1 MAI 1939 - O PAGINA GLORIOASA DIN ISTORIA MIŞCĂRII NOASTRE REVOLUŢIONARE, COMUNISTE, DIN ISTORIA

POPORULUI ROMAN

Cel de-al patrulea deceniu al secolului nostru, jalonat de marea cri­ză economică din 192~)-1933 ~i de începutul ce.ui de al doilea război mondial, a fost pentru întreaga omenire o perioa'Clă de ample frămîn­tări ·sociale şi politice care reflectau pe de o parte ascuţirea .contradic­ţiilor fundamentale ale capitalismului, instabilitatea lumii burgheze, iar pe de altă parte viguroasa ridicare la luptă a dasei municitoare inter­naţionale, a ce.orlalte forţe democratice şi progresiste . .în această pe­rioadă, i1siboria umanităţii a înregistrat ·cu litere negre înceI'Cările de intrare tot mai agresivă în arena vieţii politice şi intensifi,carea acţiunii teroriste, destructive, huliganice ,a organizaţiilor fasciste într-o serie de ţări1, printre care şi în România. Impulsionate de iI11Staurarea lui Hitler 1a putere în Germania, în 1933, aceste grupări au devenit, pre­tutiru:leni unde au aotivat, ţinta printipală a luptei revO'luţionare a par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a mişcărilor democratice şi progresiste de masă.

In Român'.a este de observat că, dacă pînă la venirea la cîrmă în Germania a lui HiLer, cuzismul sau Liga Apărării Naţionale Creştine era o organizaţie colectivă, încremenită în monoide'.smul ant:semit, tot aşa de vetuis-t ca şi întemeietorul ei, A. C. Cuza, iar legionarismul era numai un nucleu de asasini, abia luat în seamă chiar şi de lumea politi­cienilor burghezi, după 1933, cele două organizaţii au intrat brusc în actualitate şi au început să umple spaţiul cu o imensă gălăgie mesia­nkă, cu terorism, cu o amplă 'demagogie socială şi poJtkă. Toate aces­teia în condiţiile în car~ în acea per'ioadă, se făcea simţită tot mai pregnant inifluenţa cercurilor monopoliste reacţionare, se accentua pro-

1 A se vedea detalii în valoroasa lucrare Regimurile fasciste şi totalitare din Europa, I, li şi III, .Bucureşti, 1979, 1980 şi 19S:l. Rod al ceroetArilor intense desfăşurate de un colectiv de istorid de la Institutul de studii istorice şi social­politice d,~ pe lingă C.C. al P.C.R., aieeastă lucrare oferă .o foarte vi.guroasă pre­zPntare a .instaurării acestor regimWi pe continentul .ew·opean. Cititorul se poate astfel convinge că printre ·ultimele regimuri de acest .t1p, care au fost instaurate, s-a numărat cel din România, ln septembrie 1940 şi atunci, in cea mai bună. mă.sură, nu altfel declt pe baionetele hitleriste.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

Hi GH. IONIŢA

cesul de lichidare a democraţiei burgheze, de restrîngere a drepturilor, -;;i libertăţilor cetăţeneşti2 .

Legionarismul, agentura hitlerismului în România, a servit în în­tregime imperialiismului german, a dus o politică ·profund antinaţională, prejudiciind grav interese~e poporului nostru.

Prezintă mare însemnătate faptul că partidul comunist, clasa mun­citoare din România avuseseră şi pînă .atunci printre preocupările lor prevenirea primejdiei .fasciste interne şi sprijinirea internaţionali.stă a altor detaşamente proletare, a altor ţări, şi popoare ·căzute victimă sau ameninţate de morbul fascist.

A fost totodată de mare însemnătate faptul că, istoriceşte, inten­sificarea activităţii organizaţiilor faisdste - încurajate de instaurarea dictaturii fasciste în Germania in 1933 - a coin,cis cu începutul unei perioade calitativ superioare în evoluţia mişcării mun'Citoreşti din Ro­mânia. Suflu~ revoluţionar al marilor bătălii proletare din anii crizei economice, sîngele muncitoresc care a curs la Lupeni, pe .străzile Capi­talei - la „Griviţa" - şi-n al·te locuri au produs adevărate zgulduiri în conştiinţele cele mai înalte ale ţării, 'în toate straturile sociale ,şi au generalizat spiritul de revoltă în rindul mase~or muncitoare. Incepînd -mai ales cu acele zile eroice - în prim-planul activităţii revoluţionare, al vieţii partidului comunist s-au situat elementele cele mai destoinice din !l'îndul clasei muncitoare, care au rămas .coru;ecvent pe baricadele ~uptei anticapitaliste şi antifas'Ciste. Dacă mişcarea antifascistă a popo­rului român a beneficiat de activitatea unor asemenea vîrfuri si auto­rităţi proletare, e'Ste semnificativ faptul 'Că organizaţiile fasciste n-au reuşi·t să atragă şi .să aibă printr€ mentorii lor elemente din rindurile clasei munci'toare, trebuind să se mulţumească ·cu o serie de persoane neclasate rsau declasate din rindurile altor pături şi categorii .sociale.

Această isituaţie rs-a datorat faptului că muncitorii 'Comunişti şi ne­comunişti oţeliţi în greutăţile Jmense ale timpu~ui, învăţaseră de mult să-şi cunoască întotdeauna .a:dver'Săorii, să-'şi 'preţuiască tovarăşii de drum. Disponibilităţile perverse ale legionarilor, cuziştilor şi celorlalte nuanţe de f.ascisti s-au izbit Ide carlacterul ferm •si dur al clasei muncitoare, de experien'.ţa matură .şi de prudenţa ei justificată şi departe văzătoare.

Antifascifsmul hotărit al clasei mundtoare a oferit un puternic şi mobLizator exemplu •altor pături .şi categorii sociale care s-au sus·tras, în mod conştieait, contaminării cu idei fasciste sau profasciste. In această ambianţă, P.C.R., exprimînd interesele majore ale 1c~asei muncitoare, •ale maselor largi, a militat activ pentru unirea tuturor forţelor democra­tice ~i patriotice ale poporului pentru apărarea independenţei şi suve­ranităţii ţării. Sub mobilizatdarea lozincă .a luptei pentru realizarea unităţiide acţiune a clasei muncitoare - ,coloana vertebrală a unei largi concentrări de forţe democratice pe p~atforma unui puternic Front popu-

2 L. Pătrăşoanu analizează profund aceste fenomene în două dintre lucrările sale funda.mentale: Sub ;ţrei dictaturi, Bucureşti, 1970 .şi Curente şi tendinţe în filosofia romdnească, Bucureşti, 1971.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

1 Mai 1939 - o pagină glorioasă ele istorie 17

Iar antifascist - comuniştii au reuşit să antreneze ]argi pături sociale, rolul de dinamizator al lor revenindu-i constant clasei muncitoare.

Multiple au fost acţiunile iniţiate, organizate şi conduse de icomu­nişti în acei ,ani în rîndurile maselor largi ale poporului; multiple iau fost şi succese~e obţinute. In ansamblul luptei desfăşurate, o semnificaţie deosebită au avut-o întotdeauna acele ,acţiuni în 1care, din ,adîncul ilega­lităţii 'în care se aflau, comuniştii au luat parte şi s-au infiltrat chiar '.in conducerea unor întrun'iri şi demonstraţii convocate de paI"tidele bur­gheze, de autoritatea de stat. Numeroase au fost 'Cazurile în care ampla .muncă organizatorLcă şi pro'pagandistică depusă de comunişti a imprimat combativitatea participanţilor la asemenea acţiuni, influenţînd transfor­marea lor în manifesfaţii antifasciste, antihitleriste, reale succese ale punerii în aplicare a tacticii revo~uţionare Ide front popular.

In prim-planul activităţi'lor demonstrative de masă iniţiate, orga­nizate si conduse de comunisti s-au 'Situat în 'mdcl firesc toate aicele ma­nifestări specifice luptei revoluţion:are a ,clasei muncitoare, a altor pă­.tuori işi icategoril sociale. Intîmpinarea şi sărbătorirea într-un cadru deo­.sebH a zilei de 1 mai, de pil1dă - în pofida as'prelor ,condiţii ale lilega­.lităţii - a constituit constant un strălucit exemplu al solidarităţii pro­letare în ţara noastră, o e:xipres1e a ie!ionseicvenţei spiritului internaţio­nalist al mişcării noastre mundtoreşti3. „Oamenii muncii din România .sărbătoresc aaeastă zi de luptă revoluţi.enară de aproape un veac - subli­nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretarul general al partidului nostru, Preşedintele Republicii SdCialiste România în ouvintarea ţinută la ma­rea adunare populară din Capitală organizată cu prilejul 1zilei de 1 Mai 1973. Se poate spune că, privite retrospectiv, manifestările .muncitoreşti de 1 mai jalonează i,nsăşi istoria bogată şi eroică a proletariatului român, de la începuturil'e .organizării sale, de la ·crearea partidului său politic revoluţionar, cu 80 de ani .tn ,urmă, pînă la cucerirea victoriei în revo­luţia socialistă şi zidirea cu succes a noii orînduiri soci.ale, orînduirea so­cialistă"4.

In istoria 'bogată şi eroi'că a mişcădi muncitoreşti şi a partidului nostru va rămîne 1ca un moment memorabil marea demonstraţie popu­lară antifascistă de la 1 Mai 1939 pregătită .cu minuţiozitate - din în­sărcinarea P.C.R. - de un Comitet dandestin ide organizare care număra printre .cadrele sale pe Nicolae Ceauşescu, ,Ilie Pintilie, Constantin Da­vid, Al. Iliescu, Teohairi Georgescu. Un rol important în pregătirea şi desfăşurarea manifestaţiei de 1 Mai, pe linia afiLrmării ·puternice a uni­tăţii de foptă a clasei muncitoare, au avut Ştefan Voitec, VasLe Bigu .şi mulţi alţi mi'litanţi 'din rîndurile P.C.R. şi P.S.D.5.

J Ve·zi detalii in monografia lui Ol. Matichescu, E. Goorgesau, 1 Mai în România, Bucureşti, 1970. ·

4 Nicolae Ceauşescu, România ,pe drumul construirii societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, B, Bucureşti., 1973, IP· 380.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

18 GH. IONIŢA

Luna mai a jubiliarului an 1984, îngemănează aniversarea împlinirii a patru decenii de la făurirea Fron'tului Un'ic Muncitoresc cu evocarea a 45 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi anltirăzboinică de la 1 mai 1939, la ca.re au participat, într-'() semnificativă soliid'aritate, co­muniştii şi socialiştii, dind în lupta .:or de fiecare zi încă un exemplu, făcînd încă o vie şi gră'ito'are ilustrare a efi'cienţei lu'ptei pentru uni­tatea clasei muncitoare din România.

Erau împrejurări în care, ca u~mare a unei perioade de acentuat declin al vieţii politice interne, ldeclin materializat vizibil în trecerea de la regimul parlamentar •:a regimul de dictatură personală al regelui Ca­rol al II-lea, grupă~ile fasciste începuseră să devină din ce în ce mai înidrăzneţe şi mai primejdioase. De fapt, se poate spune 'Că primejdia fascistă - potenţială pînă atunici - a început treptat a deveni pe de-a-n­tregul reală in anii dictaturii regale. Elementele noi intervenite în istoria politică a ţării nu au scă'pat nici un moment atenţiei comuniş­tilor care, paralel cu eforturEe 'pen~ răsturnarea dictaturii regale - considerată de ei ca un regim antipopular, expresie a cercurilor re­acţionare ale marelui capital şi moşierimii 'în frunte icu regele Cairol al II-lea - şi-au orientat atenţia principală împotriva primejdiei fascis­te. Cu deplină dreptate sesiza P.C.R. în ace1 tim'p oă „du~anu[ prin­cipal este şi ră.mine Garda ide fier. împotriva Gărzii de fier - acestei agenturi teroriste, de spionaj hiLerist - trebuie îndreptat în primul rînd focul prin'Cipal". Există o sumedenie 'de 'documente ale P.C.R. în care problema era în acest fel pusă, semn că în acele conf<:liţii dificile, comuniştii gîn'Cleau foarte bine, sesizau exact cursul evenimentelor.

Pregătirea de ·către comunişti a sărbătoririi zilei de 1 Mai 1939 a răspuns unor asemenea comandamente majore, confednd participării maselor la desfăşurarea mari'lor demonstraţii de stradă un profund ca­racter revoluţionar, patriotic, antifascist, antihitlerist, antirăzboinic. Se cuvine a fi subliniat în mod deosebit faptul că manifestaţia de 1 Mai 1939 şi-a însciris în istorie puternice~e .semnificaţii prin caracterul de masă, prin nivelul de organizare şi gradul înalt de eombativitate rev·o­luţionară.

Referindu-se pe un plan mai larg la semnificaţiile acestor acţiuni, putem afirma că e~e s-au ntUmărat printre puţinele manifestări din Eu­ropa care au avut loc în condiţiile cin(! fasdsmul era în ofensivă, după Miinchen. ln acele împreju~ări, poporul român, sub conducerea comu­niştilor, în aJanţă cu socialiştii, cu alte forţe demO'CII'ate, şi-a exprimat voinţa de a face fotul pentru a 'împiedica ascensiunea fascismului, in­staurarea unei dictaturi de tip fascist în România.

5 Detalii vezi in lucrarea lrui OL Matichescu, 1 Mai 1939, Buoureşti, 1974, p. 30-43. Cu privire .la .contribuţia adusă de tovarăş.ul NicoLae Ceauşescu la or­ganizarea acestei mari demonstraţii vezi Ol. Matichescu, Tinereţea „evoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în Scinteia tineretului, 1981, ,p. 47 ş' urm!toa­re.le.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

1 Mai 1939 - o pagină glorioasă de istorie 19

Şi cit de mult contează in faţa istoriei faptul că în România, în acele complexe împrejurări, comun'iştii au gînldit şi au acţionat a.şa, spre cinstea lor, spre cinstea partidului care îi însufleţea!

Este cunoscut faptu1 că, printre primele măsUJri aia.optate Ide dic­tatura regală, imediat 'după 10 februarie 1938, s-a numărat şi dizolva­rea sindkatelor, în locul ~or fiind create aşa-zisele bresle. Sensibil la evoluţia evenimentelor vremii şi conştient de necesitatea folosirii ori­căror posibi1lităţi de cultivare a sentimentelor de unitate în ;rîndurile cTasei muncitoare, P.C.R. a adoptat ldin capul locului tacti'Ca folosirii acestor bresle prin desfăşurarea unei activităţi de partid chiar în in­teriorul -~or; în acest sens au fost date înldemnuri comuniştilor să intre în aceste bresle şi să fa'Că totul 'pentru a produce o revoluţionarizare a lor .din interior, pentru tleschiderea unor nioi orizonturi de unitate proletară. De fapt, înseşi autor'ităţile carliste aveau să ajungă curînd la concluzia că „Terenul cel mai favorabil şi acoperit a fost găsit în bres­le, care de altfel sînt 'conlduse de cunoscuţi comunişti. Dacă această situaţie nu se ·schimbă, nu ar fi exclus să ne trezim cu o conducere care să schimbe comp~etamente faţa lucrurilor şi breasla să devină ceea ce legiuitorul a vrut să înlăture".

Ceea ce s-a 'întîmplat la 1 Mai 1939 n-a constituit decît o dovadă vie a reuşitei aplicări de către comunişti a tacticii lor. Folosind condi­ţii1e create prin intenţia autorităţilor de a organiza în acea zi o mani­festaţie a breslelor sub egidă guvernamentală - a dictaturii regale deci - o „sărbătoare a mundi naţionale" în cadrul legaJ.smului bur­ghez, comuniştii, în colaborare cu socialiştii, au reuşit să răstoarne acest plan, să transforme raldical caracterul şi 'Conţinutul !demonstra­ţiei, să adune numai în Capitala ţării 'peste 20 OOO de oameni ai muncii sub lozinicfie de bază ale luptei revoluţionare şi democratice, lozinci inspirate şi cultivate în mase de comunişti şi socia~işti. Acţiuni cu un conţinut asemănător au fost pregăt'ite 'cont'Ollllitent de comunişti şi în alt.e centre ale ţării, la Timişoara, Galaţi, Oraldea, Brăila, Tg. Mureş, Ba­cău, Piatra Neamţ, în Valea Jiului, Baia Mare ş.a.

fo activitatea politică desfăşurată de comunişti în bresle o contri­buţie deosebită au adus tinerii comunişti trimişi tle partid să lucreze în cercurile ·culturale ale acestora. Printre aceştia s-au numărai in pri­mele rînduri: Elena Ceauşescu (Petrescu), E. Iliescu, C. Prodan şi alţii, destoinici militanţi pentru organizarea unor programe culturale cu ca­racter pronunţat revoluţionar, în vederea educării tineretului munci­tor în spiritul unităţii ije luptă pentru interesele funldamentale ale po­porului muncitor.

Desigur, succesul irăsunător obţinut în acea istorică zi de masele dezlănţuite pe străzi nu poate fi pus în legătură dedt cu munca in­tensă pregătitoare ce :fusese de'pusă de comunişti, de toţi partizanii ·~up­tei antifasciste şi antirăzboinice antrenaţi cu acea ocazie în dispozitiv de P.C.R.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

20 GH. IONIŢA

Prezenţa tovară·şului Nicofae Ceau;;escu în Comisia conspirativă de organizare a lui 1 Mai 1939 poartă în sine semnificaţia preţuirii pe care partidul comunist o acO'I'da meritelor personale, discernămîntului său politic, dîrzeniei şi intransigenţei revoluţionare, pe care le probase în numeroase împrejurări 'pînă atun'Ci. Experienţa pe care o aducea tînă­rul comunist - în calitate de membru al Comitetului Naţional Ant'ifas­cist, încă Ide la crearea acestuia, de militant recunoscut pentru reajza­rea Frontu1ui Unic Muncitoresic în cadrul breslelor, în sfîrşit, de con­ducător al Cdmisiei centrale de refacere a Uniunii Tineretului Comu­nist - era evidentă şi, ru;;a după cum au dovedit-o evenimentele, şi-a găsit o strălucită confirmaire în acţiunile revoluţionare memorabile de la 1 Mai 1939.

Despre desfăşurarea propriu zisă a marii (lemonstraţii de la 1 Mai 1939, despre tumultul reV'Oluţionar, antifascist, de unitate muncitoreas­că existentă în acea zi s-a sicris mult în istoriografia noastră şi se va mai scrie încă. Pe deasupra oricăror fapte şi exemp'le oferite de cercetarea minuţioasă a documentelor vremii cîteva trăsături definitorii se impun de la sine. Mai întîi de toate reţine atenţia faptul că desfă~rarea ma­rii demonstraţii, în plină dictatură regală, s-a bazat pe concepţia Fron­tului Unic Muncitoresc. Comuniştii şi socialiştii au colaborat îndeaproa­pe atît pentru pregătirea cît şi pentru desfăşurarea acţiunii. Reuşita ei a însemnat încă o verificare şi încă o dovadă a aspiraţiei spre unitate şi so1:daritate a clasei muncitoare, totodată, ea a marcat un important aport conc·ret, moral şi rnateda~. la dezvoltarea procesului de unificare. Este de subliniat faptul că succesul şi ecoul manifestaţiei din 1939 au exercitat o mare influenţă, repercutată ulterior cu putere pe calea ce a pregătit premisele care au condus la încheierea acordului de Front Unic Muncitoresc din aprilie 1944.

In al doilea <rînd, marea demonstraţie de la 1 Mai 1939 a demonstrat cu putere c'ombativitatea de luptă a clasei muncitcJare, în fruntea în­tr,egul11i popor, împotriva hitlerismului, a creşterii primejdiei fasciste interne. Atunci cînd pe străzile Capitalei, în Piaţa Romană, inclusiv în faţa Palatului regal - în balconul căruia regele aştepta de la demon­stranţi o veritabilă dovadă de fidelitate faţă de dictatura sa - miile de pa<rtici'panţi la acţiune au scandat „Jos fascismul!", „J os Garda de fier!", „Trăiască Frontul popular antifascist!, „Jos hit.erismul!" ş.a. era o dovadă cu totul convingătoare a sentimentelor antifasciste, pro­fund încarnate în masele largi. „Calea Victoriei avea aspectul unui cîmp de manifesta.ţie revoluţionară" au trebuit să constate în acea zi în ira­

poartele lor autorităţile carliste. De la Palatul regal, manifestanţii s-au îndreptat spre Pm-cu~ Carol uniele au depus coroane de flori 'la Mormin­tul Eroului Necunoscut, simbol al preţuirii de către clasa muncitoare a tuturor acelora care se je;rtfiseră pe altarul unităţii şi independenţei

naţionale.

S-a putut observa in tt'Cea -zi cu toată claritatea ,într-o desfăşurare cu totul plenară, puternicul ecou pe care l-a găsit în conştiinţa popa-

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

1 Mai 1939 - o pagind glorioasă de istorie 21

rului român viguroasa acţiune desfăşura\tlă ani în şir de către P.C.R. pentru demascarea cu toată energia a esenţei antipopulare şi antina­ţionale a fascismu:ui şi agenturilor hitlerismului. Chiar şi pentru acei politicieni ai vremii care mai aveau oarecari in1doieli şi ezitări în legă­tură cu sesizarea orientării sentimentului public al maselor în general a apărut cu toată daritatea larga dispoziţie a celor mulţi spre spriji­nirea activă a politicii partidului comunist de unire a tuturor forţelor democratice. Acest aspect al prob~emei a atras în mod deosebit atenţia mişcării antifasciste internaţionale care, intrunindu-!?i reprezentanţii la Paris, în zilele 'de 12-14 mai 1939, în cadrul unui mare Congres anti­fascist, pentru pace, se vedea în situaţia Ide a se referi la der;nonstraţia de 1 Mai 1939 din România caracteriz'ind-o drept o expresie înaltă a voinţei poporului român de a se împotrivi fascismului. „Poporul ro­mân - se arăta in documentul adoptat de Congres - se raliază la miş­carea antifascistă . . . voinţa sa este de a lu·pta în mod real împotriva agresorului şi fascismu~ui".

Cotidiene de mare tiraj din diferite ţări au publicat relatări şi 'Co­

mentarii ample în care se relevau amploarea •şi semnificaţia manifesta­ţiei de la Bucureşti pentru lupta antifascistă internaţională.

Printre trăsăturile definitorii ale demonstraţiei de la 1 Mai 1939 s-a nwmărat şi oar,actertul ei anti;războinic. Faţă Ide jocul periculos pe care îl încerca Germania hitleristă 'CU integritatea şi independenţa unor ţări europene, în momentu~ de încordare extremă în care trupele Wehr­rnachtului - după invadarea Cehoslova'ciei - ajunseseră deja la fron­tierele României, marea demonstraţie de la 1 Mai 1939 a reprezentat reacţia logică a clasei muncitoare şi a întregului popor .român de a se împotrivi războiul'ui urzit de Germania hit1eristă. Cînd pe străzi~e Ca­pitalei, din mii de piepturi izbucneau şi erau minute în şir scandate lozincile „Vrem România liberă şi independentă!", „Vrem respectarea g.raniţelor!", „Să ţinem piept agresorului!", „Unire cu toate popoare:e democrati'Ce!", oricine putea înţelege că un popor întreg îşi exprima hotărkea neclintită de a se împotrivi oricărei aventuri războinice me­nite a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a ţării, inde­pendenţa şi suveranitatea naţională a României. Vigoarea unor aseme­nea sentimente era exprimată 'CU o forţă puternic amplificată de ecoul pe care îl aveau în mase chemările adresate din umbra ilegalităţii de P.C.R., în cuprinsul unor documente difuzate din mină în mină şi în care se putea citi: „P.C.R. dă alarma! Hitler vrea să ne arunce în robie. Ridicaţi-vă la ~uptă pentru a împiedica orice capitulare. P.C.R. declară: Comuniştii vor lupte du arma în mină, în primele rinduri!"

Evenimentele de la 1 Mai 1939 din ţara noastră au constituit o dovadă a maturităţii clasei muncitoare, a posibilităţilor de care dispunea atund poporul român, forţele sale revoluţionare şi progresiste tele a or­ganiza cu succes lupta împotriva fascismu1ui şi a pregătirilor făcute de reacţiunea internaţională pentru un nou război imperialist.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

22 GH. IONITA

1 Mai 1939 a reprezen~at totodată - în fe~ul în care a fOLSt pregătit şi sărbătorit de către P.C.R. - o vibrantă manifestare a internaţiona­limnti.lui militamt al clasei muncj,toare din România, o expresie vie a sentimentelo~ de solidari.tp,te activă cu lupta revoluţionară, antifascistă a defuşamentelor proletare din alte ţări, cu partide.le comuni;ste şi mun­citoreşti din întreaga lume.

Pe un alt plan, 1 Mai 1939 a d:emonst'liat încă .o dată că între re­gimul ca:rlist şi masele populare nu putea fi vorQll de vr:eo „unitate de interese", că aspiraţiile democratice ale poporului determinau o pozi­ţie net antidictatorială în conştiinţa celor mai largi pături sociale.

Importanţa manifestă·rilor revoluţionare de la 1 Mai 1939 a fost în mod temeinic analizată la scurt timp 'de Plenara a VI-a a C.C. al P.C.R. din iunie 1939. Cu acest prilej s-a apreciat că „întrunirile şi demonstra­ţii.e :de 1 Mai, pregătite de partid sub semnul mobilizării clasei mun­citoare pentru apărarea ţării im'potriva fascismului extern şi intern, în oonlucrare strinsă cu muncitorii social-democraţi, au constituit o vic­torie de prestigiu obţinută de P.C.R. pe linia făuririi unităţii de acţiune a clasei muncitoare, împotriva ofensivei patronale, fascismului şi peri­colului de război"s.

Au trecut 45 de ani de la eroica pagină înscrisă în istoria luptei unite a clasei noastre muncitoare, în istoria 'poporului român la 1 Mai 1939. In confruntarea cu timpul, sensu.rile adînci ale sentimente~or de unitate, de luptă revoluţionară, antifascistă, pentru pace exprimate în acea zi de masa largă a demonstranţilor revărsaţi pe străzile Capitalei, precum .şi în alte centre ale ţării şi-au dovedit deplinul acord cu ce­rinţa imperativă a istoriei acelor ani şi a anilor care au urmat. In istoria patriei noastre, a partidului comunist, a mişcării muncitoreşti, revolu­tionare si democratice din România a fost scrisă atunci cu jtere ·.ae ~ur una ·din paginile memorabile. Referindu-se la semnificaţiile majore ale acestei autentice file de istorie, tovarăşul 1Nicolae Ceauşescu spu­Jllea: „Un moment dulmi'nant 1al .valului luptei populare conduse ·ide w-rtfrt în aceia perioadă împotriva politicii de fascizare a ţării şi pentru apărarea independenţei naţionale îl constituie marea demonstr'p,ţie an­tifasci1stă .din 1 Mai 1939, desfăşurată sub semnul unităţii de acţiune între comunişti şi socialişti"1.

Manife.stînlcl statornic dorinţa fierbinte de a valorifica experienţa dobîndită în acea memorabilă zi de 1 Mai 1939, Partidul Comunist Ro­mân s-a ,adresat ulteri.or clasei muncitoare, maselor largi cu o serie de chemări pentru depunerea unor eforturi susţinute în vederea ·ob­ţinerii unor noi şi noi .succese. „înainte! Comunişti şi muncitori social­democraţi! Realizaţi şi 1ntăriţi frontul unic! - glăsuia apelul „Scînteii" ilegale la 1 iunie 1939". Munciţi pentru concentrarea tuturor forţe~or democratice şi sincer patriotice într-un front larg combativ 'Împotriva

6 Scînteia, nr. 21 din 26 iulie 1939. 7 Nicolae Ceauşescu. op. cit., p. 381.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

1 Mai 1939 - o pagină glorioasă de istorie 23

duşmanului fascist din afa.ră, ,a agenţilor hitlerişti din ţară şi împotriva regimului de jaf şi teroare sălbatică".

De munca voastră comună, tovarăşi, de energia voastră, de fideli­tatea voastră faţă de da.sa muncitoare, faţă de poporul român âiepinde succesul acestei 1upte măreţe de salvare a ţării"8 .

Mesajul unor asemenea chemări - patriotice în esenţa l•or - a fost purtat prin timp şi a rddit cinci ani mai tîrziu prin istorica victorie a insurecţiei naţiona.e armate antifasciste şi antiimperialiste 1din august Hl44 care a marcat începutul revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă în .România. Cele petrecute la 1 Mai 1939 în România ca şi alte numeroase exemple asemănătoare, ·prin puterni­cele lor semnificaţii interne şi internaţionale au 'dovedit - după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu - că „actul .de la 23 August ,nu a venit din cer, ci a fost rezultatul luptelor îndelungate 'ale pPporului r.omân, ial faptului ·că .partidul comunist, în alianţă cu partid:ul socialist, cu c-elelJa.lte forţe revoluţionare şi patrwtice s-a .aflat tot timpul în frun­tea luptei de apărore a intereselor vitale ale întregii naţiuni"9 .

Au trecut anii. Sub conducerea Partidului Comunist Român - pe temeliile de granit puse în acei ani ai marilor şi grelelor încercări -poporul nostru -edifică în prezent o societate sociaî.istă multilateral dez­voltată. In vara fierbin~ a acestui an jubiliar - evocinki paginile eroice din trecutul de luptă a poporului şi multiplidindu-se eforturile pentru în'dep~inirea tuturor planurilor luminoase pe care ni le-am propus şi ni le propunem - vom săl"bători cum se cuvine cea de a 40-a aniver­sare a memoraibilu~ui AUGUST 1944 şi vom întîmpina cu :noi şi presti­gioase victorii pe frontul muncii creatoare cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român.

Privind acum, ~n aceste momente aniversare, spre anii care au tre­cut, rememorînd mă;reţele pagini de istorie înscrise de poporul român, sub conducerea partidului comunist, de la 1 Mai 1939 încoace, dăm glas mîndriei şi 1sati'sfaoţiei că din rfoldul poporului nostru s-a ridicat tovarăşul Nicolae Ceau:şe.scu, un încercat conducător, un mare patriot revoluţionar care - prin stră.ucită şi exemplară dăruire faţă de cauza naţiunii noastre, faţă de aauza socialismului şi păcii - se bucură tle aleasa preţuire a tuturor cetăţenilor patriei, de o înaltă stimă şi apre­ciere în conştiinţa popoarelor lumii.

·· Din 1965 de cînd a .fost ales 'ele Congresul al IX-lea în fruntea partidului nostru, legătura strînsă int'reţinută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu poporul şi rea~'ităţile ţării, receptivitatea faţă de tot ceea ce este nou şi înaintat, capacitatea remarcabilă de dezvoltare creatoare a socialismului ştiinţific, dinamismul şi spiritul novator, înaltele cali­ti:iţi de militant şi condU'cător comunist - clarviziunea şi ·profunzimea gîndirii .sale dialectice, pasiunea şi principialitatea revoluţionară, devo-

8 Scinteia din 1 iunie .1939. ~ Nicolae Ceauşescu, op. cit., 10, Bucureşti, 1974, p. 183.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

24 GH. IONIŢA

tamentul neţă;rmurit faţă de patrie .şi popor, internaţiona:ismul consec­vent - fac ca numele tovarăsului Nicolae Ceausescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în ~nii aceştia iin .societa­tea românească. Şi aceste atribute se găsesc bine întipărite în coru;;tiinţa colectivă a întregului popor român în fiecare cuget şi în fiecare sim­ţire. ln acelaşi timp, activitatea prodigioasă a conducătorului partidului şi statului nostru se dov€'deşte un puternic factor de acce~erare a mer-­sului înainte al patriei, atribut ce ne este de asemenea tuturor bine cunoscut şi pe care-. preţuim în cea mai înaltă măsură.

Cu asemenea sentimente, sub . semnul unor asemenea satisfacţii marcăm în acest an jubiliar cea de-a 45-a aniversare a marii demon­straţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, împrejurare în care în prim-planul activităţii de organizare şi al desfăşurării acţiu­ni1or memorabile din Capitala ţării s-a 1situat mu1t stimatul conducător de astăzi al partidului şi statului ndstru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

GHEORGHE I. IONIŢA.

I MAI 1939 - UN PAGE DE GLOIRE DANS L'HISTOIRE DU MOUVEMENT REVOLUTIONNAIRE COMMUNISTE ROUMAIN, DANS L'HISTOIRE

DU PEUPLE ROUMAIN

(Re sume)

A l'occasion de la 45-emc anniversairc des grandes manifestations de 1 .Mai 1939 contre la fascisme et la guern-e, l'article fiait une ianalyse detaillee des circon­stances historiques qu.i ont intc>nsi'fie la lutte revolutionnaire menee .par le ipeuple roumain ,contre le ,fascisme, contre ia guerre, penda111t la quatrieme decennie de notre siede.

En soulignant 1a role decisif du Parti Communiste Rounmi.n qu.i a rnobilise J.es forces de 1a naition rournaine darns les :merr:.orables luttes .contre le fascisme et la guerre, apres 1930, il.'article insiste sur la conrtribution du jeune militant re­volutionnaire, .communiste Nirolae Ceauşescu a ces lUJttes, sur son râle dans la pre­pa.mtion et le succes des grandes demonstrations de I .Mai 1939 contre le fascisme et la guerre.

L'·article rc~resente 1Un profond homrnage envers le Parti Communi.ste Roumailn, qui a .commence, organiLse et conduit en Roomanie Ia lutte contre le fascisrne et la guerre, un ;Profiond homrnage envers la particiipation de Nicolae Ceauşescu. le pr~ident de la Roumanie Socialiste d'aujourd'hui, a ces ,merr:.orables evenements historiques.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro