, a trebuit sãretrocedãm unele bunuri dinpatrimoniu care s-au aflat înproprietatea publicã sau privatãa oraºului, bunuri care eraustrict necesare realizãrii funcþi-ilor socio-economice ale loca-litãþii.

Întrucât oraºul Mizil se con-fruntã în prezent cu problemesociale deosebite privind pro-

tecþia persoanelor în vârstã, aminiþiat acest proiect de hotãrâreîn perspectiva înfiinþãrii unuiazil de bãtrâni ºi persoane cuhandicap, a unui centru deîngrijire copii ºi a altor stabili-mente de asistenþã socialã pre-vãzute de lege, care, în modcert, îºi vor gãsi utilitatea.

Acordul pe care aºtept sã-ldaþi este mai mult unul de prin-cipiu, pentru ca pe baza acestu-ia sã putem demara obþinereaavizelor necesare”.

Întrunind avizele favorabileale tuturor comisiilor Con-siliului Local, proiectul a fostaprobat cu unanimitate devoturi.

Jr. Daniela GRANCEA

ªªEEDDIINNÞÞEELLEE CCOONNSSIILLIIUULLUUII LLOOCCAALLDE SERVICIU LASTAREACIVILÃ… Cecilia Frusinoiu

CCUULLIISSEELLEE PPRRIIMMÃÃRRIIEEII

„CASÃ DEPIATRÃ ªI

MULTÃDRAGOSTE!”

Vasile Maria – Sefora

Drãgan Gheorghe cu Iuga Anca;Ursaru Florian cu Constantin Claudia –Mariana;Ungheanu Constantin cu PopescuClaudia – Ionela;Angelescu Florin cu Palavescu Mariana –Gianina;Muti Anghel cu Stoica Elena – Coroniþa.

„DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ-N

PACE!”Rãducanu Nina, 75 de aniPredescu Neculai, 86 de aniPetre Elena, 73 de aniRãducanu Dobra, 87 de aniVasilescu Elena, 70 de aniPetcu Constantin, 65 de aniNevreaschi Petru, 57 de aniIlie Tinca, 100 de aniPanait ªtefan, 69 de aniManole Ilie, 68 de aniVoicu Nicolae, 85 de aniAlexandrescu Andreiana, 94 de aniVizireanu Constantin, 59 de aniGhilinþã Dobra, 88 de ani

„BINE AÞIVENIT ÎNLUMEANOASTRÃ!”

FABULÃCum urma sã se aleagã un consiliu în ogradã,Toatã struþo-cãmilimea se trezise dând din coadã.- N-ar fi rãu, sãri gãina ce-ºi clocea ouãle-n coº,Sã cotcodãcim la urne investindu-l pe cocoº!- Ba pe porc! zise purcelul. ªtiþi cã dumnealui, cocoºul,A privit spre rãsãrit ºi-a cântat în mãrul roºu...- Cum, se rãþoi rãþoiul, voi nu vreþi democraþie?Dacã ne conduce porcul va fi tot o porcãrie!- Staþi puþin, scâncii din cuºcã incitatã o potaie,Pentru ce atâta zarvã ºi atâta hãrmãlaie?Dintre noi cred cã dulãul este primu-n bãtãturã,Trage tot la „ham!” sãrmanul, ca ºi-n fosta dictaturã.ªi-n plus are, totdeauna, o opinie subþire,Chiar dacã-l bârfesc mãgarii cã e lãtrãtor din fire!- Nu e bun, necheazã calul, ºtim cu toþii, ºi ne-ajunge,Cã viseazã doar ciolanul unor pulpe „mai în sânge”...

Morala:Rumega, o biatãoaie, întrebareaei prosteascã:- De ce toþi vorsã conducã ºiniciunul sãmunceascã?!

Lucian MÃNÃILESCU

ªi în anul care toc-mai a trecut, gândurileConsiliului Local, aleconducerii Primãriei ºipersonalului ServiciuluiPublic de Asistenþã So-cialã Mizil s-au îndrep-tat cãtre semenii noºtrivitregiþi de soartã ºispre copii, cãutând caprintr-un gest simplu ºiplin de omenie sã aducão razã de bucurie ºisperanþã în ajunul Naº-terii Domnului.

Astfel, pe data de 20decembrie, au fost dis-tribuite 60 de pachetecu alimente, cozonaci ºifructe unor persoane învârstã aflate în evidenþaS.P.A.S. Mizil ºi 35 depachete conþinând jucã-rii, cozonac, suc, dul-ciuri ºi fructe copiilorproveniþi din familiile cudiferite probleme ºi ce-lor internaþi în Poli-clinica oraºului.

GESTURI DE SUFLETMORALA OII

Succesul va fi asigurat,în oricare domeniu al vieþiitale, pe mãsurã ce dezvolþifiecare aspect al caracteruluitãu.

Ascultare vs. ÎncãpãþânareA îndeplini cu bucurie ce-

rinþele ºi dorinþele celor cesunt responsabili pentrumine.

Atenþie vs. NeatenþieA-i acorda unui om

preþuirea cuvenitã, concen-trându-te asupra spuselorsale.

Autocontrol vs. IndulgenþãA-mi respinge dorinþele

greºite ºi a face ceea ce estecorect.

Blândeþe vs. MânieA ceda din drepturile ºi

aºteptãrile mele din dorinþade a-i servi pe ceilalþi.

Bunãtate vs. SeveritateA manifesta respect ºi in-

teres personal faþã de alþii.Cinstire vs Lipsã de respect

A-i respecta pe cei care

conduc datoritã autoritãþilormai înalte pe care ei le repre-zintã.

Compasiune vs. IndiferenþãA investi tot ce este nece-

sar pentru a vindeca rãnilealtora.

Conºtiinciozitate vs. In-consecvenþã

A sãvârºi ceea ce am con-simþit sã sãvârºesc, chiardacã aceasta pretinde sacri-ficii neaºteptate.

Creativitate vs. NeafirmareA aborda o necesitate, o

sarcinã de lucru sau o ideedintr-o nouã perspectivã.

Credinþã vs. ÎndoialãÎncrederea cã faptele care

ºi-au avut înrãdãcinarea într-un caracter bun vor da roa-dele cele mai bune, chiardacã nu pot ºti cum ºi când.

Cumpãtare vs. ExtravaganþãA-mi îngãdui, mie ºi celor-

lalþi, sã cheltuiesc doar atâtcât este necesar.

Curaj vs. Teamã

Încrederea cã ceea ce amde spus sau de fãcut este ade-vãrat, drept ºi just.

Determinare vs. LaºitateA-mi propune sã ating

scopuri potrivite la timpulpotrivit, indiferent de obsta-cole.

Discernãmânt vs. Obtu-zitate

A înþelege cauzele maiadânci ale evenimentelor carese petrec în jurul meu.

Discreþie vs. NaivitateA recunoaºte ºi a evita

cuvinte, acþiuni sau atitudinicare ar putea provoca con-secinþe de nedorit.

Disponibilitate vs. Ego-centrism

A situa pe un plan secundpropriile proiecte ºi prioritãþifaþã de dorinþele celor pecare-i servesc.

Elocvenþã vs. CeartãA cãlãuzi adevãruri vitale

spre obstacolele mentale alecuiva.

Entuziasm vs. ApatieA manifesta bucurie în

efectuarea oricãrei sarcini,dând ce e mai bun din mine.

Fermitate vs. AmânareAbilitatea de a recunoaºte

factorii-cheie ºi de a duce lacapãt decizii dificile.

Flexibilitate vs. RigiditateCapacitatea de a-mi schim-

ba planurile sau ideile înfuncþie de orientarea îndru-mãtorilor mei.

Generozitate vs. ZgârcenieSã-mi dau seama cã sunt

doar un garant a tot ceea ceam ºi sã folosesc orice mijlocîn scopurile cele mai bune.

Hãrnicie vs. LeneA-mi investi timpul ºi ener-

gia pentru a duce la bunsfârºit orice sarcinã încre-dinþatã.

continuare în numãrulurmãtor

CARACTERUL DETERMINÃSUCCESUL!

Dezvoltarea celor 49 de trãsãturi ale caracterului

PPaaggiinnaa 99 NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088

În luna octombrie a anului trecuts-a desfãºurat cea de-a II-a ediþie aForumului Administraþiei Româ-neºti, eveniment la care a fost invitatsã participe ºi domnul EmilProºcan, primarul oraºului Mizil,prezenþã activã în cadrul întrunirilororganizate de Institutul Naþional deAdministraþie.

Recent, pe adresa instituþiei ne-au parvenit urmãtoarele rânduri,care se doresc a fi percepute de citi-torii noºtri ca o esenþã a concluziilorevenimentului menþionat.

*„Cadrul legislativ actual

defineºte principial descen-tralizarea ºi conferã primaruluicinstea statutului de reprezen-tant al cetãþenilor. Pe de altãparte, în fapt, descentralizarea, spunautoritãþile centrale, nu este un scopîn sine, ci un model de îmbunãtãþirea actului administrativ. În aceastãperspectivã, primarul este executan-tul politicilor de îmbunãtãþire a actu-lui administrativ provenite de lanivel central.

Cu alte cuvinte, reprezentanþiiadministraþiei centrale îi spun pri-marului : „Îþi dau competenþe ºiresurse dacã demonstrezi cã le poþigestiona”, dar, în acelaºi timp îl con-siderã pe primar un simplu execu-

tant ºi îi dau sarcini fãrã a-i asiguraresursele pentru rezolvarea lor,acuzându-l ulterior de incompetenþã,pe el ºi pe întregul aparat adminis-trativ al primãriei.

Cum se poate rupe cercul vicios ?Ne punem aceastã întrebare pentrucã noi considerãm cã îmbunãtãþireaactului administrativ se poate face ºicu salarii mai mari la nivel local, ºi cualocarea de resurse pentru compe-tenþele descentralizate, ºi cu stabili-tate legislativã care sã asigure pre-ductibilitatea actului administrativ.

Trebuie creatã, pe cale de con-secinþã, o atitudine comunã a struc-turilor asociative vizavi de problema-tica descentralizãrii. Trebuie ca aso-ciaþiile sã-ºi defineascã ºi negociezeîn interior poziþia ºi apoi sã demon-streze cã sunt un partener real denegociere pentru administraþia cen-tralã. Trebuie gãsite, la nivel de aso-ciaþii, resursele ºi mijloacele pentruo contraofertã la soluþiile pe care ledau aparatele tehnice ale minis-terelor de linie pentru descen-tralizare. Si, cel mai important, estenecesarã continuarea dezbaterii petema descentralizãrii.

Primarii români trebuie sãaibã ºi puterea de a rezolva pro-blemele cetãþenilor, nu doarresponsabilitatea de a o face !”

În atenþia persoanelorautorizate în baza Legii nr.

507/2002 sau Legii nr.300/2004!

Având în vederea actualizareaactivitãþilor din economia naþio-nalã (CAEN) ºi corelarea acestoracu Nomenclatorul de activitãþi uti-lizat de Comunitatea Europeanã,în conformitate cu Ordinul pre-ºedintelui institutului naþional destatisticã nr. 337/20 aprilie 2007,sunteþi obligaþi ca în cel mai scurttimp sã vã prezentaþi la Biroul deadministraþie publicã din cadrulPrimãriei oraºului Mizil cu auto-rizaþia de funcþionare ºi certificat-ul de înregistrare eliberat deRegistrul Comerþului Prahova, învederea preschimbãrii certificatu-lui – urmând sã se facã menþiuneape autorizaþie – ºi eliberãrii unuinou certificat de cãtre OficiulRegistrului Comerþului Prahova.

De asemenea, vã aducem lacunoºtinþã activitãþile interzise afi desfãºurate:

I. ACTIVITÃÞI INTERZISEPENTRU PF, AF, SRL, SNC,

SCS, SCA ºi SA:8422 – Activitãþi de apãrare

naþionalã;9200 – Activitãþi de jocuri de

noroc ºi pariuri;

2013 – Fabricarea altor pro-duse chimice anorganice de bazã;

2051 – Fabricarea explozivilor;2120 – Fabricarea preparatelor

farmaceutice;2446 – Prelucrarea combus-

tibililor nucleari;3812 – Colectarea deºeurilor

periculoase;3822 – Tratarea ºi eliminarea

deºeurilor periculoase;6910 – Activitãþi juridice.

II. ACTIVITÃÞI INTERZISEPENTRU PF, AF, SRL, SNC, SCS

ºi SCA (permise pentru SA):6419 – Activitãþi de interme-

dieri monetare;6611 – Administrarea pieþelor

financiare;6612 – Activitãþi de interme-

diere a tranzacþiilor financiare;6630 – Activitãþi de adminis-

trare a fondurilor;6511 – Activitãþi de asigurare

de viaþã;6512 – Alte activitãþi de asi-

gurãri (exceptând asigurãrile deviaþã);

6520 – Activitãþi de reasigu-rare;

6530 – Activitãþi ale fondurilorde pensii (cu excepþia celor dinsistemul public de asigurãrisociale).

III. ACTIVITÃÞIINTERZISE PENTRU PF ºi

AF:4932 – Transporturi cu taxiuri;4910 – Transporturi interur-

bane de cãlãtori pe calea feratã;4675 – Comerþ cu ridicata al

produselor chimice;4676 – Comerþ cu ridicata al

altor produse intermediare;7490 – Alte activitãþi profesio-

nale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.;8010 – Activitãþi de protecþie ºi

gardã;8020 – Activitãþi de servicii

privind sistemele de securizare;8030 – Activitãþi de investigaþii;5229 – Alte activitãþi anexe

transporturilor;6621 – Activitãþi de evaluare a

riscului de asigurare ºi a pagube-lor;

6622 – Activitãþi ale agenþilor ºibrokerilor de asigurãri;

6629 – Alte activitãþi auxiliareactivitãþilor de asigurãri ºi fonduride pensii;

6420 – Activitãþi ale holdingu-rilor;

6430 – Fonduri mutuale ºi alteentitãþi financiare similare;

6499 – Alte intermedieri finan-ciare n.c.a..

Biroul de administraþie publicã

ANUNÞ IMPORTANT!

PERSOANE FIZICE

Andrei Constantin – 1.005,24 leiArvatu Ion – 1.470, 75 leiAtkinson Marcela – 1.048,32 leiBahica Vasile – 1.064,95 leiBaicu Mãlina – 1.281,95 leiBuruleanu Nicolae – 1.088,89 leiCostache Ghe. – 1.167,92 leiDespan Auarelia – 1.208,52 leiDumitrescu C-tin – 1.369,58 leiDumitrescu C-tin – 1.069,21 leiDuþu Vasile – 1.046,76 leiEne Ana – 1.216,76 leiGhilinþã Dumitru – 1.138,42 leiGîrbea Maria – 1.148,44 leiIvan Stelian – 1.112,10 leiIvancea Stelian – 1.096,24 leiLãzeanu ªtefan – 1.033,30 leiMihai Ion – 1.292,24 leiNeacºu Dumitru – 1.156,16 leiNeagu Aneta – 1.435,56 leiNeagu Petre – 1.021,34 leiNecula ªtefan – 1.198,64 leiPetrache Valentin, Aldea Carmen

– 1.473,11 leiPetrovici Cosmin – 1.373,84 leiPufulete Constantin – 1.175,80 leiRadu Dumitru – 1.284,30 leiRadu Petre – 1.142,69 leiRãducanu Carmen – 1.054,74 lei

Sãndulescu Corneliu – 1.290,02 leiSpãtãrelu Ghe. – 1.287,67 leiSterea Marius – 1.021,76 leiStoica Stan – 1.703,76 leiSuditu Dumitru – 1.720,44 leiTeodorescu C-tin – 1.020,38 leiTica Virgil – 1.026,62 leiTudose Dan – 1.093,10 lei

PERSOANE JURIDICE

S.C. TEHNOMONTAJ CON-STRUCT S.R.L. – 2.320 lei

S.C. DOMNUL MILIARD S.R.L.– 1.296 lei

S.C. MARIUS S.R.L. – 3.570 leiFUNDAÞIA COMPACT – 1.228 leiS.C. NADAV EHAD INVESTIÞII

– 4.791 leiS.C. BODYELEN S.R.L. – 5.281 leiS.C. MAXIMUS GROUP S.R.L. –

1.657 leiS.C. TRACIA PROD S.R.L. –

5.461 leiFUNDAÞIA CRISTIAN – 3.620 leiS.C. UNIVERSAL NDC – 1.124 leiS.C. TRACIA S.R.L. – 1.386 leiS.C. ALBERT THS S.R.L. –

86.786 leiS.C. LAIKA S.R.L. – 6.997 lei

Ec. Silvia PRICOP

SITUAÞIA DEBITORILOR LAIMPOZITE ªI TAXE –

PERSOANE FIZICE ªI JURIDICE– LA 31 DECEMBRIE 2007

Plantele carnivore, denumite ºiinsectivore, constituie o curiozitateîn marea familie a vegetalelor.Învãluite multã vreme în mister,plantele carnivore au stârnit din tot-deauna discuþii aprinse ºi controver-sate, acest fapt datorându-se atâtunor particularitãþi morfo-anatomiceºi fiziologice, cât ºi celor ecologice,particularitãþi care au declanºat înmintea ºi imaginaþia oamenilor celemai felurite ºi nãstruºnice închipuiridespre pericolul pe care acestea l-arprezenta pentru vieþuitoare.

Toate insectivorele sunt însãplante verzi, inofensive ºi capabilesã-ºi sintetizeze hrana ca toate cele-lalte, prin fotosintezã. Spre deose-bire de celelalte plante verzi,plantele carnivore, pentru a seputea dezvolta normal, au nevoi maimari de sãruri azotate, pe care,negãsindu-le în solul unde cresc,cautã sã ºi le procure într-un modoriginal, neobiºnuit în lumea vege-talã, din corpul unor animale mici,mai ales insecte, pe care le prind ºile digerã cu ajutorul unor organe dediferite mãrimi ºi conformaþii, spe-cial adaptate pentru acest lucru.

Pe glob se gãsesc aproximativ400 de specii de plante insectivore,grupate în trei mari categorii, dupãstructura specificã pentru prinsinsecte. Astfel, existã plante insecti-vore cu peri cleioºi, cu valve foliareºi cu urne foliare.

Din prima categorie face partegenul Drosera (roua cerului), cuspeciile Drosera rotundifolia,Drosera anglica, Drosera capensis,Drosera brevifolia, Drosera mon-tana ºi altele, care fixeazã micile

insecte pe frunzele lor prevãzute cuo sumedenie de peri cleioºi, înecân-du-le în acest clei, dupã care acesteasunt digerate.

Din grupa insectivorelor cu valvefoliare face parte genul Dionaea, cumai multe specii care au pe frunzeperiºori foarte sensibili. La atin-gerea acestora de cãtre insecte,periºorii declanºeazã închidereafrunzei ºi prinderea insectei în inte-riorul ei.

Din categoria plantelor insecti-vore cu urne foliare fac partegenurile Sarracenia, Utricularia,Nepenthes ºi altele. Cele aproxima-tiv 40 de specii ale genuluiNepenthes trãiesc prinse pe scoarþacopacilor tropicali, în insuleleOceanului Indian ºi Pacific.Frunzele au peþiolul lãþit pe o anu-mitã porþiune, servind la efectuareafotosintezei, iar limbul este transfor-mat într-o urnã ce prezintã un cãpã-cel. Acesta are rolul de a proteja

deschiderea urnei la apa de ploaiece cade din abundenþã la tropice înanotimpul musonic.

În jurul deschiderii netede aurnei, coloratã foarte atrãgãtor, segãsesc picãturi strãlucitoare de nec-tar care îmbie insectele sã popo-seascã pe marginea capcanei, deunde, alunecã uºor în urnã,nemaiputând scãpa. Inevitabil ur-meazã actul digerãrii insectei, pro-teina animalã fiind descompusã însubstanþe azotate mai simple cu aju-torul enzimelor secretate de glan-dele digestive, care apoi suntabsorbite prin peretele urnei, deunde se repartizeazã în toatã planta.

Plantele insectivore pot trãi caorice plantã verde, producându-ºihrana numai prin procesul de foto-sintezã, dar, în acest caz, ele nuînfloresc ºi nu fructificã, lucru foartefiresc deoarece în aceste procese seconsumã multe substanþe azotate.

Ing. Ionel DUMITRU

SSPPEECCIIAALLIISSTTUULL VVÃÃ RREECCOOMMAANNDDÃÃ::PLANTELE CARNIVORE

Aducem la cunoºtinþa per-soanelor juridice interesate tari-fele practicate de publicaþia noastrãîn vederea inserãrii de anunþuri,publicitate ºi reclamã, astfel:

Anunþuri:- 0,4 lei/cmp – în paginile 1 ºi 12;

- 0,3 lei/cmp – în paginile 2-11.Publicitate ºi reclamã:

- 0,7 lei/cmp – în paginile 1 ºi 12;- 0,6 lei/cmp – în paginile 2-11.ªi în acest an anunþurile de micã

publicitate ale persoanelor fizicesunt gratuite!

Menþionãm cã tarifele prezen-tate sunt aprobate prin HotãrâreaConsiliului Local.

ECOURI

AAAANNNNUUUUNNNNÞÞÞÞ

NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 1100

În baza convenþiilor internaþio-nale, anul în care tocmai am intrat afost declarat: Anul Internaþional alPlanetei Pãmânt (UNESCO), AnulInternaþional al Igienei Mediului(ONU) ºi Anul European alDialogului Intercultural.

Totodatã, oraºele Stavanger(Norvegia) ºi Liverpool (MareaBritanie) au fost declarate capitaleculturale europene, iar în perioada2 – 4 aprilie Bucureºtiul va gãzduisummitul NATO.

...ªi nu în ultimul rând, în perioa-da 7 – 29 iunie va avea loc în Austriaºi Elveþia Campionatul European deFotbal (Hai România!), iar oraºulBeijing, în perioada 8 – 24 august,va gãzdui Jocurile Olimpice de Varã.

*De asemenea, în anul 2008 se

vor împlini:- 15 ani de când România a

devenit membru cu drepturi deplineîn miºcarea francofonã;

- 35 de ani de la prima operaþiepe cord deschis din România;

- 40 de ani de la desfãºurareaprimei ediþii a FestivaluluiInternaþional „Cerbul de Aur”;

- 50 de ani de la apariþia, laBucureºti, sub conducerea lui MihaiBeniuc, a revistei „Luceafãrul”;

- 50 de ani de la desfãºurarea, laBucureºti, a primului Concurs ºiFestival Internaþional „GeorgeEnescu”;

- 75 de ani de la înfiinþarea, prinÎnalt Decret Regal, a ProtecþieiCivile din România;

- 75 de ani de la dizolvarea, decãtre Consiliul de Miniºtri, a organi-zaþiei „Garda de Fier”;

- 80 de ani de la inaugurareaCrucii Eroilor de pe Caraiman;

- 80 de ani de la primele emisiuniradiofonice din România;

- 85 de ani de la votareaConstituþiei României Mari;

- 90 de ani de la UnireaBucovinei, Transilvaniei, Banatului,Criºanei ºi Maramureºului cuRomânia;

- 95 de ani de la constituirea, subpreºedinþia lui Anghel Saligny, aprimei societãþi de navigaþie ma-ritimã din România;

- 95 de ani de la intrarea

României în cel de-Al Doilea RãzboiBalcanic;

- 95 de ani de la înfiinþarea, laBucureºti, a Academiei de ÎnalteStudii Comerciale ºi Industriale;

- 100 de ani de la înfiinþareaSocietãþii Scriitorilor Români;

- 100 de ani de la inaugurarea ofi-cialã a Muzeului de Istorie Naþio-nalã din Bucureºti;

- 100 de ani de la susþinereaprimului examen pentru obþinereapermisului de conducere auto;

- 110 ani de la prezentarea, laSibiu, a primelor proiecþii cine-matografice din România;

- 115 ani de la apariþia, laBucureºti, sub conducerea lui I.L.Caragiale ºi Anton Bacalbaºa, arevistei umoristice „Moftul român”;

- 120 de ani de la inaugurareaAteneului Român;

- 125 de ani de la înfiinþareaSocietãþii Olimpice Române;

- 125 de ani de la inaugurareaPalatului Peleº;

- 130 de ani de la intrarea oficialãîn componenþa României a Do-brogei, Deltei Dunãrii ºi Insuleiªerpilor;

- 130 de ani de la intrarea trium-falã în Bucureºti a armatei românevictorioasã în Rãzboiul de Inde-pendenþã;

- 140 de ani de la înfiinþarea, laBucureºti, a Societãþii FilarmoniceRomâne;

- 145 de ani de la înfiinþarea, laIaºi, a Societãþii literare „Junimea”;

- 145 de ani de la promulgarea, decãtre Al. Ioan Cuza, a Legii secula-rizãrii averilor mãnãstireºti;

- 145 de ani de la apariþia, laBucureºti, a primei reviste umoris-tice, „Aghiuþã”, editatã de cãtreBogdan Petriceicu Hasdeu;

- 160 de ani de la instituirea stea-gului naþional tricolor;

- 160 de ani de la Adunarea de laIslaz – judeþul Romanaþi;

- 235 de ani de la începutulmãsurãtorilor meteorologice instru-mentale în Bucureºti;

- 400 de ani de la ridicareaMãnãstirii Cernica;

- 465 de ani de la prima menþi-une documentarã a oraºuluiBrãila.

EVENIMENTELE IMPORTANTE ALE LUI 2008

continuare din numãrul trecut

Octombrie- La Cotroceni, preºedintele

Traian Bãsescu îi decoreazã pemembrii trupei IRIS cu Ordinul„Meritul Cultural în Grad deCavaler”, pentru cei 30 de ani deactivitate;

- Senatorul Antonie Iorgovan,„pãrintele Constituþiei”, moarerãpus de cancer într-o clinicã par-ticularã din Viena;

- George Emil Palade primeºteOrdinul „Steaua României în Gradde Mare Colan” la sãrbãtorireacelor 150 de ani de la înfiinþareaUniversitãþii de Medicinã ºiFarmacie „Carol Davila”. Absol-vent al acestei universitãþi, Paladeeste singurul român cãruia i s-aatribuit, în 1974, Premiul Nobel;

- Senatorii din Comisia Juridicãaduc o serie de modificãri O.U.G.privind circulaþia pe drumurilepublice, printre cele mai impor-tante modificãrii fiind mãrireavitezei legale cu care se poate cir-cula în oraº – 60 km/h;

- Piesa „Revizorul” de Gogol,în regia lui Horaþiu Mãlãele,primeºte premiul pentru regie ºipentru cel mai bun spectacol încadrul Festivalului Internaþionalde Teatru „Joachim Interfest” dinSerbia;

- Executivul de la Bucureºtiemite o O.U. prin care transpuneîn legislaþia internã DirectivaComisiei Europene 2004/80/CEprivind despãgubirea victimelorinfracþiunilor;

- Învingând reprezentativaOlandei cu 1 – 0, echipa de fotbala României se calificã la TurneulFinal al Campionatului Europeandin 2008, la 8 ani de la ultima per-formanþã de acest fel;

- Pugilistul Lucian Bute devinenoul campion mondial la categoriasupermijlocie, versiunea IBF,dupã victoria prin KO asupracolumbianului Alejandro Berrio,fiind al treilea român – dupãMihai Leu ºi Leonard Doroftei –

campion mondial la box profesio-nist;

- Ne pãrãseºte Nicolae Dobrin –„Prinþul din Trivale” – lãsând unmare gol în lumea fotbalului româ-nesc.

Noiembrie- România se claseazã pe locul 8

la feminin, respectiv 33 la mas-culin, în cadrul CampionatuluiEuropean de ªah din Grecia;

- Pe 3 noiembrie, de ZiuaDebarasãrii Naþionale, româniiaruncã la gunoi doar 600 tonedeºeuri electrice ºi electrocas-nice, adicã 30 de grame pe cap delocuitor;

- Guvernatorul Bãncii Naþionalea României, Mugur Isãrescu,primeºte titlul de Doctor HonorisCausa a Universitãþii de Vest dinTimiºoara, precum ºi titlul deCetãþean de Onoare al Muni-cipiului Timiºoara;

- Doi copii cu malformaþii(cocoaºã) sunt operaþi la Spitalul„Marie Curie” din Bucureºti de oechipã de medici coordonatã deprof. dr. Gheorghe Burnei, carereuºeºte corectarea coloaneifolosind, în premierã în þarã ºi înestul Europei, o nouã metodã:VEPTR;

- România ºi alte 13 state dinEuropa Centralã ºi de Sud-Estintrã într-un program de prevenireºi combatere a abuzului sexualasupra copiilor, campania fiindiniþiatã de ministerul britanic deexterne ºi de Centrul pentruProtecþie On-line Împotriva Ex-ploatãrii Copiilor;

- Pe data de 25 noiembrie sedesfãºoarã alegerile europarla-mentare ºi referendumul în ve-derea adoptãrii sistemului de votuninominal;

- La iniþiativa AsociaþieiOraºelor Mici din Franþa, subpatronajul Comitetului Regiunilorºi al Consiliului European alMunicipalitãþilor ºi Regiunilor,alãturi de colegi din Franþa,Germania, Italia, Spania ºiUngaria, primarul oraºului nostru,

domnul Emil Proºcan, este invitatsã participe – fãcând chiar partedin prezidiu – la prima reuniune aoraºelor mici din Europa, eveni-ment gãzduit în perioada 8 – 9noiembrie de oraºul francezBordeaux.

Decembrie- Peste 700 de personalitãþi din

mediul politic, economic, diplo-matic, militar, cultural ºi acade-mic italian, precum ºi reprezen-tanþi ai diasporei române, par-ticipã la concertul susþinut desoprana Felicia Filip pe 1Decembrie, prilej cu care esteintonat imnul naþional al Românieiºi cel al U.E.;

- Fostul antrenor al echipeinaþionale de gimnasticã a Româ-niei, Octavian Belu, intrã înCartea Recordurilor ca „cel maide succes antrenor din lume”,având în palmares 16 medaliiolimpice de aur ºi un total de 279de medalii obþinute la Campio-natele Mondiale;

- Muzeele judeþene din Buzãuºi Brãila demareazã un proiect învaloare de 1,5 milioane lei princare vor fi reconstituite, în pre-mierã absolutã în localitateaCârlomãneºti, un templu dacic ºicâteva locuinþe din secolele I-IIÎ.H., proiectul fiind realizat cu fon-duri europene;

- Ioan Fiscuteanu (70 de ani),actorul ce a deþinut rolul principaldin filmul „Moartea domnuluiLãzãrescu”, înceteazã din viaþã lasecþia de oncologie a SpitaluluiJudeþean din Tg. Mureº;

- Lotul olimpic al Românieiobþine trei medalii ºi douã menþi-uni la prima ediþie a OlimpiadeiInternaþionale de Astronomie ºiAstrofizicã, desfãºuratã în perioa-da 30 noiembrie – 9 decembrie înThailanda;

- Având în vedere mãsurileluate, românii se pregãtesc sãîntâmpine anul 2008 în liniºte,fãrã petarde ºi pocnitori.

Jr. Nicoleta TUDORACHECornelia Maria TOMA

PRIVIND ÎNAPOI…FÃRÃ MÂNIE!RETROSPECTIVA 2007

Dupã închiderea numãrului spe-cial de Crãciun, am primit laredacþie o scrisoare al cãrei expedi-tor era Iancu Ana, strada Teilor bl.11A sc. B ap. 40.

Deºi evenimentul oglindit în rân-durile ce ne-au fost adresate trecusecam de multiºor, pentru frumuseþeaºi ingenuitatea acestora am hotãrâtsã reproducem epistola primitã înforma ei originalã.

„Maicã Þarã, la mulþi ani!Ziua Naþionalã a României – 1

Decembrie 2007 – nu a rãmas fãrãecou în inimile învãþãceilor ªcoliinr. 1 Mizil nici în acest an.

Dupã expozeul domnului învãþã-tor Iancu Niculae, un grup deºcolari de la clasa a IV-a B, împre-unã cu colegii de la clasa a IV-a A, aprezentat tuturor spectatorilormomente artistice pe mãsuracunoºtinþelor acumulate, pe mãsura

vârstei ºi a capacitãþii lor de a trans-mite mesaje ºi emoþii pozitive.

Au fost evocate personalitãþiistorice ca: Decebal, Mircea, ªte-fan,Mihai Viteazul, Cuza Vodã...

A fost deafinitã metaforic patria:grãdinã, cãmin, primãvara visurilorfrumoase de copil...

Din lecþiile de istorie copiii auaflat cã „Nu ne-a adus o batere devânt” pe acest pãmânt, cã-„nfipteavem – cum codrii verzi de brazi/Încremene de munte – rãdãcini”, cãvom sta între Dunãre, Mare,Carpaþi „Cât soarele o sã rãsarã/ªicât o sã rãsarã luna”...

Micii artiºti au afirmat la aceastãfestivitate cã „Avem trecut, avemprezent ºi suntem/Rãspunzãtori de-al þãrii viitor”.

Lor li s-au alãturat ºi câþiva recita-tori de la clasa a II-a B.

Prin tot ce am întreprins/între-

prind, am dorit/doresc sã convingºcolarii sã atingã cu „freamãtulmâinii”, „flacãra minþii”, „sângeleinimii”, implicit cu „iubire de þarã”,„tot ce miºcã: râul,ramul”...

Mã preocupã formarea unorconºtiinþe, a unor conduite pemãsura þãrii de eroi, „Cu ºes în caremaci s-aprind/ªi creºte pâine dinþãrânã”, pe mãsura þãrii de „peSiret,/Unde-nfloratã e altiþa,/Undetot neamul e poet/Purtând în sufletMIORIÞA”.

„Hai sã-ntindem hora mare,Mai aici ºi mai colea,Mai aproape de hotare,În toatã România” dodoloaþã – au

intonat participanþiiAnimatoare:Mãchiþã Alina (cls. A II-a B),

Petrache Ileana (cls. A IV-a B) ºiIancu Ana (cls. A IV-a A)”.

Bravo, copii!

REVENIM CU ÎNCÂNTAREPotrivit art. 114, alin 21 din O.G.

nr. 92/2003 privind Codul de proce-durã fiscalã, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare,de la 1 ianuarie 2008, debitoriivor efectua plata impozitelor,taxelor, contribuþiilor ºi a altorsume datorate bugetului generalconsolidat, prevãzute prin ordin alpreºedintelui Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã, într-un contunic, prin utilizarea unui ordin deplatã pentru Trezoreria Statului –

pentru obligaþiile datorate bugetuluide stat ºi a unui ordin de platã pen-tru Trezoreria Statului – pentrucelelalte obligaþii de platã la buge-tele asigurãrilor sociale ºi fondurilorspeciale.

Bazã: Ordinul preºedinteluiAgenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã nr. 1294 din 10 septembrie2007.

Administraþia FinanþelorPublice a oraºului Mizil

ÎN ATENÞIA CONTRIBUABILILOR!

- Pierdut legitimaþie de serviciupentru accesul în întreprinderepe numele ªTEFAN OPREA. Odeclar nulã.- Vând un pogon de teren arabilsituat în comuna Vadu Sãpat.Relaþii la telefonul 0730 738 570.

MICA PUBLICITATE

PPaaggiinnaa 1111 NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088

HHÃÃLLÃÃDDUUIINNDD ÎÎNN PPAARRAADDIISS

Modelul palatului prinþesei din fil-mul Frumoasa din pãdurea adormitãaparþinând lui Walt Disney, castelulNeuschwanstein, cocoþat deasupralacului Alpsee ºi a defileului râuluiPollak din Alpii Bavarezi, este ununicat din punct de vedere stilistic înEuropa, detaºându-se net faþã de ori-care altã construcþie similarã dinEvul Mediu, fiind considerat „unuriaº decor teatral”.

Conceput ºi construit de regele

Ludwig II între anii 1869 ºi 1886,acest edificiu este visul din copilãrieal unui om, devenit realitate datoritãaverii sale nelimitate.

Familia viitorului rege îºi petre-cea verile la Hohenschwangau, reºe-dinþa ancestralã a grofilor deSchwangau, pe care tatãl lui Ludwig,Maximilian II, o cumpãrase în 1833.Personaj oarecum romantic, Maxi-milian nu a angajat un arhitect pen-tru a întocmi planurile restaurãrii

castelului, ci un scenograf, cerându-i ca pereþii sã fie pictaþi cu scene dinfelurite poveºti, mai ales aceea a luiLohengrin, cavalerul cu lebãda,despre care se spunea cã ar fi trãit înacest palat. Astfel, nu-i de mirare cãîn 1861, atunci când fiul sãu a ascul-tat pentru prima oarã Lohengrin, afost literalmente copleºit, rugându-ºi tatãl sã-i cearã compozitoruluiRichard Wagner sã repunã opera înscenã numai pentru el, acestmoment constituind începutul uneirelaþii ce a durat tot restul vieþii luiLudwig.

Dupã ce Maximilian a murit,Ludwig II, noul rege al Bavariei ladoar 18 ani, ºi-a pierdut repedeinteresul pentru politicã, devenindchiar excentric, chemându-l ºiinstalându-l pe Wagner într-o vilã dinMunchen.

Deºi nu avea înclinaþii muzicale,el a oferit bani, sfaturi ºi inspiraþiemarelui compozitor, iar acesta a datîn schimb o tentã de real lumii de visîn care tânãrul rege prefera sã trã-iascã. Se afirmã cã ceea ce l-a atraspe Ludwig spre muzica lui Wagner astârnit ºi dorinþa sa de a construipalate fabuloase, locuri unde îiputeau fi întruchipate visele saleromantice, aºa fiind explicatã ºi edi-ficarea celor trei castele – Neusch-wanstein, Herrenchiemsee ºi Lin-derhof – primul fiind ºi cel mai fastu-os.

Urmând tradiþia tatãlui sãu,Ludwig l-a angajat pe Christian Jank,

scenograf la Teatrul Curþii, sãproiecteze exteriorul castelului.Acesta i-a prezentat regelui niºteschiþe fantastice – de fapt decoruriale operelor lui Wagner Lohengrin,Tannhauser ºi Parsifal – dupã care oarmatã de pictori ºi meºteºugari i-aumaterializat visurile.

Planurile pentru Palas – corpulprincipal al castelului – conceputiniþial ca o fortãreaþã goticã pe treiniveluri, au fost permanent modifi-cate, pânã ce acesta a devenit con-strucþia romanticã pe care Ludwig aconsiderat-o cea mai apropiatã delegenda lui Lohengrin, sursa deinspiraþie pentru curte fiind decorulcare reprezenta curtea casteluluidin Antwerpen în actul II al operei.

Sursele de inspiraþie pentru SalaCântãreþilor – o incintã bogat orna-mentatã, în care au loc ºi azi, înfiecare septembrie, concerte Wag-ner – au fost operele Tannhauser ºiulterior Parsifal. O altã excentrici-tate a lui Ludwig a fost ºi creareaunei spectaculoase „grote a luiVenus” la Neuschwansteun, dar,negãsindu-se un loc potrivit, acesta atrebuit sã se mulþumeascã doar cu oversiune de interior la scarã redusã,dotatã însã cu o cascadã ºi o lunãartificialã.

Îmbãtrânind, regele a început sãse identifice cu Parsifal, tatãl luiLohengrin, un cavaler al MeseiRotunde cãruia i s-a arãtat SfântulGraal. Desenele lui Ludwig pentruSala Sfântului Pocal au fost

reprezentate în Sala Tronului de laNeuschwanstein, incintã dominatãde un ºir de trepte din marmurãalbã, care duc la o estradã goalã pecare, în mod ciudat, nu s-a aflat nicio-datã un tron.

Ludwig n-a fãcut niciodatãeconomie la bani pentru a-ºi realizafanteziile, la toate construcþiile rea-lizate de el a angajat cei mai bunimeºteºugari, pictori, sculptori ºi cio-plitori în lemn, edificator fiind amã-nuntul cã numai pentru dormitorulsãu din acest castel (sculptat înîntregime în lemn) au muncit 14tâmplari timp de patru ani ºi jumã-tate. Proiectele sale au secãtuit vis-teria regatului, fãcându-l sã-ºi negli-jeze îndatoririle oficiale. Miniºtriisãi, sastisiþi de comportamentul luitot mai excentric (începuse sãumble în miez de noapte într-o sanieauritã, iar odatã ºi-a poftit calul sã iamasa cu el), chiar în somptuosul sãudormitor din castel l-au declarat ofi-cial nebun – fiind bãnuit ºi de homo-sexualitate – ºi l-au închis în castelulBerg de pe lacul Starnberg, trei zilemai târziu trupul sãu ºi al mediculuifiind gãsite plutind pe lac.

Cândva, Ludwig îi scria luiWagner: „Dupã ce noi doi vom fi demult morþi, opera noastrã va rãmâneca un exemplu strãlucit pentru pos-teritatea îndepãrtatã”, iar semeaþatrãinicie a castelului Neusch-wanstein este dovada spectaculoasãa adevãrului vorbelor sale.

Castelul Neuschwanstein – magie devenitã realitate

„Eu sunt copilul. Tu þii înmâinile tale, destinul meu.Dã-mi, te rog, acele lucruricare sã mã îndrepte sprefericire. Educã-mã, te rog,ca sã pot fii o binecu-vântare pentru lume!”din „Childs Appels”

Nu-i timp de rãgaz pentru zidi-rea sãnãtoasã a caracteruluimicuþului ºcolar. A ºti sã nepurtãm ca oamenii cât trãimprintre oameni, a purta în vorbãºi în faptã omenia, corecti-tudinea ºi înþelegerea pentruoameni sunt obiºnuinþe ce seînvaþã în familie, în ºcoalã, însocietate. Faptele fac pe om, om.Oamenii au nevoie de oameni.Numai de murit se moare singur,cât trãim, trãim umãr lângãumãr.

Înþelesul cuvântului „omenie”îºi amplificã ecoul pânã întainiþele inimii umane, cuprin-zând întreaga sensibilitate ºiînþelegere a omului. Omeniaeste o virtute ce caracterizeazãsufletele alese, „este o fru-museþe pe care o percepi direct

cu sufletul”. Este demnitateacare-l înnobileazã ºi-l împo-dobeºte pe om, este contopireacalitãþilor umane. Este o flacãrãpãtimaºã ce dã aripi ideilor, cãl-durã inimii, fructificarea exis-tenþei.

„Ce bine-i stã omului cândeste ºi rãmâne Om!” Poate deaceea, celor care se ridicã lacotele cele mai înalte de omenieli se spune „un om adevãrat”.Noi, cei mari, suntem grãdinariiunor flori cãrora trebuie sã ledãruim, la ceasul ºi la timpul pre-cis, apa necesarã, soarele nece-sar, care înseamnã precepte deconduitã ºi idealuri de viaþã.

Se spune îndeobºte cã da-rurile oferite de copii, odatã cutrecerea timpului, se transformãîn nestemate. „Nu eºti sãrac!Gândeºte-te, câþi sunt în urmata!” au fost cuvintele-imbold ceau provocat pe elevii claselor aII-a A ºi a III-a B de la ªcoala nr.1 Mizil, sã ofere cadouricolegilor romi de la ªcoala „Sf.Nicolae”. Mesageri ai nobleþei,copii cu suflet de înger cãroraLumina Naºterii Domnului le-acoborât în suflete, micii ºcolariau pus pariu cu normalitatea ºi

cu senzaþionalul obiºnuitului ºiau dãruit colegilor ce au crezutcã poate bucura un suflet decopil.

Înþelepciunea popularã spunecã fiecare copil vine pe lume cuo pâine sub braþ. De aceastãdatã, copiii au sosit cu sacoºepline cu dulciuri, articole deîmbrãcãminte, jucãrii. Nu audorit realizarea unui cliºeu, aunui trucaj de prost-gust. A fostun gând ºi o realizare, clipe deînþelegere a omeniei, un compor-tament de copii ce-ºi dorescspãlarea de unele zguri care leînvelesc sufletele nevinovate. Aufost clipe luminoase ce-au fostfurate din suma griurilor vieþii.

Vizita neanunþatã trebuie pri-vitã ca o salvare, ca o speranþã cãundeva ºi cândva, poate, arputea fi o lume mai bunã. O micãchirurgie a mentalitãþilor ce, cusiguranþã, au bucurat pe Pãs-torul cel Bun, o însumare de gân-duri ºi fapte lãudabile ce pot fiadunate într-un mãnunchi ca osimbolicã rugãciune închinatãMarelui Creator.

Primi paºi spre „oameni ade-vãraþi”.

ªtefan Stoicescu

DDIINN UULLTTIIMMAA BBAANNCCÃÃ!!LECÞIA DE OMENIE

Pe data de 10 ianuarie 2008, la88 de ani, sir Edmund Hillary,pãmânteanul care a cutezat sã seapropie cât mai mult de cer, s-ahotãrât sã plece sã-ºi regãseascãpartenerul – ºerpaºul TenzingNorgay – cu care, la 29 mai 1953,au cucerit pentru prima oarãEverestul.

În anul 2003, la 50 de ani de lacucerirea acestuia, sir Ed declara:„Chiar din dimineaþa zilei de 29mai 1953, atunci când Tenzing ºicu mine am devenit primii alpiniºticare au pãºit pe vârful munteluiEverest, am fost considerat unerou al aventurii. Adevãrul este cãsunt doar un neozeelandez simplu,cãruia viaþa i-a pus în faþã

numeroase încercãri.De fapt, uitându-mã în urmã,

dupã 50 de ani, atingerea vârfuluiEverestului pare, din mai multepuncte de vedere, mai puþinimportantã decât alþi paºi pe care i-am fãcut în acest timp – paºimeniþi sã îmbunãtãþeascã vieþileprietenilor mei, ºerpaºii din Nepal,ºi sã protejeze cultura ºi fru-museþea din Himalaya”.

Acum, reîntâlnindu-se în ceruri,probabil cã deapãnã memorabileleclipe care i-au fãcut celebri, lãsând,de-a pururi, nedezlegatã enigma:„Care din ei a atins primul vâr-ful?”...Dar mai conteazã oare?

Odihniþi-vã-n pace!

UULLTTIIMMAA EESSCCAALLAADDÃÄ- De ce aþi dorit sã escaladaþi Everestul?- Pentru cã existã!”

Nu credeam sã-nvãþ a muri vrodatã;Pururi tânãr, înfãºurat în manta-mi,Ochii mei nãlþam visãtori la steaua

Singurãtãþii.

Când deodatã tu rãsãriºi în cale-mi,Suferinþã tu, dureros de dulce...Pân-în fund bãui voluptatea morþii

Nendurãtoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toate

Apele mãrii.

De-al meu propriu vis, mistuit mã vaiet, Pe-al meu propriu rug, mã topesc în flãcãri...Pot sã mai renviu luminos din el ca

Pasãrea Phoenix?

Piarã-mi ochii tulburãtori din cale,Vino iar în sân, nepãsare tristã;Ca sã pot muri liniºtit, pe mine

Mie redã-mã!

Mihai Eminescu

TRECUTE UMBRE…NEMURITOARE URME...

CITIÞI:

- ORBITOR. ARIPA DREAPTÃde Mircea Cãrtãrescu

- MÃ NUMESC ROªU de OrhanPamuk

- ISTORIA URATULUI de Um-berto Eco

- LUMINARE de Ioan Lãcustã- SPIONUL LUI DUMNEZEU de

Juan Gomez – Jurado - ÎMPÃRATUL MUªTELOR de

William Golding- CONVORBIRI CU OCTAVIAN

PALER de Daniel – Cristea Enache- VERSETELE SATANICE de

Salman Rushdie- MOBILUL de Stephen King- NOAPTEA LUI IUDA de Dan

Stanca

ASCULTAÞI

- UNEXPECTED - Lumidee- THE REMINDER - Feist- CEI CE VOR FI - Iris- BEAUTY & CRIME – Suzanne

Vega- THE BEST OF – Van Morrison- K TINNE – Fly Project- TURN IT ON AGAIN - Genesis- SNAKES & ARROWS - Rush- MASTER OF TRANCE - Compi-

laþie- DREAMS – Jean Francois Maljean

VIZIONAÞI:

- ASASINAREA LUI JESSEJAMES DE CÃTRE LAªULROBERT FORD cu Brad Pitt ºi CaseyAfflek

- COMOARA NATIONALÃ: CAR-TEA SECRETELOR cu Nicolas Cage,Jon Voight ºi Helen Mirren

- MICHAEL CLAYTON cu GeorgeClooney ºi Sydney Pollack

- AMERICAN GANGSTER cu Den-zel Washington ºi Russell Crowe

- ELISABETH: EPOCA DE AURcu Cate Blanchett ºi Geoffrey Rush

- LEII MOR PENTRU MIEI cuRobert Redford, Tom Cruise ºi MerylStreep

- ASTERISC LA JOCURILE O-LIMPICE cu Gerard Depardieu ºiAlain Delon

- IRINA PALM cu Marianne Faith-full ºi Miki Manolovic

- LEGENDA VIE cu Will Smith ºiAlicae Braga

- MOLIERE cu Romain Duris ºi Fa-brice Luchini

CCCCOOOOLLLLEEEEGGGGIIIIUUUULLLL DDDDIIIIRRRREEEECCCCTTTTOOOORRRR::::Primar

EEMMIILL PPRROOªªCCAANNViceprimar

GHEORGHE BREZEANU

ADRESA PRIMÃRIEI:

B-dul Unirii nr. 14MIZIL,

jud. PrahovaCod poºtal: 105 800

Telefoane: 0244 250 0270244 250 008

Fax: 0244 251 120

e-mail: primãria_mizil@idilis.ro

REDACÞIA:

ªtefan AVRAMESCUGabriela NEGOIÞÃ

Adresa redacþiei:Aleea Crizantemelor nr. 136

Tel. Fax: 0244 252 722

e-mail:postalionul_mizilean@yahoo.com

TEHNOREDACTARE:Adriana ªTEFÃNESCU

e-mail: adyzest@yahoo.comTIPÃRIT LA:

Editura-tipografia PREMIERPloieºti

Telefon/fax: 0244 519 966e-mail: tipopremier@upcnet.ro

ISSN 1584-6903

- Cautã sã arãþi cã eºti opersoanã foarte importan-tã.

- Cautã sã fii vãzut încompania unor oamenifoarte importanþi.

- Vorbeºte cu autori-tate, chiar dacã spui bana-litãþi.

- Nu te lãsa atras în dis-cuþii contradictorii.

- Dacã îþi pãstrezi cal-mul când toþi ceilalþi ºi l-aupierdut, înseamnã cã nu aiînþeles problema.

- Pentru a cunoaºte per-formanþele unui agregat,înmulþeºte cu 0,5 datelefurnizate de producãtor,respectiv cu 0,25 pe celeoferite de reprezentanþã.

- Este imposibil sã pro-duci ceva rezistent laprostie, pentru cã proºtiisunt foarte inventivi.

- Ca sã studiezi cât maibine o problemã, încearcãmai întâi s-o înþelegi.

- Nu crede în miracole;bazeazã-te pe ele.

- Când întrebãrile stu-denþilor primesc rãspun-surile profesorilor, ºtiinþase explicã.

- Progresul constã în

înlocuirea unei teoriigreºite nu cu una ade-vãratã, ci cu una mai puþingreºitã.

- Toate marile desco-periri au fost fãcute dingreºealã. Cu cât fondurilealocate unei cercetãri suntmai mari, cu atât mai multtimp va lua comiterea uneigreºeli.

- Orice problemã maimare conþine una mai mã-runtã, de care depinde re-zolvarea problemei mari.

- Soluþionarea uneiprobleme schimbã naturaproblemei.

- Dupã cercetãri de lab-orator atente ºi migãloase,þi se va spune cã ai primito probã de analizã greºitã.

LEGILE LUI MURPHY

NNUU UUIITTAAÞÞII!!

ODÃ

- în Anglia sec. XV-XVIIse credea cã roºul reducefebra? Pacienþii spitalelorerau îmbrãcaþi în cãmãºi denoapte roºii care ar fi tre-buit sã grãbeascã însãnã-toºirea acestora.

- japonezii ºi-au pregãtitinvazia din 1942 în Malayaºi Singapore timp de 10ani, infiltrându-se în regi-uni ca fotografi, negustorisau proprietari de bor-deluri, fotografiind ºi car-tografiind peisajul în sco-puri strategice?

- Anwar Sadat, fostul pre-ºedinte al Egiptului, avea osoacrã englezoaicã, nemul-þumitã de alegerea fiiceisale pânã când a descoperitcã avea o pasiune comunãcu ginerele sãu: romanelelui Dickens?

- la 16 ani, Greta Garbo arefuzat primul ei rol într-unfilm artistic, motivând cãnu putea sã se învoiascã dela lucru, pe vremea aceeafiind vânzãtoare de pãlãriiîntr-un magazin universal?

- Ramses II – numit afec-tuos de supuºi Sese – a fosttatãl a peste 100 de copiifãcuþi cu reginele sale ºi

femeile numerosului ha-rem?

- pentru un rãzboinicsamurai onoarea era maiimportantã decât viaþa?Samuraii dezonoraþi sauînvinºi în luptã trebuiau sãse sinucidã prin harachiri,un ritual care dura ore sauchiar zile, obicei pãstratpânã la sfârºitul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial.

- Winston Churchill a sta-tornicit folosirea termenu-lui de „quisling” pentru a-idenumi pe trãdãtori? El aspus cã „acesta este uncuvânt nou care va exprimadispreþul omenirii”.

- pe toatã perioadaRevoluþiei Culturale dinChina, filosofia conþinutãde „Cãrticica Roºie” a pre-ºedintelui Mao i-a cãlãuzitpe tinerii soldaþi însãrci-naþi cu epurarea funcþio-narilor ºi intelectualilor?

- coada lungã de pãr pecare o purtau chinezii dinsec. XVII nu era o modãtradiþionalã chinezã?

Ea le-a fost impusã deconducãtorii Quing saumanciurieni.

CUM DE N-AM ªTIUT CÃ…

NNrr.. 4422 // IIaannuuaarriiee 22000088 PPaaggiinnaa 1122

(în metru antic)

La Casa de Culturã au fost reluate cursurile de ºah!Antrenamentele se desfãºoarã în zilele de marþi,

miercuri ºi joi, în intervalul 09 – 12, precum ºi întreorele 14 ºi 17, sub conducerea

maestrului internaþional Barbu Nicolai.Aviz amatorilor!

*Tot la Casa de Culturã, începând cu 15 ianuarie, au

început înscrierile pentru formaþia de dansuri populare.

Repetiþiile vor avea loc în zilele de luni, marþi ºi joi, înintervalul 10 – 12 (pentru elevii de la ºcolile cu clase-le I-VIII) ºi în intervalul 14 – 16 (pentru elevii de liceu).

Vã aºteptãm!

VVÃÃ RREECCOOMMAANNDDÃÃMM SSÃÃ……