Orhidee Ex: Cattleya (C.labiata) Plante epifite,cu pseudobulbi alungiti,terminate in partea superioara cu 1-2 frunze mai mari, coriacee si de culoare verde deschis sau verde oliv.Florile au labelumul liber sau sudat la baza, care apare la locul de prindere al frunzelor, acestea sunt mari, colorate in mov, galben sau alb. Cymbidium Una dintre cele mai cultivate orhidee din tara noastra datorita frumusetii florilor dar si datorita faptului ca are o perioada de pastrare de cca 2-3 sapt pe planta.Frunze persistente, radacini carnoase.Din pseudobulbi apar inflorescentele lungi de 100-120 cm cu pana la 30 de flori dispuse in spic. Dendrobium Plante epifite cu rizom mic din care in fiecare an cresc noi pseudobulbi si noi radacini.Frunzele sunt plate sau cilindrice, coriacee, persistente sau caducei.Prezinta flori solitare sau dispuse in inflorescenta cu labelumul intreb sau trilobat. Multe dintre orideele cultivate in apartamet sunt epifite(orhidee ce traiesc in scorburile arborilor sau pe arbori).Litofite sunt cele care traiesc pe roci stanci. Orhideele din regiunile temperate sunt in general terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a plantelor). Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care traieste in Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei Cypripeidum calceolus. Orhideele sunt dorite in apartamente pentru florile lor rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate de culori: albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci orhideele se incadreaza in grupul plantelor de apartament decorative prin flori.Unele flori sunt dungate, sau au pete de culoare.Florile pot trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de specie. Frunzele sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze frumoase cu diverse marmoratii. Multe dintre orhidee au miros, unele emana miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute: de lamaie, portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos. Vanilia este extrasa din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla planifolia.Orhidee originara din Mexic.Intrucat cele mai multe orhidee cultivate in apartament sunt specii EPIFITE vom preventa conditiile necesare pentru cresterea si dezvoltarea acestora: Lumina:Unul din factorii determinanti in inflorire alaturi de fertilizare este lumina. Orhiheele ce nu beneficiaza de lumina suficienta; nu vor inflori, acestea cresc si par sanatoase dar in lipsa luminii nu vor inflorii. Cel mai bun loc de crestere a orhideelor sunt pervazele. O fereastra cu expozitie sudica este locul ideal pentru niste rezultate optime, fereastra cu expozitie vestica poate fi urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul geamului nu furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate suplimenta cu lumina artificiala. Pentru o propagare optima a luminii, se recomanda stergerea regulata a geamurilor si de asemenea stergerea frunzelor orhideelor de praf.Planta este cea care ne arata cel mai bine daca lumina este sau nu corespunzatoare, astfel daca orhideele nu infloresc (primavara odata cu marirea intensitatii luminii si a duretei acesteia ziua mai lunga), prima cauza la care trebuie sa te gandesti este lumina. La orhideele care nu au lumina suficienta, frunzele vor avea o culoare verde inchis, iar la orhideele care beneficiaza de lumina suficienta frunzele sunt de un verde deschis Atentie!nu scoateti orhideele direct la soare au nevoie de lumina dar nu de lumina directa. Arsura luminii solare pe frunze se poate observa sub forma unor pete negre pe frunze sau frunze ingalbenite. Temperatura Temperatura este un element de baza in inflorirea orhideelor Orhideele crescute in apartament, trebuiesc pozitionate pe un pervaz unde exista variatii de temperatura, aceste variatii vor induce inflorirea

Apa si Udatul Apa excesiva udatul excesiv este principalul factor care conduce la moartea orhideelor. Cele mai multe varietati de orhidee prefera o perioada de uscaciune intre doua perioade de umiditate. In cazul orhideelor se ia ghiveciul si se uda cu apa la temperatura camerei apa de chiuveta statuta 24 ore-sau cea mai buna este apa de ploaie. I. Exista mai multe metode de a determina cand o planta are nevoie de apa 1. Se introduce un deget in interiorul ghiveciului 2-3 cm, daca solul este uscat, planta are nevoie de apa, daca solul este umed mai asteptam cateva zile inainte de urmatoarea udare; 2. Se observa vasul transparent cu orhideea (un vas transparent-pe care se vede umiditatea-condens pe pereti) dupa ce udam avem condens pana in partea de sus, dupa o saptamana acesta scade spre fundul ghiveciului (un moment bun de udat orhideea). Atentie!!! Orhideele se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile intre udari (in functie de temperatura si umiditatea din ambientala). Daca acest interval este neglijat, exista riscul ca radacinile sa izi piarda turgescenta (se zbarcesc si se inmoaie-devin sensibile la putregaiuri), acest proces din pacate este ireversibil (chiar daca udam radacinile afectate nu isi mai revin in totalitate). II. Metode de udat: 1. Apa de udat se toarna pana cand aceasta curge pe partea cealalta a vasului (apa ce s-a adunat in farfurioara se arunca, nu lasam orhideea cu apa in farfurioara); 2. O alta metoda presupune imersia (scufundarea intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile din fundul ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa ghiveciul in imersie in apa 10-15 minute, Atentie !!!imersia se face astfel incat apa sa ramana strict in zona radacinilor) ghiveciului cu orhidee in apa de udat, dupa imersie se lasa ghiveciul pana ce se scurge toata apa in exces intr-o farfurioara Atentie !!!apa stransa se arunca Atentie !!! Daca planta este udata cu apa mai rece de 10C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la temperatura camerei. Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri mari si numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se scurga bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca. Umiditatea Orhideele iubesc umiditatea Fertilizarea Cel mai bine este sa aplicam fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in crestere. Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce fertilizarea. Se renunta la fertilizare cand planta intra in perioada de repaus iarna. Dupa o perioada in care orhideea a fost fertilizata saptamanal sau la doua saptamani (lunile martie-octombrie) se recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna doar cu apa fara fertilizanti pentru a preintampina o eventuala fertilizare in exces ce poate dauna plantei. Atentie !!Nu fertilizati orhideele imediat dupa ce ati schimbat pamantul (substratul), intrucat substratul din comert de obicei contine si adaus de ingrasaminte. Substratul si vasul de cultura Multe orhidee prefera ca substratun amestec de scoarta de copac, lemn de feriga, pluta, turba, carbune si nisip. Puteti folosi amestecuri gata preparate pentru orhidee din comert (ex. de la Compo), sau folositi numai scoarta de copac simpla Transplantareaschimbarea vasului si pamantului ar trebui facuta la 2-4 ani (preferabil intr-un ghiveci mai mare de 1900-2000 ml), dar unele varietati nu necesita transplantarea. Momentul transplantarii este foarte important deoarece daca nu se face la momentul potrivit plantele nu vor inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie facute intre lunile februarie si august. In aceasta perioada orhideea are cresteri noi si produce noi radacini

Cand se face transplantarea, se va curata ghiveciul si radacinile se vor clati cu apa calduta. Inainte de asezarea in ghiveci se vor taia toate radacinile moarte, frunzele ingalbenite, tulpinile fara flori si bulbii putreziti Orhideea se va replanta in ghiveci la aceeasi inaltime la care a fost plantata anterior. Pentru evitarea raspandirii bolilor si daunatorilor, se recomanda a nu se folosi pamantul de la o planta la alta. Daca orhideea a avut multe radacini putrezite (moi, macerate) este bine aca acestea sa fie indepartate in totalitate, iar prima udare sa se faca cu o solutie de fungicid (Topsin) Inflorirea Orhideele infloresc de mai multe ori intr-un an. Inflorirea se realizeaza prin emiterea de tije florale (vezi Fig. 4), care in varf formeaza o multime de flori. Odata ce inflorirea s-a terminat sau este la final, tija florala se taie de la subsuara unei frunze (vezi Fig. 3), (Atentie; putem pastra tija florala mai mult timp daca dorim inmultirea orhideelor; este posibil sa apara noi pui). La scurt timp dupa ce taiem tija florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije florale (un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta (vezi Fig. 4) Inmultirea La speciile care fac pui; inmultirea se face prin separarea puilor. Specile de(Phalaenopsis)dupa caderea florilor pot forma pui pe tija florala. Puii formati pe tija florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au radacini de peste 8-10 cm (vezi Fig. 2). Noile orhidee, puii; se planteaza in substrat pamant.Metoda de inmultire industriala cel mai des utilizata, este metoda inmultiri in vitro care se face numai in conditiile unor laboratoare performante. Bromelia Aechmea Planta epifita, aspectul plantelor este de rozeta cu Frunze dure, gri-verzui.Atunci cand plantele sunt mature, acestea produc in central rozetei un penducul floral lung, care poarta o inflorescenta mare in forma de chiochine. Guzmania Frunze lungi si inguste formeaza o rozeta tipica, iar in partea bazala sunt arcuite si suprapuse, formand o cavitate care retine apa.Culoare verde lucioasa a frunzisului si bracteele durabile viu colorate ce protejeaza inflorescenta contituie elementele decorative ale acestei plante.G.conifera,G.lingulata.G.musaica. Bromelia este o plant de apartament originar din Brazilia, fiind renumit pentru fumuseea ei, dei cei care o au n case trebuie s atepte civa ani pentru a nflori. Se adapteaz uor la mediu, fiind ideal pentru birouri i apartamente. Graie frunzelor n form de panglic, n diferite culori (n special rou i verde), bromelia este cea mai cutat. Acestea pot ajunge la un diametru de 30-50 cm i la o nlime de 30-40 cm. Planta produce rozete de frunze tari, n centrul crora se ridic spice frumoase, roii, galbene, roz sau verzi. Florile pot aprea la extremitatea unui penduncul floral i au o durat de via scurt, dei nflorete doar o dat la trei ani. Bromeliile sunt ideale pentru nfumusearea teraselor, interiorului caselor, dar i pentru birouri, dnd o tent tropical ncperilor. Toamna i primvara se vor tia rozetele nflorite, la aproximativ cinci centimetri deasupra bazei. Avei grij ns pentru a nu ciupi i din lstarii dezvoltai n jurul plantei-mam. Rozeta vetejit se ndeprteaz atunci cnd capt o nuan maronie. Lstarii rmai pot fi plantai n vase de lut, cu pmnt fcut dintr-un amestec special destinat epifitelor (pmnt de frunze, turb grosier, rdcini de ferig tocate i crbune de lemn cu pH 4,5), ce poate fi gsit n magazinele de specialitate. Se recomand aezarea ghivecelor ntr-un loc umbros, departe de btaia direct a razelor solare, aburi i cureni de aer. ngrmntul cu care se mpac cel mai bine planta este cel lichid, ce se aplic de dou ori pe lun primvara i vara. Temperatura optim pentru bromelie este de 16 grade Celsius, dar poate suporta i temperaturi mai ridicate. Bromelia este rezistent la duntori, ns mucegaiul poate aprea deasupra

pmntului, atunci cnd acesta este udat n exces. n acest caz se rresc udrile i se nltur pmntul mucegit de deasupra. Ideal ar fi s ateptai ca solul s se usuce nainte de a uda iar planta! nmulirea bromeliei se poate face att prin semine, ct i prin lstari. Seminele se pun ntr-un amestec alctuit din dou pri egale de pmnt pentru flori i turb. Se las ntr-un loc luminos, la o temperatur constant de 27 de grade Celsius, pn ce va iei planta, dup care se mut n ghivece. Divizarea lstarilor de la planta-mam se face foarte uor i trebuie tiai ct mai aproape de plant. Acetia se pun n pmnt, unde vor prinde rdcini, iar atunci cnd vor atinge nlimea de cinci centimetri pot fi mutai n ghivece separate, din lut, dup care vor fi transplantate periodic n vase din ce n ce mai mari, pe msur ce cresc. Plante de interior decorative prin flori Abutilon (lantern chinezeasca) Ex:A. megapotamicum,A. striatum, hybridum Frunze verzi, dintate, uneori trilobite.Flori rosu- oranj.lastarii lungi de aproape 1m Inflorirea are loc primavara si tine pana toamna. Din toamna pana in primavara se poate tine intr-un repaus usor.Necesita si suporta bine taierile. Udare moderata. Inmultirea se face prin butasi, primavara sau vara.Transplatarea se efectueaza dupa taieri. Acalypha Ex: A. hispida, godseffiana,wilkesiana. Se disting 2 tipuri de plante.Mai popular este tipul care produce ciucuri lungi alcatuiti din flori mici.Celalalt tip are foliajul foarte colorat si florile insignifiante.Infloreste din aprilie pana in octombrie si uneori si iarna.Suporta ciupirile si taierile care se aplica primavara pentru o crestere buna si formare a plantei. Este pretentiosa la caldura si la umiditate atmosferica.Iarna se reduce udarea.umezeala trebuie sa fie constanta. Au crestere rapida.Inmultirea se face prin butasi, toamna sau primvara. Anthurium Ex: A.andreanum, A. scherzerianum, A. crystallinum, A. coriaceum. Planta ajunge pana a30-80, in unele cazuri la 30-40.Frunzele sunt mari, cordiforme.Inflorescenta este o spata mare, carnoasa, colorata carmin, roz sau alb.Spadicele este usor curbat, alb sau galben, sau rosu la unele specii. Este o planta capabil sa vegeteze si sa infloreasca tot timpul anului.In conditii de temp scazuta planta intra in usor repaus, fara sa-si piarda frunzele, ci doar diminuind inflorirea.Pe perioada de vara, se asigura conditiile unui repaus usor prin diminuare udarii. Perioada de inflorire maxima este primavra. Nu suporta actiunea directa a razelor solare.. Se poate obtine prin seminte sau vegetativ(despartirea tufei sau marcotaj aerian sau terestru) Aphelandra Ex:A.squarosa Un arbust cu Frunze persistente, care ramifica numai daca este supusa lucrarilor de ciupire si taiere (6080cm).Frunze mari, oval-lanceolate, verde-intens cu nervure albe.Toamna, produce inflorescente piramidale compuse din flori galbeneinconjurate de bractei galbene-verzui sau rosiatice. Planta prefera o lumina rezonabila si caldura moderata. Inmultirea se realizeaza prin butasi de varfuri de lastari tineri care se fac primavara. Se pastreaza greu, in camera obisnuite, mai mult de cateva luni.In majoritatea cazurilor planta isi pierde frunzisul sau putrezeste la baza.Acestea pot fi evitate prin ingrasarea corecta, pastrarea pamantului reavan, pulverizare cu apa a frunzelor, indepartarea florilor trecute, asigurarea de temp moderata iarna. Begonia Ex: Begonia x tuberhybrida

Planta este perena, ierbacee, carnoasa.prezinta tubercul rotund turtit, Frunze asimetrice, cu limbilalungit, verde deschis, luminous, lucios, prinse pe tulpini care pot ajunge pana la 60-70cm.Florile sunt simple sau involte, unisexuate, sustinute de pendunculii de culoare roz sau rosii avand pozitie erecta sau pendent.Se inmulteste prin seminte, tuberculi si butasi. Bougainvillea Ex: B. glabra, B. spectabilis Este un arbust cu tulpini agatatoare lemnoase cu Frunze persistente sau semipersistente, in forma eliptica-ovala, prezinta spini. Bracteeile au culoare rosu purpuriu.Necesita caldura, vara si racoare iarna. Se aseaza in locuri insorite.Are o crestere intense vara cand si infloreste.Are pretentii moderate fata de apa, iarna pamantul se mentine aproape uscat.Inmultirea se face prin butasi usor lemnificati si se realizeaza primavara. Browallia Ex: B.speciosa,B.elata,B.grandiflora Browallia este o plant scund i compact, care ne ncnt din primvar pn toamna trziu cu florile sale. n funcie de varietate, florile pot fi de culoare bleu sau purpurie. Totui, cele mai rspndite snt tufele cu flori albastre. Floarea poate fi plantat i n grdin, dar numai n zone umbrite. De asemenea poate fi plantat n ghivece suspendate, n straturile mixte de flori sau pot forma bordura straturilor de flori. Amplasamentul ideal pentru Browallii este unul nsorit dimineaa i umbrit mcar parial de la prnz pn spre apusul soarelui. ntreinerea Frunzele nglbenite i florile trecute trebuie ndeprtate regulat. Soarele torid i udarea exagerat nu-i va face bine plantei. u temperaturile mai joase de 10-12 grade Celsius pot fi fatale pentru Browallie. Pentru a avea o plant tufoas, vrful lstarilor se rupe de 1-2 ori, cnd planta este nc tnr. Dac planta arat obosit la mijlocul verii, se taie jumtate din ea pentru a ncuraja renflorirea. nmulirea Prin semine: se nsmneaz cu 12-14 sptmni nainte de transplantarea n grdin. Seminele nu se acoper, pentru c au nevoie de lumin pentru germinare. Germineaz uor n 14-21 de zile la o temperatur de 21-24 grade Celsius. Prin butai Se poate planta n orice moment n sol. Cu 6-8 sptmni nainte de primul nghe din toamn, se poate transplanta n ghiveci i se ine ca plant de apartament. Cnd o vei duce n cas, tiai planta lsnd doar 10-15 cm din ea i punei-o la o fereastr cu soare. Temperatura trebuie s fie peste 16 grade Celsius i n timpul iernii se ud mai rar. Frunzele se pulverizeaz din cnd n cnd. Browallia se mai poate nsmna spre sfritul verii pentru a avea o plant cu flori n timpul iernii. Calceolaria Ex: C.hybrida Frunzele bazale sunt dispuse in rozeta, mari, pubescente, petiolate, iar cele caulinare sunt sessile.Tulpinile sunt drepte si ramificate de cca 20-40cm.Infloreste la sf iernii sau primavara. Au o scurta perioada de inflorire.Florile sunt numeroase, dispuse in panicule. Sensibila la temp scazute, insa nu suporta nici temp foarte ridicate.Inmultirea se face prin seminte si mai rar vegetative.Odata cu aparitia florilor plantele se vor uda numai la sol, ferindu-se pe cat posibil frunzele de apa. Camellia Ex: C.japonica Specie care in locurile de origine este un arbust ce atinge 10m, dar exista si specii de talie mica care servesc la decorul interioarelor..Prezinta o tulpina principal cu ramificatii secundare, cu Frunze pieloase, verzi-inchise, dintate.Flori solitare sau cate 2 , rosii purpurii, albe si combinatii ale acestora, simple sau duble.Necesita locuri laminate, protejate de radiatiile directe ale soarelui.Schimbarea locului in camera

are drept consecinta necrozarea si avortarea florilor..Inmultirea prin seminte se practica doar in lucrarile de creare de soiuri noi iar pentru cultura se inmulteste prin butasi de lastari si altoire. Clivia Ex:C.miniata Planta erbacee, cu frunze arcuite, lungi (40-50 cm) si lanceolate, asemanatoare cu niste curele late, dispuse sub forma de evantai pe un trunchi scurt, Clivia miniata impresioneaza prin florile sale deosebite, de culoare portocaliu intens, rosu-oranj sau galben. Acestea au forma de cornet sau trompeta, sunt grupate in inflorescente umbelate, in varful unei tije lungi si rigide, deasupra frunzelor si apar de regula la mijlocul iernii. Conditii de ingrijire/cultivare Acest crin cu flori atat de viu colorate si de atragatoare are nevoie de lumina buna pentru a dezvolta frunzis sanatos si mai ales pentru a inflori. Desi, pentru o perioada scurta de timp, tolereaza si semiumbra, totusi calitatea si numarul florilor, depind foarte mult de cantitatea si de intensitatea luminii primite. Are nevoie de temperaturi reduse, caldura in exces producand ofilirea rapida a florilor si ingalbenirea frunzisului. Temperatura la care se dezvolta cel mai bine trebuie sa se situeze intre 10 si 20 grade Celsius. Este o planta setoasa, avand nevoie de udari relativ dese (cam o data pe saptamana), cu exceptia anotimului rece, cand acestea trebuie reduse treptat, pana la o udare la interval de 12-14 zile. Nu solicita o umiditate atmosferica foarte ridicata, multumindu-se de regula cu stergerea periodica a frunzelor cu un burete ud. Totusi, atunci cand temperatura depaseste 20 grade Celsius, Clivia are nevoie, cel putin ocazional, de pulverizarea cu apa a frunzisului. Nepretentioasa in privinta substratului de cultura, se multumeste cu un pamant de gradina obisnuit, imbogatit cu mranita si nisip. In perioada aprilie-octombrie, de regula dupa inflorire, este bine sa-i administrati, in apa de udare, la fiecare doua saptamani, un ingrasamant lichid pentru plante cu flori. Inflorirea se produce in mod normal intre ianuarie si martie, dar plantele pot fi fortate sa infloreasca si in afara acestor limite. O planta matura poate produce chiar si 12-14 flori pe o tija. Se inmulteste prin separarea puilor aparuti in ghiveci, langa planta matura. Acestia se pot replanta in ghivece mici, individuale numai dupa ce au atins inaltimea de 15 cm. Propagarea prin seminte este anevoioasa, in sensul ca necesita multa rabdare, fiind nevoie de 3-4 ani, pana la aparitia primelor flori. Trucuri si sfaturi speciale: Asigurati-i un repaus la rece (cca 10-12 grade Celsius), de minim 45-60 de zile si va veti bucura de o inflorire abundenta. Din momentul deschiderii primilor boboci, aveti foarte mare grija la udare. Evitati sa o udati foarte des, caci excesul de apa duce la caderea florilor si bobocilor. Desi va trebui sa o asezati intr-o locatie racoroasa, e indicat sa o feriti de curentii reci de aer. Acestia produc aceleasi efecte nodorite, ca si udarea in exces.

Columnea Ex:C. gloriosa, C. microphylla, C.Hirta, C. lepidocaula Speciile cele mai cultivate de Columnea cresc, n general, sub forma unor plante agtoare. Frunzele sunt ovale, de culoare verde strlucitor, adesea acoperite cu peri albi. Primvara, planta face numeroase

flori solitare, de form tubular, de culoare roie sau n tonuri care merg de la galben la rou. Columnea prefer locurile luminoase, dar la adpost de razele directe ale soarelui. Vara, ghivecele pot fi mutate n exterior, ntr-un loc umbros i ferit de vnt. Planta se teme de frig i deci iarna trebuie inut n cas, de preferat n apropierea ferestrei. Iarna, planta nu trebuie expus unei temperaturi mai mici de 10-12 grade Celsius, pentru speciile care nfloresc vara, i 14-16 grade, pentru cele care nfloresc iarna. Cyclamen Ex: C. persicum Are in sol o tulpina subterana-tubercul care este turtit.Frunzele sunt lung petiolate, invers cordate, marmorate sau dungate.Florile sunt lung pedunculate, solitare, au 5 petale cu varful rotunjit si rasfrant in jos, variat colorate.Specie pretentioasa fata de temp, creste si se dezvolta bine la 15-18, prefer lumina dar nu sporta radiatiile directe ale soarelui., vara se umbreste.Inmultirea se face prin seminte. Dipladenia Ex: D. sanderi, D. splendens Este o planta agatatoare, de tip liana de pana la 5 metri inaltime, cu frunze verzi, persistente, ovale, lucioase de culoare verde inchis, adesea cu o tenta rosiatica. Florile sunt ca niste cupe mari, parfumate si se formeaza la capatul lastarilor grupate in mici buchete. Culoarea lor poate fi alb, roz sau rosie, in functie de varietate. Inmultirea se realizeaza prin marcotare sau prin butasirea lastarilor semilemnificati, in conditii de umiditate si caldura ridicate, din primavara pana la sfarsitul verii. Pentru inflorire are nevoie de cel putin 4 ore de soare direct, zilnic in anotimpul calduros. Se uda de 2-3 ori pe saptamana vara, iarna mentinandu-se substratul aproape uscat. Pentru o forma frumoasa planta are nevoie de o scarita sau un cerc pe care se poate sprijini, iar pentru o inflorire abundenta se ciupesc primavara lastarii batrani. Se transplanteaza, anual, primavara intr-un ghiveci mai mult adanc decat larg. Fuchsia Ex: F. hybrid, F.globosa, F. coccinea Fuchsia este o planta de apartament originara din America de Sud, indeosebi de indragita datorita delicatetii si inflorescentelor gratioase. Fuchsia hybrida este o planta deosebit de sensibila insa, avand nevoie de multa lumina, apa. Fuchsia necesita un loc stabil pe toata perioada verii, amplasat in locuri insorite, dar nu in bataia directa a razelor de soare, de preferat cu orientare estica sau nordica. Trebuie pastrata amplasarea initiala a plantei pentru ca mutarea plantei dintr-un loc in altul, de la o intensitate a luminii la alta, va produce pierderea bobocilor si florilor. Pentru Fuchsia udarea trebuie sa fie abundenta(cand este cald se uda de 2 ori/zi), iar in zilele toride de vara, zilnic trebuie pulverizata apa pe frunze. Este necesara o fertilizare periodica, de 2 ori/luna cu substante nutritive bogate in potasiu. Primavara se face transplantarea plantei intr-un vas care s-a pus un amestec din pamant de gradina, pamant de frunze si nisip. Fuchsia se inmulteste usor, pe toata perioada anului, prin butasi de varfuri, cu 2-3 noduri si lungimi de 6 10 cm, care se pun in apa pana apar radacini, sau se inradacineaza adanc, pana la primele frunze, in pamant nisipos, temperatura optima de inradacinare fiind 15 18 grade C. Pentru perioada de repaus (noiembrie decembrie) in care planta pierde frunzele, se recomanda mutarea plantei in camere reci, cu temperaturi de 610 grade C., iar udarea trebuie sa fie moderata si aplicata numai atunci cand pamantul s-a uscat complet. Gardenia Ex:G. jasminoides,G. grandiflora Gardenia (familia Rubiacee) este o planta cu aspect de arbust, care se cultiva cu greutate, deoarece necesita ingrijiri atente si constante. Este o planta delicata, apreciata totusi din multe motive: frunzele lucioase, verde inchis, persista un an intreg si creeaza un contrast cu florile minunate, albe - crem, foarte intens parfumate. In casa atinge rareori un metru inaltime. Inaltimea ei obisnuita este de 50-100 de cm,

iar diametrul tot de 50-100 de cm. Este o planta care infloreste vara sau iarna, are nevoie de lumina indirecta si de udare abundenta. Prelevati butasi din vlastarele tinere si viguroase - operatia se efectueaza intre lunile ianuarie si martie. Taiati-i lungi de 8 cm si tratati-le partea inferioara cu hormoni rizogeni, apoi plantati-i intr-un amestec de nisip si turba, in parti egale. Pentru a obtine o inradacinare corespunzatoare, folositi o ladita pentru multiplicare, asezata la 18-21 grade Celsius, la adapost de razele soarelui, si mentineti amestecul usor umed. Plantele obtinute din butasi infloresc dupa 2-3 ani. Hibiscus Ex: H. rosa-sinensis. Arbust ce atinge inaltimi de 2m.Frunze persistente de forma ovala, partial dintate, colorate in verde stralucitor.Florile sunt simple sau duble si apar la extremitatile lastarilor.Au forma de palnie larg deschisa si petalele viu colorate rosu, violet roz, oranj sau alb.Infloreste abundant din primavara pana in toamna, sporadic si iarna.Planta suporta bine taierile..Pretinde multa lumina in perioada de formare a bobocilor florali.Inmultirea se face prin butasi din varfurile ramificatiilor trecute putin de faza erbacee si se poate executa tot timpul anului. Hippeastrum(Amaryllis) Ex: H. vittatum Cand este inflorita poate atinge o inaltime de 20-70cm. Florile au forma de stea, de aceea se mai cunoaste si sub denumirea de "steaua cavalerului", avand o varietate de culori. alb, roz, alb cu roz, rosu, rosu aprins,Frunzele sunt de un verde mai inchis, lunguiete sub forma de sabie. n iarna, in perioada de inflorire nu are nevoie de foarte multa lumina. Pe cand in perioada de crestere, un loc luminos chiar si soare in aer liber, este de preferat. Prin bulbi. Cand bulbului mama ii apare pe lateral mici bulbi pui, acestia pot fi indepartati si plantati in ghivece. Au nevoie de cca. 3 ani pentru a face prima floare. In functie de marime, bulbul poate face si 2 flori odata. Hoya Ex:H.australis,H.bella,H.carnosa I se mai spune si floarea de ceara datorita florilor albe ce par executate din ceara sau portelan. Aceasta floare poarta numele englezului Thomas Hoy. Este originara din China, India, Australia. Hoya este o planta cu tulpine lungi, flexibile, prevazute cu frunze opuse, coriacee, persistente si flori facute parca din ceara, grupate in umbela. Hoya australis Are tulpinile lemnoase, volubile, cu radacini fixatoare si frunzele aproape rotunde, suculente, de culoare verde inchis. Florile albe cu coroana staminala rosie - purpurie in forma de stea sunt parfumate. Hoya belle Hook Planta are aspectul unui mic arbust bogat in ramificatii fine, cu pozitie pendenta. Frunzele inguste, ovale, ascutite, au culoarea verde deschis. Florile albe cu coroana staminala roz sunt asezate in umbele aplatizate cu pozitie pendenta. Ele emana un parfum delicat. Hoya carnosa Este specia cea mai cultivata. Tulpinile si ramificatiile sunt lungi, usor lemnificate, verzi brunii, prevazute cu radacini fixatoare in dreptul nodurilor. Frunzele ovale, foarte groase, coriacee, au culoarea verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis, usor palid , pe fata inferioara. Florile albe par executate din ceara sau portelan, sunt mici, de forma stelata, cu coroana staminala roz inchis, reunite intr-o umbela compacta, rotunjita. Ele au un parfum discret. O planta poate forma simultan 10 - 12 inflorescente. Varietatile si soiurile cultivate sunt : variegata (cu frunze cu marginea crem), exotica (frunze cu mijlocul galben), Krimson Princess (frunzele tinere rosii) Pretentii fata de conditiile de mediu

Hoya este o planta perena care isi pastreaza bine frunzele tot anul. infloreste abundent din mai pana in septembrie. Pretinde spatii luminoase. Emit exigente moderate in privinta caldurii. Iarna i se asigura minimum 12 C si cel mult 15 - 18 C. Nu infloreste daca in aceasta etapa este tinut la caldura multa, se uda abundent si i se schimba locul des. La exces de umezeala radacinile putrezesc, iar frunzele se vestejesc si se zbarcesc. in acest caz, planta trebuie imediat transplantata intr-un pamant proaspat care sa lase apa sa se scurga repede pentru a apara radacinile de putrezire. Drenajul este foarte important deoarece hoya sufera din cauza apei stagnante, mai ales, iarna cand este intr-un usor repaus. Substratul trebuie sa cuprinda pamant de frunze, turba fibroasa si nisip, in parti egale. Poate fi cultivata chiar intr-un pamant de gradina. Ph-ul optim este de 6.5 - 7 Ingrijirea Hoyei Udarea se face regulat atat cat pamantul sa se pastreze usor reavan. Din primavara pana toamna se uda de 2-3 ori pe saptamana, iar iarna numai 1-2 ori pe luna. Transplantarea se executa primavara numai daca este necesara. Este bine sa se faca cat mai rar. Fertilizarea nu este indispensabila. Planta se ingrasa vara, cu cantitati moderate, deoarece astfel se intarzie inflorirea. Important de stiut despre Hoya Planta se fereste de curentul si uscaciunea aerului. Pulverizarea cu apa a plantei se poate face dar nu cand este inflorita. Se aseaza cat mai aproape de fereastra, fara s-o bata soarele. Este de preferat sa se ude cu apa de ploaie. Este bine ca pedunculii florali sa nu se taie odata cu trecerea florilor, deoarece pe acestia se produc flori noi anul viitor. Hydrangea Ex: H. hortensis Hortensia face parte din florile Hydrangeas, avand denumirea stiintifica de Hydrangea hortensis. Cultivata pe scara extinsa pentru frumusetea sa in China si Japonia, Hydrangea de gradina, Hortensia, este des intalnita si la noi in tara. Hortensia este o planta frecvent intalnita in parcuri si gardini, in locuri usor umbrite unde infloreste vara.Ea poate fi cultivata, insa, si in sera, ca planta in ghiveci, cu inflorire in perioada de primavara. O data inflorita, ea poate fi mutata cu succes in gradina. Planta se prezinta in conditii naturale sub forma unui arbust tufos cu numeroase tulpini rezultate din drajoni (lastari crescuti pe o radacina superficiala); fiecare din acestea la randul ei ramifica .In cultura de sera planta formeaza una pana la 3-5 tulpini florale. Are inaltimea de 20-50 cm, cand este cultivata in sera si de 60-150 cm in cadrul gradinilor. Frunzele sunt mari, de forma eliptica sau ovala, cu marginea serata si varful ascutit. Este bine de stiut ca, din punct de vedere al inflorescentei, hortensia este de doua tipuri: - cu inflorescenta rotunda, numita stiintific "macrophyla" (are flori sterile); - cu inflorescenta plata, adica "serrata", cu flori mici, in interior, fertile, si unele ceva mai mari spre exterior, incadrindu-le pe cele mici. Hortensia necesita pentru o dezvoltare corecta temperatura moderata, lumina si apa regulata; nu suporta actiunea directa a soarelui. Nu ii prieste ca apa sa ramana in tavita ghiveciului. Florile apar spre sfirsitul lunii aprilie si se deschid in luna iunie, perioada de inflorire durand intre 4 si 6 saptamani. Totodata, pentru ca planta sa-si pastreze florile si coloritul o perioada cat mai indelungata trebuie sa se respectate o serie de conditii. Hortensia se inmulteste prin butasi. Cei mai buni butasi sunt cei proveniti de la palntele mama rezervate special in acest scop. Dupa procedura traditionala butasii se taie de la lastarii porniti din partea bazala a plantei. Se evita butasii din lastarii de sus care sunt susceptibili sa infloreasca vara. Perioada de recoltare poate fi din februarie pana in mai. Se

fac butasi cu 2-3 noduri si 8-10 cm lungime, grosi de 0,75-1,25 cm ; pot fi facuti butasi si cu un singur nod. Nerium Ex: Nerium oleander. DESCRIERE: Leandrul este un arbust cu aspect decorativ datorat florilor sale divers colorate. Are ramuri elastice, bogat imbracate de frunze lanceolate, dure, netede colorate verde oliv. Florile pot fi simple, sau involte (batute). Exista diverse nuante de roz ale florilor de leandru, acestea sunt cele mai raspandite impreuna cu cele albe. Alte varietati au florile galben pai, galben lamaie sau roz cu tenta portocaliu deschis, altele au in mijloc o mica rozeta galbena foarte interesanta, creionata cu firicele rosii. Exista si o specie de leandru cu frunzele variegate foarte deosebita. De asemenea florile mai pot avea culoarea rosie sau rosu ciclamen. Florile se formeaza in varfurile tinere ale ramurilor si sunt grupate in ciorchine sustinute de un petiol viguros dar nerigid. Interesant arata si tecile in care se formeaza semintele asemanatoare unor pastai lungi si subtiri. Plantele in ghiveci pot atinge o inaltime de 1,5 m -2,0 m. In mediul naturat depasesc bine inaltimea de 2 m. Leandrul este o planta rezistenta la intemperii (ploi, vant puternic), de aceea se poate transplanta vara direct in gradina avand grija sa-l scoatem toamna tarziu si sa-l punem din nou in ghiveci,ferit de inghet. O gradina cu astfel de plante va arata deosebit de eleganta si proaspata, florile de leandru emanand un parfum extrem de placut, inconfundabil. PERIOADA DE INFLORIRE: mai-octombrie. INGRIJIRE Sol: De preferat un amestec de pamant de gradina cu putin nisip pentru asigurarea drenajului. Lumina si amplasament: Asigurati plantei o lumina cat mai buna si soare in perioada verii pentru obtinerea de flori frumos dezvoltate si viu colorate. Temperatura: Minima nu mai mica de 3-4C. Udarea: Vara se uda destul de bine mai ales daca aceasta este foarte calduroasa si daca este plantat in ghiveci. Spre toamna udarile se vor reduce. Iarna se va uda o data la 2-3 saptamani cu putina apa, atat cat sa se umezeasca pamantul. Ingrasamant: Nu este nevoie. Daunatori: Este o planta destul de rezistenta la daunatori, dar poate fi atacata de afide si de paduchii testosi. De aceea este bine sa stropim plantele cu apa si pe frunze din cand in cand, dar in mod special vara. Inmultire: Cel mai sigur si rapid prin butasi semilemnificati. Butasii se pot pune in apa pana fac radacini sau intr-un amestec de pamant cu nisip. Butasii prelevati se vor lasa putin inainte de plantare pentru ca seva sa se scurga. Temperatura optima inradacinarii, in jur de 22C. Prin seminte plantele vor ajunge mai greu la maturitate, inflorirea fiind strans legata de maturitatea plantei. Particularitati: Seva plantei este toxica, trebuie sa avem grija sa ne spalam pe maini daca am intrat in contact direct cu ea. De fapt acest lucrul ar trebuie sa fie regula generala atunci cand lucram si cu alte plante. Pelargonium Ex:P.zonale,P.grandiflorum,P. peltatum,P.odoratissimum Pelargonium zonale: Tulpina si ramificatiile sunt groase si cu tendinta de a se lemnifica usor la baza. Frunzele sunt lung petiolate, rotund-reniforme, lobate, marcate spre mijocul limbului de o pata maronie. Florile simple sau involte sunt colorate rosu, roz, violet si alb. Pelargonium grandiflorum: Tulpina este puternic ramificata, iar lastarii au un grad mai mare de lemnificare la baza. Frunzele au limbul usor gofrat, pronuntat rotund, aspru la pipait. Florile sunt mari, 57cm in diametru. Caracteristicele sunt petele mari, catifelate, in nuante inchise de rosu pana la aproape negru, la baza petalelor.

Pelargonium peltatum: Este muscata cu frunze de iedera. Frunzele usor ondulate pe margine, inchise la culoare si sensibil suculente, sunt stralucitoare. Florile cu diametrul corolei de 4-5 cm pot fi simple sau involte, unicolore sau bicolore. Muscata este o planta perena capabila sa vegeteze si sa infloreasca permanent atunci cand dispune tot timpul de conditii favorabile. Iarna, insa, poate fi tinuta in repaus, in conditii de spatii racoroase si udare redusa. Dar, este mai bine ca in fiecare an sa se produca plante tinere deoarece pe masura ce muscata avanseaza in varsta ramifica mai slab. Prezinta pretentii mari fata de lumina si temperatura, mai ales sub aspectul inductiei florale. Temperatura medie optima este de 18 C. Lumina, influenteaza procesul de inflorire in sensul devansarii. De asemenea ea favorizeaza cresterea, plantele fiind mai viguroase si cu un numar sporit de ramificatii. In general muscatele au nevoie de spatii luminoase, ele suportand bine si soarele direct, mai putin insolatia asociata cu aerul uscat. In ceea ce priveste durate zilei, muscatele sunt indiferente. Udarea se face in cantitati moderate de apa fara sa se lase sa stagneze in farfuria ghiveciului deoarece muscata nu suporta excesul de umezeala. Prefera spatiile bine aerisite. Substratul poate fi alcatuit din telina, pamant de frunze, nisip, mranita, turba fibroasa. Ingrijirea muscatei: Ciupirea varfului plantei tinere, deasupra a 4 5 frunze, este necesara pentru a stimula ramificarea de la baza. Aplicarea a doua, trei tratamente pentru crestere. Transvazarea: pe masura ce plantele cresc, folosind acelasi amestec de pamant ca la plantarea in ghivece a butasilor inradacinati. Eliminarea prafului de pe frunze si afanarea amestecului din ghivece- sunt lucrari obligatorii si se fac cel putin odata pe luna. Primula Ex:P.obconica,P.malacoides plante erbacee cu crestere joasa, avand frunze de marimi si forme diferite si flori divers colorate, in functie de specia careia ii apartin. In mare parte, acestea sunt oval-alungite, de culoare verde intens si aspect gofrat, acoperite de perisori fini si pufosi, asemanatoare celor de streptocarpus, cu dispunere sub forma de rozeta. La speciile obconica si malacoides, frunzele sunt cordiforme, cu margini dantelate si foarte rotunjite, asemeni frunzelor de muscate. Florile sunt grupate in buchete si apar primavara sau toamna, in varful unor tije cu inaltimi variabile (10 pana la 25 cm) ce pornesc din centrul rozetei de frunze. Florile ce pot atinge 5 cm in diametru, au 5 pana la 8 petale usor dantelate si se prezinta in variate nuante de rosu, roz, alb, galben, oranj si mov. Se inmultesc prin seminte ori prin separarea tufelor din gradini, toamna sau primavara, dupa trecerea florilor. Semanarea se face la racoare, din februarie pana in aprilie, intre 10 si 14 grade, frigul fiind o conditie necesara pentru reusita insamantarii. Fiindsensibile la factorii de mediu, tinute mult timp in interior in ghivece, se imbolnavesc usor. Sunt pretentioase privind ventilatia, acest lucru insemnand ca rezista numai in spatiile foarte bine aerisite, cum sunt terasele deschise sau gradinile, necesitand un anume nivel de umiditate a aerului si udari regulate si atente. Rhododendron Ex: R.concinum,R.indicum,R. simsii,R. kotschyi Rododendronii sunt printre cei mai deosebiti arbusti datorita frumusetei si armoniei infloririi lor. Cu toate acestea in tara noastra cultura rododendronilor este destul de problematica datorica cerintelor pe care le au acestia fata de umiditatea atmosferica, fata de sol si fata de iernile grele. Rododendronii sunt plante de umbra; au nevoie de multa apa atata vara cat si inainte de intrarea in iarna. Solul optim este unul usor, nisipos cu mult humus, amestecat cu pamant de frunze (posibil si turba), si fara calcar.

Hibrizii de rododendron sunt arbusti inalti de aprox. 1.5-2 m, avand ramurile drepte, viguroase, cu frunze persistente, oval rotunjite si de marimi diferite in functie de soi. Bobocii florali se formeaza toamna la marginea lastarilor. In lunile mai-iunie bobocii se deschid si scot la iveala flori delicate in culori frumoase, grupate in corimbe dese. Culoarea, forma , marimea si parfumul florilor de rododendron sunt felurite. Toamna intre plante se asterne un strat format din mulci de frunze pentru pastrarea umiditatii si pentru protectia radacinilor impotriva inghetului. Dupa ce florile s-au ofilit, inflorescentele se inlatura. Pentru plantele mai viguroase si mai in varsta se recomanda fertilizarea toamna, cu gunoi de grajd bine descompus, care se incorporeaza in sol. Primavara se pot administra ingrasaminte minerale, exceptand cele cu clor. In cazul decolorarii frunzelor cauzata de cloroza pe un sol calcaros sau din cauza continutului de calcar in apa de udare, o data pe an se va administra sulfat de fier, de magneziu si de mangan in dozele prescrise de producator. Rhododendronul se poate planta in zonele umbrite de arbori sau cladiri, si ferite de curenti. Inmultirea rododendronilor se face prin seminte, butasi, marcotaj si altoire. Saintpaulia Ex: S.jonantha inaltime: 8-10 cm - diametru: 15-20 cm. Perioada de inflorire: Intregul an. Florile pot fi de mai multe categorii. Acestea sunt doar o parte din multitudinea de tipuri intalnite. In functie de forma petalelor se disting: Flori clasice simple:Flori clasice semi-duble:Flori clasice duble: Flori-stea simple: Pentru o inflorire abundenta, plantele trebuie sa fie expuse la multa lumina, dar nu la soare puternic. O fereastra cu expunere estica eventual nordica sunt ideale. Pentru a evita arderea plantei in cazul unui soare puternic se poate folosi o perdea fina. Durata expunerii la lumina trebuie sa fie de minim 8 ore zilnic; foarte interesant e faptul ca daca acestea sunt crescute in conditii de lumina artificiala (neon), pentru a inflori, e neaparat nevoie ca plantele sa beneficieze de 8 ore de intuneric. Temperatura nu trebuie sa scada sub 18 grade, cea optima infloririi fiind intre 20 si 24 de grade. Sunt de evitat variatiile mari de temperatura. Violetele africane se dezvolta normal in conditii de umiditate din orice apartament. O buna circulatie a aerului, in special cand acesta are umiditate ridicata, impiedica aparitia unor ciuperci. Evitati curentii de aer. Reproducerea se poate face prin butasi de frunze. Frunzele cu petiol de 4-5 cm se planteaza direct intr-un compost pe baza de turba sau se pun la inradacinat in apa stfel incat lamina sa nu ajunga in apa. In acest caz radacinile apar dupa 3-4 saptamani. Senecio Ex:Senecio cineraria, S.elegans,S.aureus,S.cruentus Planta are tulpina rigida, ramificata, cu h intr 30-50.Frunzele sunt mari, rombice, sau usor cordate, cu marginea dintata, si acoperita cu peri aspri, dispuse altern.Florile sunt calatidii numeroase dispuse in panicule corimbiforme.Cele ligulate sunt de diferite marimi si culori variate.Planta prefer multa apa si o umiditate atmosferica ridicata, fiind sensibila la seceta.Prefera locurile bine laminate si aerisite.II Place la umbra.Cineraria se inmulteste prin seminte.Semanatul se face din mai pana in august, in functie de perioada cand dorim sa infloreasca. Spathiphyllum Ex:S.wallisii, S.floribundum,S.hybridum Planta este o bun alegere, dac o putei ine ferit de lumina direct a soarelui, ntr-o camer potrivit de cald, iarna. Nu trebuie s stea n cureni reci, iar ghiveciul trebuie nconjurat cu turb umed sau aezat ntr-o tav cu prundi. Frunzele lucioase cresc direct din compost; primvara i uneori din nou toamna, apar florile. Spathiphyllum wallisii (crinul pcii) crete cam de 30 cm nlime - se gsete o varietate pitic (Petite). S. Mauna Loa este mai mare (60 cm) i mai pun rezistent. Florile albe devin verde-pal cu vrsta. Ingrijire:

Temperatur: Cldur sau cldur moderat - minimum 13"C iarna. Lumin: Penumbr vara - lumin puternic, iarna. Soarele puternic deterioreaz frunzele. Ap: Meninei compostul umed n permanen - reducei udatul iarna. Umiditatea aerului: Pulverizati frunzele frecvent. Rsdire: Rsdii primvara in fiecare an. Inmulire: Desprii plantele n momentul rsdirii. Streptocarpus Ex: S.rexii,S.wendlandii,S.caulescens, Tip de planta: planta perena, compacta, cu aspect robust. Frunzele sunt inguste si lunguiete, in functie de specie putand ajunge si la 30 cm lungime. Se aseamana cu frunzele primulelor, dar streptocarpusii se inrudesc cu violetele africane si cu gloxiniile, cu Columneas si Achimenes.Florile sunt delicate, sub forma de trompeta, de diverse culori si combinatii. Infloreste abundent, florile variaza ca dimensiuni intre 3 cm si 7.5cm. Fructele reprezinta capsula cu seminte, care atunci cand e coapta se rasuceste. Solul: Plantele au nevoie de un sol afanat, cu un drenaj foarte bun, in acest sens putand fi utilizat perlit si chiar nisip.Expunerea: Aceasta planta are nevoie de lumina multa, insa nu va fi asezata niciodata in plin soare. Un pervaz estic sau nordic, dar luminos, este cel mai indicat. Temperatura: Temperatura ideala pentru streptocarpus este cuprinsa intre 18-21grade C. In casele noastre, pe timp de vara, aceste plante sufera, de aceea este necesar ca in aceasta periaoda (iunieaugust) sa-i asiguram o umiditate atmosferica mai ridicata. Umiditatea:Udarea acestor plante este extrem de importanta. Apa se poate turna fie in farfuriuta ghiveciului, fie in ghiveci. Daca alegem sa udam in farfuriuta, riscurile ca planta sa putrezeasca sunt mai mari, deoarece la baza ghiveciului va fi umed iar la suprafata nu, si vom uda in continuare. De aceea se recomanda ca udarea sa se faca in ghiveci, iar eventuala apa ce se va scurge in farfurie va fi indepartata. Urmatoarea udare se va face atunci cand pamantul va fi uscat. Un semn ca ar trebui sa udam streptocarpusul este usoara palire a frunzelor. inmultirea streptocarpusului se poate realiza prin seminte, prin divizarea tufei sau prin butasi de frunze.Pentru inmultirea hibrizilor se folosesc numai ultimile doua metode si in acest caz, planta obtinuta va pastra caracteristicile plantei-mama. Plante de interior decorative prin Frunze Asparagus Ex:A.plumosus,A.sprengeri,A.meyeri,A.asparagoides Asparagus, in denumire populara, Umbra Iepurelui, este o planta decorativa cu vegetatie continua, avand lastari lungi, subtiri, flexibili (cladodii), pe care sunt prinse frunzele care sunt de fapt mici ramificatii , asemanatoare unor solzi asezati perpendicular pe lastari. Asparagus infloreste toamna , florile fiind mici stelute albe. Aspectul decorativ al plantei este imbogatit si de fructele sale, mici sfere rosii, acestea fiind otravitoare. Asparagus necesita o amplasare in locuri luminate sau semiumbrite , aerisite, ferite de razele directe ale soarelui.Planta necesita o udare cu regularitate, vara avand nevoie de apa multa si cand aerul este foarte uscat - se pulverizeaza apa si pe frunze. Din luna octombrie, Asparagus se aduce in camere bine luminate cu temperatura de 10-15 grade C. Se va evita udarea din abundenta a plantei in perioada in care va sta in camere reci. Primavara, la o perioada de 2-3 ani, planta trebuie divizata in 2-4 parti, pentru inmultire. Substratul recomandat pentru Asparagus trebuie sa fie consistent : pamant de telina si mranita in parti egale la care se adauga si putin nisip. Anual, primavara, pamantul trebuie schimbat. Asparagus se inmulteste prin : - prin desfacerea tufei in mai multe tufe mici, cultivate in ghivece separate; - prin seminte semanate in ghivece, dupa ce in prealabil au fost tinute 24 ore in apa calda. Aspidistra

Ex:A. elatior Planta se prezinta sub forma unei tufe ce atinge pana la 100 cm inaltime, bogata in frunze de culoare verde inchis, lucioase, lanceolate, petiolate direct din radacina. Nervurile frunzelor sunt proeminente si paralele. Florile neparfumate, de culoare purpurie, apar rar si discret la baza frunzelor. Denumire populara : Aspidistra, Planta de fier, Pana cocosului. Sinonime : Aspidistra lurida Tipul plantei : Erbacee Durata de viata : Perena Origine : India, Indochina, China si Japonia. Habitat : Regiuni tropicale. Poate fi crescuta in sere, interioare, terase. Inflorire : Vara tarziu Temperatura : 5-20C Umiditate : Redusa Luminozitate : Umbra Tipul de sol : Amestec din parti egale de pamant de gradina, mranita si nisip. Fertilizare : Odata pe luna, primavara si vara se administreaza ingrasamant lichid. Inmultire : Primavara prin despartirea tufei. Boli si daunatori : In zilele caniculare de vara este usor atacata de paianjenul rosu. Udarea exagerata duce la putrezirea radacinii. Ingrijire : Creste bine in locuri racoroase, umbrite si intr-un pamant bine drenat. Este foarte sensibila la razele directe ale soarelui. Suporta aerul uscat dar necesita saptamanal pulverizarea sau chiar spalarea frunzelor.Vara se uda saptamanal, iarna lunar. Se transplanteaza odata la 3-4 ani. Beneficii : Decorativa fiind una dintre cele mai tolerate plante de interior. Face parte din categoria plantelor care purifica aerul din incaperi. Alte specii : Aspidistra alata, Aspidistra attenuata, Aspidistra bicolor, Aspidistra cerina, Aspidistra grandiflora, Aspidistra lobata, Aspidistra minutiflora, Aspidistra stricta, etc.

Aucuba Ex:Aucuba japonica Gabarit: Planta are o crestere lenta ajungand la 1-2 m, in functie de conditiile oferite. Lumina si temperatura: Este o planta foarte putin pretentioasa care se simte excelent in spatii racoroase, culoare, scari, holuri, care, in general, sunt mai putin luminoase iar daca este tinuta in gradina poate creste la umbra copacilor. Trebuie protejat de razele directe ale soarelui pe perioada de vara. Frunze, Flori, Fructe: Este planta decorativa prin frunzele sale persistente, lucioase, de culoare verde cu numeroase pete galbene mai mari sau mai mici, n functie de varietate cu o lungime de 8-25 cm. Frunzele sunt ovale sau eliptice, cu marginea intreaga sau dintata. Florile au culoare purpurie si un diametru de 4-8 mm iar fructele au 1 mm, culoare rosie si apar doar pe plantele feminine, dar foarte rar. Solul: Creste bine ntr-un amestec format din pamnt de gradina + turba neagra (sau pamnt de frunze) n parti egale + putin perlit (sau nisip grosier). Udarea: Din primavara pna n toamna, n perioada de vegetatie se uda att n ghiveci (dar nu foarte abundent) ct si foliar avand nevoie de umiditate atmosferica. Intre 2 udari pamantul trebuie sa se usuce pentru ca o cantitate prea mare de apa determina aparitia petelor negre pe frunze. Iarna se uda mai putin pentru a se asigura un repaus. Aerul: Are nevoie de umiditate relativ ridicata. Ingrasaminte: Se fertilizeaza cu ngrasaminte complexe, aplicate n apa de udat. Inmultire: Se nmulteste prin butasire. Momentul optim este primavara sau spre sfrsitul verii, cnd temperaturile ncep sa scada (august - septembrie); butasii recoltati pentru nmultire trebuie sa fie

lemnificati si sa prezinte 1 - 2 noduri, inradacinarea durand 3-4 saptamani la o temperatura de 20-22 grade C. Se poate inmulti si prin seminte care germineaza in 1-3 luni la o temperatura de 20 grade C sau prin marcotaj aerian.Conditii de iernare: Iarna se tine ntr-un usor repaus; se uda putin si poate fi mentinuta n ncaperi racoroase la temperaturi de 8 10 grade C dar suporta si temperaturi mai joase. Begonia Ex:B.rex,B.foliosa,B.corolina,B.dregei,B.incana,B.metalica,B.masoniana BR->Frunze mari, cordiforme, cu benzi verde metalic la centru sip e marginea limbului, separate de o zona concentric argintie. BF->tulpini erbacee, flexibile,pendent, Frunze foarte mici, florile sunt foarte mic,albe BC->frunzele accentuat asimetrice, mult mai lungi decat late, colorate verde intens.pe fondul verde stralucesc pete argintii de marimi variabile si dispersate neregulat. Bd->frunzele mici, asemanatoare cu cele de artar, sunt lobate, colorate verde deschis cu nervure purpurii si pete argintii pe fata superioara.Ele sunt rosiatice pe p inferioara BI->Frunze peltate cu limbul gros, coriaceu,,acoperit de o pubescent fina alba BMe->Frunze groase, pieloase, de culoare aramiu cu luciu metalic pe fata superioara si rosie pe cea inferioara.prezinta o rezistenta mai ridicata decat celelalte specii BMa -> are limbul frunzei puternic gofrat, verde deschis, cu o pata purpurie-maronie pe linia nervurilor principale. Begoniile cresc bine la temp de 16-18c, la temp scazute isi pot pierde frunzele.In timpul iernii este bines sa fie mentinute in stare de semirespaus prin reducerea temp si udarea mai rar.Primavara si vara isi recapata aspectul decorative.Prefera locuri luminoase, dar fara soare direct, cu umidtate relative ridicata,bine aerisite. Codiaeum Ex:C.variegatum,C.angustifolium,C.corniculatus planta avand denumirea populara de CROTON este un arbust, cu o singura tulpina si frunzele, in functie de specie, oval alungite sau lungi cu marginea ondulata sau dreapta, diferit colorate , cu pete si/sau striuri in nuante rosu, galben , violet. Codiaeum este o planta pretentioasa in ceea ce priveste conditiile de mediu, necesitand temperatura si umiditatea ridicata, precum si multa lumina(dar nu in bataia directa a razelor soarelui), lumina determinand culoarea si stralucirea frunzisului. Lipsa apei si temperaturile sub 15 grade C duc la caderea frunzelor. Prin pulverizare cu apa pe frunze atat vara cat si iarna se asigura umiditatea de care are nevoie planta. Codiaeum prefera o pozitionare cu orientare estica. Pe timp de iarna se uda putin, frecventa udarilor trebuind sa creasca pe masura ce planta intra in vara, apogeul fiind in iulie si august. Codiaeum nu suporta curentul si variatiile bruste de temperatura.Transplantarea se face la perioade de 23 ani, intr-un substrat care sa contina pamant de frunze cu multa turba, vara fiind necesara si fertilizarea de 2 ori/luna.Codiaeum se inmulteste de preferinta primavara si toamna, prin butasi de varf cu 45 frunze lungi, de aproximativ 6 7cm lungime sau prin butasi de ramuri, ori primavara prin marcotaj aerian. Colocasia Ex:C.esculenta,C.antiquorum,C.indica, Originara din zona tropicala Colocasia este o planta din familia Araceae. Se mai numeste si Ureche de elefant. Are frunze gigantice in forma de scut. Exista mai multe varietati care cresc de la 50-200cm. Frunzele se dezvolta dintr-o tulpina. Rar dezvolta o inflorescenta interesanta in forma de spada care persista timp de mai multe saptamani. Frunzele au un petiol foarte suculent. Deoarece sunt plante de apa se recomanda plasarea lor in conditii asemanatoare climatului tropical (locuri umbroase cu umiditate mare, chiar si in apa) Important! Toate partile colocasiei sunt toxice continand oxalat de calciu, asadar sub nici o forma nu

trebuie ingerate. Ingrijire Primavara colocasiile se transplanteaza intr-un vas mai mare deoarece au o crestere foarte rapida. Pamantul trebuie sa fie mereu umed de aceea se uda regulat. O data pe luna se administreaza fertilizant potrivit pentru plante verzi. Cea mai mare parte a speciilor produc lastari la radacina, lastari ce pot fi folositi pentru obtinerea de noi plante. olocasiile pot fi plantate si in aer liber pe timpul verii in locuri umbroase si cu multa apa (margina iazurilor). In aceste conditii plantele se dezvolta foarte rapid Frunzele ofilite trebuie eliminate de la baza plantelor dar cu multa atentie pentru a nu rani frunzele sanatoase. Toate speciile au nevoie de umbra si multa apa, daca planta e adusa la soare frunzele se ingalbenesc.Pe timpul iernii, cand temperaturile scad sub 8 grade plantele trebuie tinute la adapost intrun loc ferit. Cordyline Ex:C. terminalis,C.australis Genul Cordyline cuprinde specii ce se deosebesc mult ca aspect i cerine dat fiind originea lor foarte diferit. Dintre caracterele comune se remarc rdcinile albe, adesea cu umflturi, tulpina rizomatoas subteran din care cresc lstari de la baza plantei. Cordyline vine din grecescul "kordyle" ce nseamn mciuc. Planta este originar din Australia, Noua Zeeland, Madagascar, Brazilia. Cordyline terminalisProvine din Asia tropical. Tulpina atinge nlimi de 60-80 cm i este lipsit de ramificaii laterale. Frunzele largi (10 cm), n form de lance, sunt aezate n spiral. Lungimea lor msoar 30-40 cm, uneori chiar mai mult. Culoarea intens i strlucitoare cuprinde roul, carminul, rozul i galbenul. Cordyline australis Este originar din Noua Zeeland.Tulpina supl, fr ramificaii laterale, i pstreaz ntotdeauna buchetul de frunze din vrf. Acestea au lungimea de 60-70 cm i limea de 3-5 cm, sunt ascuite, frumos arcuite, colorate verde strlucitor. Prezint, ns, numeroase cultivaruri cu frunzele mai mult sau mai puin striate sau bordate de purpuriu, roz sau alb. Vara, planta formeaz paniculi mari cu flori albe parfumate, urmate de fructe sferice tot de culoare alb. Cordiline este o plant cu cretere lent ce rezist vine la condiiile de camer. Exigenele fa de cldure difer n raport cu locul de batin. Cordyline terminalis necesit iarna temperaturi de cel puin 14-15 C, pe cnd Cordyline indivisa, dimpotriv, spaii mai rcoroase (10-12 C, cel mult) care s-i asigure un uor repaus. Toate speciile prefer lumina din belug (fr soare direct), pentru a putea s-i exprime ntreg potenial coloristic. Apa se administreaz n cantiti moderate, dar regulat. Cordiline nu pretinde ngrijiri speciale. Vara, necesit umbrirea n locurile nsorite la amiaz. Splarea frunzelor trebuie fcute pentru meninerea n stare curat. Fertilizarea se aplic de 1-2 ori pe lun, numai vara, cu soluii n concentraie de 0.2 %. Dieffenbachia Ex:D. amoena,D.picta. Dieffenbachia este o planta foarte decorativa prin frunze mari, oval-alungite, cu numeroase striuri sau pete albe sau galbene.Dieffenbachia cere temperaturi ridicate (circa 25 grade Celsius, nu mai mult), care nu trebuie sa coboare in timpul iernii sub 16 grade Celsius. La temperaturi mai mici de 10 grade Celsius, planta moare.Dieffenbachia cere semiumbra si umiditate ridicata a aerului, insa s-a adaptat si la conditiile de atmosfera uscata din apartamente. Este bine sa o stropiti frecvent. O udati cu apa calduta, dedurizata (apa fiarta si racita), iar pamantui trebuie sa-l lasati sa se usuce intre udari.Cere pamant aerisit, bine drenat. Dieffenbachia creste cu radacini inghesuite. Frunzele trebuie spalate lunar cu apa, iar cele ingalbenite trebuie indepartate. Nu folositi uleiul pentru a da stralucire frunzelor! Planta tinde sa formeze o tulpina degarnisita si pierde progresiv frunzele de la baza. In acest caz, ea poate fi reintinerita prin taierea tulpinii,operatiune care trebuie efectuata primavara. Se inmulteste prin butasi de varf, butasi de tulpina sau marcotaj aerian. Atentie! Dieffenbachia este toxica. Sucul ingerat poate arde gura si paraliza corzile vocale.

Dracaena Ex:D.deremensis,D.marginata,D.fragans Dracaena este o planta de apartament care se prezinta ca un pomisor, uneori cu 2 sau mai multe ramificatii, ce au un smoc de frunze inguste, alungite in varf, bine ramificate. Dracaena tolereaza conditiile obisnuite de camera, cu spatiu luminos, insa nu atmosfera uscata. Vara, Dracaena poate fi asezata pe balcon, dar nu la soare direct pentru ca se ard frunzele, necesitand fertilizare cu subtante nutritive de 2 ori/luna si apa pulverizata pe frunze saptamanal. Pentru Dracaena , iarna, temperatura camerei nu trebuie sa coboare sub 10-12 grade C., udarea plantei trebuiind sa se faca la intervale de la 10-12 zile. Pamantul din jurul tulpinii nu trebuie sa fie nici uscat, dar nici apa nu trebuie sa balteasca , Dracaena nu suporta curenti de aer, preferand expunere estica sau vestica. Transplantarea in alt ghiveci se va face primavara, la intervale de 2-3 ani, intr-un substratul format din pamant de de frunze in principal, turba si nisip, punand pe fundul ghiveciului, pentru drenajul apei, un strat de 3 cm. pietris . Dracaena se inmulteste primavara, prin butasi de varf (pusi in apa la inradacinat), butasi de tulpinii(tronsoane din tulpina) sau prin marcotaj aerian. Ferigi Specii de sere calde Adiantum cuneatum-> 15-30cm, Frunze mici, dentate, verzi stralucitoare, in forma de pana.Aceastea sunt sustinute de petiole foarte subtiri de culoare neagra. A.tenerum->Frunze mari, lungi de 80-90cm, si late de 40cm,uneori penate,cu petioli negri luciosi si lobi aproape triunghiulari Asplenium nidus -> Frunze mari de 1m si 20cm latime,limbul este verde stralucitor, usor ondulat,ascutit,cu marginea intreaba, cu o nervure mediana bruna.frunzele formeaza o rozeta si sunt dispuse in centrusub forma de palnie. Specii de sere temeperate Nephrolepis exaltata,Pteris cretica Specii de sere reci Pellaea rotundifolia-> scunda, frunzis bogat alcatuit din Frunze lungi si multe foliole, rotunjite, de culoare verde inchis si sustinute de petiole ascutiti. Ficus Ex:F.elastica,F.australis,F.benjamina,F.bengalensis,F.carica,F.pumila Ficusul este planta ornamentala lemnoasa arborescenta sau agatatoare care se adapteaza la diverse conditii. Sunt toate plante foarte elegante, iar unele se cultiva in apartament pentru frumusetea frunzelor deosebit de decorative. Frunzele sale sunt deosebit de apreciate pentru forma, marimea si culoarea lor. Intreaga planta contine latex. Tulpina este elastica, usor modelabila, foarte ramificata. Frunzele sunt alungit-lanceolate, colorate in diverse nuante, de la verde intens, la verde crud, lucioase. Unele specii de ficus au frunzele variegate. Cu exceptia formelor panasate de ficus elastica si ficus pandurata, care sunt mai delicate, ficusii sunt plante rustice, usor de cultivat. Vara, plantele se mentin in locuri umbrite, se uda moderat, adaugand ingrasaminte minerale solubile, foarte diluate si se pulverizeaza apa pe frunze. Iarna, temperatura cea mai favorabila este intre 12-14 grade Celsius si 18-22 grade Celsius pentru formele cu frunze panasate. Se recomanda lumina maxima si reducerea udatului in perioada zilelor scurte, dar se mentine permanent umiditatea atmosferica. Caderea frunzelor, care se manifesta adesea, se datoreaza excesului de umiditate in sezonul rece, dar si uscaciunii excesive. In cursul vegetatiei, trebuie evitate toate aceste neajunsuri. Caderea frunzelor este ireversibila la Ficus elastica si Ficus pandurata, dar este mai putin grava la Ficus benjamina si Ficus diversiflora.

Ficusii taratori - prefera expunerea in locuri semiunbrite in vara si o temperatura de 12-14 grade Celsius in timpul iernii. Transplantarea plantelor se face la sfarsitul lunii aprilie, in ghivece mai mari, intr-un amestec din doua parti pamant bogat in humus, 1/2 turba si 1/2 nisip. Monstera Ex:Monstera deliciosa Monstera are o tulpina viguroasa, suculenta, grimpanta, cu radacini adventive foarte puternice care evoca mediul tropical de bastina. Frunzele, de asemenea, sunt ample, de dimensiuni uriase, in forma de inima, decupate pe margine si cu perforatii inegale in interior. Ele au culoarea verde intens stralucitor si sunt sustinute de petioli lungi , vigurosi, care imbraca tulpina in dreptul nodulilor. Monstera infloreste rar in apartament. Inflorescenta, mai mult interesanta decat frumoasa, este un spadix care la maturitate dezvolta fructe asemanatoare unor boabe de porumb; in mediul sau natural infloreste si produce fructe comestibile. Monstera deliciosa este o planta in stare de vegetatie permanenta. Se comporta bine in camere calde (18-22 grade C); nu-i place frigul si caldura uscata. Tolereaza relativ bine oscilatiile de temperatura, dar numai pe durate scurte. Prefera un loc bine luminat, dar fara soare direct. Aerul rece si excesul de apa provoaca brunificarea varfurilor frunzelor; aerul uscat este deseori cauza brunificarii si uscarii marginilor frunzei. Caderea frunzelor batrane aflate la baza este un proces fiziologic normal.Monstera este o planta ce necesita udare abundenta pe perioada de primavara-vara si moderata pe periaoda iernii. Pamantul trebuie sa cuprinda multa turba si pamant de frunze; solul trenuie sa fie bogat in elemnte nutritive.Monstera se inmulteste prin butasi din varfuri si fragmente de tulpina cu 1-3 noduri; butasii se pot planta direct in ghivece de 10 cm, pe substrat de turba fibroasa cu nisip sau perlit. Se mai poate inmulti si prin drajoni, marcotaj aerian si seminte. In conditii de caldura (25-30 grade C in substrat si 20-25 grade C in aer) si umiditate relativa ridicata (9095 %), butasii formeaza radacini si lastari noi in circa o luna. este bine ca in primele doua saptamani sa se acopere planta cu folie de polietilena. Apa se administreaza numai cand pamantul se usuca putin la suprafata. Stergerea frunzelor cu un burete umed este necesara si suplineste pulverizarea cu apa. Fertilizarea trebuie facuta numai in lunile de primavara si vara la intervale de doua saptamani, cu solutii minerale de 0,1-0,2 %. La transplantare se acorda o atentie deosebita radacinilor tinere; Monstera trebuie transplantata anual si este recomandata luna martie.

Palmieri Frunze penate Phoenix canariensis -> formeaza cu varsta un trunchi scurt si gros, fibros, ce poarta in vrf Frunze mari rigide, cu foliole inguste linear-lanceolate, de culoare verde intens.florile sunt mici si galbene, dispuse in panicule Chamaedorea elegans->atinge 1-1.5m, Frunze in nr mare, lungi si late. Howea belmoreana->frunzele sunt mari, penate , arcuite, cu petiolul scurt si puternic.foliolele sunt inguste, lineare, de culoare verde,talie inalta. Specii cu Frunze palmate

Chamaerops humilis->de talie micade cca 1,5m.frunzele sunt in forma de evantai, segmentate pana aproape de baza, de culoare verde, uneori cu nuanta cenusie, rigide, petiole lungi cu 2 randuri de tepi. Vegeteaza intens vara si se simt mai bine in repaus iarna, prefera spatii luminoase, dar suporta si semiumbra.Umiditate relative.Sunt sensibile la curentii de aer si la schimbari bruste de temperatua. Palmierii se inmultesc prin seminte. Peperomia Ex:P.argyrea,P.caperatae,P.magnoliaefolia,P.scandens Este foarte apreciata pentru frunzisul ei, disponibil in mai multe culori, dar si pentru florile care cresc vertical si seamana cu un spic. Aceasta se planteaza in lunile martie sau aprilie intr-un substrat bazat pe turba si se pun intr-un loc plin de lumina, dar nu la soare. Atat primavara, cat si vara temperatura maxima pe care o suporta este de 24 C. Nu se uda din abundenta, ci se lasa pamantul sa se usuce intre udari, iar pentru a beneficia de umiditate este indicat sa fie pusa inca de la inceput intr-o tava cu pietris ud. Din cand in cand, stropiti frunzele cu apa, iar la fiecare doua sau trei saptamani diluati apa cu un ingrasamant lichid. In anotimpurile de toamna si iarna temperatura nu trebuie sa scada sub 13 C, iar procedeele de udare, umiditate si lumina raman aceleasi. Mare grija ca planta sa nu stea in curent. Philodendron Ex:P.scandens,P.andreanum,P.bipinnatifidum Philodendron este o planta de apartament decorativa, frecvent intalnita in birouri sau holuri, provenind din zona tropicala a Americii Centrale. Se intalnesc cateva sute de specii care pot fi grupate in 2 mari categorii, functie de forma de dezvoltare : specii cu tulpini lungi si sinuoase cu crestere taratoare sau agatatoare cu frunze crestate sau cu frunze intregi si specii cu tulpini drepte si frunze decupate care se dezvolta ca un arbust. Specia de Philodendron cea mai cunoscuta la noi, are tulpini taratoare cu internoduri si radacini adventive, cu frunze mari crestate de culoare verde inchis. Planta prefera incaperi cu temperaturi medii, cu lumina , fara soare direct si apa atat in substrat cat si in atmosfera, dar se poate adapta si in incaperi cu semiumbra. Philodendron nu suporta, atunci cand este scoasa pe balcon, temperaturi mai mari de 14 15 gr. C. (este de preferat sa nu fie mutata din incaperi). Vara, Philodendron se uda moderat, avand grija ca substratul sa se usuce intre udari iar iarna se uda mai putin, insa nu inainte ca pamantul din jurul tulpinii sa se usuce. Excesul de apa si atmosfera rece determina inmuierea si caderea frunzelor. Daca aerul incaperii este uscat, in functie de gradul de uscaciune, se pulverizeaza apa pe frunze, o data pe saptamana sau zilnic si se umezesc radacinile adventive. Pentru ca dezvoltarea plantei continua si iarna, Philodendron necesita caldura si umiditate si in aceasta perioada a anului. Substratul, trebuie sa fie poros si bogat in substante organice, fiind indicat un amestec format din 2 parti pamant de frunze, o parte mranita si o parte turba cu nisip. Vara, necesita fertilizarea solului de 2 ori/luna cu substante nutritive. Pentru sustinerea tulpinii plantei, este necesara tutorarea si palisarea acesteia. Daca radacinile aeriene au crescut prea mult, se reteaza imediat sub nod, pentru ca acestea incetinesc cresterea plantei. Periodic, la intervale de 34 ani, se va transplanta planta in ghivece mai mari, iar anual, primavara, se va inlocui pamantul de la suprafata ghiveciului cu pamant proaspat. Philodendron se inmulteste prin mai multe metode : prin plante-pui luati de la planta mama, atunci cand s-au format cel putin 2 radacini aeriene, prin butasi de varfuri si fragmente ale tulpinii cu cate 3 ochiuri si prin marcotaj aerian. Se va avea multa atentie la ingrijirea plantei pentru ca oricare din partile plantei este otravitoare. Sanseveria Ex: S trifasciata,S. cylindrical

Este o planta de apartament cu frunze pestrite, care suporta aerul uscat. Cele mai intalnite specii sunt: Sansevieria trifasciata, Sansevieria cylindrica si Sansevieria grandis.Pentru aceste plante, excesul de apa este mai daunator decat uscaciunea, si cauzeaza putrezirea bazei frunzelor. Temperatura optima in timpul iernii este de 15-18 grade Celsius. Atat iarna cat si vara, plantele se tin la ferestre in plin soare, deoarece in acest mod frunzele capata un colorit mai intens. Sistemul radicular, format din radacini groase, portocalii se dezvolta mult la suprafata, de aceea ghivecele pentr Sansevieria trebuie sa fie inguste si inalte. Transplantarea se face la 2-4 ani, avand grija ca ghivecele sa fie bine drenate. Inmultirea se realizeaza prin divizarea tufei si prin butasi de frunze Schefflera Ex: S.actinophylla,S.arboricola Schefflera numita si Seflera, arborele umbrela, aralia stralucitoare, este o planta vesnic verde, provenita din zonele tropicale, care are aspectul unui pomisor decorativ prin frunzele sale care sunt compuse din 512 foliole lungi, palmat asezate, verzi, patate sau nu , cu mai mult sau mai putin alb sau crem. Frunzele sunt astfel dispuse incat formeaza imaginea unei umbrele. Schefflera, pentru dezvoltare, are nevoie de locuri cu temperatura moderata, constanta, in jurul valorii de 18 20 gr. C pe timpul verii si 16 18 gr. C. iarna. Planta prefera locuri luminoase, dar nu suporta actiunea directa a soarelui (isi mentine frunzisul frumos, mereu verde si in locuri mai intunecoase, dar soiurile cu frunzele patate cu alb-crem au nevoie de lumina mai multa). Schefflera nu suporta curenti de aer. Udarea trebuie sa fie abundenta, in perioada primavaratoamna, iar pe timpul iarnii planta trebuie sa se ude mai rar si cu apa mai putina. Frunzisul plantei trebuie sa fie pulverizat, la 23 zile, cu apa calduta, iarna mai rar( o data/saptamana ). Pentru un frunzis bogat, Schefflera tanara va trebui "ciupita" de mai multe ori, pentru a stimula ramificarea de baza. Transplantarea plantei in pamant proaspat trebuie facuta la 2-3 ani, ocazie cu care se poate taia si din volumul mare al radacinii. Pentru Schefflera, substratul poate fi orice fel de pamant, cu conditia ca acesta sa colecteze si sa evacueze bine apa precum si sa mentina pamantul jilav. Fertilizarea substratului cu substante nutritive este necesara numai in perioada de crestere. Schefflera se inmulteste prin butasi de varfuri, cu lungime de 7-10 cm , intariti pe jumatate (la sfarsitul verii), cu 2-3 frunze si care sunt plantati intr-un amestec de pamant nisipos si acoperiti de un borcan. Din cauza faptului ca se prind lent, Schefflera are nevoie de substante speciale pentru plantele lemnoase care sa hraneasca radacinile (se gasesc in florarii). La inmultire conteaza si temperatura pamantului temperatura optima fiind in jurul valorii de 21 gr. C.

Orhideele sunt printre cele mai populare flori de apartament. In trecut numai persoanele bogate detineau si ingrijeau orhidee, dar in timp s-au facut progrese in ceea ce priveste inmultirea acestora. De la prima incercare de crestere a orhideelor la mijlocul anilor 1700, ele au avut reputatia de flori care se cresc greu, dar multe dintre orhidee sunt usor de crescut. Orhideele sunt destul de rezistente si pot supravietui multi ani in ghivece daca sunt ingrijite corespunzator. Orhideele fac parte din familia Orchidaceae Familia orhideelor include mai mult de 900 de genuri si aproximativ 25000 de specii, facandu-le cea mai mare familie de plante din lume. Ele pot fi gasite in aproape orice mediu din lume. Cele mai multe specii de orhidee sunt din zonele tropicale si subtropicale. Multe dintre orideele cultivate in apartamet sunt epifite(orhidee ce traiesc in scorburile arborilor sau pe arbori).Litofite sunt cele care traiesc pe roci

stanci. Orhideele din regiunile temperate sunt in general terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a plantelor). Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care traieste in Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei Cypripeidum calceolus Orhideele sunt dorite in apartamente pentru florile lor rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate de culori: albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci orhideele se incadreaza in grupul plantelor de apartament decorative prin flori.Unele flori sunt dungate, sau au pete de culoare.Florile pot trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de specie. Frunzele sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze frumoase cu diverse marmoratii. Multe dintre orhidee au miros, unele emana miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute: de lamaie, portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos. Vanilia este extrasa din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla planifolia.Orhidee originara din Mexic.Intrucat cele mai multe orhidee cultivate in apartament sunt specii EPIFITE vom preventa conditiile necesare pentru cresterea si dezvoltarea acestora: Lumina:Unul din factorii determinanti in inflorire alaturi de fertilizare este lumina. Orhiheele ce nu beneficiaza de lumina suficienta; nu vor inflori, acestea cresc si par sanatoase dar in lipsa luminii nu vor inflorii. Cel mai bun loc de crestere a orhideelor sunt pervazele. O fereastra cu expozitie sudica este locul ideal pentru niste rezultate optime, fereastra cu expozitie vestica poate fi urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul geamului nu furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate suplimenta cu lumina artificiala. Pentru o propagare optima a luminii, se recomanda stergerea regulata a geamurilor si de asemenea stergerea frunzelor orhideelor de praf.Planta este cea care ne arata cel mai bine daca lumina este sau nu corespunzatoare, astfel daca orhideele nu infloresc (primavara odata cu marirea intensitatii luminii si a duretei acesteia ziua mai lunga), prima cauza la care trebuie sa te gandesti este lumina. La orhideele care nu au lumina suficienta, frunzele vor avea o culoare verde inchis, iar la orhideele care beneficiaza de lumina suficienta frunzele sunt de un verde deschis Atentie!nu scoateti orhideele direct la soare au nevoie de lumina dar nu de lumina directa. Arsura luminii solare pe frunze se poate observa sub forma unor pete negre pe frunze sau frunze ingalbenite. Temperatura Temperatura este un element de baza in inflorirea orhideelor Orhideele crescute in apartament, trebuiesc pozitionate pe un pervaz unde exista variatii de temperatura, aceste variatii vor induce inflorirea Apa si Udatul Apa excesiva udatul excesiv este principalul factor care conduce la moartea orhideelor. Cele mai multe varietati de orhidee prefera o perioada de uscaciune intre doua perioade de umiditate. In cazul orhideelor se ia ghiveciul si se uda cu apa la temperatura camerei apa de chiuveta statuta 24 ore-sau cea mai buna este apa de ploaie. I. Exista mai multe metode de a determina cand o planta are nevoie de apa 1. Se introduce un deget in interiorul ghiveciului 2-3 cm, daca solul este uscat, planta are nevoie de apa, daca solul este umed mai asteptam cateva zile inainte de urmatoarea udare; 2. Se observa vasul transparent cu orhideea (un vas transparent-pe care se vede umiditatea-condens pe pereti) dupa ce udam avem condens pana in partea de sus, dupa o saptamana acesta scade spre fundul ghiveciului (un moment bun de udat orhideea). Atentie!!! Orhideele se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile intre udari (in functie de temperatura si umiditatea din ambientala). Daca acest interval este neglijat, exista riscul ca radacinile sa izi piarda turgescenta (se zbarcesc si se inmoaie-devin sensibile la putregaiuri), acest proces din pacate este ireversibil (chiar daca udam radacinile afectate nu isi mai revin in totalitate). II. Metode de udat:

1. Apa de udat se toarna pana cand aceasta curge pe partea cealalta a vasului (apa ce s-a adunat in farfurioara se arunca, nu lasam orhideea cu apa in farfurioara); 2. O alta metoda presupune imersia (scufundarea intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile din fundul ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa ghiveciul in imersie in apa 10-15 minute, Atentie !!!imersia se face astfel incat apa sa ramana strict in zona radacinilor) ghiveciului cu orhidee in apa de udat, dupa imersie se lasa ghiveciul pana ce se scurge toata apa in exces intr-o farfurioara Atentie !!!apa stransa se arunca Atentie !!! Daca planta este udata cu apa mai rece de 10C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la temperatura camerei. Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri mari si numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se scurga bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca. Umiditatea Orhideele iubesc umiditatea. Exista cateva moduri de a creste umiditatea. Cea mai simpla este sa asezam cateva plante apropiate una de cealalta, astfel umiditatea aerului din jurul plantelor va mai creste. Datorita faptului ca in apartamente in special iarna aerul este uscat recomandam ca orhideele sa fie asezate in tavite cu pietricele ceramice de 1,5-2 cm diametru sau pietris. Se toarna apa peste pietricele ceramice din tavita pana se umplu cu apa spatiile dintre pietricele Atentie ghiveciul orhideelor nu va sta in apa,el va fi inaltat pe un capacel astfel incat fundul acestuia sa fie la nivelul superior al pietricelelor, deci sa nu aiba contact cu apa care umezeste pietricelele ceramice. Tavita in care se pun pietricelele trebuie sa fie un pic mai mare sau egala cu suprafata acoperita de frunze. Fertilizarea Cel mai bine este sa aplicam fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in crestere. Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce fertilizarea. Se renunta la fertilizare cand planta intra in perioada de repaus iarna. Dupa o perioada in care orhideea a fost fertilizata saptamanal sau la doua saptamani (lunile martie-octombrie) se recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna doar cu apa fara fertilizanti pentru a preintampina o eventuala fertilizare in exces ce poate dauna plantei. Pentru fertilizare se pot folosi ingrasaminte concepute special pentru orhidee de la diversi producatori: Substral, Compo, Agro CS, etc., acestea se gasesc ca: lichid ce se adauga in apa de udare. Se pot folosii si batoane fertilizante cu eliberare lenta,acestea se introduc direct in substrat si sunt active mai multe luni Atentie !!Nu fertilizati orhideele imediat dupa ce ati schimbat pamantul (substratul), intrucat substratul din comert de obicei contine si adaus de ingrasaminte. Substratul si vasul de cultura Multe orhidee prefera ca substratun amestec de scoarta de copac, lemn de feriga, pluta, turba, carbune si nisip. Puteti folosi amestecuri gata preparate pentru orhidee din comert (ex. de la Compo), sau folositi numai scoarta de copac simpla Vaseleghivecele in care cultivam orhidee trebuie sa fie transparente putem folosi orice vas de plastic transparent incolor, intrucat radacinile acestora au nevoie de lumina, (vezi Fig. 3). Se pot folosii cu succes vase alimentare cilindrice de 1900 ml (vezi Fig. 3 Transplantareaschimbarea vasului si pamantului ar trebui facuta la 1-2 ani (preferabil intr-un ghiveci mai mare de 1900-2000 ml), dar unele varietati nu necesita transplantarea. Momentul transplantarii este foarte important deoarece daca nu se face la momentul potrivit plantele nu vor inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie facute intre lunile februarie si august. In aceasta perioada orhideea are cresteri noi si produce noi radacini Cand se face transplantarea, se va curata ghiveciul si radacinile se vor clati cu apa calduta. Inainte de asezarea in ghiveci se vor taia toate radacinile moarte, frunzele ingalbenite, tulpinile fara flori si bulbii putreziti

Orhideea se va replanta in ghiveci la aceeasi inaltime la care a fost plantata anterior. Pentru evitarea raspandirii bolilor si daunatorilor, se recomanda a nu se folosi pamantul de la o planta la alta. Daca orhideea a avut multe radacini putrezite (moi, macerate) este bine aca acestea sa fie indepartate in totalitate, iar prima udare sa se faca cu o solutie de fungicid (Topsin) Inflorirea Orhideele infloresc de mai multe ori intr-un an. Inflorirea se realizeaza prin emiterea de tije florale (vezi Fig. 4), care in varf formeaza o multime de flori (vezi Fig. 6). Floarea de orhidee dureaza cateva luni, dupa care florile se trec. Odata ce inflorirea s-a terminat sau este la final, tija florala se taie de la subsuara unei frunze (vezi Fig. 3), (Atentie; putem pastra tija florala mai mult timp daca dorim inmultirea orhideelor; este posibil sa apara noi pui). La scurt timp dupa ce taiem tija florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije florale (un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta (vezi Fig. 4) Inmultirea La speciile care fac pui&; inmultirea se face prin separarea puilor. Specile de(Phalaenopsis)dupa caderea florilor pot forma pui pe tija florala. Puii formati pe tija florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au radacini de peste 8-10 cm (vezi Fig. 2). Noile orhidee, puii; se planteaza in substrat pamant.Metoda de inmultire industriala cel mai des utilizata, este metoda inmultiri in vitro care se face numai in conditiile unor laboratoare performante.