1

EXERCIIU: TURNUL DE HRTIE

OBIECTIV Comunicarea n echip, gestionarea eficient a timpului,

importana planificrii n realizarea unei sarcini. TIMP 45 60 minute MATERIALE Seturi (funcie de nr. participanilor) a cte 10 coli de hrtie

xerox, un creion, un lipici, un foarfece; 3 camere/ spaii separate.

CRITERII DE APRECIERE A TURNULUI

INALTIME STABILITATE ESTETICA ECONOMIA DE MATERIALE DE CONSTRUCTII

DESFURARE Participanii sunt aranjai n grupuri de minim 3 persoane. Grupurile vor avea de construit un turn de hrtie avnd la dispoziie doar materialele enumerate mai sus. Fiecare grup va face un turn. Acesta va trebui s fie nalt, stabil (trebuie s stea singur n picioare) i estetic.. Fiecare echip va merge ntr-o camer diferit de ceilali pentru a construi turnul. Ei vor avea la dispoziie 30 minute. Dup aceast jumtate de or, ei vor aduce turnurile (n cazul n care echipele reuesc s-l construiasc) n sala principal pentru desemnarea ctigtorului. Trainer-ul va trebui s evalueze mpreun cu echipele, turnurile creeate. Va acorda note (de la 1 5) n funcie de: nlime, stabilitate, estetic etc. Notele pentru o echip vor fi acordate de evaluator i de participantii din celelalte echipe. Va fi desemnat o echip ctigtoare, iar aceasta va primi aplauzele audienei i poate chiar un premiu.

OBSERVATORII 3 dintre participanti, eventual cei care cunosc jocul au rol de

2

observator pe linga fiecare echipa. Ei vor avea o fisa de sarcini de uramarit si de raportat in plen. Cu ei instructorii fac o scurta pregatire.

NCHEIERE La finalul jocului, trainer-ul va discuta cu participanii ce a nsemnat munca n echip, ce rol a avut fiecare, cine a avut ideile de baz, cum au comunicat ntre ei. Au existat i nenelegeri? Discutia este incadrata in contextul abilitatilor de creativitate si flexibilitate, orientare catre sarcini ale managerilor. Trainer-ul va explica ce nseamn planificarea eficient i gestionarea corect a timpului i ct de mult conteaz acestea pentru ca un proiect s poat fi dus la bun sfrit. Participantii premiaza cea mai buna lucrare. Decernare premii.

FISA OBSERVATOR

Sarcina ta ca observator este sa urmaresti procesul prin care colegii tai isi indeplinesc obiectivul realizarea unui turn folosind materialele disponibile, completand in tabelul de mai jos cum se lucreaza in echipa: Se urmareste: Lucrul in echipa

Alegerea unui leader

Stabilirea

3

responsabilitatilor Asumarea rolurilor in echipa

Planificarea obiectivului

Negocierea

Luarea deciziilor in grup

Managementul timpului

1

STUDIU DE CAZ - CEASUL ROLLEX

Training: Resurse Umane, Abiliti manageriale, Comunicare, Cultura

organizationala

Prezentarea situaiei

Mueller are 35 de ani i este reprezentant de vinzari la firma A&A, una dintre

cele mai renumite firme din domeniul comercializriii echipamentelor de

birotic. Firma are sediul principal la Kln, dar a stabilit numeroase contacte pe

plan internaional, inclusiv n Romnia dup anul 1992. Muller i soia sa

locuiesc, mpreun cu cei trei copii ai lor, ntr-un frumos apartament din

apropierea sediului firmei. Doi dintre copii lor sunt nfiai. Ei au adoptat un puti

din India i o feti din Romnia.

ntr-una din ultimele deplasri n Romnia, Mueller l-a ntlnit pe Vasile. Vasile

este unul dintre membrii comitetului director al unei societi comerciale de

echipamente de birotic din Bucureti. Vasile i-a promis lui Muller un contract

pentru livrarea de copiatoare n valoare de 4 milioane de Euro, cu condiia s-i

nlesneasc primirea unui ceas Rollex (un ceas Rollex cost aproximativ 20.000

de Euro). Profitul net al acestei afaceri se estimeaz la circa 1 milion de Euro.

2

n timpul unei cine luate la unul dintre cele mai luxoase restaurante la care l-a

invitat Mueller, Vasile i-a artat ntr-un prospect la ce fel de ceas s-a gndit.

Muller i-a spus c va vedea ce va putea face pentru el.

ntors la Kln, Muller i-a povestit ntreaga istorie lui Stark, eful lui, i l-a

ntrebat dac are permisiunea s se ocupe de ceasul lui Vasile, astfel nct acel

ambiios contract s se pecetluiasc. Stark a reacionat spunnd: Asta este

imoral i nu este o practic de afaceri care s onoreze o companie german. Noi

trim ntr-o lume civilizat i nu putem amesteca afacerile cu corupia. Dac voi

descoperi c ai utilizat astfel de practici, te voi concedia imediat. M-ai neles?

Muller nu mai tie ce s cread. Merge la colegul su, Fischer, i-i red ntreaga

poveste. Fischer se gndete i-i spune: De ce nu finanezi tu nsui

cumprarea acestui ceas? 20.000 de Euro reprezint o sum frumuic, ns,

dac vei obine contractul, comisionul tu va acoperi mai mult dect dublu

investiia pe care o faci. De asemenea, poate vor veni i alte contracte. De ce nu

te gndeti s iei un credit de 20.000 Euro de la o banc? eful nu ar mai avea

nici un motiv sau drept s spun ceva. Nici nu trebuie s-i spui lui Stark. El se va

minuna cnd va vedea contractul. Pe deasupra, el habar nu are cum trebuie

fcute afacerile la Porile Orientului.

3

Mueller merge la banca unde-i are contul i cartea de credit i st de vorb cu

Silber, directorul de banc. Silber nelege solicitarea i Mueller primete

creditul. La cteva zile, Muller se duce la unul dintre cei mai renumii bijutieri

din Koln s cumpere Rollex-ul. n timp ce alegea ceasul, intr n magazin

Cristinne, secretara lui Stark. Ea urmrete s cumpere un mic cadou pentru

mama sa care mplinete 70 ani. Cristinne observ tranzacia misterioas i,

ntoars la birou, i povestete lui Stark ntmplarea din magazin, comentnd

furioas: Cum poate Muller s-i permit s dea atia bani pe un ceas!?!

Lui Stark i s-a urcat sngele la cap. Intr vijelios n biroul lui Mueller - care

tocmai se ntorsese de la bijutier, i ip la el: Eti o canalie, domnule! Muller

murmur Lsai-m s v explic . Stark se rsti, spunnd: Nu exist nici o

scuz, eti concediat. n acest timp, Cristinne recepiona un fax adresat lui

Muller: Nu m mai intereseaz achiziionarea aparatelor. Am gsit un alt

furnizor. Al dvs., Vasile.

4

TEMA PENTRU GRUPA DE LUCRU

Purtai o discuie n cadrul grupului dvs. de lucru pe urmtoarele teme: Care

sunt problemele etice ridicate n acest studiu de caz? Ce linie de aciune credei

c ar fi fost indicat pentru personajele povestirii? Care este cel mai bun rezultat

(de ex. din punct de vedere moral) care se putea atepta de la situaia descris?

V rugm s comentai de asemenea aspectele legate de cultura organizaional.

Ce alte probleme de cultur organizaional se pot ridica?

Not: Fiecare grup prezint un rezumat al concluziilor. Cutai ca n fiecare

grup de lucru s ajungei la un consens n privina aspectelor discutate.

Timpul alocat: 30 minute

1

SIMULARE : RECRUTARE DE PERSONAL

Training: Resurse Umane, Abiliti manageriale

SC ANTILOPA SA cu o vechime de peste 70 de ani in industria si cu un numar mediu de personal in anul 2004 de 237 persoane (162 femei si 75 barbati), din care 35 in administratie si conducere, 180 direct productivi si restul - personal implicat in activitati auxiliare care, in urmatoarea perioada vor face subiectul externalizarii, a scos la concurs postul de director de productie ramas vacant in urma cu 2 luni. Se mai face de asemenea mentiunea ca postul, scos la concurs, a ramas vacant ca urmare a demisiei fostului director de productie care a ocupat aceasta functie timp de 12 ani. Conducerea companiei a decis ca departamentul de resurse umane sa faca selectie in baza unor anunturi difuzate in presa cu acoperire nationala. In urma anuntului si-au trimis CV-urile un numar de 31 persoane, dintre acestea la o prima triere si evaluare facuta de personalul de specialitate de la Resurse Umane au fost selectate 13 CV-uri si respectiv s-a luat decizia ca aceste 13 persoane sa fie invitate la un interviu preliminar. Interviul preliminar a fost efectuat de Managerul de recrutare din cadrul departamentului de Dezvoltare Resurse Umane asistat de unul dintre colaboratori. Dupa efectuare interviului Managerul a selectat un numar de 5 persoane pentru lista scurta si invitatia de a sustine cel de-al II lea interviu in fata Comisiei de Evaluare si Recrutare de personal a carei componenta a fost adoptata prin

2

decizia Consiliului de Administratie. Din Comisia de evaluare fac parte: directorul general, directorul de resurse umane, directorul de marketing. Pe lista scurta au fost retinuti urmatorii candidati considerati cei mai potriviti cu portretul dezirabil si fisa postului, si anume: Domnul A are 51 de ani, absolvent al Facultatii de industrie usoara, sectia pielarie si incaltaminte, din Iasi promotia 1976, care lucreaza de aproximativ 20 de ani intr-o cooperativa mestesugareasca de profil pe functia de sef de sectie productiva, este tatal a 3 copii, din care doi baieti adulti si o fetita de 14 ani. Sotia este casnica, si locuieste cu socrii si cu tinara familie a unuia dintre baietii cei mari. Domnul B are 38 de ani, absolvent al Facultatii de industrie usoara sectia pielarie si incaltaminte in anul 1990 si avind un MBA la Universitatea Dunarii din Krems Austria. A lucrat ca inspector de banca avind responsabilitatea pentru clientii din industrie, este divortat si are 2 copii care sunt in ingrijirea si educarea sotiei, de la divort locuieste intr-un apartament inchiriat. Doamna C are 42 de ani, inginera absolventa a facultatii de industrie alimentara din Galati, care ocupa in prezent functia de inginer sef intr-o fabri