CURIERII ,C0T DfrPRUIflOflSfc SUPT PICIOORG-L

Anul XIX.

W%L

SONAR ce-LOR ce< Bineve-sre^sc ce-Le«Bune*r

CUPRINS:

Ziua educaţiei *

învăţătorul vă cheamă

învăţământul în Şcoala Misionară

Lucrul manual

Educaţia practică la Institutul Biblic

Informaţiuni

Creşterea creştină j J

Ia si citeşte i >

Mereu spre ţintă

Organizarea şcolii de Sabat

Sfârşit de cale

Anunţuri

Diverse

c e i o R C & B i n & v & S T & s c p f i c e - , No. 7.

SLiiia ticLumtlu 6 Iulie, 1939

Dimineaţa După amiază

7. 8. 9.

10.

Cântare de deschidere: No. 267 Rugăciune Cor — „Ecoul Institutului" Lectură: „învăţătorul vă cheamă" îndemn la consacrare şi pregătire prin educaţia şcolară, dat de presbiter sau predicator Lectură: „învăţământul în Şcoala Misionară Rugăciune pentru şcoală şi elevi Cântare de închidere: No. 251 Rugăciune Cor

Cătw foaţii piedicatou

f i ftA&sbiteu:

Anul acesta „Ziua Educaţiei" va a-vea loc la 8 Iulie. Vă rugăm în mod călduros să faceţi pregătirile cele mai bune pentru această zi însemnată. Ca popor al lui Dumnezeu vom progresa numai dacă vom ţine pas cu desvol-tarea lucrării lui Dumnezeu. Să facem ca această zi să aibă un succes cât mai frumos şi cât mai folositor. Vre-murile grele cari se anunţă şi cari vor veni în curând, impun o educaţie creş-tină temeinică pentru tineretul nostru, pentru a-1 pregăti să înfrunte toate greutăţile.

Să se cerceteze programul în Comi-tetul Comunităţii şi mai dinainte să numim persoane destoinice, spre a-1 executa cât mai bine. Cu o săptămână

1. Cântare de deschidere: No. 222 2. Rugăciune 3. Cor 4. Lectură: „Lucrul manual" 5. Informaţii despre şcoală 6. Lectură: „Educaţia practică la In-

stitutul Biblic" 7. Apel pentru înscriere în tabele 8. Colectă pentru fondul de educaţie 9. Cântare de închidere: No. 76

10. Rugăciune 11. Cor

mai înainte membrii să fie anunţaţi şi rugaţi ca în Sabatul viitor să fie toţi de faţă la executarea programului. în-demnul dela punctul No. 5 are de scop ca să cheme pe părinţi la datoria de a asigura copiilor lor o educaţie creş-tină în şcoala noastră. Cu această o-cazie este bine să se anunţe că după amiază se va face o colectă specială pentru fondul de educaţie al Confe-rinţei. Din fondul acesta se ajută tine-rii meritoşi, dar lipsiţi de mijloace.

îndemnaţi pe tineri să-şi procure a-cest număr din Curierul Misionar, în-trucât ţine loc de Prospect.

încrezători în preţiosul dv. concurs, dat pentru înaintarea lucrării lui Dum-nezeu, rămânem cu deosebită iubire creştinească, în aşteptarea „Tabelului" Comunităţii dvs.

Direcţiunea Institutului Biblic

învăţătorul vă cheamă „Veniţi la mine, toţi cei trudiţi şi

împovăraţi, şi Eu vă voiu da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi în-văţaţi dela Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sulletele voastre". Mat. 11, 28. 29.

Pe pr imele pag in i a le Sfintei Cărţ i , găsim o c h e m a r e adresa tă de Domnul : „Ieşi din ţ a r a ta, din r u d e n i a ta şi din casa t a tă lu i tău, şi v i n o în ţ a r a p e ca re ţi-o voiu a ră t a . Voiu face d in t ine un n e a m m a r e şi t e voiu b i n e c u v â n t a ; îţi vo i f a c e un n u m e mare şi ve i fi o b i n e c u v â n t a r e . Vo iu b i n e c u v â n t a p e ce i ce t e -vor b i n e c u v â n t a şi vo iu b l e s t ema p e cei ce te vor b l e s t ema ; şi t oa te famil i i le pămân-tu lu i vo r fi b i n e c u v â n t a t e în t ine" . Gen. 12, 1—3.

A c e a s t a es te c e a d in tâ i chemare a d r e s a t ă de Domnul lui A b r a a m şi to t ac i se af lă şi f ăgădu in ţ e l e Domnulu i p e n t r u b ă r b a t u l acesta . F ă g ă d u i n ţ e l e aces tea s ' au împlinit în to tu l , în v i e a ţ a aces tu i bărbat , în copi i i săi şi în u rmaş i i lor. Dom-nul însuş i S 'a născu t d in casa a-ceas t a , împl inind as t fe l profe ţ ia , şi în El a fos t şi e s te î n c ă b inecu-v â n t a r e pen t ru t o a t e popoa re l e de p e pămân t .

T o a t e aces te b i n e c u v â n t ă r i au fos t u r m a r e a une i ho tă r î r i : Abra-a m a p leca t cum îi spusese Dom-

anului , a ş a cum Domnul se j u r a s e lui A b r a a m .

Dacă m a i în toarcem câ t eva pa -gini, găs im numele lui Iosua. Dom-nul a zis lui Iosua: „Robul m e u

nul. Dacă no t ăm aces te î nvă ţ ă tu r i Moise a muri t : acum, scoală- te , în in imile noas t re , v e d e m că A- t rec i Io rdanul , tu şi to t poporu l a-b r a a m n ' a s ta t pe gândur i , ci el c e s t a şi in t ra ţ i în ţ a r a p e ca re o şi-a zis: Dacă m ' a chema t Domnul , dau copi i lor lui Izrail" Ni -plec! M ă duc în ţ a r a aceea . N 'o m e n i n u v a p u t e a să s t ea împo-cunosc ; e depar te ; d a r eu m ă voiu t r i v a ta, câ t ve i trăi . Eu vo iu f i cu duce . Si aşa a umbla t A b r a a m tot t ine , c u m am fost cu Moise ; nu t e t impul , p r in toa te încercăr i l e şi v o i u i a s a i n i c i n u t e vo iu pă răs i " , g reu tă ţ i l e , dar cu h o t ă r î r e a în ini- j n t ă r e ş t e - t e numai şi î m b ă r b ă t e a -m ă : „Voiu f ace n u m a i c u m zice z a _ t e , l u c r â n d cu credincioş ie du -Domnul!" In a c e a s t ă h o t ă r î r e a t o a t ă l egea pe ca re ţi-a da t -o s ta t to t sec re tu l b inecuvân tă r i l o r r o b u i M e u Moise; nu te aba t e n ic i p r imi t e de el şi de u rmaş i i săi. \ a d r e a p t a nici la s tânga , ca să iz-

In a d o u a ca r t e a Sf inte i Scrip- bu teş t i în to t ce ve i face" . Ios. 1, t u r i n i se vo rbeş t e d e s p r e un al t 2. 5. 7. b ă r b a t mare , c a r e p ă ş t e a t u rme le Dacă a ţ i u rma t r egu la t l ec ţ iun i le socru lu i său Ietro, p r eo tu l Mad ia - ş C 0 l i i de Saba t şi d a c ă ve ţ i ce t i nulu i . Domnul i-a zis: „Am văzu t din nou c a r t e a lui Iosua, ve ţ i în-a s u p r i r e a poporu lu i M e u , c a r e es te v a ţ a a s t f e l să r ă m â n e ţ i nec l in t i ţ i în Egipt şi am auzit s t r igă te le p e j^ngă î n v ă ţ ă t u r i l e şi chemăr i l e ca r i le scoa te din p r ic ina asupr i - Domnului . Bărba tu l a ce s t a a rea l i -tor i lor lui; căci îi cunosc durer i le . z a t î n t o tu l f ăgădu in ţ e l e da te d e . . . A c u m , vino, Eu te vo iu t r imi te Domnul cu su te de ani îna in te lui la F a r a o n şi ve i scoa te din Egipt Abraam, t r ă ind cu fami l ia sa nu -p e p o p o r u l Meu , pe copii i lu i Iz- m e r o a s ă în ju ru l ţ inu tu lu i Cana-rai l" Domnul a zis: „Eu voiu a n u i u i ( p e ca re Iosua 1-a cucer i t , f i neg re ş i t cu t ine" Cap. 3, î na in t ând p a s cu pas , d u p ă p lanu-1. 7. 9—11 pr. p. r i le lui Dumnezeu . Câ t î n d e m n

A c e a s t a es te o a l tă c h e m a r e p e p e n t r u to ţ i şi câ tă s f ân tă învă ţă -ca re Domnul o ad re sează unui t U r ă p e n t r u t inere tu l c a r e a re d e b ă r b a t cu n u m e l e Moi se şi c red că i u a t h o t ă r î r i în ziua de azi! t i ne re tu l nos t ru , r ece t ind aces te i a t ă -ne a j u n ş i la c a r t e a J u d e c ă -pagin i , p o a t e în ţe lege cum Dom- tori lor , la t ână ru l Ghedeon . Inge-nu i şi-a împlini t f ăgădu in ţ e l e şi r u l D o m n u l u i i S'a a r ă t a t şi i-a z is : cu aces t bă rba t , care a dus pe fii „Domnul e s t e cu t ine, v i teazule!" lui A b r a a m p â n ă la por ţ i l e Cana- „Du-te cu p u t e r e a aceas ta p e

care o ai şi i zbăveş te p e Izrail d in m â n a lui Mad ian ; oa re nu te t r i -mit Eu?" Jud . 6, 12. 14.

T â n ă r u l aces ta a lăsa t t eascu l unde b ă t e a snopii de grâu şi a porni t .în n u m e l e Domnului .

V ă invi t să recet i ţ i i s tor ia aces -tui t ână r , ho t ă r î t de a lucra d u p ă toa te p l anu r i l e Domnului . Pagin i le vieţ i i sa le cupr inse în cap i to le le 7 şi 8, s u n t pl ine de î nvă ţ ă tu r i pen t ru t ine r i i din gene ra ţ i a de as -tăzi, c ă r o r a le es te şi lor a d r e s a t ă aceas t ă c h e m a r e .

Corpul profesoral

Institutul Biblic

Ia tă şi c h e m a r e a f ăcu tă de Dom-nul unu i copi laş . Şi aceas t ă che-mare mer i t ă să f ie c inst i tă în a-mint i rea m a m e l o r noas t re . Aci , în ca r t ea lui Samuel , este v o r b a de o m a m ă t e m ă t o a r e de Dumnezeu şi iub i toa re de copii. Este v o r b a de Ana , m a m a lui Samuel . In capi-tolul 1 se p o a t e ceti r ă spunsu l Domnului la r u g ă c i u n e a de con-sacra re a une i mame ; iar în capi-tolul 2 se p o a t e cet i c â n t a r e a ei de b i ru in ţă : „Mi se bucu ră in ima în Domnul . P u t e r e a m e a a fos t înă l ţa tă de Domnul . Mi s 'a des-chis l a rg gu ra împot r iva v r ă j m a ş i -lor mei. Căci m ă bucur de a j u t o -rul Tău" . In capi to lu l 3 ni se vor -beş te desp re v i e a ţ a copi lului Sa-muel, în s l u j b a p reo tu lu i Eli. Du-pă ce es te c h e m a t de mai m u l t e ori, r ă s p u n d e în cele d in u r m ă : „Vorbeşte Doamne , căci robu l t ău ascul tă" . S u p u n e r e a şi a s c u l t a r e a aces tu i copil 1-a r idicat p â n ă la înal ta pozi ţ ie de p rooroc al Ce lu i p rea înal t . Desp re el găs im scr is în ve rse tu l 19: „Domnul e ra cu el şi n 'a lăsat să c a d ă la p ă m â n t n ic i unul din c u v i n t e l e Sale.

Copilul Ane i , n e v a s t a lui Elca-na, a a j u n s as t fe l p rooroc de sea-mă. El a u n s p e Saul şi p e D a v i d ca regi în Izrail , şi nu s 'a dat îna -poi de a-i m u s t r a cu toa t ă i ub i r ea când era în p r i m e j d i e din cauza păcatului . Aces t b ă r b a t credincios , t ră ind zilnic cu Dumnezeu , a pu-tut, la s fârş i tu l mis iuni i sale , să pună poporu lu i p e care îl iub i se şi pen t ru c a r e se rv i se în n u m e l e Domnului , u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e : „,Iată-mă. Măr tu r i s i ţ i împo t r i va mea, în f a ţ a Domnulu i şi în f a ţ a unsulu i Lui: Cui i -am luat bou l sau cui i -am lua t măgaru l? Pe c ine a m apăsa t şi p e c ine a m năpăs tu i t? De la c ine am lua t m i t ă ca să î nch id ochii a sup ra lui? Măr tu r i s i ţ i şi v ă voiu d a înapoi ' . Ei au răspuns : ,Nu ne-ai apăsa t , nu ne -a i năpăs tu i t , şi nici nu ai p r imi t nimic din m â n a nimănui ' " .

Să n e opr im pu ţ in şi să c u g e t ă m mai adânc a s u p r a aces tor r a p o a r t e

scr ise în Sfân ta Car te , t ocmai p e n -t ru ca noi să a v e m pi lde i s to r ice pe baza că ro ra şi as tăzi să a v e m cu ra ju l să l u ă m h o t ă r î r e a p e c a r e au luat-o aceş t i bă rba ţ i amin t i ţ i : Abraam, Moise , Iosua, G h e d e o n ş i Samuel .

Dacă bunul Dumnezeu a luc ra t pen t ru ei — p e n t r u c ă ei s ' au do-ved i t credincioşi , ori de câ t e or i Domnul îi îndrep ta , f ie în t r 'o p a r -te, fie în al ta — cu câ tă î n c r e d e r e a r t rebui să a scu l t ăm şi no i azi c h e m a r e a ca re v ine de la î n v ă ţ ă -torul , bunul şi iubi tul nos t ru M â n -tuitor.

Astăzi , în a c e a s t ă zi c o n s a c r a t ă t ineretului , p e n t r u a-i c h e m a în servic iul împăra tu lu i , mă s imt în mod deosebi t î ndemna t , ca Direc-tor al Ins t i tu tu lu i nos t ru , să r epe t c h e m a r e a Sa iub i toare , în n u m e l e Domnului :

„Veniţi la mine , vo i cei t rud i ţ i şi împovăra ţ i şi Eu v ă vo iu d a odihnă. Luaţi j ugu l M e u a s u p r a voas t ră şi î nvă ţ a ţ i dela Mine , căc i Eu sunt b lând şi smer i t cu in ima; şi veţi găsi o d i h n ă pen t ru su f le te -le voas t re" . M a t . 11, 28. 29.

Iată, c h e m a r e a aceas t a e s t e a -d resa tă astăzi t ine re tu lu i a d v e n t ! Chemarea a c e a s t a es te a d r e s a t ă fi i lor şi f i icelor noas t re .

Ştiu că sun te ţ i săraci . Cunosc păsur i le v o a s t r e şi ş t iu că sun te ţ i „trudiţi şi împovă ra ţ i " pes t e pu te -r i le t inereţ i i voastre,- ş t iu că mul ţ i d in t re voi şi î ncă d in t re ce i ma i

ta len ta ţ i aţ i r ă m a s ca şi G h e d e o n şi ca şi Elisei p e lângă plug.

N ' a ş v r e a să c rede ţ i că p lugă r i a nu es te o m u n c ă v r e d n i c ă de cin-ste, ci din cont ră , pr in e a aducem, din mâna lui Dumnezeu , p â i n e a noas t r ă cea de t oa t e zilele.

Dar, scumpii mei , ţă rani i , o răşe -nii, învăţa ţ i i şi ne învă ţa ţ i i , b o g a -ţii şi săracii , sun t lipsiţi de p â i n e a cerească , dă ru i t ă spre v i e a ţ a veş -nică.

„Eu sunt p â i n e a vieţ i i" , a spus Mântu i toru l .

De aceas tă pâ ine , conce t ă ţ en i i noşt r i duc m a r e l ipsă şi soli i le ce-reşt i ne c h e a m ă la r ă spunde re .

A vă î n j u g a în aces t j u g misio-nar , pen t ru a c h e m a la v iea ţă , fe-r icire şi glorie ve şn i că p e mul ţ i car i bâ jbâ i e î ncă în în tunerec , Domnul a r ându i t a ceas t ă c h e m a r e în a j u n u l noulu i an şcolar , ca re se deschide la 15 Septembr ie .

„Tinere dă-mi in ima ta" . A ş a sună dor in ţa î nvă ţ ă to ru lu i .

Să lăsăm oa re a c e a s t ă c h e m a r e şi azi f ă ră un r ă s p u n s ho tă r î t? A r fi grozav!

„Vă scriu v o u ă t iner i lor , căc i sunte ţ i tari!"

Aceas t ă c h e m a r e a Spir i tu lui Sfânt că t re voi, bă ie ţ i i şi f e t e l e noas t re , mă împu te rn i ce ş t e şi m ă încura jează , gând indu-mă că Dom-nul îşi r e înnoeş te an cu a n c a d r e l e a rmate i Sale împără teş t i , c h e m â n d nou i şi noui con t ingen te p e n t r u a le îna rma cu t o a t ă a r m ă t u r a lui

Dumnezeu , spre a-Şi a s igu ra bi-ru in ţa .

„ încă puţ ină, f oa r t e pu ţ ină v re -me, şi Cel ce v ine va v e n i şi nu v a zăbovi" . Ebrei 10, 35.

Z iua glor ioasă a reven i r i i Dom-nu lu i şi p r egă t i r ea p e n t r u a c e a s t ă s t ră luc i tă şi b i ru i toa re s ă rbă toa re , t r e b u e să fie idea lu l v o s t r u su-p rem.

Pi lda cu talanţi i , t r e b u e să v ă p u n ă la lucru min tea şi inima, şi v o i n ţ a voas t ră t r e b u e să d e v i n ă n e î n f r â n t ă în a îndoi t a lan ţ i i dă-rui ţ i f iecăruia .

P i lda cu cele zece f ec ioa re t re-b u e să încordeze a t en ţ i a v o a s t r ă şi a tu turor , spre a ne p r egă t i ca-

r ac t e r e nobi le , car i să p o a t ă fi v redn ice de a c ina cu î n v ă ţ ă t o r u l la nun ta Sa.

Şcoala Mis iona ră de l a Braşov es te c lăd i tă şi în tă r i tă p e n t r u a a-ju ta bă ie ţ i lo r şi f e te lo r n o a s t r e ca să-şi c l ădească zi cu zi, aces t ca-rac te r „blând şi smer i t " , aces t no-bil şi s fânt ca rac te r , p e ca re Dom-nul 1-a p u r t a t în t r u p u l Său pă-mântesc , p e n t r u a n e fi pi ldă, ţin-tă în aceas t ă v i e a ţ ă t r e c ă t o a r e şi ideal demn de n u m e l e d e creşt in .

„Doamne, iar tă- le căc i nu ştiu ce fac", e s t e m ă r t u r i a celei ma i nobi le iubir i fa ţă de asupr i tor i . A a j u n g e pe aceas t ă cu lme a ca rac -terului , î n seamnă izbândă , înseam-nă b i ru in ţă!

„Celui ce va birui , îi vo iu d a să şadă cu Mine pe Scaunul M e u de domnie, după cum şi Eu a m bi ru i t şi am şezut cu Ta tă l M e u p e Scau-nul Său de domnie" . Apoc . 3, 21.

Fie, scump t ine re t al b i ser ic i i advente , ca azi, când auzi ţ i g lasu l Lui, s ă vă grăbi ţ i şi să f ace ţ i sfor-ţări şi rugăciuni s t ă ru i toa re p e n t r u a v ă as igura u n loc pe bănc i l e Şcolii de la Braşov, u n d e î n v ă ţ ă -torul vos t ru vă cheamă .

„Veni ţ i la M i n e toţ i cei t rud i ţ i şi împovăra ţ i Căci j ugu l M e u este bun şi sa rc ina M e a es te uşoa ră" .

Pe t ru P ă u n e s c u

Directorul Ins t i tu tu lu i Biblic

învăţământul în Şcoala Misionară

„Şi i-a binecuvântat Dumnezeu şi le-a zis: Creşteţi" Gen. 1, 28. trad. Niţulescu).

„Poporul Meu piere din lipsă de cu-noştinţă". Osea. 4, 6.

„Fiul meu, nu uita învăţătura mea, şi inima ta să păzească poveţele mele,-căci lungime de zile şi ani de vieaţă şi de fericire îţi vor aduce ele din bel-şug"-

„Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţe-lepciunea ta".

„Nu te crede înţelept în ochii tăi,

ci teme-te de Dumnezeu şi ocoleşte răul". Prov. 3, 1. 2. 5. 9.

„Mergând în toată lumea, predicaţi Evanghelia şi învăţa ţ i - i . . . " Marcu 16, 15; Mat. 28, 19.

In toa te t impur i le oamen i i s ' au s t rădui t să în ţ e l eagă t a ine l e şi ros-turi le vieţi i , pen t ru ca să î n v e ţ e de aci regul i le conduce r i i ei. Ur-măr ind ei aceas ta însă , ce rce tă -rile f ăcu te de min tea lor s ' au opr i t

numai la cele de jos. De a c e e a şi rezul ta te le la car i au a j u n s , n ' au fost nici a d e v ă r a t e şi nici d e fo-los, c a să f ie conduş i la v i e a ţ a cea d r eap t ă şi înal tă , d e m n ă de om.

P rocedând pr in compara ţ i e , sim-ţ imântul mândr ie i a d e t e r m i n a t p e oameni încă din t impur i f o a r t e în-depăr ta te , să c r e a d ă că — d in t r e v ie tă ţ i le de pe p ă m â n t — ei ar fi mai c e v a decât toa te . A n u m i t e l e darur i cu cari sun t ei înzes t ra ţ i , — m m t e a super ioară , pu t in ţ a d e a se înăl ţa cu cugetul , spir i tu l d e a-şi imagina şi de a combina to t fe lu l de cons t ruc ţ i i d in ma te r i a l e , sau din idei ; cât şi pu t i n ţ a de a s e ex-prima prin vo rb i r e c la ră şi a rmo-nioasă, — toa te a c e s t e a au f ăcu t pe oameni să-şi î nch ipue c ă ei sunt d e un ordin cu mul t ma i îna l t decât animalele şi că, în a lcă tu i -rea în t rege i lor f i in ţe , sunt a l t fe l făcuţi decât ele. De aceea , d in t im-puri foa r t e vechi , s 'a spus că omul ar a v e a altfel de suf le t d e c â t ani-malele , deosebi t nu n u m a i p r in ca l i ta tea , ci şi p r in d u r a b i l i t a t e a lui. Suf le tul omulu i — au zis ei —

Familia şcolară pe anul 1938—39

La studiu

ho tă r î t că es te de al tă va loa re , de a l tă esen ţă , de durab i l i t a te veşn i -că şi dec i nemuritor.

Chiar a c u m câ teva săp tămâni , un m a r e profesor de Fi losof ie a dec la ra t în publ ic , în t r 'o confer in-ţă, că omul are un suflet nemuri-tor. D o v a d a desp re aceas ta , z icea el, o cons t i tue fap tu l că omul vi-sează n o a p t e a . Vise le a r fi însem-n â n d că suf le tu l se despa r t e de corp şi v a g a b o n d e a z ă s ingur. Ma-re le p ro feso r v ro i a să d o v e d e a s c ă pr in a c e a s t a că suf le tu l poa te t ră i f ă ră corp, ch ia r după m o a r t e a omului.

Sus ţ iner i le a c e s t e a foar te s avan-te nu sun t nici a d e v ă r a t e şi nu duc nici la bine. Nu sun t adevă -ra te , p e n t r u c ă v ise le omulu i nu sunt d o v a d ă că el ar a v e a un su-flet nemur i to r , deosebi t de al ani-malelor . De fapt , şi an imale le vi-sează. A u a tunc i şi ele un suf le t nemur i to r?

Dar, or i c a r e ar fi ca l i t a t ea şi e sen ţa suf le tu lu i oamenilor , deo-sebi te de a le animale lor , care es te oa re v i e a ţ a cea foar te b u n ă şi fe-ricită, cu ca re ar pu tea doved i oa-meni i că se deosebesc de f ia re? Cu ace le înch ipu i r i de super ior i -t a te a s u p r a animalelor , oameni i n ' au reuş i t nici p â n ă azi să-şi asi-gure o v i e a ţ ă paşn ică şi p lăcută , nici î na in t e de moar te , şi nici du-pă moar te . De al tfel , de v i ea ţ a cea după moar t e , ei nici nu sunt s iguri de loc. Ia r cei car i au convinger i mai p r o n u n ţ a t e despre ex i s ten ţa ei, p e n t r u c ă aşa au pomeni t în re-ligia lor, se gândesc la v i ea ţ a a-ceea cu a t â t a groază, încât sunt ga ta să f a c ă che l tue l i mari , numa i să scape de ch inur i le iadului , ori — în cazul cel ma i favorabi l — de su fe r in ţe le pe t r ece r i i în purga to-riu.

Car i sun t a tunc i fo loasele susţ i -ner i lor s a v a n t e , că omul ar a v e a un suf le t nemur i to r , dacă pr in a-ceas ta nu se p o a t e as igura b ine le şi f e r i c i rea nici îna inte , şi nici după moar t e , ma i ceva decât al an imale lor? Ba încă, alţii tot m a r i

savanţ i , pr in ce rce tă r i tot numa i ale minţ i i lor, au a j u n s să sus ţ ină con t ra r iu l : că omul nu ar a v e a de loc u n suf le t deosebi t de al ani-male lor , căci omul însuşi ar fi tot un animal , p roven i t din maimuţă .

Ia tă dar , că p r in folosi rea numa i a deş tep tăc iun i i cu care s 'ar deo-sebi de animale, omul s'a grupat singur tot p r in t re ele, în clasifica-rea ş t i in ţ i f ică f ăcu t ă de el însuşi . Iar în ce p r iveş t e vieaţa omului, ea se dovedeş t e numai mai rafi-na t ă decâ t a animalelor , a tâ t în ce p r i v e ş t e p e t r e c e r e a şi t r ă i r ea ei, cât şi în ce p r iveş t e rău tă ţ i l e pr in ca re e capab i lă s ă se mani fes te .

Şt i inţa şi f i losofa rea t u tu ro r veacu r i l o r până azi, nu au reuşit a lămuri după a d e v ă r şi cu folos pen t ru el, ce este cu omul şi cari sunt regu l i l e cele bune şi d r ep t e p e n t r u conduce rea lui la o v i e a ţ ă fe r ic i tă şi cu spe ran ţe de p re lun-g i rea ei pe vecie . Iar, dacă p e ca-lea a c e a s t a omul nu a pu tu t , nu mai există oare nici o cale pen-t ru l ă m u r i r e a aces tor ta ine?

O, da! Calea ex is tă , şi ea ne es te p u s ă la îndemână .

Tainele vieţii noas t r e şi regul i -le conducer i i ei după d r ep t a t e şi în dep l ină fericire, le cunoaş t e nu-mai bunul Dumnezeu, Care ne-a zidit. Şi El ni le-a descoperit în Cuvântul Său din Sfintele Scrip-turi .

Despre om, şi ce este el p r in el însuşi , Scr ip tura se expr imă clar , şi zice:

„Am zis în in ima mea că aces -t e a se în tâmplă n u m a i pen t ru oa-meni , ca să-î cerce Dumnezeu şi ei înşiş i să v a d ă că nu sunt d e c â t n i ş te dobi toace . Căc i soar ta omu-lui şi a dobi toculu i este a c e e a ş i ; a ceeaş i soa r t ă au amândoi ; c u m m o a r e unul , aşa m o a r e şi ce lă la l t , to ţ i au aceeaş i suf lare , şi omul n u î n t r ece cu nimic p e dobitoc; căc i to tu l e s te deşer tăciune. T o a t e m e r g la un loc; t o a t e au fost f ă cu -te din ţ ă r â n ă şi t o a t e se în to rc în ţ ă r â n ă " . Prov. 18—20.

Cuv in te l e aces t ea sunt în de -p l in acord cu pr imul cuvânt s p u s d e Dumnezeu desp re soarta omu-lui pe lumea aceas t a şi despre t a i -n a vieţ i i sale, c â n d zise: „In su-d o a r e a fe ţe i ta le să-ţi m ă n â n c i pâ inea , până ce te ve i întoarce în pământ, căci din el ai fost luat: căci ţ ă râna eşti, şi în ţărână te v e i întoarce". Gen. 3, 19.

Crea t p e n t r u v i ea ţ a veşn ică ş i fer ic i tă , da r cu condi ţ ia ca să as-cu l t e de Dumnezeu şi să p ă z e a s c ă po runc i l e şi legi le acestei v ie ţ i , omul încă de la început a căzut în neascu l t a r e , a că lca t porunca şi a păcă tu i t . De a tunci păcatul a de-venit l ege în om, iar firea şi natu-ra lui au ajuns în totul stricate şi corup te . S tud ie rea firi i şi a n a t u r i i

omulu i nu n e dă d rep tu l de a sfă-tu i p e oameni să ia ca regu lă de v i e a ţ ă împl in i rea po f t e lo r şi a por-n i r i lo r firii lor. V i e a ţ a c e a potr ivi-t ă f ir i i es te o v i e a ţ ă păcă toasă , c a r e d u c e la sufer in ţă , la boli, la r u i n ă şi la moar te . V i e a ţ a cea ade-v ă r a t ă , bună şi fer ic i tă , p e care a a v u t - o omul la începu t , dar pe c a r e a p ie rdut -o p r in păca t , noi nu o ma i avem azi. A c e e a e s t e însăş i „vieaţa lui Dumnezeu". Efes. 4, 18. Ea n e - a fost descope r i t ă şi făcu tă c u n o s c u t p r in Domnul Hristos, c â n d a veni t aici p e lume. Iar a-c u m v iea ţ a c redinc ioş i lor „este-ascunsă cu Hristos în Dumnezeu". Col. 3, 3.

V i e a ţ a aceas ta o p u t e m avea , nu p r i m i n d numai c red in ţa în Hristos, n ic i ch ia r p r imind n u m a i credinţa lui Hris tos , ad ică o c red in ţă de a-c e e a ş i doc t r ină şi ca l i t a te ca a Domnulu i , c i primind pe însuşi Domnul Isus în inima noastră. „Ci-ne are pe Fiul, are vieaţa; cine nu are pe Fiul, nu are vieaţa". 1 loan 5, 12.

Ca să a j u n g e m aci, l uc r a r ea a-c e a s t a toa tă o face bunu l Dumne-zeu însuşi , după cum s tă scris: „Fi indcă a tâ t de mul t Dumnezeu a iubit, că a dat pe singurul Lui Fiu, p e n t r u ca or ic ine c rede în El, să nu p ia ră , ci să a ibă v i e a ţ a yeşni-că" . l o a n 3, 16.

N o u ă ne e s t e da t ă n u m a i alege-r e a în t r e o v i ea ţ ă cu Domnul, sau fără Domnul în inima noastră. V i e a ţ a cea cu Domnul I sus în ini-

m a n o a s t r ă ne v a înă l ţ a şi n e v a înnobi la , p â n ă ce v o m a j u n g e o-d a t ă în to tu l a s e m e n e a Domnului şi s t ând cu El p e t ronul Lui, acolo u n d e locueş te „ferici tul Dumne-zeu" , şi u n d e Psalmistul , z ice că sun t „desfătări v e ş n i c e şi bucurii n e s p u s e " .

Domnu l Isus în in ima noas t r ă n e r id ică v i ea ţ a până la c e a mai îna l t ă desăvârş i r e , c a r e es te în bu-nu l Dumnezeu , după cum zice Pa-ve l : „Ca Hristos să locuiască pr in c r ed in ţ ă în inimile voastre . . . pen-t ru ca să f i ţ i plini de toată plină-tatea Dumnezeirii". Efes. 3, 17—19.

N e a p ă r a t că omul a fost c r ea t la î n c e p u t ma i p resus de an imale şi cu m e n i r e a de a c reş te p â n ă la de-p l ina a s e m ă n a r e cu Dumnezeu. Dar, p r i n păcă tu i re , omul a a juns mai r ău şi mai bru ta l , cU o f ire ma i d e c ă z u t ă decâ t ch ia r a an ima-le lor ce lor mai rele. Or icâ t s 'ar c r ede şi or icât d e sus a r a j u n g e în v i ea ţ ă , f ă r ă în ţe l epc iunea p e care o dă t e m e r e a de Dumnezeu, soar ta omulu i e s te aceeaş i ca şi a anima-lelor . „Omul în măr i r e şi f ă r ă de m i n t e asemenea vitelor va pieri". Ps. 49, 21. Şti inţa, f i losof ia şi toa tă c iv i l iza ţ ia cea de spo ia lă nu sch imbă cu nimic în b ine v iea ţa m o r a l ă a omulu i şi n ic i soa r t a lui f ina lă , de a se a s e m ă n a şi în moar-t e an ima le lo r f ă r ă minte , el ca re s ' a a s e m ă n a t lor în v iea ţă , t ră ind ca şi e le după impulsi i şi după pof t e , ia r nu duuă legi şi pr incipi i îna l te , p e car i le -a p u s Dumnezeu

Grupul de tinere cari au urmat cursurile în anul 1938—39.

ca r e g u l ă v ie ţ i i noas t re . Cunoştinţa mântuirii este cea

mai înaltă şi mai înălţătoare ştiin-ţă. Ea însă , nu se d o b â n d e ş t e p r i n s tud ie rea ş t i inţelor obişnui te , ci pr in s t u d i e r e a şi c u n o a ş t e r e a ce-lor descope r i t e n o u ă de b u n u l Dumnezeu în Sfânta Sa Evanghe -lie. Fără cunoaşterea şi trăirea E-vanghel ie i , oamenii rămân într'o vieaţă care duce la ruină. De a-ceea zice Domnul : „Poporul M e u piere din lipsă de cunoştinţă".

De aceea , în Şcoala noas t r ă mi-s ionară , ch ia r s tud ie rea ş t i in ţe lor na tur i i şi a l e lumii aces te ia , nu se face p e n t r u înă l ţ a rea la m â n d r i e deşar tă . Ch ia r s tudi i le a c e s t e a sunt f ă c u t e spre a c u n o a ş t e şi m a i bine p e b u n u l Dumnezeu , Care a zidit şi c o n d u c e l umea şi în t regu l un ive r s ; şi a înă l ţa t î na in t ea n o a -stră p e Domnul Isus, „prin Care l e toa te s ' au făcu t" , — şi p e Care — pr imindu-L în inima n o a s t r ă p r i n c red in ţă — să a j u n g e m la v i e a ţ a cea cu a d e v ă r a t d u p ă vo ia lui Dumnezeu , cu ca re să p r e a m ă r i m pe Ta tă l , şi aici, şi în veşn ica Sa împără ţ ie . Apoi , cu c u v â n t u l şi cu o a şa v i e a ţ ă îna l tă şi fer ic i tă , s ă f acem cunoscu t şi a l to ra „aceas tă Evanghe l i e a împără ţ ie i" , ca re azi es te a t â t d e ap roape să vină, şi pen t ru c a r e să ne p r egă t im cu toa t ă ser ioz i ta tea , a tâ t noi , cât şi toţi ce i car i iubesc a r ă t a r e a în m ă -rire a iub i toru lu i nos t ru Mân tu i -tor.

Pen t ru dobând i r ea mântui r i i , oa-menii au nevo ie să f ie învăţaţi . Domnul însuş i porunc i : „Mergând în t o a t ă lumea, predicaţi Evanghe-lia l a t o a t ă f ă p t u r a . . . . şi învă-taţi-i"

I a t ă p e n t r u ce t r e b u e să v i n ă toţi t ine r i i la Şcoala noas t r ă Mi-s ionară : c a să î nve ţ e m â n t u i r e a pen t ru ei înşiş i şi p e n t r u a o f ace cunoscu t şi a l tora. Aces t a es te sco-pul Şcoli i noas t re ! Aci ţ in teş te în-v ă ţ ă m â n t u l p reda t în ea.

Ştefan Demetrescu Profesor de Cursur i Biblice

ILimciriuil imdniuifâll „La c rea ţ iune , lucrul a fos t ho-

tăr î t a fi o b inecuvân ta r e . El în-semna desvo l t a re , putere , fe r ic i re . Sch imbarea s i tua ţ ie i p ă m â n t u l u i pr in b le s t emul păca tu lu i , a d u s e o sch imbare şi în condi ţ i i le de lu-cru; totuşi , deş i a c u m lucru l e s t e însoţ i t de g reu tă ţ i , obosea lă şi du-reri, el încă se d o v e d e ş t e ca u n iz-vor de fe r ic i re şi progres . Şi el es te şi p a v ă z ă pu te rn ică î m p o t r i v a ispitei. Discipl ina lui f ace să sca-dă î n g ă d u i r e a de sine şi f ace să p rogreseze sâ rgu in ţa , c u r ă ţ e n i a şi ho tă r î rea . In fe lul aces ta el d e v i -ne o pa r t e d in m a r e l e p l a n al lui Dumnezeu p e n t r u m â n t u i r e a n o a -s t ră d in s t a r e a căzu tă" . — „Educa-ţie", pag. 206.

Dacă ace s t e r ândur i ale Spir i tu-lui p rofe t ic în f a v o a r e a munc i i v o r fi p r imi te d e toţi , e le v o r fi t o t -d e a u n a o c e t a t e de s căpa re p e n t r u t inere t şi s i ngu ra comoară a f e r i -cirii lor v i i toa re .

„Tinerii ar t r ebu i conduş i să v a -dă a d e v ă r a t a demni t a t e a munci i . Ară ta ţ i - le că Dumnezeu l u c r e a z ă cont inuu. T o a t e d in n a t u r ă îşi f a c l uc ra rea h o t ă r î t ă lor. A c t i v i t a t e a es te ceea ce s t ăpâneş t e î n t r e a g a crea ţ iune , şi p e n t r u a ne împl in i mis iunea şi no i d e a s e m e n e a t r e -bue să f im ac t iv i" . — „Educaţ ie" , pag. 206.

In Sf inte le Scr ip tur i găs im a d e -vă ru r i l e în ţe lep tu lu i , pe ca r e f ie -care le p u t e m ve r i f i ca în v i e a ţ a noas t r ă z i lnică: „Dulce es te som-nul lucră toru lu i , f ie că a m â n c a t mult, f ie că a m â n c a t puţ in" . P rov . 5, 12.

Chiar bucu r i a v ie ţ i i noas t r e zil-nice es te rezu l t a tu l ac t iv i tă ţ i i n o a -stre.

„In lucrul n o s t r u t r ebue să f im împreună luc ră to r i cu Dumnezeu . El ne-a da t p ă m â n t u l şi comor i l e aces tu ia ; dar noi t r e b u e să le fo lo-

La muncă. Numai aşa se poate spu-ne că educa(ia e completă.

sim spre b ine le şi fe r ic i rea noa-stră. El face să c r ească pomii ; d a r noi p regă t im l emnăr i a şi p r e g ă t i m casa. El a a s c u n s în p ă m â n t a u r u l şi argintul , f i e ru l şi c ă rbune le ; d a r numai pr in o s t enea l ă p u t e m să le dobândim". — „Educaţ ie" , p. 206.

Aces t î ndemn ne amin t e ş t e d e tovă răş i a n o a s t r ă cu Cel A t o t p u -ternic. O! d a c ă noi am î n v ă ţ a să umblăm cu Dumnezeu în t oa t e căi-le noastre . Câ t be l şug ar fi în că-minur i le tu tu ror . Aces t a d e v ă r a îndemnat pe r ă p o s a t u l nos t ru Rege Caro l I să scr ie p e co roana r ega -tului : „Nimic f ă r ă D u m n e z e u " !

Iar harn icu l nos t ru S u v e r a n de azi zice: „Munca nu es te n u m a i o che l tu ia lă de ene rg i e f iz ică sau inte lectuală , ci es te şi o C red in ţ ă şi o Discipl ină".

„Cu toa te ce l e spuse şi scr i se cu pr iv i re la d e m n i t a t e a munci i , to-tuşi s imţământu l ca re se c o n s t a t ă p re tu t inden i e s t e că m u n c a a de-căzut . Tineri i sun t n e r ă b d ă t o r i să dev ină profesor i , medici , avoca ţ i , sau să î nceapă or ice a l tă c a r i e r ă ce nu cere o s t e n e a l ă fizică. T ine-re le nu au p l ă c e r e a f ace gospodă-r ia casei, şi-şi c a u t ă o e d u c a ţ i e în a l tă direcţie. A c e ş t i a t r ebue să în-v e ţ e că nici u n b ă r b a t sau f e m e i e nu este d e g r a d a t ă p r in o s t e n e a l ă cinsti tă. Ceea ce d e g r a d e a z ă es te t r ândăv ia şi egoismul . T r â n d ă v i a

dă naş te re la î n g ă d u i n ţ a de sine, şi u r m a r e a es te o v i ea ţ ă de nimic şi s t ea rpă — u n câmp ce lasă să c rească pe el o r i ce rău. ,Când u n pămân t es te a d ă p a t de p loa ia ca r e cade adesea pe el şi rodeş t e o iar-bă fo los i toare ce lor p e n t r u ca r i es te lucrat , c a p ă t ă b i n e c u v â n t a r e dela Dumnezeu. Dar d a c ă aduce spini şi mărăc in i , es te l epăda t şi ap roape b les temat , şi s fâ r şeş te pr in a i se p u n e foc". — „Educa-ţie", pag. 207.

As t fe l de s imţ iminte a măr tu r i -sit şi r ăposa ta Regină C a r m e n Sylva, scri ind: „Nu es te decâ t o fer ic i re — a munc i" .

„Dacă es te necesa r , o t â n ă r ă se poa t e lipsi de l imba f r anceză , de a lgebră , sau chiar şi de p ian; d a r es te de abso lu tă n e v o i e ca ea să î nve ţ e să f acă p â i n e bună , să cro-iască îmbrăcămin te ca re să c a d ă b ine şi să împl inească cu pr ice-pe re mul te le da tor i i ca r i r ev in u-nei gospodăr i i" . — „Educaţ ie" , p. 208.

Fetele noas t re , v e n i n d în con tac t cu şcoala, po t găs i aci ocazi i de a-şi desăvârş i ap t i tud in i le gospo-dăreş t i . Gospodăr ia î n t r ' un cămin as igură p ropăş i r ea fami l ie i şi des-ch ide fe reas t ra fer ic i r i i în cămin.

Aces t adevă r a fos t e x p r i m a t d e un bărba t cu expe r i en ţ ă , as t fe l : „Când sărăcia in t r ă pe uşă , d ra -gos tea iese pe f e r e a s t r ă " .

„Pentru s ă n ă t a t e a şi f e r i c i rea în t rege i familii , n imic n u es te a -tâ t de vital decâ t p r i c e p e r e a şi in-

(Urmaie la pag. 8)

Educaţia practică Ia Institutul Biblic

ză şi îna l ţă pe om. Prin m u n c ă o-mul se îna l ţă sp re cu lmi le desă-vârşir i i . Toţi oameni i m a r i s ' au ri-dicat pr in muncă . De a c e e a deviza t u tu ro r ar t rebui să f ie: „Roagă- te şi luc rează" .

Iosif Rânea

Ins t i tu tu l nos t ru es te î n c o n j u r a t de u n t e r en pr ie ln ic agr icu l tur i i , pe c a r e e levi i Ins t i tu tu lu i îl mun-cesc cont inuu, d e p r i m ă v a r a şi p â n ă toamna . Roade le pe ca r i în f i e c a r e an ni le dă, sun t o a d e v ă -r a t ă b inecuvân t a r e p e n t r u noi, căc i dacă t e r enu l aces t a n ' a r exi-sta, n u ştiu cum ar m a i p u t e a s ta desch i se uş i le aces tu i Ins t i tu t .

M u l t e şi fe lur i te sun t luc ră r i l e car i se cer în a c e a s t ă r a m u r ă de ac t iv i t a t e la Ins t i tu tu l nos t ru , şi s u n t e m ferici ţ i să s p u n e m că t o a t e a c e s t e lucrări , de la ce le mai umi-l i toa re şi până la lucrăr i le d e spe-cia l i ta te , sunt s ăvâ r ş i t e n u m a i de că t r e e levi i noştri .

Lucru l în cămin

C u r ă ţ e n i a în camere , p e cori-d o a r e şi în toa te c o m p a r t i m e n t e l e căminului , atât la f e t e ca şi la băie ţ i , es te făcu tă de e lev i şi e le-ve. Cu ră ţ en i a în co rpu l din mi j loc al şcolii , unde se af lă c lasele , b i : r ou r i l e şi capela, p r e c u m şi lucră-r i le de birou, sun t f ă c u t e n u m a i de e levi .

In bucă tă r i a şcolii, î n t rucâ t lu-c ră r i l e aces tea sun t de spec ia l i t a t e şi c e r şi oa reca re dex te r i t a t e , sun t f ă c u t e numai de e leve . Sub con-d u c e r e a „Măicuţei" , p r e g ă t e s c ali-m e n t e l e pen t ru masă , î n v ă ţ â n d as t fe l cea mai p l ă c u t ă a r t ă : a r t a cu l inară .

Lucru l la fe rmă

De p r imăvara şi p â n ă t o a m n a , în f i eca re zi poţ i să obse rv i p e e lev i lucrând în ju ru l şcolii. Cosi-tul , sădi tu l pomilor şi al z a r z a v a -tur i lor , săpatul şi s ece ra tu l şi apoi cu le su l celor la l te r o a d e s u n t lu-c ră r i f ăcu te cu mul t ă vo ioş ie nu-ma i de e levi şi uneor i , când se f ac zile anumi t e pen t ru lucru , m a i v in şi e l eve le să dea o m â n ă d e a j u -tor.

In g răd ina de l egume , f e rmie ru l

nos t ru se îngr i j e ş t e să î n s ă m â n ţ e -ze d e cu p r i m ă v a r ă to t fe lu l de l egume şi za rzava tur i . El se gân- ( U r m a r e d e l a p a g 7 )

deş te la t r ebu in ţe l e ce l e mar i pe ^ ţ a î n c e e a c e i y e ş t e ă_ cari l e a re o famil ie a ş a de n u m e - u t u L P r i n m â n c a r e a p r o s t p r e g ă . roasa şi de aceea se î n g r i j e ş t e ca m g a u n e s ă n ă t o a s ă s e p o a t e î m _ sa a iba cat mai mul te , ma i a les că p i e d i c a s a u c h i a r m i n a a t â t

h r a n a e levi lor se c o m p u n e n u m a i t e r e a d e m u n c ă a c d u i a d u l t ( c â t

dm vege ta l e . ş . d e s v o l t a r e a c o p i l u l u i . Or , pr in Şcoala ma i a re şi o sec ţ iune p r egă t i r ea unor m â n c ă r i a d a p t a t e

specia lă pen t ru cei ca r i do resc să nevoi lor corpulu i şi în ace la ş i î nve ţe pomicul tu ra . In şcoa la de timp a t r ăgă toa re şi gus toase , se pomicu l tu ră elevi i î n v a ţ ă în mod p o a t e săvârş i tot a tâ t de m u l t în prac t ic ceea ce au î n v ă ţ a t ma i în- d i rec ţ ia cea rea . Ast fe l , dec i , în tâi t eore t ic . In g r ăd ina de pomi m u l t e pr iv in ţe fe r ic i rea d in v i e a ţ ă sunt şi câ ţ iva stupi, d â n d u - s e ast- dep inde de c red inc ioş ia î n da to -fel e lev i lo r ocazia să î n v e ţ e şi a- r i i le o b i ş n u i t e " . ' — „Educa ţ ie" , p. p icul tura . C â t e v a vaci , ca r i sunt 208. îngr i j i t e tot de elevi , sunt ţ i nu te D e a c i t r agem î n v ă ţ ă t u r a că pen t ru l ap te le lor şi f o r m e a z ă u n a des toinic ia t o v a r ă ş e i v o a s t r e es te din su rse le cele mai b o g a t e p e n t r u g a r a n ţ i a fericir i i voas t re . C ine a a l imenta ţ ia e levi lor şi e leve lor , dobândi t o femeie ha rn ică , e s t e un

Pe l ângă şcoală ma i exis tă , de dar d e la Dumnezeu, asemenea , un a te l ie r d e f ie răr ie , „Faceţ i pe copii şi t ine r i să va -unul de tâmplăr ie , o spă l ă to r i e şi d ă d i n B i b l i e c u m a o n o r a t Dum-o bru tă r ie , car i s tau la î n d e m â n a n e z e u i u c r a r e a m u n c i t o r u l u i d e e levi lor pen t ru î n t r eg i r ea cuno- t o a t e z i l e l e < Ară ta ţ i - l e să c i t e a s c ă ş t in ţe lor p rac t i ce şi p e n t r u a le despre ,fiii profe ţ i lor ' , car i , deşi da ocazie să-şi câş t ige o p a r t e din e l e v i l a Ş C Oală , ş i-au c lăd i t casă , t axe le şcolare . săvârş indu-se p e n t r u ei o m i n u n e ,

Lucrăr i le aces tea a t â t de va r i a - spre a le r eda s e c u r e a î m p r u m u -te, în t re ca r i cele agr ico le o c u p ă tată. Să li să c i t ească d e s p r e dul-cel d in tâ i loc, comple t ează p rog ra - gheru l Isus şi de sp re P a v e l c a r e mul de s tudi i în Ins t i tu tu l nos t ru , f ăcea corturi, ca r i cu o s t e n e a l a a j u t ă la de svo l t a r ea co rpu lu i şi meş teşugaru lu i u n e a cea m a i mă-desăvâ r şe sc d e s v o l t a r e a a rmonioa - r ea ţă lucrare, o m e n e a s c ă ş i divi-să a facul tă ţ i lor i n t e l ec tua l e şi nă. Să li să c i tească d e s p r e t ână -sufleteşt i . Pa r t ea cea ma i însem- rul a l e cărui cinci pâ in i a u fost na tă es te însă folosul sp i r i tua l p e folosi te de Mântu i to ru l , l a a cea care îl a r e e levul d in ace s t e lu- u imi toare minune a h r ă n i r i i mul-crări, căc i pen t ru o r ice m u n c ă ţimii; despre Dorea c u s ă t o r e a s a , p rac t ică nu-i n e v o i e n u m a i de înv ia t ă pen t ru a p u t e a c o n t i n u a mâin i vâr i joase. Mai mul t decâ t să f a c ă veşmin te celor s ă r ac i ; de-forţa , p r e ţue ş t e suf lu l ace la cald spre femeia în ţe leap tă , d e s c r i s ă în care i zvorăş te din sp i r i t ua l i za rea Proverbe , ca re f ace ros t d e l â n ă şi Vieţii. O m u n c ă o a r e c a r e p o a t e să de in, şi lucrează cu mâ in i h a r n i -aducă un câşt ig bănesc , d a r ma i ce; c a r e dă h r a n ă case i s a l e şi îm-mult decâ t atât , ea e s t e îndepl in i - pa r t e lucrul de pe s t e zi s l u j n i c e l o r r ea une i s f in te dator i i , o cond i ţ i e sale; ca re sădeş te o v i e . . . . şi îşi de v i ea ţ ă şi un sacr i f ic iu . In aces t o ţe leş te bra ţe le ; c a r e îşi î n t i n d e din u rmă sens, m u n c a d isc ip l inea- (Urmare la pag. 14)

INFORMATIUNI Desch ide rea cursur i lor la 15 Sep tembr ie 1939

î n c h i d e r e a cursur i lor la 31 Mai 1940

Situaţia Institutului

Ins t i tu tu l se af lă s i tua t la ho t a r e l e Munic ip iu lu i Braşov, 4 km. de la g a r a Bar tolomeu, în car t i e ru l numit Stupini .

Sosirea la Institut

Pent ru a a j u n g e aici, cel ma i b u n loc p e n t r u co-bor î re e s t e ga ra m a r e d in Braşov. M a i sun t şi al te staţ i i ma i mici, da r acolo t renu l se op reş t e un t imp mai scur t şi nu se găsesc uşor mi j loace de t ran-sport . De la ga ra m a r e pu tem lua u n au tobuz p â n ă la poştă . Aic i es te s ta ţ ia au tobuze lor C. F. R., car i merg sp re Fe ld ioa ra şi t r ec ch iar p e la p o a r t a Insti-tu tu lui Biblic, u n d e este s taţ ie facu l ta t ivă . Au tobu -zele p l e a c ă la ore le 12 a. m. şi 6 p. m.

Cei ca r i sosesc în pr imele trei zi le de l a deschi -de rea cu r su r i lo r şi car i vor a n u n ţ a cu c â t e v a zile mai îna in t e da ta sosirii , vor f i pr imiţ i în găr i le a-mint i te d e o p e r s o a n ă d in p a r t e a Inst i tu tului . In a-cest caz t r anspo r tu l se v a face gratui t .

Condiţiunile de admitere

Pen t ru ca c ineva să f ie pr imit ca e lev la cursu-ri le r egu la te , es te necesa r să f i absolvi t 7 c lase pri-m a r e sau a l t e şcoli car i să ech iva leze cu 7 clase pr imare . A c e a s t a se v a cons ta ta p r in p r e z e n t a r e a ce r t i f i ca te lo r şcolare . Ce i cari vin la Ins t i tu t f ă r ă a-ceas tă p r e g ă t i r e şcolară , îşi po t comple ta cunoşt i in-ţele, u r m â n d aici cursur i speciale.

Cei ca r i au studi i ma i înal te , v o r fi a şeza ţ i în clasele co re spunză toa re .

Cei do r i to r i de a u r m a cursur i le Ins t i tu tu lu i Bi-blic, vo r comple t a două exempla re din „Declara ţ ia de însc r ie re" , pe cari le vor îna in ta la Confe r in ţ a respec t ivă . F i eca re pe r soană admisă va p r e z e n t a la înscr ie re :

a. Ex t r a su l de naştere.-b. Ce r t i f i ca t e l e şcolare. c. Ce r t i f i ca tu l de naţ ional i ta te . d. D o v a d a p e n t r u sch imbarea cul tului . e. Bule t inu l de schimbare de domici l iu. Cei car i sunt născu ţ i din pă r in ţ i Advent i ş t i , sau

car i au f ă c u t i eş i rea d in cult oda tă cu pă r in ţ i i lor, vor p r e z e n t a o copie legal izată , d u p ă d o v a d a d e ie-şire din cu l t a păr in ţ i lor , sau o dec la ra ţ i e au ten t i f i -ca tă din p a r t e a păr in ţ i lor , p recum că fiul sau f i ica s 'a nă scu t în credinţă . Fără d o v a d a de ieş i re din biserică, s au o dec la ra ţ i e după cum s 'a amint i t mai sus, nu p o a t e fi n imeni înscris la cursur i ca eiev.

Sch imba rea de domicil iu se v a f a c e la Biroul Po-pula ţ ie i s a u la Pr imărie , pe ad re sa şcolii : Braşov, str. S tupin i Nr . 113.

Toţi ce i ce vor sosi la Institut, v o r fi supuş i une i vizi te med ica le . T a x a vizitei v a p r iv i pe f i eca re .

Taxele şcolare

Pentru studii. — Când se foloseş te to t t impul , adică 24 o re de c lasă p e săp tămână , t a x a e s t e de

lei 3.400, pe an. La începu tu l f i ecăre i luni se v a plăti t a x e l e pe l u n a în curs.

Pen t ru s tudi i speciale , ca de p i ldă Muzica i n -s t rumenta lă etc., se v a plă t i separa t .

N u se face n ic io r e d u c e r e la t a x e l e de cursur i , dacă un e lev soseş te la şcoală după î n c e p e r e a cursur i lor , când se p u n e la curent cu cele s t u d i a t e mai îna in te .

Pentru locuinţă. — Elevi lor li se v a pune la dis-poziţ ie c a m e r e mobi la te , încălzi te cu calorifer , l u -mina te cu lumină e lect r ică , având acces la baie , pen t ru p re ţu l lunar , lei 420, adică:

Spăla tul ru fe lo r lei 90.— Lumină şi b a i e „ 70.— încălzi t 100.— Locuinţă . . . . . . „ 160.—

' Tota l lei . . . . 420.— Sau p e n t r u to t anu l şco la r lei 3.570.—• Pre ţu l c a m e r e i se soco teş te dela începutul luni i

în ca re v ine e levul , iar dacă pă ră se ş t e şcoa la în t impul anului , se soco teş te până la sfârşitul l une i în ca re p leacă .

Pen t ru masă. — Al imen te l e se pr imesc la r e s t a u -ran tu l Ins t i tu tului , în comun, pen t ru 1.000 lei lunar .

In cazul că p r e ţ u l a l imente lor p e piaţă sporeş te , în cursul anu lu i pe s t e p r evede r i l e făcute p r i n bu -get, şcoa la îşi r e z e r v ă l ibe r t a t ea de a modi f i ca t axe le pen t ru h r a n ă , po t r iv i t cu p re ţu l a l imente lor .

Rezumat

Taxe pen t ru studii , lunar , lei 450. Pe anu l î n -treg, lei 3.400.

Taxe pen t ru locuin ţă , spă la tu l rufelor, l umină , ba ie şi încălzit , l u n a r lei 420. Pe anul întreg, le i 3.570.

Taxă p e n t r u h r a n ă , l una r lei 1.100. Pe anu l în -treg, lei 9.350.

Totalul taxelor pe întregul an şcolar, lei 16.320. In suma de m a i sus nu sun t cupr inse t axe le şco -

lare a r ă t a t e la p u n c t u l „Taxe d iverse" şi „Muzica ins t rumenta lă" .

Din to ta lu l de lei 16.320, e levul v a achita în nu-mera r 15.024 lei, iar res tu l de lei 1.296, prin l uc ru manual . F iecare e l e v es te obl igat să lucreze p e n -tru suma de mai sus, 216 o r e pe an, adică 4—6 o r e săp tămânal . In cazul că u n e lev nu lucrează, d i rec -ţ iunea îşi r e ze rvă d rep tu l d e a-i î n t r e rupe cursur i le .

T a x e diverse

însc r i e rea Lei 120.— Taxa med ica lă p e un semes t ru . . „ 80.— Biblioteca p e u n semes t ru . . . . „ 50.— Reînscr ie rea d u p ă t rei absen ţe

n e m o t i v a t e „ 120.— Fizica e l e m e n t a r ă ( L a b o r a t o r ) . . . „ 150.— Maş ina de scr is p e un semes t ru . . „ 100.— Pregă t i r ea a l imen te lo r p e un semest ru „ 100.— Lucrăr i p rac t i ce p e n t r u bo lnav i (1 sem.),, 75.— Muzica i n s t rumen ta l ă ( facul ta t ivă) Studiile teoretice se socotesc pe lună:

Pianul, una lecţie pe săptămână . . „ 100.— Orgă „ „ „ . . . „ 80.— Vioară „ „ „ . . . „ 80.— Ins t rumente pentru exerciţi i se socotesc pe lună. Pentru a fi la curent cu taxele şcolare, e levul

t r ebue să achite la sosire: 1. Una lună garanţ ie . 2. Prima lună de şcoală. 3. Taxele de înscriere şi taxele speciale.

Se v a îngriji, de asemenea, ca la începutul fiecă-re i luni să se achite taxe le pe luna în curs.

Direcţiunea îşi rezervă dreptul de a întrerupe cursul unui elev dacă nu-şi plăteşte la timp taxele şcolare, potrivit indicaţiilor de mai sus.

Cei cari doresc să se înscrie la cursuri le şcolare, sunt rugaţi să scrie Direcţiunii, care le va trimite două formulare de „Declaraţii de înscriere" şi le va p rocu ra toate informaţiunile necesare.

Adresa: Insti tutul Biblic, Braşov, căsuţa poş-ta lă 71.

Materiile de studiu La Institutul Biblic se predau cursuri în pat ru

clase. La clasa 1-a şi a 2-a cursurile sunt uniforme p e n t r u toţi elevii, iar pent ru clasa t re ia şi a patra, e levi i se pot prezenta la cursul de Misionari Evan-ghel ic i sau de Contabil i tate.

Cursul de Misionari Evanghelici e următoru l :

Clasa I. Vechiul Testament 5 ore Româna 1 4 „ Fiziologia 3 „ Germana 1 3 „ Istoria 1 3 „ Matematici 1 3 „ Geograf ia 1 1 „ Muzica I l „ Lucrul manual 1 1 „

Total ore 24

Clasa II. Noul Tes tament 5 ore Română II 3 „ Ştiinţe Natura le 3 „ Germana II 3 B Istoria II. 4 „ Matemat ic i II 3 „ Geograf ia II 1 n Muzica II 1 „ Lucrul manual II 1 „

Total ore 24

Clasa III. Puncte de Credinţă 4 ore Româna III 3 „ Fizica 1 2 „ Germana III 2 „ Istoria Românilor 2 „ Istoria Adven tă 2 „ Lucrarea Biblică 1 2 „ Engleza sau Franceza . . . . 3 „ Contabi l i ta tea e lementară . . 2 „ Hidroterapia 2 „

Total ore 24

Clasa IV. Daniel şi Apocalips 3 ore Româna IV 3 „ Fizica II 2 „ Germana IV 2 „ Istoria Bisericească 3 „ Organizaţ ia 2 „ Lucrarea Biblică II 2 „ Engleza sau Franceza . . . . 3 „ Spiritul Profeţiei 2 „ Instrucţia Civică 2 „

Total ore 24 Pentru cei cari n 'au la bază 7 clase primare, sau

studii echivalente, se p redă acest curs de pregăt i re : Planul Mântuiri i 5 ore Româna pregăt i re 5 „ Geograf ia „ 4 „ Şt. Natura le „ 3 „ Matemat ic i pregătire 3 ore Caligrafia „ 2 „ Desenul „ l „ Lucrul manual 1 „

Examenul de diferenţă pen t ru cei cari, neavând 7 clase primare, vor să in t re în cursul regulat , se va ţine dela 10—15 Sept. a. c. şi va consta din ma-terii le următoare:

Româna de cl. I şi a 2-a liceu Geograf ia de cl. 1 şi a 2-a l icec Matemat ica de cl. 1 de liceu. Pentru pregătirea aces tor obiecte se va ţine u n

curs special, care va începe la 15 August şi se v a termina la 15 Septembrie. Toţi cei cari doresc să urmeze acest curs pent ru a se pregăt i în vede rea examenului de diferenţă, sunt rugaţi să anunţe din timp Direcţiunea şcolii. Pent ru acest timp se vor plăti următoarele taxe :

Masa (cu cartelă, a 300 lei cartela) Locuinţa, etc. Lei 420. Taxe studii lei 400. Elevii cari urmează cursul de Contabil i tate în

anul al t rei lea şi al pat rulea , vor lua Contabil i tatea, Stenograf ia şi Dacti lografia în locul al tor materi i din program, aşa ca totalul orelor să fie tot 24.

Ce trebue să-şi aducă elevii Elevii cari urmează la curs t rebue să-şi aducă

următoare le lucruri: Una cuver tură de pat, 2 fe ţe de pernă, 2 cearşafuri , 1 pernă , 1 plapumă, 1 pătu-ră, 4 prosoape, 4 cămăşi de zi, 2 cămăşi de noapte, 3 perechi de indispensabile, 4 perechi de ciorapi, 8 batiste, 1 costum de ha ine pentru Sabat, 1 costum de haine pentru clasă, 1 cos tum pentru lucru şi un sac pent ru rufe murdare.

Elevele se vor pregăt i de asemenea într 'un mod corespunzător t rebuinţelor lor. Sunt îndemnate să se pregătească cu cele necesa re în aşa fel, încât să dea dovadă de bunăcuvi in ţă creştină. „O femee te-mătoare de Dumnezeu, se v a îmbrăca to tdeauna cu-viincios. O îmbrăcăminte simplă pune pe o femeie înţeleaptă într 'o lumină bună" . — „Cumpătarea Creştină", pag. 117 (ed. germană).

Cei cari doresc să aibă preşuri , covoare, feţe de pernă, sau perdele la feres t re , pot să-şi aducă. Fie-care cameră are: scaune, mese, e ta jere , paturi şi saltele. Ele nu au l ingerie necesară.

Doi sau trei elevi ocupă o cameră.

Creşterea Poporul r ă m ă ş i ţ e i es te c a r a c t e -

r izat în deoseb i p r in răbdare . „Aici e s te r ă b d a r e a s t ă ru i toa re a sf inţ i -lor car i p ă s t r e a z ă porunc i le lui Dumnezeu" . Apoc . 14, 12. A ş a da r , s fa tu l lui Pe t ru : „Să uni ţ i c u . . . . î n f râna rea , r ă b d a r e a " , se r e f e r ă în mod deoseb i t la poporu l adven t .

E de o b s e r v a t aici că r ă b d a r e a t r e b u e un i t ă cu î n f r âna rea , s a u cumpă ta rea . Se p a r e dec i c ă a-pos to lu l n u m e ş t e aces te v i r t u ţ i c reş t ine în o rd inea n a t u r a l ă a creşter i i ; p e n t r u c ă es te a p r o a p e cu nepu t in ţ ă a fi c ineva r ăbdă to r , în t imp ce s e d e d ă la d e s t r ă b ă l ă r i şi la s a t i s f ace rea pof te lor . A c e l a ca r e p e t r e c e n o a p t e a în che fu r i , es te cel mai pu ţ in p regă t i t de a -ş i păs t ra calmul , c ând este j ign i t şi pus la încercare .

Pare un luc ru c a m cur ios ca ci-neva să se r o a g e pen t ru r ă b d a r e , dacă nu d u c e o v i e a ţ ă c u m p ă t a t ă . Mul te din izbucni r i le de m â n i e şi mul te din s u p ă r ă r i l e car i se în-tâmplă în fami l ie şi în soc ie ta te , sunt p r ic inu i te de obiceiul de a s ta până n o a p t e a târziu, de o spă t ă r i l e şi pe t rece r i l e cu b ă u t u r i p â n ă la miezul nopţi i , de s u r m e n a j şi d e al te fo rme a l e necumpătă r i i . Pen-t ru ca c reş t inu l să poa tă a v e a pu -terea de a se s t ăpân i pe sine, t r e -bue să-şi s u p r a v e g h e z e ma i î n t â i depr inder i le şi să c e a r ă de la Dum-nezeu p u t e r e ca r e să-1 a j u t e la s tă -pân i r ea de sine. Dacă v r e m să conlucrăm cu p u t e r e a d ivină , du-când o v i ea ţ ă c u m p ă t a t ă , a t u n c i se v a o b s e r v a mai mul tă r ă b d a r e în pu r t a r ea noas t r ă .

Ce es te r ă b d a r e a ? Este ea nu -mai o p u r t a r e amabi lă d in p a r t e a creşt inului? N u credem. Ea cu-pr inde mult ma i mul t . îndelunga răbdare a creştinului

Cuvântu l g recesc t r adus p r i n „răbdare" î n s e m n e a z ă a „ îndura" , sau, după c u m spun al te t r aduce r i , „ răbdare s t ă ru i toa re" . Sensul a c e -stei expres i i îl ma i găs im şi în ve rse tu l u r m ă t o r :

„Aduceţ i -vă amin te d e z i le le dela început , când , d u p ă ce a ţ i

(Urmare din No. 6)

fos t luminaţi , a ţ i dus (englezeş te îndurat) o m a r e lup tă de su fe r in -ţe" . Ebr. 10, 32.

„Să ne u i t ăm ţ in tă la C ă p e t e n i a şi Desăvâ r ş i r ea c red in ţe i noas t r e , ad ică la Isus, ca re , pen t ru b u c u r i a care-I e ra p u s ă îna in te , a su fe r i t ( îndurat) c rucea" . Ebr. 12, 2.

O astfel de r ă b d a r e cere c u r a j , energie , s t ă ru in ţ ă şi c r ed in ţ ă t a r e în Dumnezeu. N o i c redem că p r e a pu ţ ină s t ă ru in ţă se depune p e n t r u desvo l t a rea aces to r v i r tu ţ i c reş t i -ne. Poate că n imen i nu d e p u n e p r e a mul tă s t ă ru in ţ ă p e n t r u a-şi însuşi t r ă să tu r i l e b u n e ale une i v ie ţ i spir i tuale , dar mul t m a i pu-ţ ină sfor ţare se f ace p e n t r u câşt i -ga rea aces tor t r ă s ă t u r i de ca rac -ter, necesare u n u i creşt in. U n co-pil al lui Dumnezeu t r e b u e să f ie bun; dar şi ma i mul t decâ t a tâ t , el t r ebue să fie b u n pen t ru ceva .

Sunt lupte d e dus în v i e a ţ a de creşt in, lupte cu eul p e r s o n a l şi cu puter i le î n tune recu lu i ; şi în a -ces te lupte un i i t r e b u e să î n d u r e asprimi, ca n i ş t e buni soldaţ i a i lui Hristos. T r e b u e să supor t e b a t j o -cura lumii. Creş t inu l t r ebue să în-du re sufer inţe , persecuţ i i , ca lom-nii şi nedreptă ţ i . Câ teoda tă , e l t re -b u e să a ş t ep te cu r ăbda re , ca Dumnezeu să lucreze , să p r e g ă -tească calea p r i n aces te e x p e r i e n -ţe în tunecoase . Pr in as t fe l d e ex-per ien ţe se d e s v o l t ă tăr ia , c u r a j u l şi c redinţa s t a to rn i că în p u t e r e a lui Dumnezeu d e a mântu i .

Poporul rămăş i ţe i , desp re c a r e se spune: „Aici e s te r ă b d a r e a s tă-ru i toa re a s f in ţ i lor" , d o b â n d e ş t e aces te t răsă tu r i ca rac t e r i s t i ce p r in persecuţ ie . El t r e b u e să î n d u r e mânia f iarei şi a con fede ra ţ i e i ei, — chipul ei; e l v a fi l ăsa t f ă r ă nic iun spr i j in p ă m â n t e s c , p r in boi-cotul r idicat împo t r i va a c e l o r a car i sunt c red inc ioş i legii lu i Ie-hova ; credincioş i i vo r v e d e a pă -mântu l pusti i t d e p lăg i şi mol ime, şi prin aces te e x p e r i e n ţ e gre le , ei vor învă ţa „ r ă b d a r e a s f in ţ i lor" .

Cercările de astăzi

Prin cercăr i le de astăzi , noi n e pregă t im p e n t r u cercăr i le m a i mar i de mâine . Nep lăce r i l e d in prezent , dacă sun t supo r t a t e cu răbdare , p r e g ă t e s c suf le tu l p e n t r u cercăr i le mai mar i din vi i tor . A c e -stea sunt lucră tor i i lui D u m n e z e u pen t ru a desvo l t ă un c a r a c t e r ta -re. Apos to lu l P a v e l zice: „ în t r is tă-rile noas t re u ş o a r e de o cl ipă lu-crează pentru noi". 2 Cor . 4, 17. Aces t e necazur i l uc rează p e n t r u noi. Supor tând dec i cercăr i le , des-vo l t ăm în noi r ă b d a r e a .

At i tud inea n o a s t r ă f a ţ ă de ex-per ien ţe le a sp re a le vieţ i i , de te r -mină rezul ta tul lor . I acob ne s fă-tueş te , zicând: „Fraţ i i mei , să pr i -viţi ca o m a r e bucu r i e când t r e -ceţi pr in fe lur i te încercăr i , ca un i i car i ştiţi că î n c e r c a r e a c red in ţe i voas t r e lucrează r ăbda re . Dar răb-d a r e a t rebue să-şi f acă d e s ă v â r ş i t lucrarea , pen t ru ca să f i ţ i de să -vârşi ţ i , întregi , şi să nu duce ţ i l ip-să de nimic". I acob 1,*2—4. N e ru -găm noi oa re p e n t r u ca să a j u n -gem la desăvâr ş i r e? De a c e e a să nu ne supă răm când D u m n e z e u t r imete pe lucră tor i i Săi ca să cu-re ţe păr ţ i le g loduroase d in ca rac -te ru l nostru şi să n e mode leze du-pă chipul Său.

In v iea ţa apos to lu lu i P a v e l şi a tovarăşu lu i său a v e m u n e x e m p l u minuna t de sufer in ţe . Ei au mer s în Macedonia , r ă s p u n z â n d pr in a-ceas ta invi ta ţ ie i s e r ioase pr imi tă în viziune. Dar op r i r ea lo r în Fi-lipi a avut ca rezu l ta t a r e s t a r e a şi închiderea lor. Ei au fost bă tu ţ i şi p ic ioare le lor î n ţ epen i t e în butuci . Dar, în t impul nopţ i i , e i au înce-put să cânte şi să l aude p e Dum-nezeu. Ce ocazie de a l ă u d a p e Dumnezeu! Şi to tuş i , a c e a s t a e r a ca lea sufer in ţe lor pen t ru cauza lui Hris tos . Iar rugăc iun i l e şi cân tă r i l e lor au a t ras pe înger i în ce lula lor şi vechea c lăd i re a închisor i i s 'a cu t remura t . A c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă s 'a încheia t cu p o c ă i n ţ a t emnice -rului şi a famil ie i sale. D u m n e z e u poa t e aduce b i ru in ţă d in ce le ma i de scu ra j a toa r e e x p e r i e n ţ e şi acea-sta es te pa r t ea c e a mai b u n ă a lu-cruri lor . El s coa t e din a te l i e ru l

(Urmare la pag. 16) 11

let şi citeşte Biblia -

Carte cea mai bună

Mul ţ i oameni n u c i t esc Biblia şi nici căr ţ i le ce con ţ in s ă m â n ţ a a-devăru lu i . Ei c i tesc n u m a i că r ţ i şi r ev i s t e p l ine de r ă t ăc i r e .

Sun t oameni ca r i a u b ib l io tec i mar i , dar din b ib l io tec i le lor lip-seş te aceas tă ca r t e s f ân t ă — Biblia — tocmai d in cauză că n ' au a j u n s s 'o pre ţu iască . Al ţ i i însă, ş i -au procura t -o , dar n u p e n t r u că i -ar fi da t v reo impor tan ţă , sau a r fi a-juns s 'o p r e ţ u i a s c ă d u p ă a d e v ă -ra ta ei va loare , ci n u m a i p e n t r u s implul mot iv de a o a v e a în co-lec ţ ia lor de su te şi mi i de căr ţ i .

Apoi , sunt şi o a m e n i car i ş i -au p rocu ra t Biblia n u m a i ca s 'o ţ ină în casă , pe masă, ca p e un tal is-m a n frumos, p ă s t r â n d - o nouă -nou -ţă, f ă r ă să desch idă v r e o d a t ă fi le-le ei.

Al ţ i oameni o ţ in în casă în cre-d in ţa că e a d u c ă t o a r e d e b ine , de n o r o c şi fe reş te d e nenoroc i r i . IJ-nii o pun sub cap , n o a p t e a , c ând se culcă, ca să d o a r m ă b ine şi să v i seze frumos. Al ţ i i o p o a r t ă în sân sau în buzunar , p e u n d e se duc, ca să le m e a r g ă b i n e în că lă-tor ie şi să fie fe r i ţ i d e acc iden t e şi de boală. Iar alţ i i , o p o a r t ă Cu ei la tâ rg ca să a ibe n o r o c în afa-cer i — atunci c â n d v â n d sau cum-p ă r ă — şi să r ea l i zeze câş t igur i cât ma i mari posibi le .

„Biblia e cea mai bună carte din toate câte există şi aş dori s'o văd în mâna fiecăruia"—zicea Tay lo r , un fos t Preşedin te al S ta t e lo r Uni-te. „Ea — zicea e l — es te indis-pensabilă pen t ru s i g u r a n ţ a şi dăi-n u i r e a ins t i tu ţ iuni lor n o a s t r e de Stat. Un stat nu p o a t e ex i s t a f ă ră re l ig iune şi morală; nu ex i s t ă mo-ra lă fă ră re l ig iune, n ic i r e l ig iune (adevăra tă) fără Biblie. Biblia tre-bue pusă în deosebi în mâna tine-rimii. Ea e cea mai bună carte de şcoală din lume".

O bună educa ţ i e p e n t r u fo rma-rea uno r ca rac t e r e tar i , t r e b u e să f ie aşeza tă pe un t e r e n s ă n ă t o s de 12

o îna l t ă concep ţ ie mora l ă . In rea-l izarea opere i de educa ţ i e , Biblia are ce l dintâi şi ce l din urmă cu-vânt. Ea umple go lur i l e r ă m a s e în suf le tu l t ânăru lu i , în v i e a ţ a şco-lară. Din s tudiul Bibliei scoţi, ca dint r 'o comoară nes fâ r ş i t ă , ele-mente le de bază a l e discipl inei sufleteşt i .

Cu pr iv i re la fo losu l r ea l p e ca-re îl aduce s tudiul d e v o t a t al ace-stei m i n u n a t e căr ţ i , o m ă r t u r i e zi-ce: „Biblia este cea mai bună din-t re toate căr ţ i le pentru cultivarea minţi i noas t re . Pr in c e r c e t a r e a ei, mai mul t decâ t p r i n s t u d i e r e a tu-turor ches t iuni lor ce se cupr ind în f i losofia omenească , sp i r i tu l v a fi s t imulat , memor ia v a d e v e n i mai putern ică , iar m i n t e a ma i ageră . Mar i le pr incipi i p e ca r i le î nva ţ ă Sfânta Scriptură , s imp l i t a t ea p l ină de demni t a t e cu c a r e e a le expu-ne, lumina pe ca re e a o a r u n c ă p e îna l te le chemăr i a l e vie ţ i i , aduc minţi i pu t e r e şi t ă r i e " . — „Sluji-torii Evanghel ie i" .

Convins de v a l o a r e a n e m ă s u r a t de m a r e a aces te i o p e r e de origi-ne divină, un t a t ă a d ă r u i t f i icei sale de -ziua ei onomas t i c ă , o Bi-blie. Pe p r ima fi lă a a c e s t e i cărţi, a scris cu p ropr i a sa m â n ă urmă-toare le cuv in te : „Scumpa mea fii-că, îţi ofer a c e a s t ă s f â n t ă carte ca dar de ziua naş te r i i t a le . Ocupă-te s tărui tor cu ce t i r ea ei şi învaţă s'o iubeşti . A c e a s t ă c a r t e a re da-rul de a te depă r t a d e păca t ; sau de nu, păca tu l te v a d e p ă r t a de ea".

Biblia es te cea m a i p l ă c u t ă car-te de cetit şi e s te n e s p u s de in-s t ruct ivă ca fond. N i m i c nu este mai însemnat p e n t r u î n a i n t a r e a vieţi i unui c reş t in ca s tud iu l re-gulat şi cu p lan al Bibliei . In acea-stă pr ivinţă , apos to lu l P a v e l zice: „Toată Scr iptura e s t e i n su f l a t ă de Dumnezeu şi de fo los c a să înveţe, să mustre , să î nd rep te , să dea în-ţe lepciune în n e p r i h ă n i r e , pentru ca omul lui Dumnezeu să f ie desă-vârşit şi cu totul desto inic pentru orice lucrare bună" . 2 Tim. 3, 16. 17.

Cineva a r e m a r c a t că, p e n t r u a ne r id ica cu min t ea p e a r i p a cre-dinţei până la Dumnezeu , t r e b u e să t rez im în noi f acu l t ă ţ i l e ascun-se a l e suf letului şi s imţur i l e ade-vă ra te , a căror e d u c a ţ i e n e v a conduce la desăvâ r ş i r e . Dar , o a-s emenea educa ţ ie de au r n u ne-o poa te da nimic a l t c e v a d e c â t nu-mai Biblia. Ea este C u v â n t u l lui Dumnezeu, singurul c a r e p o a t e să ne conducă sigur la Dumnezeu . Studiul aces tui C u v â n t d e s v o l t ă mintea , în tă reş te or ice f a c u l t a t e şi face intelectul în s t a r e de a înţe-lege cele mai a d â n c i şi ma i însem-nate probleme p r i v i t o a r e l a ade-văr.

Urmă toa rea a p r e c i e r e a r e o deo-sebi tă însemnă ta te : „ A s e m e n e a u-nui izvor de apă cu ra t ă , c a r e s tâm-pără setea, Evanghe l i a e s t e u n iz-vor d e în ţe lepc iune p e n t r u t â n ă r şi bă t r ân , pen t ru î n v ă ţ a t şi ne în-văţa t , pen t ru b o g a t ca şi p e n t r u sărac. Până azi nu s 'a iv i t n ic io car te care să se p o a t ă a s e m ă n a cu Evanghel ia . Cine a scu l t ă cuv in t e -le e i şi le c â n t ă r e ş t e cu de-a -mă-nuntul , acela nu se p o a t e s ă nu a-jungă mai în ţe lept , ma i b u n şi mai ferici t de cum f u s e s e p â n ă a tunc i " . (S. Mehedinţ i ) .

Şi, în t r ' adevăr , omul c r ed inc io s îşi soa rbe pu te r i l e din C u v â n t u l Sfintelor Scripturi . P r o f e t u l Iere-mia zice: „Când am p r imi t cuv in -tele Tale, le-am înghiţit . C u v i n t e -le Ta l e au fost bucuria şi ve se l ia inimii mele, căci d u p ă n u m e l e tău sunt numit, Doamne , D u m n e z e u l oştirilor!" In acelaşi f e l se e x p r i m ă şi Psalmistul , zicând: „Ce dulci sunt cuvinte le Tale p e n t r u ceru l gurii mele! Mai dulci decât mie-rea în gura mea". Ier . 15, 16; Ps. 119, 103.

„Din miile de căr ţ i p e ca r i le -am cetit în v iea ţă — zice u n în ţ e l ep t — nic iun cuvânt n u m ' a m â n g â i a t atât, ca cuvântu l : ,Chiar d a c ă ar fi să umblu prin va l ea u m b r e i mor -ţii, n u mă tem de n i c iun r ă u , căci Tu eş t i cu mine. T o i a g u l şi n u i a u a Ta m ă mângâie '" . Ps. 23, 4. (Kant).

Pe t ru , împăra tu l Brazi l ie i , a zis despre Sfânta Sc r ip tu r ă : „Eu iu-besc Sfânta Scr ip tu ră . In f i e c a r e zi c i tesc ceva d in ea , şi cu câ t ci-

t esc mai mul t , cu a tâ t o iubesc ma i mult . Sunt oameni că ro ra nu le p lace S fân ta Scriptură. Eu nu-i po t în ţe lege" .

Un a u t o r zice: „In f r u n t e a tu tu-ror b iograf i i lo r se af lă cea mai m a r e d in t r e ele: Cartea căr ţ i lor . Ce es te o a r e a l t ceva Biblia, car-t e a cea m a i p ă t r u n z ă t o a r e şi ma i s fân tă , e d u c a t o a r e a t ineretului , în-d rep t a ru l omulu i matur , consola-t o a r e a bă t r ânu lu i , decât o serie de b iogra f i i a le uno r mari eroi, pa-t r iarhi , p ro fe ţ i , regi şi judecă to r i , c a r e cu lminează în b iograf ia Ce-lui mai mare dintre toţi, ISUS, în Nou l T e s t a m e n t ? Cât de mult au f ăcu t a ce s t e mar i pilde pen t ru o-meni re ! Câ ţ i nu au t ras învă ţă -tu ra , î n ţ e l epc iunea lor c e a mai de seamă , h r a n a lor suf le tească cea mai bună , d in aceas tă c a r t e ? . . . . Ea es te luc ru l sacrosanct (cel ma i sfânt) , c a r e n u poa t e f i dă r âma t p r in nicio îndo ia lă şi nicio cont ra-dic ţ ie" .

Cristof Schmid, cunoscu tu l scrii-to r al t inere tu lu i , ci tea şi s tudia Biblia au m u l t ă sârguinţă . In ju r -na lu l lui sc r i a : „Din toa te is tor ioa-re l e p e n t r u copii, cele mai fru-moase sunt povestirile biblice. 1. In p r iv in ţ a felului de a povesti: am cet i t e l ev i lo r mei tot soiul de poveş t i , poveş t i l e cele ma i potr i -vi te , cele m a i a t r ă g ă t o a r e din cei ma i buni scr i i tor i , dar t o t d e a u n a a m văzu t că n ic iuna din toa te a-ce s t ea nu f ă c e a u impres ia şi nu a t r ă g e a u a t e n ţ i a copiilor, ca ce le bibl ice. Och i i copiilor scân te iau a tunc i şi e r a a t â t a linişte, că s 'a r fi auzi t şi c ă d e r e a unui aC. 2. In p r iv in ţ a cuprinsului: i s to r ioare le b ib l ice au o m a r e va loa re ca învă-ţă tu r i mora le . Ele ne dau o zugră-v i re subl imă, p l ină de v iea ţă , a moravu r i l o r " .

Pe când Luther , r e fo rmatoru l german, c e r c e t a într 'o zi căr ţ i le din b ib l io teca univers i tă ţ i i , dădu deoda tă p e s t e o Biblie la t ină. O as t fe l de c a r t e el nu mai văzuse n ic ioda tă p â n ă atunci . El nici nu ştia măcar , că ex is tă o astfel de car te . Mai î na in t e el auzise, la ser-viciul d iv in publ ic , f r agmen te d in Evanghel i i şi din epistole, dar el gând i se că aces t ea ar fo rma în t re-

gul con ţ inu t al Cuvân tu lu i lui Dumnezeu . Pen t ru pr ima d a t ă el p r i v e a a c u m la o Biblie în t r eagă . C u un ames t ec de respect şi ui-mire, el î n toa r se foile s f in te ; cu u n puls acce le ra t şi cu in ima pal-p i tând , el ce t i pen t ru s ine cuv in-t e l e vieţ i i , opr indu-se din c â n d în când spre a exc l ama : „O, de mi-ar d a Dumnezeu o as t fe l de car te , ca-r e să f ie a m e a propr ie!"

înger i d in cer e rau în a j u t o r u l său, şi raza d e lumină dela t ronu l lu i D u m n e z e u descoperea pr ice-per i i sa le comor i le adevă ru lu i . (Marea Luptă).

Mai târziu, expl icând Psa lmul 37, în t re a l te le , Mar t in Luther , a-d a u g ă : „Nu există pe lume o car-te mai l impede scrisă decât Sfânta Scriptură, care este, faţă de cele-lalte cărţi, ca soarele faţă de ce-lelalte lumini".

Biblia — cel mai bun mijloc de educaţie

Biblia a fost sup ranumi t ă cu d rep t c u v â n t : Ca r t ea căr ţ i lor . Ea este e d u c a t o r u l ne în t recu t al ome-nirii . Biblia es te Car tea -Minune , ca r t ea lui Dumnezeu . Ea es te sin-gu ra ca r t e po t r iv i t ă pen t ru t o a t e t impur i l e şi împre jurăr i le ; f ă c u t ă p e n t r u cele mai fe lur i te s tăr i su-f le teş t i .

Să l u ă m b i n e s eama la u r m ă t o a -r e a măr tu r i e , ca re scoate în evi-den ţ ă î n t r ' un chip cum nu se mai poa t e d e minuna t va loa rea nemăr -gini tă a aces te i subl ime cărţ i , şi o d o v e d e ş t e ca f i ind cel mai b u n mi j loc de educa ţ i e : „Mintea ocu-p a t ă n u m a i cu lucrur i obişnui te , se p ipe rn iceş t e şi slăbeşte. Dacă n i c ioda tă nu este silită să pă-t r undă a d e v ă r u r i mar i şi în t inse , a tunci , cu t impul, ea p ierde pu te -r e a de c reş te re . Nimic nu a p ă r ă m a i b ine con t ra acestei degene -rări , î n d e m n â n d - o spre desvo l t a re , ca tocmai s tudiul Cuvân tu lu i lui Dumnezeu . /

„Biblia este un mijloc de edu-caţie intelectuală care aduce re-zultate mai bune decât oricare al-tă carte, sau decât toate celelalte cărţi laolaltă. Măre ţ i a t emelo r ei, s impl i t a t ea d e m n ă a expr imăr i lor ei, f r u m u s e ţ e a tablour i lor ei, în-

suf le ţeş te şi îna l ţă gânduri le , c u m nimic a l t ceva nu ar putea f a c e a-ceas ta . Nic iun alt s tudiu nu p o a t e p r o c u r a o a s e m e n e a putere min-ta lă , cum procură s tăruinţa de a în ţ e l ege a d e v ă r u r i l e u imi toare a le descoper i r i i divine. In felul a c e s t a min tea , a d u s ă în l egă tu ră cu Cel Nemărg in i t , es te în tăr i tă şi lăr-g i tă"

„Prin bogă ţ i a st i lului şi sub iec -te lo r ei, Biblia a re în sine c e v a c a r e in te resează pe orice suf le t şi mişcă or ice inimă. In pagini le ei găs im is tor ia cea ma i veche; c e a ma i de c reza re b iograf ie a v ie ţ i i ; pr inc ip i i de câ rmui re pentru con-d u c e r e a s ta te lor , pen t ru conduce -r ea căminului , — principii , cu car i î n ţ e l epc iunea omenească n ic ioda-tă nu s 'a p u t u t asemăna. Ea cu-p r i n d e f i losof ia cea mai a d â n c ă , poez i a cea ma i du lce şi mai subl i -mă, cea mai s imţi tă şi mai mişcă -toa re . Scr ier i le Bibliei, cons idera-te ca a tare , sunt de o va loare ne -m ă s u r a t ma i m a r e decât lu-c ră r i l e o r icăru i au to r omenesc; şi e le au o s f e ră infini t mai l a rgă şi o v a l o a r e d e a semenea cu m u l t ma i mare , când sun t privi te d in p u n c t de v e d e r e al legătur i lor lor f a ţ ă de marea idee centrală. P r iv i t în lumina aces te i idei, f iecare su-b iec t a re o nouă însemnăta te . In a d e v ă r u r i l e a r ă t a t e în chipul ce l ma i simplu, se cupr ind pr inc ip i i a t â t de îna l t e ca şi cerurile, şi tot a t â t de v a s t e ca şi veşnicia.

„Tema d e căpe ten ie a Bibliei, sub iec tu l în ju ru l că ru ia g rav i t ea -ză î n t r eaga car te , este planul de mântuire, reconstituirea chipului lui Dumnezeu în sufletul omenesc. Dela pr imul cuvân t de spe ran ţ ă ros t i t în s en t in ţ a da t ă în Paradis şi p â n ă la a c e a u l t imă şi m i n u n a t ă f ă g ă d u i n ţ ă d in Apocal ips: „Ei vor v e d e a fa ţa Lui, şi numele Lui va fi p e f run ţ i l e lor", f iecare ca r t e şi f i e c a r e p a s a j biblic se ocupă cu d e s v ă l u i r e a aces te i minunate te-m e — re înă l ţ a r ea omului, — p u t e -r ea lui Dumnezeu „care ne d ă bi-r u i n ţ a pr in Domnul nostru I sus Hr is tos" .

C ine în ţe lege aceas tă idee, a r e desch i s î na in t ea sa u n câmp inf i -

(Urmare la pag. 14) 13

Membrii Comunităţii din Botoşani.

Mine, ca să dau f i ecă ru ia d u p ă f ap ta lui".

Bunul Dumnezeu să ne a j u t e tu -turor să n e facem da to r i a şi luc ra -rea la c a r e El ne-a chemat .

Pentelei Istrate

Mereu spre ţintă „Pent rucă Fiul omului a ven i t

să c a u t e şi să m â n t u i a s c ă ce era p i e rdu t " . Luca 19, 10.

A c e a s t a a fost şi es te şi azi do-r in ţa şi ţ in ta supremă a Fiului lui Dumnezeu şi Mân tu i t o ru l suf le te-lor noas t re . Pen t ru sa lvarea , mân-t u i r e a şi î m p ă c a r e a noas t r ă cu Dumnezeu , Şi-a da t Domnul Hri-s tos v i e a ţ a p e c rucea de l a Golgo-ta, r ea l i zând as t fe l prin sacrif iciul Său p l anu l de mântu i re . „Fiindcă a t â t d e mult a iubit Dumnezeu lu-mea , că a d a t pe s inguru l Lui Fiu, p e n t r u ca or ic ine c rede în El, să nu p ia ră , ci să a ibă v i e a ţ ă veşni -că". D u m n e z e u ne-a iubi t şi pen-t ru mot ivu l ace s t a El a dat pe Fiul Său p e n t r u ca să m o a r ă pen t ru sal-v a r e a noas t ră . A iubi î n s e a m n ă a da. Despre iub i rea şi sacr i f ic iul a-cesta , Spir i tul p rofe ţ i e i ne spune u r m ă t o a r e l e :

„ Iubi rea e pr incipiul ce s tă la baza câ rmui r i i lui Dumnezeu, , în cer şi pe pămân t . Şi iub i rea se dă p e f a ţ ă pr in sacrif iciu. P lanul Mân-tuir i i a fost în temeia t p r in sacri-f iciu — un sacr i f ic iu a t â t de în-tins, a t â t de adânc şi înal t , încât e de n e m ă s u r a t . Hr is tos a dat to-tu l p e n t r u noi" . O, câ tă d ragos te şi c â t ă iubi re de oamen i cupr inde sacr i f ic iu l aces ta ! Cât de recunos-că to r i a r t r e b u i să fim noi pen t ru da ru l aces t a a tâ t de mare ! Cu o d r a g o s t e tot a tâ t d e s inceră ar tre-

bu i să r ă s p u n d e m şi noi, a scu l t ând în to tu l de glasul Său şi p r e d â n d in imile n o a s t r e pe al taru l Lui.

„Dacă iub im p e Isus, v o m simţi bucu r i e de a t ră i pen t ru El, a-I p r e z e n t a da ru r i l e noas t re d e mul-ţumi re şi a luc ra pen t ru El. Or ice l u c r a r e v a fi a tunc i uşoară . Din iu-b i re p e n t r u El, noi v o m dori chiar t ruda , obosea l a şi sacrif iciul . Do-r in ţa Sa d u p ă m â n t u i r e a oameni -lor ne v a cupr inde şi pe noi. Şi noi, ca şi El, v o m simţi acelaş i dor p e n t r u suf le te . Toţi cei o rându i ţ i p e n t r u v i e a ţ a lui Hristos, sun t o-rându i ţ i de a lucra pen t ru sa lva-r e a s emen i lo r lor. Inima lor v a ba te în u n i s o n cu inima lui Hri-s tos" .

Luc ra rea la ca r e sun tem chema ţ i ca creş t in i , cons t ă în con luc ra rea cu Hris tos . El do reş t e să iubim pe semeni i noş t r i şi să lucrăm p e n t r u s a l v a r e a lor, a ş a după cum a lu-cra t şi El p e n t r u sa lva rea noas t ră .

Isus a zis: „Cum M ' a t r imis p e M i n e Tată l , a şa v ă t r imit şi Eu pe voi" . l o a n 20, 21. î ndemna ţ i de a -c e a s t ă sub l imă p o r u n c ă a Maes t ru -lui nos t ru , C o m u n i t a t e a Botoşani a luc ra t m a i mul t ca o r icând şi cu mul t zel în „Săp tămâna M a r e de C o l p o r t a j " din anul aces ta . Şi a-cum a ş t e a p t ă împl in i rea făgădu in -ţe i Mân tu i t o ru lu i , ca re zice: „Iată v iu c u r â n d şi p la ta M e a es te cu

(Urmare dela pag. 13) nit de m a r e pen t ru studiu. El a r e cheia , c a r e îi poa t e deschide în-t r e a g a c o m o a r ă a Cuvân tu lu i lu i Dumnezeu .

„Ştiinţa mântuirii este ştiinţa tu-turor ştiinţelor; ş t i in ţa aceas ta es-te s tud iu l înger i lor şi al t u tu ro r spir i te lor din lumile car i n ' au p ă -cătui t ; ş t i in ţa ca re p r eocupă a t e n -ţ iunea Domnul iy şi Mân tu i to ru lu i nos t ru ; ş t i in ţa ca r e pă t runde în planul f ău r i t în m i n t e a Celui Inf i -nit, „ţinută ascunsă timp de v e a -curi"; ş t i in ţa ca re v a fo rma s tud iu l mântu i ţ i lo r lui Dumnezeu în cursu l veacu r i l o r nesfârş i te . A c e -sta es te s tud iu l cel ma i înalt cu care oamen i i pot să se ocupe. A -cesta , ma i b ine decâ t or ice alt s tu-diu, v a d a v igoa re minţ i i şi v a înă l ţa suf le tu l" . — „Educaţie", pp . 120. 121. 122.

Iub i te ci t i tor , a scu l tă vocea t im-pulu i : „Ia şi citeşte!" Ia şi c i teş te cea mai b u n ă car te d in toa te c â t e ex is tă — BIBLIA. Foloseşte ce l mai b u n mi j loc de educa ţ i e — BI-BLIA.

David M. Făurescu

(Urmare dela pag. 8) m â n a c ă t r e cel nenoroc i t , îşi în-t inde b r a ţ u l că t re cel lipsit; c a r e v e g h e a z ă a sup ra ce lor ce se pe -t rec în c a s a ei, şi nu m ă n â n c ă pâ inea lenevie i .

T o a t e aces t e a d e v ă r u r i s f in te păs t ra ţ i - le în inimile voas t re şi lupta ţ i -vă , ca r e v e n i n d la şcoa lă să pu t e ţ i găsi aci o şi mai m a r e apl icare a pr incipi i lor hărnic ie i , î n v ă ţ a t e în căminur i le voas t re .

D. Dragomirescu

Organizarea şcolii de Sabat 1. Organizaţia şcoli i de Sabat

Depar t amen tu l şcoli i de Saba t , a ceas t ă un i t a t e a o rgan iza ţ ie i noa -s t re denomina ţ iona le , a c rescu t până la m ă s u r a la ca re se a f lă a-cum, da to r i t ă călăuzir i i Spir i tu lui Profe ţ ie i şi conducer i i bă rba ţ i l o r şi femei lor car i au fos t b inevo i to r i de a u r m a c o n d u c e r e a lui Dumne-zeu.

2. Lucrarea noastră trebue să f ie bine organizată

„Dumnezeu es te un D u m n e z e u al ordinei . Or ice luc ru în l e g ă t u r ă cu ceru l e s te în d e s ă v â r ş i t ă ordi-ne; pe r f ec t ă s u p u n e r e şi d i sc ip l ină ca rac te r i zează mişca rea oşt i lor ce-reşti . Succesul p o a t e fi a t ins nu -mai p r in lucru o rgan iza t şi a rmo-nic. Dumnezeu ce re în aces te zi le pen t ru luc ra rea Lui nu ma i p u ţ i n ă rându ia lă decâ t pe v r e m e a izrail i-ţilor. Toţi ce i car i l uc rează p e n t r u El t r ebue să lucreze cu în ţe lepc iu-ne şi nu în mod neg l i j en t şi la voia în tâmplăr i i . El v r e a ca luc ra -rea Sa să f ie s ăvâ r ş i t ă cu c red in-cioşie şi exac t i t a t e , ca să p o a t ă pune sigiliul ap robăr i i Sale a s u p r a ei". — „Patr iarhi şi Profe ţ i" , p. 376.

3. Lucrarea lui Dumnezeu cere rânduială şi metode de lucru

„In cerur i ex i s tă o rd ine şi Dum-nezeu găseş te p l ă c e r e în s t r ădu in -ţe le poporu lu i Său ca re î n c e a r c ă să îna in teze cu m e t o d ă şi o rd ine în luc ra rea Lui de p e pămâ'nt. A m văzut că t r e b u e să f ie o rd ine în b iser ica Lui de p e p ă m â n t şi că es te nevoie de m e t o d ă p e n t r u du -cerea mai d e p a r t e cu succes a ul -t imei mar i solii de h a r în l u m e a aceas ta" . — „Mărtur i i " , vol . 1, p. 191.

4. Imitarea exemplului divin asigură succesul

„îngeri i l uc rează în m o d a rmo-nios. O desăvâ r ş i t ă o rd ine ca rac -te r izează mişcăr i le lor. Cu cât imi-t ăm mai mul t a r m o n i a şi r â n d u i a l a oştir i i îngereş t i , cu a t â t ma i p l ine de succes vo r fi e fo r tu r i l e aces to r

Lecţiunea V-a

t r imişi cereş t i în a j u t o r u l nostru. . . . Toţ i cei cari do resc să con luc reze cu solii ce reş t i t r e b u e să luc reze în a rmonie cu ei. Cei car i au un -ge rea de sus, în t o a t e e fo r tu r i l e lor vor î n c u r a j a discipl ina şi uni-r ea în ac ţ iune şi a tunc i înger i i lu i Dumnezeu pot să con luc reze cu ei". — „Mărtur i i " , vol. 1, p. 469.

5. Pentru ce trebue să a v e m o organizaţie solidă?

„Prosper i ta tea şi însăş i ex i s ten-ţa une i Comuni tă ţ i d e p i n d e d e ac-ţ iunea p r o m p t ă şi un i t ă şi d e în-c r ede rea rec ip rocă a membr i lo r ei". — „Mărtur i i " , voi . 3, p. 445.

„Timpul e s t e scur t şi pu t e r i l e noas t r e t r e b u e să f ie o rgan i za t e spre a f ace o m a i m a r e luc ra re" . — „Mărtur i i" , voi. 9, p. 27.

6. Organizaţi ca să salvaţi suf lete

„Dacă aces te şcoli a r fi c o n d u s e aşa cum ar t rebu i , e fo r tu r i l e f ăcu-te f a ţă de e levi spre a le p r e z e n t a a d e v ă r u l în t r ' un chip încâ t să se câş t ige suflete , a r fi cu m u l t ma i mar i ; şi dacă m u n c a d e p u s ă es te u rmăr i t ă mai d e p a r t e de cei in te-resa ţ i în şcoa la de Sabat , a tunc i mul t b ine s 'ar p u t e a săvârş i . N u es te d e a j u n s ca să a v e m o şcoa lă de Sabat care s ă f u n c ţ i o n e z e în o rd ine ca şi o m a ş i n ă p e r f e c t ă . . . Dacă luc ra rea c e a po t r iv i t ă es te f ăcu tă cu p r i cepe re şi î n t r ' un spir i t creş t inesc , su f le te le vo r fi conv in -se şi a tunci se v a p u n e î n t r e b a r e a : „Ce să fac spre a fi m â n t u i t " ? p. 9. 10.

7. Ar trebui să se facă mai mult pentru salvarea sufletelor

„Ţinta şcolii d e Saba t nu a r t re -bui p ie rdută d in v e d e r e în s imple-le a r a n j a m e n t e mecan ice , c a r i să ne ocupe t impul ce a r t r ebu i con-sacra t al tor ches t iun i impor tan te . T o t d e a u n a ar t r e b u i să v e g h e m cont ra formelor şi c e r emon ia l e lo r car i ar umbri a d e v ă r a t a ţ in tă pen -t ru care ne s t răduim. Este p r i m e j -

dia ca nu c u m v a fo rmele să a j u n -gă la o a s e m e n e a ex t r emă , încâ t şcoa la de Sabat să a j u n g ă c e v a obositor, când d impot r ivă , ea a r t r ebu i să f ie odihnă , o r e î n v i o r a r e şi o fericire. Cu ră ţ en i a şi s impli-t a t ea şcolii de Saba t nu ar t r ebu i absorbi tă de d i fer i te f o r m e fă ră d e sfârşi t , care nu ma i lasă t imp c a r e să f ie consacra t ches t iun i lo r d e credinţă . F r u m u s e ţ e a şi succesu l şcolii stă în s impl i ta tea şi zelul ei de a servi lui Dumnezeu . Nimic nu poa t e fi făcut f ă ră o rd ine şi re-gular i ta te , dar t r e b u e o b s e r v a t ca nu cumva aces t ea să o c u p e t impul dator i i lor mai mar i şi de ma i m a r e impor tanţă . Ar t r ebu i să se ins is te a sup ra elevilor, ma i pu ţ in în c e e a ce p r iveş te p a r t e a e x t e r i o a r ă şi s is temul şi mai mul t în ce p r i v e ş t e mân tu i r ea suf le tului . A c e a s t a a r t r ebu i să fo rmeze pr inc ip iu l că lău-zi tor al şcolii de Sabat" , p. 78.

8. Lucrarea cea mai folositoare

„Ar t rebui să f ie d e s v o l t a t ă iu-b i rea lui Hristos. Este n e v o i e d e mai multă c red in ţă în l u c r a r e a ca re credem că es te n e c e s a r să se f acă îna in te de v e n i r e a lui Hr i -stos. Ar t rebui să se d o v e d e a s c ă mai multă abnega ţ ie , m u n c ă p l ină de sacrif iciu în sensul cel bun. Prin adâncă medi ta ţ i e şi rugăc iu -ne a r t rebui să s tud iem cum am p u t e a să lucrăm în ch ipul cel ma i bun. Ar t rebui f ă c u t e p l a n u r i b i n e chibzuite. In mi j locu l n o s t r u se găsesc minţi cari po t f a c e a seme-nea p lanur i şi să le şi împl inească , da r e le t r ebue p u s e la lucru . M a r i r ezu l ta te vor decu rge d in s for ţă -ri le b ine î nd ruma te şi p r i c epu t e " , p. 7.

9. Spiritul Organizaţiei Spiritul une i o rgan iza ţ i i e s t e

tocmai ceea ce f ac s l u jba ş i i ei. Noi avem mecanismul , d a r sup ra -v e g h e m noi buna func ţ iona re , s au îi p u n e m piedeci? Să f a c e m din f i eca re uni ta te a o rgan iza ţ i e i o p u t e r e pen t ru Dumnezeu şi p e n t r u t e rmina rea lucrăr i i lui D u m n e z e u p e pământ .

{Urmare dela pag. 11)

Său u n carac te r f o r m a t d u p ă chi-p u l Său.

T rebue să ne f o r m ă m as t fe l de •deprinderi cari să ne î n t ă r e a s c ă în lup ta cu puter i le celui rău , depr in -d e r i car i să ne f a c ă în s t a re să în-d u r ă m ispi te şi ce rcăr i . T â n ă r u l c a r e vo ieş te să-şi pă s t r eze c u r ă ţ i a ca rac te ru lu i , în aces t v e a c rău, t r e b u e să-şi în toa rcă p r i v i r e a de la tab lour i le obscene din căr ţ i şi re-v is te , sau din a l t e publ ica ţ i i . Tâ-n ă r a care vo ieş te să r e fuze o ţi-ga ră , un paha r cu v i n s au un j o c de cărţi , t r e b u e să-ş i p u n ă în f a ţ ă îna l tu l ideal d e v i e ţu i r e creş-t ină. Bărbatul c a r e vo ie ş t e să re-z i s te ispitei lăcomiei şi se te i d u p ă

Fratele Iorgu Bujor, în etate de 28 de ani, membru al Comunităţii Foc-şani, a fost chemat la odihnă în ziua de 22 Aprilie 1939.

A primit bo-tezul în anul 1929. Nu mult după aceasta a intrat în lucra-rea de colpor-taj, în care a activat şase ani de zile. Deşi a t r e c u t prin multe şi grele încercări,' fiind bătut şi arun-cat prin închi-sori, din cauza adevărului pe

care îl mărturisea, el nu s'a descura-jat, ci a stat alături de Domnul până la sfârşitul vieţii. îmmormântarea a avut loc în ziua de 25 Aprilie, în Foc-şani. Cu ocazia aceasta, mulţimea a-dunată a ascultat cuvântul Domnului despre fericita nădejde a creştinului, care se va realiza în totul la a doua venire a Domnului. Sperăm ca atunci, când glasul Domnului va scula din

câşt ig lumesc, t r e b u e să-şi a l ipea-scă in ima de D u m n e z e u şi de rea-l i tăţ i le veşnice . Păr in ţ i i car i vo iesc să-şi păs t reze s t ă p â n i r e a de s ine pen t ru a p u t e a să p o a r t e în l iniş te pova ra r ă spunder i lo r lor , t r ebue să prac t ice c u m p ă t a r e a în muncă , în mânca re şi bău tu ră .

Căci a v e m un Spr i j in pu te rn ic , care a supor ta t c rucea , ca re a me r s îna in tea n o a s t r ă p e a c e a s t ă ca le şi care ne v a a j u t a să a j u n g e m mai mult decâ t bi rui tor i . Pr in p u t e r e a Sa dumnezeească , jă un im cu cum-pă ta rea , r ă b d a r e a , p ă s t r â n d s fa tu l Maes t ru lu i nos t ru , c a r e zice: „Prin r ăbda rea v o a s t r ă v ă ve ţ i m â n t u i suf le te le v o a s t r e " .

T. M. F.

morminte pe cei ai Săi, fratele Iorgu Bujor să fie şi el printre cei înviaţi şi mântuiţi. Nădejdea aceasta rămâne ca o mângâiere pentru noi.

I. Danţoş

Sora Oprina M. Stan, în etate de 38 de ani, membră a Comunităţii Nico-leşti, R.-Sărat, a adormit în Domnul în ziua de 24 Februarie 1939. Pentru sufletul ei bun, era iubită de toţi cei ce o cunoşteau, iar în Comunitate s'a dovedit o membră plină de zel, vor-bind tuturor despre apropiata venire a Domnului. Avem toată încrederea că o vom vedea la învierea drepţilor.

I. Dănilă

Fratele Ion Bodnariuc, membru al Comunităţii Stăneşti-de-Sus, a trecut la odihnă în ziua de 26 Aprilie 1939. El a rămas credincios Domnului până în ultima clipă din vieaţă, luând parte activă în lucrarea de colportaj şi, mai târziu, în lucrarea de evanghelizare, ca evanghelist laic.

Credem că Domnul îi face parte de învierea celor drepţi.

R. Reinheimer

Fratele Gheorghe Rudac, în etate ăe 45 ani, a adormit în Domnul în ziua de 24 Martie, 1939. A fost membru al Jomunităţii Apateu-Arad. A adormit cu încredere în Mântuitorul său, că îl va chema la învierea drepţilor.

Băiatul Die, în etate de 8 ani, fiul fratelui Gheorghe Brânduşi, din Co-munitatea Apateu-Arad, a adormit în Domnul în ziua de 10 Ianuarie, 1939. Credincioşia lui faţă de Domnul ne

întăreşte nădejdea că El îl va ridica de pe patul său de ţărână Ia venirea Lui.

Gh. Iuga

Sora Elena M. Năsturîcă, în etate de 54 ani, membră a Comunităţii Al-maj-Dolj, a fost chemată de Domnul la odihnă în ziua de 19 Martie, 1939. A fost o soră credincioasă şi plină de zel misionar. Era cea dintâi la toate campaniile Comunităţii. In zilele de sărbătoare putea fi văzută cu coşul cu reviste ducând oamenilor pâinea vieţii. Nu ştia carte, dar Biblia îi era plină de semne şi ştia unde se găseşte răspunsul la orice întrebare pe care i-o puneau oamenii. Faptele ei o ur-mează. Domnul o va chema în odihna Lui.

V. Tolan

ANUNŢURI

Vând convenabil casă cu 7 încăperi, teracote, grădină .cu pomi fructiferi, flori, viţă, 468 m. p., 12V2 faţa. Cartie-rul Dămăroaia — str. Izbiceni 16, Bu-cureşti II.

O altă casă cu 14 camere, teracote, lumină electrică, canal, apă în casă, 320 m. p., 10 m. faţa. Venit 80.000 lei. Str. Nicolae Filimon 32, cartierul Grant. A se adresa: Dumitru Dobre Constantinescu, Dămăroaia, Izbiceni 16, Bucureşti II.

Vând una maşină de cusut — birou, marca Singer, foarte bună stare, cen-tral-bobin. Preţ convenabil. A se adre-sa: Dumitru Dobre Constantinescu, Dămăroaia, str. Izbiceni, 16. Bucu-reşti II.

Atenţiune! Procuraţi-vă prese pen-tru presat faguri, la preţul de lei 1200, din material masiv. Doritorii vor tri-mite odată cu comanda şi 20°/o din costul presei. Adresaţi-vă magazinu-lui: Iosif Tonchevici, Piatra-Neamţ, str. Cuza-Vodâ, 175.

„Curierul Misionar" Foaie lunară

A Uniunii Comunităţilor Evanghelice A. Z. Ş. din România

Red. responsabil: V. Florescti Preţul acestui număr lei 10.

Abonamentul pe un an lei 100.

Tip. fi Edit. „C. E." Strada Mitropolitul Ghenadie Petrescu, 116. Bucureş'i IV.

Aprobat de Cenzura Corpului II Armată, Bucureşti