10. Mrllll)(fHu/ul dill IS 1II.li P)I,.,.

II. Miml/t'J IIItd rr/'dl/f '" tfH' li/'},(I,,,,·'.JI AJlt'TU'Jly uf till' j1lll·pr.lli'"',JI '" (,Jr1iIfUi'JTj of or'/',)d·u:.)'"u/II mOllve/fle'II'_' ~S)·.·ldn"/t)I·. Beiruth, IIf,.I. p. Ji.

~a se consLmiasca noi biserici ~i case parohiale. EsLe de aSel11ellea nevoie'. de obiecte :?i carli de cult.j' 0 mare lips[1 se prezinU'i in legatl1ra cu ~colile penLru masa de orto-

doc~i. Numarul lor fiind insl1ficient, copiii ortodoe~i sint nevoili sa~unneze la ~eolile misiunilor catolice sau protestante, din care pricinli;:·.adesea sint expu~i prozelitismului practicat de ace~tia,;i:' Tn aceea~i musura se simte insuficien\a asisLen(ei medicale int.re orto­/ ·docf?i. EsLe 0 mare necesitaLc de cadre medicalc, dc spiLale ~i dispensare.~.Tn Iegaturii cu desff1~urarea operclor de asistenI,J medicala ~i de cariLate:' publica sub paLronajul biserieesc, s-a semnalat adeseori necesitatea in­~;fiii1iarii unci miniistiri de ciilugariie, ale c;lrei membre sa fie angajate,/in astfcl de acLivitflii.. AcesLea sint neeesiLi1iile mai frecvent I11cniion3tc in cxpunerile re­" "prezentaniilor africani ~i in contaclele lor cu diferitcle Biserici Ortodoxe.

Tn ciuda dificultililor localc, Orlodoxia African;, continuil S;l pro­wcseze :?i sfl exercite 0 atraciic deoscbitii asupra negrilor, Nemul\ul11i\i

, de cre:?tinismul fragmentar ~i plin de contradiciii. prezcntaL de misionarii'. veniii dinafara, africanii vfld in Or.Lodoxie il11aginea curaUi ~i adcvaraU't

a Biscricii lui IIristos ~i, in acela~i timp, sLrilina de inLeresele de domi­narc ale oamenilor albi, eu care <HI venit in contact pin;1 acum, Plin de

;'!' optimism pent.ru perspecLivcle OrLodoxiei Africane, ArhimaneiriLul Spar­" ,1as scrie: •.Ortoeloxia este pretuitil la noi ~i avel1l mari nfldejdi in succesul.~, raspil1dirii ei in Uganda ~i in aILe pilr(i ale Africii, penlru cJ aceasla.~'nu are ~i nu a avul nid un fcl de legfllura cu rcgimurilc colonialisll', care':, au IJsat 0 'lrisLil amintirc •• I", Jar un tinaI' uganelez afirm;l: "Crcdinla:,'h ortodoxa a pomiL sa curga acullJ in Africa ca un mlcv;-traL flu viII. pc

~arc nimeni nu-Imai poaLe opri sau inLoarce inapoi .. II.Privil11 cu un sentiment complex ell' admiraiic ~i evlavie sprc acea

< 'generaiie de africani plini de indr;lzneala sfinUi, care in frunLe cu vet(>. ranul de azi, Arhimandritul Spartas, au deschis inil11a Africii pentru Orto­

. doxie ~i au pus tel11eliile Bisericii Ortodoxe Africane, Credem (';-1Orto­cloxia de prelulindeni 5e va bucura de taria crcdin\ci. dovcdita de aceastaBiserica in curgerca numeroasclor incerciiri prin care a trecut, de reali­zurile ei dobindiLe pin;l asLilzi. de rivna ei apostolica pcntru r(lspindircadreptei credinie inLre popoarcle Africii, ~i de sallul ci hotftriL de acul1lspre maturitate ~i autonomic,

Intrinel intr-o nouii faza de dezvoltare, Biserica Orlodoxfl AfrieanaLrebuie ajutaL;1 cu toata inielegerea siLuaiiei speciale pc care 0 are, deloale 13isericile Orlocloxe auloccfale. ea sa-~i gaseascil echilibrul t'i canonic~i sfl poata ducl' mai depal'te misiunca ei isLoricil.

'.' Of

J .~

y;,

. ~.

~>r

r'

2

:~,~.~~*.fr' •~;;?-7-f~"~it::'~J~,o~f",:...,~:.~?~ I' •• -•• ' ~•.•••••.~. T':-'

Orlodoxia

, "d

UNSPREZECE SECOLE DE LA ACTIVITATEA MISIONARA

A SFINTILOR CHIRIL SI'METODlE'. '.. ,'.'~... '. :, ,,".. ' PI'. PI·Of. lOAN I. RAMUREANU

~T""""'''''''''''''''''''''''''''T''T~..........-r-''''''~'''''''''''''''~~' y y y "' .•. y y y y ••.••.••. '" '" y y "'''' "'-""TT--"'-~

O~1o~o~~.. ~/ Ag b+

ISl fJNTII Chiril ~i Metodie, "Apostolii Slavilor ••, au facut misiune

crqtina intre anii 8G3~8G7 in Moraxia ~i Boemia, raspindindprintre mOl'avi :?i cehi, actualii cehoslovaci, credinta ortodoxaa Hiisarilului. Datorita. activita\ii lor misionare, de la care s-au

.:....-_--' implinit 11 secole, ~i a discipolilor lor, 'credinta orlodoxa, s-a====== rflspindit :?i intarit apoi ~i la alte popoai'e slave, ca bulgarii,sirbii ~i ru:?ii. . " ,

SocoLim de aceea ca sarbatorirea 'activitatii lor este un prilej' bine-

,enit spre a ne reaminLi origi~ea :?i acti,!!tate~'I~~' aposloliciL .1. Originea Sfintilor Chiril $i Metodie.· - Sfintii Chiril ~i Melodie

s-au niiscut la Tesalonic, al doilea ora~' mare al impe\iului bizantin dupaConstantinopol, din piirinti de bun neam :?i cucermci, Leon :?i Maria.TaWI lor Leon, "nobi! :?i bogat era investit cu demnitatea de drongar ­drongarius, sub ordinele stl'ategului •• (Viata, Sfintului Constantin, cap. II,la fl'. Dvornik, Les legendes de Constantin et de Methode vues-d.e By,,:

zance, Prague, 1933, p. 350). Drongaml era in imperiul bizantin un co~mandant militar peste mai mult de 0 mie.de,soldati, in mal'ina imperia15.,dcmnitate care-i acorda drept~l de a ~f\.incadrat in rangul al IV-:lea alnobilimii bizantine, iar strategul era:;,conducalorul' unei regiuni admi­nistrative intinse, numitii atunci de bizantinitema. Slrategul sau condu­catorul temei reunea in miinile sale puterea,militar~ :?i civila ~i gepind~adirect de impiiratul Bizantului. Incii inainte 'de .jumatatea a doua a sec()­lului al IX-lea, bizanlinii, creaserii tema .Tesalonicului. Tatal SfintilorConstanLin-Chiril ~i Metodie, Leon, aocupat posltiL'inilitar-administ~ativ ';de drongar timp de doua decenii, sub: ordinele strategului Tesalonicului,al ciirui nume nu-l cunoa~tem .. ,;:. " ..

Metodie s-a nascut in 811, iar fratele 'sau Constantin, in 827.Nu 'se cunoa:?te precis originea etnica a .!raiilor Constantin-Chiril ~i

Metodie :?i nici a pal'intilor lor .. Istoricii;gl'ed sustin ca' cei doi frati erau.de origine gl'eaca. Unii dintreistoricir ~Iavi all emis parerea, ca ace~tiacrau de origine slava, inlrucit in jurul Tesalonicului existau atunci a!la2isele ,«slavonii •• - «sclavinia», regiunrIo~uit~ de populatii slave, vasale

\) It T \) )) \) X I i\

:;:

--------------'<----

--------------

l!)

Rela\iilc strinsc care cxis!au inll'e Jogotelul Teoclist ~i impflrat aufaeilitat tiniirului Con~tantin contaetul direct cu imparatul Mihail alIII-lea, eu membrii fall1iliei impcriale ~i cu al\i inaJ~i demnilari ai Bi-zantului. -

Pentru cllno~tin\('\c sale multiple ~i variate, mai aJes in filozofie,Constantin a ineeput sil fie numit ••Conslantin Filozoful».

Dupa terminar!':l studiilor superioare, logotctul Tcoctist a vrut 5a-lcasatoreasca pc Con~;:"lIlin cu 0 Iiica spil'iluala, 0 fini'i bogatfl ~i de bunneam, dar acesta, I'c'!lulI\ind la casatorie pcntru viata monahala, ca !?ifratele sau Metodil', a fost hirotcsit ipodiaeon ~i nu hirotonit preot, cums-a crezut, apoi i :,-a incredin\at postul dc bibliotecar la Sfin!a Sofia_ hartofilax - pc linga patriarhul Igna\iu al ConstantinopoJului (1147­858; 867-877), S!lI'd nii care nu I-a l!Iul\umit, ~i s-a retr:Js cfltre 1150,dupa toata probabilitatea, la Minlistirca Kleidion, pc \lirmurile Bosfo­I'ului, unde ramase ascuns ~ase luni.

Dupf\ cq a fost gflsit, Constantin Filozoful a acceplal in 050 sau 851,catedra de pl'Ofesol' de filO'lofic la Universitale:J din Bizan\ in care a deveniteolegul lui Leon Matematicianul, numit ~i ••Filozofuh., ~i aJ nWI'eluiinvli\at Fotie.

Dllpfl ce Folie s-a consacrat carierii politice, oeupind din 051, postulde prim-secretaI' al cancelal'iei imperiale, Constantin a 'preluat sal'cinileaeestuia la Universitalc, inainte de marea ei refonnii f[[cutli de irnpilratulMihail al Ill-lea ~i (It- l3ardas, in 863.

:L Constantin-Cltil'il in solie la arabi. - Dupli O~O, logotetul Tcoelist,pentru a U$ura ~i ameliora sitlH1\ia crc~tinilor de' sub domilla\ia arahi'l,s-a gindit ~aineheie un tratat de pace eu arabii.

PE-ntl'll aceasta, logotetul Teoelist ~i impi'lra!ul Mihail al lll-h~a autrim is in amb~lsc~d;1la arabi, in B51, pe Constantin FilozofuI, p!"Ok~or la .Universitatea din Bizan~, inso~it de Gheorghe, care purta demnitatea de,.asecretis .• _ LWI\XU;ITTjC;, directorul birol1l'ilor secrete ale cancelariei im­periale, ~i de Gheorghe Palata (palalinus) S;lU Pola~a. func\ionar de lacurtea imperiali!, un inalt ofi\er a1 clll'\ii bizantine. Unii istorici ('red ell.din solia trimisa la arabi, a facut parte ~i inv[\\CItul Fotie.

Vizita delega\il'i bizantine eondusa de Constantin Filozoful s-a fi'tcutla Samano, situati\ pe ~5rmul oriental al Tigrului, mai aproape d~ pro­vinciile bizantine ale Asiei Mici, unde se afla atunci re~edin\a califilorarabi. Tratativele dintre arabi ~i bi~mntini s-all incheiat eu sueees.

Dupa intoarcerea de la arabi, Constantin Filozoful ~i-a preluat sar- •cinile sale de profesur la Universitatea din Bizan\.

La inceputul anului 856, protectorul lui Constantin, logotctul Teoc-tist, a pierit intr-un complot pus la calc de 13ardas, care a ci~tigat pent.ruaceasta ac\iune IlJll!'darli pc tinarul implirat Mihail al Ill-lea.

Dezgustat de intrigile, ma~ina\il1nile !}i patimile din Bizan\, Con-'stan tin Filozoflll s-a retms in Minflstirea de pe Muntele Olimp di n .,Bitinia, uncle sc ana fratele sliu Metodie ...

In 858, patrirahul Ignatie a Iost inliiturat din scaun de Bardas, jarin loeul sau a fost l'idicat invfl\atul Fotie (858-867; 877-886).

OItTODOXIA

•~

..~r •.

_.,J

;,~

i"

~,.

:~f"

o It T 0 D 0 X I A]8 -------------------

'fi" . , •. ' , 'cO .~;..

2. Copilaria $i tineretea Sfintilor Chiril. $i Metodie. - Ambii fra~ifjind dintr-o familie distinsii, au primit din copiUirie 0 educatie ~i instnlc\iealeasa, in limba greaca, mai intii la TesaJonic, apoi in capitala imperiulllibizantin, la Constantinopo!. ..

Tri'iind intr-un ora~ ~i 0 regiune in care se aflau ~i slavi, II'a\ii Chiril~i Metodie au putut eunoa~te din eopilarie via~a, moravlll'ile ~i limbaacestora. Ei ~tiau bine dialeetul slav vorbit in jurul Tesalonieului ~i inMacedonia.

Existau ill Peninsula BaJcanici'i, in limplll fra\ilol' Chil'il ~i l'v!etodif',mai multe arhontii '- flQXO\'TICi'- sau principate slave. ca Tesalonicul, Ma­cedonia, Strimonul ~.a. Func\ionarii greci care cuno~teau bine limba sla­vona sau paleaslava erau repede promova\i in administra~ia aeestor prin­dpate .. I

In anul 840-841, tatal: Sfin\ilor Chiril ~i Metodie a muril. Constan­tin-Chiril avea atunci virsta de paisprezeceani.

Fratele sau mai mare, Metbdie, dupa terminarea inviWlturii la Te1;a­Ionic, . s-a dedicat la' ineeput earierii militare, servind dupa moarteatataIui sau in acela~i post militar, iar mai pe urma i s-a ineredintat fune\ia.de comandant al armatelor slave din arhontia Strimonului, la frontiebeu Bulgalia, tntimpul indeplinirii funC\iei sale, a avut el ocazia sli-~idesaviri;easea cuno~tintele delimba slavona.

Dupa zeee ani de aetivitate in eariera militara-administrativli, Sfin­tul Metodiu a hoti'irit sa se retraga in Minlistirea Olimp din 'Bitinia, inAsia Mica, unde s-a d'iJugarit, ",

Fratele sau mai mic, Constantin, raminind orIan la Virsta de paispre­zece ani, a fost luat sub tutela logotetului Dromului, adica logotetul sauministrul securiUitii statului .~i al rela\iilor externe, Teoctist, demnitar devaza la cUI'tea imperiala din Bizan\, in timpul impara\ilor Teofil (829­812) ~i Mihail alIII-lea (842-'-867) .

;~ r.~.

if"" -'

imperiului bizantin. Gheorghe $incai insa, in Croniea Romani/OJ' $i a maimulto!' neamuri (Bucure~ti, 1886, tom. I), afirmii, fara sa indiee izvoareleutiJizate, despre Sfintii Chiri! i;i Metodie: «lar ei erau diao$ (neao~)romani dintre eolonii lui Traian» (p~ 255), i'ar in alt loc, des pre originea

._/Sfintului Metodie spune : «EI eia prasit din Roma, cad era deo$ (neao~)raman din eolanii lui Traian» (p. 251).

Sfintii Chiril $i Metodie puteau sa fie prababil vlahi sau valahi dearigine, intmdt in seealul al IX-lea, TesalonicUl era un eentru eomercialrenumit, eu a populatie numerOQsa, forTnata din gTeei, slavi $i vlahi, sauroman? maeedoneni $i megleniti; 'deseendenti ai veehii papulatii romanice,din Peninsula Baleaniea: /n timpul lor, nu se p1L1waatit de mult aeeentulpe originea etniea, ci pe cr~dinta ortodaxa, iar prestigiul eulturii gre-'ee.~ti in care Sfintii Constantin-Chiril .~i Metodie a1l fast educati .~ in­struifi, n putut ae.operi ariginea lor vlahn sail romiini'i, in ('(lzul in careaeeasta era realii.

De altIe} , problema originii etnice a Sfin~ilor Constantin-Chiril ~iMetodie, a ramas nerezolvata pina in prezent.

".f,'

I,~.~~: J

,~ij;:.~r'.'Ol; ...1.,

.~t~:; ~4~\""'"

., '''''~;''''..• .,.'[:",t;

;~'1ti·~.';.. 1(, ..,....

~n~~i;:.,W ~:',;'>!~:~.'b

Tulburarile provocate in Bizant de alegerea patriarhului Folie auajuns 'f;i la Minastirea Olimpului din BiLinia, iar calug[\rii de aci au re­fuzat sa intre in comuniune cu Fotie. Pesle un an insa Fotie s-a impacat

" ieu Constantin, fostul sau coleg la Universitatea din Bizant, apoi succe­sOrltl silu la caledra.

4. Misiunea Sfintului ChidlLa cazmi. - La 18 iunie 860, varego-ruf;iide pe Niprul mijlociu, avind Kievul ca centru politic, au atacat, subeonducerea principilor Askold ;;i Dir, Constantinopolul \~u 12.000 deoameni, imbarcati in 200 de corabii. Ins5. eeata groas[\ care inconjura

:\ «cetatea cea paziUi de DUl11nczeu» f;i furtuna puterniea au f[tent ca ataeulsa ef;ueze.

Pentru inliUurarea unui nou atac din partea varego-rw~ili)r, bizan­tinii au hotarit sa intiireasc[t vechea lor aliantil CLI eazarii, popor de limbiiturca, care locuiau alunci in stepele de la nordul l\Iarii Negrc, intreNipru, Don f;i Volga f;i in Crimeea, f;i care se aflau in relatii amicale cuBizantul de un seco!. In acest seop, imparatul Mihail al III-lea ~i pa­triarhul Fotie au trim is la cazari, la sflrf;itul anului !16o, sau la ineeputullui 861, pe Constantin-Chiril, care fusese hirotonit preot, probabi'l depatriarhul Folie. In afara de el l11ai faeeau parte din ambasada f;i unii

,specialif;ti in problcme politice ~i militare, care reprezentau pe imparat.Constantin-Chiril a petreeul iarna anului 860 la Cherson, in Cril11eea,atunci posesiune bizantinii, iar in primavara anului 861 a intilnit pc ka­ganul cazarilor la Semender (Belendjer), capiLala aeestora, unde auinceput eonvorbirile. P5.tura eondudltoare dintre cazari, fapt unie inistorie, imbriitif;ase intre timp iudaismul iar capeteniile cazare intretineaurelatii religioase ;;i culturale cu academiile iudaice din Mesopotamia f;iPalesLina. Printre cazari f;i chiar la curtea cazara, se anau teologi iudei~i samariteni, unii veniti din Bizant dupa 723, in urma decretului daLcontra lor de imparatul Leon al Ill-lea Isaurul (717-740); 0 mica partedintre cazari erau musull11ani, iar grosul populatiei era inc[t pagina.

La Cherson, Constantin a invatat ebraica, limba oficiali:\ a curtii ca­zare f;i dialectul sal11aritean. Aci, el a descoperit 0 PsaLtire f;i Evangheliilein Litere «TUse$ti» ~i a descifrat, eu ajutorul unui om care vorbea aceastalimb5., scrierea zis[\ «rusa», Unii istorici ru~i ~i slraini auerezut ca celedou5. carti bibJi.ce elescoperite de $,fintul Chiril pot fi socotite primeledocumente literare ale limbii ruse propriu-zise, dup[\ care el ~i fratele sauMetodie ar fi fiicuL apoi traducerea' car~ilor Sfintei Seripturi ~i all ITierssa cre~til1eze pc slavii occidenLali, pe moravi f;i pc cehi, Cereet~1l11e audemonstrat ca acestc ciir~i crall scrise in limba «gota», cu earaetere in­ventate' de Wulfila (Ulfila), episcopul go~ilor de la Dunarea de Jos. Intrevarego-I'w,;ii din nord - Rhosii - ~i gotii din Crimeea ~i cei de la Du­narea de jos, aproape nu se facea deosebire in acest timp, intl'ucit inamindou[l ramurile, elementul goLie-scandinav era predominant.

Scopul soliei Sfintului Chiril la cazari era politic ~i reFgios. Cercu­rile conducatoare din Bizant urmareau intiirirea alian~ei cazaro-bizantinepentl'u a apiira pe cazari de atacurile' de la nord ale varego-ru~ilor, de

".

________ , 21

atacurile pecenegilor de la est ~i ale arabilor' din sud, mai precis dinPersia ~i estul Asiei Mici. , '" '

Printre cazari traiau ~i numero~i slavi.' De aceea a fost trimis in de-'legatie Constantin-Chiril, cunosditor al' dialectului slav din Macedonia,~i in ace1af;i timp bun eunosditor al teologiei judaice. Prin cunof;tin\elesale teologice, Constantin Filozoful s-a putut ,impune cazai-ilor trecuti laiudaism, carora Je-a dOC:U;l1('n~atsllpcr;o~·j~al:,3, Enngheliei asupra ToreiSa\l Legii 1ui Moise. De altfel, diplomatia 'bizantina, folosea tratatele,aliantele ~i convorbirile cu popoarele migratoare din centrul ~i estul Eu-ropei, penlru a Ie aeluce la Ortodoxie. ' " '

E de regretat faptul ca lucrarea lui Constantin-Chiril Contra iudeilor,pe care fratele sau Melodie a tradus-o in slavone~te, imp5.rtind-o in opt'omilii, s-a pierdut. E sigur ca ea cuprindea aspectele teo10gice ale discu­\iiJor put"tate in Crimeea de Sfintul Chiril, dupa cum reies acestea ~i dihVietile celor doi sfinti.

In Viata Sfint1l.1ui Constantin-Chiril se istorise9te ca acesta a venitin legatura eu un grup de unguri din cetele <;are se aflau plintre cazari.

In timpul misiunii sale 1a cazarii din Crimeea, Sfintul Chiril a crezutca a aflat la Cherson moa9teleSfintului ..Clement, episcopul Romei (88-:

,97), care, dupa Tradi\ie, aI', fi fost exiJat. in Crimeea in, timpul imparatuluiTraian (98-117), unde ar fi murit. CercetIni mai noi au stabilit ca a­cestea erau in realitate moa~tele unui sHnt local cu acel~i nume, c5.ruiai s-a ridicat 0 basilica ere9tina, iar actele martiriului sau I-au confundatcu papa Clement al Romei. ' ,

Misiunea delegaiiei bizantine la cazari, condusa de Constantin-Chirils-a Incoronat cu succes. In scrisoarea pe 'care' kaganul cazarilor a trimis-oprin ambasada bizantinii impIJ.ratului MihaiJ al III-lea, acesta asigura pealiatul sau imperial de dorinta de a intiiri alianta cu Bizantul ~i totodatade a continua politica de toleran\5. fa\a de cre9tinii din tinuturile sale.

In urma' misiunii Sfintului Constantin-Chiril I-a cazari, dupa ceBizantul a reu9it sa atraga in 864 la crestinismul rasaritean pe taro1bulgarilor Boris-l\lihail I (853-888), patriarhul Folie a trim is rU9ilor dela Kiev, poale in 865 sau 866, un arhiepiscop insotit de un numar declerici bizantini, pentru eonvertirea rU9ilor. Se presupune cii aceasta s-afacut 1a sugestia ~i din indemnul Sfintului Chiril care, in timpul misiuniisale la cazari cunoscuse mai bine situa\ia popoarelor de la nordu1 MariiNegre. '

In acest timp, frahM sau Metodie, care se, calugarise in MinastireaOlimpului din Bitinia, fusese numit egumen la una din cele mai im-portante minastili ale provinciei. oJ

5. Misiunea Sfintilor Chiril $i Metodie la moravi $i la celli. - In adoua jumatate a secolului al IX-lea, in url11a farimiiarii imperiului luiCarol cel Mare (768-814), slavii din Moravia, Boemia ~i Panonia aureu~it sa formeze un stat independentnumit «Moravia», sub conduce reaprincipelul Moimir. Sub urmCU/ul 9i nepotul sau, Rastislav' sau Rostislav,statuI Moraviei 9i-a inLins multhotarele, incit este cunoscut in istoriesub numele de «Marea Moravie». Existenia tinarului stat slav din Europa~

ORTODOXIA

I/

OI:TODOXIA20 -------------------

_____________________________________ . 23<JRTODOXIA

implincasca rugiimintea .. (Viata Sfintttlui Metol/ie, cap. V, p, :Jfl6; Viata'lui Constantin, cap. XIV, p. :172).. ' ,,'\

Cei doi frati s-au holiirit astrel sa pIece la Velegrad sau Vclehrad :~i(Ora.5ul eel Man~),('apitala Marii Moravii, loculi tate care nu' sc mai cu-'"noa$te in limpul nustru, dar se crede c[1 se ami lingf\ IIrade~ul de azi. >Pentru u50ara uHlverlire a poporului moray la cre!)tinism, Sfin\ii Con- islantin-Chiril ~i Ml'lodie s-au apucat sa lraduca Srinta Scriptura 1}iciir\i1e ~\',de rilual in limba paleoslava, inteleasii !ii de moravi, pe care ei 0, eu- ~:'in05teau de la popula~ia slavii din jurul Tesalonicl1lui ~i din Macedonia. '}:

In Conslantinopol, se crede dl exista 0 ~coala slavoni'l pentru pre- :-,"gtilil'eil viitorilor misionari In popoarele slave, la care ar fi predat Constan-:,;',tin Filozoful, apoi ~i fratelc sau Metod ie, chemat penll'u aceasta de la 'Mi':' ';'j:':

nastil'ea Olimpului, din Bitinia. ,f"

In lucrarea Viala lui Constantin, se spune di acesta, inainle depleca la moravi, «cr crlciit1tit alfabetul slav - «sloji pisme7w" ,~i a inceput "" 'traduce rea Evallgheliei i1l limbo slava., (Viata lui Constantin, cap. XIV, 'p. 372-373). ' >

Meritul Illi Constantin-Chiril consta in adaptarea scrierii cursive Tbizantine ~i crean'a alfubelului' slav numit «glagolitic •• - «glagolita.~, ;~de la cuvlntul slav .'glagolo» - ••el spl1nea ••, care revine des In texlul",:4,:'paleoslav al Sfintei Evanghelii. Pentru redarea fonetismelor slave, Sfintul}tConslantin-Chiril a folosil literele ininuscule alc alfabetului grec, 1a·icare eI a adallgal ~i unele semne din alfabetele orientale, ebraie, samari-: 'c.

tean, copt ~i armean, sau a creat el semne speciale pentru aceste fone~ ,~:tisme. Alfabclul glagolitic a fost creat pentru riisplndirea cre~linismului'~~In limba slav a printre slavii din Marea Moravie .. ,~:";'!!

Alfabetul «chirilic» pl'opriu-zis, alrihuil Sfinlului Chil'il, a fost in~ Jff~ventat in realitale mai lirziu, de unul clintre discipolii sai, pc baza tra- ,:~;siilUl'ilor alfabelului slav primordial, alfabetul glagolitic, dupa scriel'ea i{1J~:

majuscula unciala a alfabetului grec. Literele alfabetului glagolitic sint<i~mai stilizate, in forma de nodUl'i, ~i de aceea se citesc mai grcu, pc cind. ~:~••.1iterele alfabelului chirilic se citesc 'mai u~or, fiind mai simple, drepte ;,~;;:1}ispa\iate, imiLind literele mari ale alfabetului grec. Prin asemanal'ea sa' ~:~cu literele majuscule grece~ti, alfabetul chirilic era mai accesibil pl'eo\ilol'''H~;greci care faceau misiune in Bulgaria, in timpul \m'ilor Bods-Mihai I :-;~~'(853-/3BB) ~i Simeon (B9:3-927), prccum ~i in Serbia, . ':,,1-~;

Sfin\ii Chiril ~i Metodic au aclivat cu succes la Velphrad In Moravia ,;pentru convertirca moravilor !?i c<;hilor in Ire anii B6:3--B67. Pcntru ca','accste popoare slave, sa auda cuvintul Domnului in limba lor, Sfin\ii ~Chiril 1}i Metodic, numi\i pentru succeselc lor misionare printre slavi'«Apostolii Sllluilor", au tradus, ajutati de ucenicii lor, in limba paleoslavlicartile orlodoxe de rilual ~i scriedle' mai importante din SCinta Scl'ip­tura, incepind eu Sfintele Evanghclii ~i celelalte carti ale Noului Testa!,ment. La Vclel1rad, principele Hastislav a incredintat Sfintului Chidl un;numal' de elevi pentl'll care «traducind indata rinduiala bisel'iceasca, i-ainvatat serviciul utrcnici, ceasul'ile, vecernia, pavccernita ~i slujba Tai-

, nelor •• (Viota lui Constantin, cap. V, p. 37:3). «$i s-au bueUl'at slavoi1ii~i, ,spune cronicarul rus Nestor, cii au al1zit pl'eamaril'ea lui Dumneze1.l! in,(

"

l'i~'lV

~~

OltTODOXIA

t~

..•......

r,: •

J" \:.-(.

22 --,-----------------,-

ccntral[1 era amenintata insa din vest de franci, iar din sud-est de bulgari,in plina expansiune ci1trc centrul EUI'opeL Tn /352, bulgarii indieiaserii

--- 0 aliantii cu regele franc Ludovic Germanicl1l (/326-876), alian(.ii pe carco reinnoiscrll in 862 cu Carlorrian de Bavaria. Alianta franco-bulgari't eraindreptal<\ contra principclui R~stislav (845-870) al Marij Moravii, care,dupa ce L'cl1~isesa se elibei'eze in /355 de sub slapinirea f!'ancilor, ~i-aimpins sllipinirea pina la Tisa, ceea ce alal1na pe bulgari.

Tn prima jl1matate a secolului al IX-lea, cre~linismul a incepul S[I scraspindeasca printre croati, sloveni, moravi ~i cehi, la carc predicau mi­sienari latini, germani .~i gred. Principele slav Pribina, convertit la crc!l­tinism, a ridicat in /332, la Nib'a, in Slovacia, 0 biserica ; in B45, un numardepaisprezece printi cehi au primit botezul la Rcgcnsbl1rg, pc DUnare.Tn acesl timp, rnisionarii latino-germ ani, ci'iutau sa introduca la moravicre~tinismul de rit occidental, ~i sll1jba cre~tina in limba latina. Sinonulde la Mayen\a din 852 cunoa~te «cre~linatatea incii serni-sillbalica a mc­ravilor». Misional'ii veneal1 mai ales din Passau, dioceza germanii cea maiapi'opiala de Moravia. Pentru ca misionarii franci, 0 data cu introdl1ce­rea cre~tinismului de rit latin contribl1iau la inrobil'ca politica a tarii, ~isimtindu-se totodata amenintat de alianta franco-bulgara, principeie'Marii Moravii Rastislav s-a .adresat in 862 Bizantului, impreunii cunepotul sau Sveatopll,ik, cerind, ajutor politic, militar ~i religios. Rastislavcerea imparatului. bizantin Mihail al HI-lea 1}i palriarhull1i Fotie sa tI;­mita mai ales misionari greci cunosciHori ai limbii slave - limbapoporului -' pcntru convertirea poporului moray la cre~tinismul ras[t­ritean. "Poporul nos 1111, scria Rastislav imparatull1i, a renuntat la poli­teism 1}itine legea cl'e1}linii, Dar, nu avem un invatiitor capabil sa neinvete credinta cea adevarati"i in limba noastra, pentru ca ~i aIte regiuniinca, viizind aceasta, sa devina -asemenea noua. Trimite-nc deci, imparate,un aslfel de episcop ~i dascal, ,pentru ca de la voi pOl'ne~te in toate partilelegea cea buna •• (Viata lui Constantin, cap. XIV, p. 372).

Din Viata Sfintului Metodie, aflam chiar unele, 1}tiri despre pfltrun­derea crcdintei cre1}tine la moravi. Astfel plincipii Rastislav 1}i Sveato­pluk, nepolul acestui'a, scriau acestea imparatului din Bizant: ••Prin hamllui Dumnezeu sin tern sanato1}i. La noi au venit ca sa ne inve\e numero1}icre1}tini: italieni, greci, gelmani,' care ne-au inva\at in diferite feluri.Dar noi, slavii, oameni simpli, 'nu avem pe nimeni sa ne inve\e adevarul!Ii sa ne explice sensul Scripturii. Trimite-ne deci impiirale, un om ca­pabil sfl ne invete tot adevarul>. (Viata Sfintului Metodie, cap. V, p. 3B5).

Pentru Moravia, imperiul bizantin nu prezenta vreun pericol, avindin vedere departarea. ' ,

tmparatul Mihail, al III-lea ~i invatatul patriarh Fotie au hotiirit decomun acord sa trimitii la mOl'avi pe cei doi Irati Constantin-Chiril ~i

't"t.",. Metodie, cunoscatori ai limbii paleoslave, renumi~i la curtea bizantina';~"2);pentr\.! ~tiin\a ~i succesele lor misionare. Dupa cum dau miirturie izvoa­

~hile tlmpului, imparatul i-a chern at $i li s-a adresat nstfel:~;~;ra;<Voi; siiite\i;, tesalonicien"i, ~i te'salonicie'nii vorbesc loti bine slavo-,'"lle$te..,••,' «$tiUt:filozofe,' s-a adresat lui Constantin, ca, e~ti sli'ibit la' trup,

_:~,daI'nu po\i. 51:1, nU:'pled,la,ei;;afarii de tine, oimeni altul nu poate sa 10, _. ~

1~

it";i

"

;:,;

E'~.~~~VI.~•...lit

,i-,

~~

il·~··ie. '.~.'""!.,.

~~A,:';.

(1:"

r!:.!·r.,

~;:II"a"t}.-ii';1if

:\

.1,·!I

t· •

,:;~1,;','--,:

,!.~.;

{.;

.~~"'

, •... '

:l-h

'~'i'

..:~~::~

.;..,

.";_•••·c~

·:'.f":i

. "{

" ..•.•..t

";~~:;'.:~

'._,~

..;:t

. ',1:i

'\),.,

:~i~~J.l".:,

25-

."~~.s:

OHTODOXIA

hirotonai, intrucit Sfinlul Chiril era numai preot, iarfratele sau Metodiesimplu monah. :;' ..

In iama anului 866-867, fratii ConstaiJtin:"Chiril $i Metodie au pii­rasit Moravia ~i au plecat spre Venetia, ,cu,'ginduJ ,sa mearga pc MareaAdriatidl ~i Marea Egee la Constantinopol; spre a· relata patriarhuluiecumenic Folie rezullatele activitii\ii lor inisionare .printre moravi. Indrum spre Venetia, ei au trecut mai intii. pc,la principele slav al Panonieicentrale, Kocel, fiul lui Pribina (Priwina)," cu re~edinta la Moosburg,,astazi Szalavar, pe \iirmul occidental al,lacului Balaton, care dorea in­fiin\area unei Biserici slave indeperidente in pl'incipatul sau.

Aci, Sfintii. Chidl $i' Metodie au desfa~urat, de asemenea, 0 int.ensaactivitate misionara, pregiitind dintre localnici, slujitori penlru Bisericaslava a Panoniei, ,'.;, .. '

Din Panonia, cei doi 'frati au· ajuns la:,.Venetia, ducind cu ei $i unnumiir dintre discipolii lor slavi, pentru a;fi' hirotoniti preoti de vreunepiscop: Aci, episcopii, preoiii ~i ciilugiirii 'latinis-au ridicat contra lor,acuzindu-i pe fata cii au introdus 0 'nouii limbii liturgicii in cult .•. Spu­ne-ne, omule, relateazii Viata Sfintului Constantin, cum ai alciituil tllcartile pentru slavi ~i cum ii inve,ti .tu, .in)imp ce :nime~i inaintea tan-a descoperit mijlocul de a-i invata" nici Ap,ostoliij' nici papa de la Roma,nici Grigorie Teologul, nici I~roniI11, nici A:ugustin? Noi. nu cunoa$temde altfel decit trei limbi, care ne permit sa laud am pe Dumnezeu in C,iI1i,ebraica, greaca $i latina»' (cap. XVI, p. 3,75).. Iar SfintuJ Chiril Ie rl1s­punse: ·.Ploaia nu cade ea, oare, trimisii de Dumnezeu, peste t~atii lumea?Soarele nu trimite el lumina sa in acela~ichip peste toaUI lumea?" (Ma­tei V, 45), Nu respiram totiaerul in acel~i 'fel? N-av,eii ru~ine sa fixatidoar trei limbi ~i sii porunciti ca tDate, ce1elalte popoare ~i natiuni sariiminii oarbe ~i surde ?.., Noi ~tim numeroase popoare' care cunoscScriptura ~i laudii pe Dumnezeu in propria lor limba. 'Se ~tie ca acesteasint urmaLoarele: armenii, per$ii',' abasgii;r ivirii, sugdii,' gotii, avarii"turcii, cazarii, arabii, egiptenii, sirienii $i inca mulii al\ii» (Viata Sfin­tului Constantin, cap. XVI, p. 375).

, Cu peste $ase sute cinci zeci de ani inaintea Reformei protestante dinsecolul al XVI-lea, Sfintul Constantin-Chiril a adus' numeroase marturiidin Sfinta Scriptura, pentru a demonstra chiricilor latini cii toate popoa­rcle au libertatea sa laude pe Dumnezeu' in propria lor limbii. Pretutin­deni, in Moravia, In Panonia, 1a Venetia, apoi la Roma, Sfiniii Constantin­Chiril ~iMetodie au aparat cu SlIcces, traditia ~i practica BisericiiHasaritului, care de la inceput a pex-mis popoarelor care imbriiti~eazacre~ti~ismul sa aibii cultul $i cii1iile S!.i.ntei Scripturi in limba lorpropne, "

AfJind de sosirea lor la Vene\ia, papa Nicolae I a invitat pe SfintiiConstantin-Chiril ~i Metodie la Roma. Intre timp insa papa Nicolae I aincetat din viaia ('t 13 noiembrie 1!67), iar cei doi fra\i, •.ApostoliiSlavilor», au fost primiii cu mare solemnitate ~i buniivointii de papa,Adrian al Il-lea (867-872), in prezenta' ,episeopilor' ~i 'clericilor dinRoma ~i a numero$i credincio~i. Cu aceastIi ocazie, ei au ad us papii'moa~tele Siintului Clement Romanu1, papa, al Romei, mort, dupa Tra-

,< .

j.\~:

·~I

~.'£

,~;',

ORTODOXIA

]imba lor ••. La Velchrad, in Moravia Mare, fratii Conslantin-Chiril ~i'Metodie au continuat traducerca cilrtilor de cult ~i au pregatit timp de.aproape patru ani multi ucenici, care trebuiau sa devina slujitorii Bise­ricH Morave in limba slavona inteJeasa de poporul moray .

- Pe temeiul miJrturiilor scoase din izvoarele istorice, cum sint Vietile,panoniee ale Sfintilor Chiril .:;i Metodie, ~i a unor lucriJri ale ucenicilo.

.,' lor care au activat in Bulgmia, dupa moartea Sfintului Metodie (t 885),::"'caSfin\ii Clement, Naum, Laureniiu, Anghelar, ~i a succcsorului sau in;./Moravia, episcopul Gorazd, cercet5torii au stabilil ca Sfintii Chiril ~iYMetodie au tradus din limba greaca in paJeoslavii Evanghelia, Apostolul.i:~Psaltirea, diferite ci'irti de slujbii, intre care locul de fruntc il ocupa Sfintn·~,·.Liturghie a Sfintului loan Gurli de Aur, cea mai des intrebuintata intI3iserica Hi'isarilului, apoi LiWrghia Sfintului Vasile eel Mare ~i Liturghia;:§fintului Grigorie Dialogul, ~i un scurt Mind.

.;,-,: In afara de acestea, traditia mai atribuie Sfintului Chidl urmatoa-i'ele lucrari: ]) Rugaeiunea, de preal1u1rire a Sfintului Grigorie Teolo­guI;, 2) Povestirea despre aJlarea lIwa$telor Sfintului Clement, pape! al

:SRomei; 3) Cuvint la adueerea 71l00$telor Sfintttlui Clement; 4) ScriereaCdespre adeviirata eredintli; 5) Rugekiunea inainte de moarte ..t;', Sfintului Metodie, cunoscut ca cel dintii canonist slav, i se alribuie'\traducerea nomocanonului Sinago9a (Adurwrea) patriarhului loan Sco­(.lastieul; lucrarea: Zakon sudnii liudeln (Legea de judecatii a oamenilor);~Patericul, precllm ~i Canonul Sfintului Dimitrie din Salonic. In Viata',Sfintului Metodie, se da informaiia preiioasii cii Sfintul Metodic dupa ce's-a intors din vizita facutIi Ja Constantinopol in 880, «a ales dintre dis­'cipolii sUi doi preoti, scribi e:rersati, $i a trac/us repede din greec,~te' in

. :'slaV01W$te toate curti/e sfinte, afarli de carti/e Macabeilor; cI a lucrat ~ase~~,luni, in~epind djr: luna martje pinii in a douazeci ~i ~asea zi a lunii

i',octombne» (cap. XV, p. 39]),

.;: Activitatea religioasa $i culturala, desfa~urata pcntru cre~tinarea sla­;:Vilor ae Sfintii Chiril ~i Metodie, este mult aprecia t.'i, indeosebi de isto­":rjcii, teologii ~i inv5.\alii de origina slavl1.

Activitatea Sfintilor Chiril ~i Metodie in Moravia :?i a discipolilor:1pregatiti de ei nu' era insii pe pJacul episcopilor ~i a clericilor lalino­'gennani, care nu' priveau C\.l ochi buni· succesele lor misionare, Acc~tia:'au rapoI'tat papii Nicolae I (858-1167) la Roma cii cei doi frati au in­,trodus in cullul divin 0 nOlla limba liturgicii, limba slavii, ceea ce dupii.!'parerea lor eronatii, nu trebuia sa fadi. Intr-adevar, dupa traditia caredomina in' occidentul latin, numai trei limbi erau socotite atunci limbi

, sacre : ebraiea, greaca ~i latina. ,Sfintul Constantin-Chiril a socolil aceasta.{>·:oerezie ~i a numit-o «erezia eelor trei limbi •• sau «erezia pilatieni/or ••""numitIi a~a dUjA'inumele lui Pontiu Pilat, care a pus pe cruce la capu!.Mintuitorului 0 inscriptie in aceste trei limbi.

/~" In tinara Bisel'ic.i Morava s-au ivi~ curind .5i dificullii\i. Episcopii',latino-gel'mani refuzau sa hirot~ncasca noi cJerici dintre ucenicii pre­",giHili de Sfintii Constantin-Chiril :;;i Metodie, care nu puteau savir~L

--------- 27OltTODOXIA --.----.-

•

In anul 870, Sfintul Metodic a sosit pentru a cloua oar{t la Homa, Inso­(it de eci dou<'izeci de frunta;;i a1 principelui Korel al Panoniei, cu r\'co­mandarea acestuia de a-I hirotoni cpiscop. '

Papa Adrian al II-lea privea insa infiiniarea unci episcopii indepcn­dente pentru slavii din Panonia prin perspectiva unei noi situaiii bise­rice~ti in Pcninsula Baleauicu. La un an dupa plecarea fraiilor Chiril ~iMetodie ]a Velehrad in Moravia, (arul Boris al bulgarilor (85:~-8HH) sebotezase in 864, primind numelc de Mihail, dupa numele na~ului sau,imparatul Mihail al Ill-lea al l3izaniullli. DlIpi, 0 scurta trecere a Bise­ricii Bulgare sub jurisdiqia Biserieii llomei, in 870, Biserica Bulgara arevenit sub jurisdictia Patriarhiei l<~curnenice a Conslantinopolului.

. De aeeea cind Sfintul Meto()clieveni pentru a doua 0,1\'('\ la lloma inprimavara anului 870 eu eererea principelui Kocel al Panoniei de a-Ihirotoni episcop, papa Adrian al II-lea, aflinc1 Cll inlristare despre re­intoarcerea l3isc1'icii Bulgare sub jllrisdictia Patriarhiei de Constantinopol,s-a hotarit s1'l rcinfiin(czc pentru Sfiutul Metodie vechea IHitropolie deSirmimn (Mitrovita) din Pannonia Inferior, p1'Ovincie (! lliriC1tl1li occi­dental, C1l intentia v(idUa de a fi cit mai aproape de sirbi, croati ~i bll1gari,popoare slave, spre a Ie plttea aduce in sfera cre$tinismului de 1·it apltsean .

Sub jurisdic(ia Episeopiei de Sirmium se an au provinciile PannoniaSuperior (Prima), Pannonia Inferior (Secunda), Moesia Superior ~i 0parte din Dacia Aurcliana sau sud-duniireana. Acesle doui, provincii dinurma se aflau atunci incadrate in statui bulgar .

Papa spera asLfcl sa rcci~tige in parLe vechea jurisdiciie asupra I1iri­cului oriental, pc care 0 pierduse Bisprica Homei in 7:11-7:!2, cine! irn­piiratul bizantin Leon al lll-lea lsaurlll (717-740) lrecuse provinciileIliricului oriental sub jurisdic(ia Patriarhiei de Constantinopol.

La intoarcerea sa in Moravia, Sfintul Metodie a aflat situatia politicaschimbata. Hastislav, tradat de nepotul sau Sveatopluk, fusese predat luiCarloman de Bavaria, care I-a orbit, iar Moravia ci'izuse in putereagermanilor. Sveatoplllk (870-884), nepotul ~i unna!1ul lui Rastislav'(Hostislav) la conducerea Marii Moravii, a pilrasit orientarea politica ~i

"religioasa spre Bizan\ ~i a acceplat orientarea J'omano-germanicii. Inaceasta situaiie, Sfinlul Metodie n-a mai putut sa-~i exercite funciia dcarhiepiscop de SirmiuIII, avind sub jmisdictia sa Pannonia, Moravia :?ivechile provincii romane aflate sub st.<1pinirea bulgarilor, Moesia Supe­rior ~i Dacia Aureliana, caci a fost intemniiat de episcopatul german deBavaria, inlr-un lurn, intr(' 1!70-873, unde abia putes sa se apere derigorile climei.

Papa Adrian al II-lea n-a ~tiut nimic desprc inLemni(area Sfintull!iMetodie ~i era incl'l:din~at, ca ;;i succesoml' sin.1 papa loan al VIII-leI-!(872-882), in primii alii ai piislol"iei sale, ca el i~i continua lucrarea samisionara. Aflind de intemniiarea SfinLului Metodie, papa loan alVIII-lea a intervenil cu energic la episcopii germani' Adalwin, arhiepis­cop de Salzburg, I1ermanrich, episcop de Passau ~i Annon, episcop deFreising, prin delegatlll sau, episcopul Pavel de Ancona. In urma aeesteiinterveniii, Sfintul Metodie a fost cliberal din incliisoare, dar el n-a pulutocupa re~edinia sa de la Sirmium, pentru care fusese hirotonisit de.

OltTODOXL\

if'

• ~; '-.:1.

,',~-,

'26 ---------------.-------------

·di~ie, la Cherson in Crimeea, sub imparatul Traian (98-117), cum secredea atunci. Scena adueelii moa~telor de catre cei doi fra~i este zugra­vita pc peretii bisericii Sfintul Clement din Roma ..

In Viata Sfintului Constantin, se relatea7.a astfel primil'ea la Romaunde cei doi frati au stat mai mult de un an: «~i cind sosi el la Roma,episcopul apostolic - apostolicus - Adrian merse in persoana in in tim­pinarea sa, insoiit de toU credincio~ii, purtind cu to~ii luminari, caci el a­

·ducea· de asemenea moa5tele Sfintului Clement, martiI' ~i papa al Romei ...••Papa lua cariile slavone, Ie sfin~i ~i Ie depuse in biserica Sfintei

Fecioare Maria, numitA Phatne. ~i se cinta asupra lor sfinta litw·ghie.Apoi papa pOl"Unci la doi episcopi, Formosus ~i Gondaric (Gauderich) sahirotoneasca pe ucenicii slavoni. lor dupa hirotonie, ace~tia savir~ira

.liturghia in limbo slavona, in biseJ'ica AposLoluIui Petru; a doua zi, eisavir~ira liturghia in biserica Sfintului Andrei, apoi in biserica mareluidoctor universal, Apostolul Pavel. Ei cint.3ra toata noaptea preamarindpe Dumnczeu in slavone~te, ~i a doua zi, ei savi~ira iara:?i liturghia lasfintul sau mormint, ajut.3ii de episcopul Arsenie, care era unul din cei~apte episcopi ~i de Anastasie Bibliotecarul.

•.Iar Constantin Filozoful riu inceta sa aduci'i muliumiri cu vrednicie,'impreuna cu ueenicii sai"(cap. XVIII, p. 378).'

In urma argumentll.rii convingatoare in· favoarea introducerii "Litur­.ghiei slave •• in Biserlca, papa Adrian al II-lea a condamnat ••erezia celor.trei limbi" sau «erezia pilatienllor", .

Din cauza· 'multOl' nevoinie, osteneli :?i framintiiri, Constantin­Chiril s-a imbolnavit gray la Roma. Cu cincizeci de zile inaintea moriii

.sale, el s-a calug,1rit intr-o miniistire greacii din Roma, primind l.a tundcreo·sa in monahism numele de Chiril, care i-a ramas in istorie.

Sfintul Chiril a murit la 14 februarie 869, in virstii de patruzeci ~i.doi de ani ~i a fost inmor;nintat, in biserica Sfintului Clement din Roma.El a fost aproape toata viaia preot, de:?i unii istorici au susiinut ca a

'fost episcop.Dupa moartea Sfintului Chiril" papa, Adrian al II-lea a trimis in

·cursul anului 869 pe Sfintul Metodie la principele Kocel al Panoniei, eelce dorea infiiniarea unei Biserici Slave independente .in iara sa. Intr-oscrisoare trimisa prin Sfintul Metodie principilor Hastislav, Sveatopluk~i Kocel, papa Adrian al II-lea, aflind de intoarcerea lor la cre~tinism,Ie satisface cererea ca Sfintul Metodie sa fie hirotonit episcop pentruBiserica din tara lor, dar Ie c~rea ca la savi~irea sfintei Iilurghii sa se

,., citeascaApostolul $i Evanghelia mai intii in limba latiwI, apoi in- cea;~,.; .slavoniL Dupa Vwta Sfintului Metodie, ••Kocel il primi eu mari onol'uri

<4'fi,.,;~i-l trimise insotit de douazeci de frunta~i la episcopul apostolic - apos­;~~;..V't~1icus, pentru a-I hirotoni episcop al. Panoniei;, in scaunul Sfintului

~tA~dronic, Apostol dintre cei '~ptezeci •• (Cap. VIII, p. 388) ..~;~l*:;:,Dupatraditie, Biserica,· din Sirmium, azi Mitroviia, in Serbia, capi­~i.~~a':pr7fecturii .Iliricului, care-1?i intindea jurisdiciia ;;i asupra Panoniei,

,1f\ll\fpst::intemeiata de Epenet ~i Andronic,. aminti~i de Sflntul Apostolt;iJ>avcrin.'Epistola ciHre,Romani, (XVI, 5, 7, ~i 14).

,;;~~, .:. '·!···'·"{~T:·::::!S~·:~,{.<., .

,

*

····'<:t-;;'i~?~,~

------~---__=_---~-- 29OltTODOXIA

Opera religioasii $i culturala a Sfintilor Chiril $i Metodie a avut 0inriurire puternicii $i asupra tariJor din jurul Marii Moravii. Datoril~lactivila\ii misionare a discipolilor Sfintilor Chiril $i Metodie, cre$tinismulde rit rasaritcan incepuse sa piitrunda ·~i in Polonia, dar el a fost repedeinlocuit de ritul apusean-latin. ; .

Recent slavi$tii romani, au dovedit, pe baza toponimiei $i a unoI'.argumente filologice, cii Transilvania .de nord-vest :;;i Maramurqul S-<:lUaflat in sfera de influenta' culturalii ~i religioasii a principatului MariiMoravii, deci a slavei occidentale, din care au patruns unii .termeni inlimba romttna, inca din timpul Sfintilor Chiril ~i Metodie $i a ucenicilorlor. Peste vechile a$ezari ale slavilor moravi in cimpia Tisei $i in Tran­~;ilvania de nord-vest, s-au adiiugat' ~i slavii moravi, fugiti din Panoniadin callza navalirii ungurilor in 896 (Vezi .Prof. Pandele Olteanu, Auxorigines rl£ la culturc slave dans la Transilvanie du Nord et Ie Mara­'mul'e~. Extras din «Homanoslavica» I, Bucure$ti, 1958, p. 169-197:.CUeva pal'ticularitiiti ale limbii slavone din .. Transilvania, rUse~te, in."Romanoslavica», t. II, p. 77-114; Numiri slave in Transilvania de Norel,.in "Limbii $iliteratura», t. III, Bucure~ti, 1957, p. 185-214).

La un an dupa moartea Sfintului Metodie, in 886, discipolii sai auJost alungati din Marea Moravie. Papa ~tefan al V-lea (885-891), ci$tigat

.anului 881, Sfintul Metodie a facut diliitoria la Constantinopol, unde a

.ajuns abia in iarna aceluia$i an. ':,La Constantinopol, zvonurile false n-au aVllt nici 0 crezare. Sfintul

Metodie a fost primit cu bucurie $i cu multa einstire atit de imparatulVasile I Macedoneanul, cit $i de patriarhul Fotie, care, se $lie ast{lzi,se impiicase intre limp eu Biserica RomeL Rivalitatea dintre cde douascaune, Constantinopol $i Homa, pentru aducerea popoarelor slave subjurisdictia lor bisericeasca, dad nu incetase, se atenuase pentru un timp.

Imparatul Vasile I Maeedoneanula retinut dintre insotitorii SfintuluiMetodie la Constantinopol un preot ~i un diacon, cunoscatori ai limbiislavone, probabil pentru a-i trimite, ;fie in Croa\ia $i Serbia, unde Bi­

'zantul lrimisese misionari, fie in Rusia kievcana, uncle trimisese un,episcop, fie in Bulgaria. a carei Discrica trcbuia organizatii dUP:l mode1ulBisericii Bizantine ...

Dupa vizita sa la Constantinopol, in cursul anului 882, Sfintul Me­10die s-a in tors in Moravia. In jurul anului 881, Sfintul Metodic S-3intilnit in regiunile duniirenc, fara sa' s~ $tie anum~ locul, cu conduclitorulungul'ilol', aflati intr-o incursiune, al Carol' rege I-a prim it eu cinste,'solemnitate $i bucurie, spunindu-i in timp ce-l imbraii~a ~i-l eople$ca declaruri: "Piirinte sfinle, aminte$te-titotdeauna de mine in J'ugiiciuniletale» (cap. XVI, p. 392)..

Dupa intoarccrea de la Constantinopol, Sfintul Metodie a conlinuatact ivitatea sa in Moravia pina la 6 aprilie 885, a treia zi dUp{1DuminicaFloriilor, cind s-a mutat la c~le cere:;;ti. El a incredintat conduce rea Bise­ricii Moraviei, lui Gorazd, unul dintre cei mai buni discipoli ai sai.

or>

."-~

.u r (,'

1

OltTODOXIA.

papa Adrian al II-lea, penlru faptul di acest ora$ fusese incadrat, intre'873-879, in slalul buJgar de \aml Boris~Mihail I, dupa ce-I cucerise dela franci .

Dupa eliberarea din inchisoare, in 873, Sfintul Melodie $i-a continuatactivitatea in Moravia, intimpinind multe dificultati din partea cleruluilatino-german, care se impolrivea introducerii limbii slave in Biserica.

"

Din Moravia, cre$tinismul de rit rasaritean a piHruns $i in Boemia.Prindpele Boemiei, Borivoi sau Borzivoi, cas.ltorindu-se cu fiica luiSveatopluk, Ludmila, 0 mare sus\iniiloare a cre$tinilor, a venit in 874.la cUl'tea lui Sveatopluk in Moravia. Aci, Sfintul Metodie I-a converiitla cre$tinism $i I-a botezat; la plecare Borivoi s-a inlors in Boemiacu un numar de discipoli din $coala Sfintului Melodie pentru cre$tinareapoporului' cell. Exemplul principelui Borivoi $i al pioasei sale sotii,Sfinta Ludmila (moartii in 927, ca martirii), a fost urmat de 0 parte dinpoporul ceh. Se zice ca mai tirziu insu$i Sfintul Metodie ar fi mers inBoemia, unde a organizat Biserica iarii, dar numai pariiaJ, cad restuIpopu]a\iei era inca pagin.

'in 879, Sfintul Melodic, fiind acuzat de cpiscopul gcrman Wiching,favoritul principelui Sveatopluk, ca continua sa slujeascii in jimba slava.iar la liturghie roste$te Crezul fiirii adaosul <<Filioque», a trebuit samearga la Roma pentru a se justifica in fa\a papii loan al VIII-lea (872­B82). Nu de mult timp patriarhul Fotie al Constantinopolului, in Scrisoa­rea enciclicii trimisii in 867 scaunelor arhiere$ti din lliisari t, aduseselatinilor acuzaOa, intre alte1e, ca au introdus in Simbolul Crediniei a­daosul <<Filioque».

La Roma, papa loan al VIII-lea a primit pe Sfintul Metodie cu buna­voin\.! $i a constatat, ca $i papa Adrian al II-lea inaintea sa, cii el invai{ldr('apta credint5. Impotriva opozitiei clericilor germani $i a neincrederiiclerului latin, papa a recunoscut solemn legitim ita tea liturghiei slave, laplecarea Sfintului Metodie din Homa, in vara anului 880.

Papa loan al VIII-lea a trimis principelui morav Sveatopluk prinSfintul Metodie 0 scrisoare, prin care, dupa ce aratii ortodoxia SfintuluiMetodie, i1 nume$te arhiepiscop al l\'loraviei, avind ca sufragan pe\Viching, de origine germana, episcop de Nitra. Dar acesla, un agentsecret al lui Arnulf, fill! lui Carloman, a prezenlat lui Sveatopluk 0 bulliifal s."t , prin care Sfintul Metodie eI;a condamnat de papa ca eretic.

in fa(a acestei situaiii, Sfintul Melodie a apelat la papa loan alVIII-lea, care i-a nJspuns ca n-a scris nimic lui Wiching contra lui $i-lreconfirma in drcpturile sale de arhiepiscop al Moravici.

Clericii latino-germani din Moravia insa, in frunte Cll episcopuIWiching de Nitra, n-au incetat sa lupte cu inver:;;unare contra SfintuluiMetodie. intre altele, ei au ri"lspindit zvonul fals, dupa cum se istorise$tein VULta Sfintului Metodie, cii "lmparatul bizantin (Vasile I Macedo­neanul) insu:;;i vrea moartea lui, $i, de l-a1' putea prinde, s-ar terminaeu el» (cap. XIII, p. 390) ..

Este sigur ea impiiratul Vasile I Maeedoneanul al Bizan(ului, a in­,,·itat printr-o scrisoare pe Sfintul Melodic 1a Constantinopol. In vara

~~ rlUi.1·.,,--'-~~--.- -...;; ~} • '!'I. . .:a.h~ ~ ••.o!'-o' ~ -'> '"' ~ M" •• " .• ---..-..~ _. "

de inlligile ~i manevrele cpiscopului Wiching de Nilra ~i de principeleSvealopJuk, oslil inlroducerii limbii slavonc in I3iserica, a numit arhi­episeop al Moravici pc Wiching (885-892), in loeul lui Gorazd, disci­polul. Sfintului MelocHe.

Prinlr-un CommonitoriuTn dat in toamna <lnului fHJ5, papa $tefan alV-kn a interzis liturghia slava.· Discipolii Sfintului Metodie, fiind alun­gali din Marea Moravie, s-au refugiat. parte in Croa\ia ~i Serbia, iar ceimai numero,/i in Bulgaria, unde au fost bine primi\i de larul Boris­Mihail I, care dorea sa creeze 0 Biserica Bulgarf\ infloritoare ~i pulernic3.Ei au adus eu ei 'Ii ci'ir\ile traduse'in limba slava. Dintre ace'ltia, eei maic\1noscu\i sint: Clement, Naum, Angela~, Laurentiu, Sava ~i loan Exerhul.

Tn Bulgaria, ucenicii Sfin\ilor Chiril 'Ii Metodie s-au sl~bilit ci'itre'1186, sub conducerea lui Clement,. primul arhiepiscop bulgar, in douacentre departale unul de altul. Preslavul Mare (Pereaslave\), capilalalaralului bulgar, situata intre Dunare 'Ii Varna, in apropierea ci'lreia auinfiinlat pe riul Ticea o' minastire ,in cinstea Sfinlului Pantelimon, 'IiOhrida, in provincia Kutmi,\ivita 'Ii Devol, aproape de fronlierele Serbiei.La Ohrida, Clement a ridical de ascmcnca 0 marc biscricfl inchinat[tSfinlului Pantclimon, care a devenit· C\1 timpul cel mai insemnat ccntnlmisionar pentru slavii sud-dunareni. :.

Urmind exemplul lui Clement, Naum a fondat 'Ii el 0 miniistire in•.•propiere de Ohrida, pe Iilrmul lacului Prespa, unde a ramas pini\ lamoartea sa, in 910... 1n jurul lui Clement, s-au adunat aproap'e 3.500 de ucenici, pe careel Iii trimetea in misiune cre~tina in grupuri de aproape 700, in celedouiisprezece regiuni ale provinciei in care se afla.

Tn timpul tarului. Simeon (393-927), Clement a ajuns episcop alScaunului dublu de Drembita (Drembica) 'Ii Velica, situat, dupa toataprobabilitatea, la nord-est de Prilep, fiind primul episcop de limbi'l bul­gara», cum sc exprimi'l cu mindrie biograful sau ...

Tnflorirea literalurii paleoslave coincide in Bulgaria cu epoca laruluiSimeon. Centrul misional' de la Ohl'ida a jucat un rol de seam,'i, in ras­pindirea cre~tinismului in limba sl~va printre bulgari ~i sirbi.

De la slavii sud-dunareni, limba paleoslava sau slava veche bisc­riceascii, fixatft in scris de Sfintii Chiril ~i Melodie 'Ii de uccnicii lor,precum 'Ii alfabetul chirilic, s-au raspindit ~i la nordul Duniirii, in: tarDeromane, un de au fost folosite timp indelungat.

Pe teriloriul patriei noastre, s-a descoperil in comuna Mircpa Voda .din Dobrogea, cu ocazia sapaturilor facute in 1052, cea mai veche in­seriptie paleoslavii Cll caracte1'e chidllee, datind din anul'94:J, eu 0 jumi'l­tate de secol mai veche decit insc'liptia \arului bulgar Samuil (980­.~ 1014) din 093, descoperitii in Macedonia in 1899.

. In urma ocuparii Bulgariei de'rasarit in iulie 971 ~i a incadrarii ei.In imperiul bizc:ntin de imparatul' loan Tzimiskes (969-976), apoi aBulgariei occidentale in 1014-1018 de imparatul Vasile al II-lea Bul­garoctonul, un numar de' episcopi, dilugari, preoti, diaconi ~i carturari.

31o It TO U 0 X I A - . _

-----­_.. ':'!!-------

din sudul Duniirii, cunosciitori ai limbii pale091ave, s-au refugint in nusiakievranii ,unde au contribuit prin activitatea lor la consolidarea religioasii'Ii cullurala a Bjsc!'icii nuse-Kievene,

Un aIt numar de c1erici 'Ii c,irturari sucl-duni'ireni, cunosciitori ailimbii slave, s-au refugiat din cauza stiipinil'ii bizantine la nordul Du­narii, in \iirile locuite de romani.

Prin crearea unui aHabet slav ~i traducerea ciir\ilor sfinte in limbasJava, popoarele slave au avut la indeminil un instrument de cullura,care Ie-a introclus in marC'a 'Ii bogata culturii curopeanii, intemeiata pcvecheacultura greco-romana, una din cele mai originale ~i importanteculturi ~i civilizatii din istoria intregii omeniri.

La bulgari, la sirbi 'Ii la ru~i, a1fabC'tul chirilie estc folosit ~i astii7.i,ca ~i lilurghia slavoni'i.

Scrierea slavon,i chi,·jlit';·, a fost folositii la rom,lni in texte romfi­ne~ti, in manuscrise ~i in liparituri ~i clup;i inlocuirea limbii slavone inBisericii cu limba rom;1nfi, c;itre sf1r~ilul secolului al XVII-Jea, pinfl In]860, cind ea a fost dcfiniliv inJocuil<i cu alfabelul latin, mai potrivit cuslruclura 'Ii fonelismul lindJii romane, lirnbii neo-romanicii.

De-a lungul secoldor, traditia chirilo-metodianii g-a p,islrat vie lamoravi ~i la cC'hi, earl' n-<l1I uilat vechile lor Jeg,iluri eu 13iserica H{ls£i­ritului. 13iserica Ortodoxi'i Cehoslovaci'l, care a luat fiin\ii dura primulriizboi mondial (1914--191U), din 1!J21, n,izllie~tc ~i depune toat~ efor­turile spre a fi in viala rPligioasfl ~i culturali'i a poporului cehoslovac,mo~tenitoan'a 'Ii continullloarea vechii lradi\ii slavo-ortodoxe, adus.'i pepamlntul patriei lor din l3izanlul orlodox de Sfin\ii Chidl ~i Metodie,

La implinirea a unspl'ezece secole de la aclivitatea 101' in Man;'l1Moravie, intreaga Bisc!'ica Ortodoxa ~i intreaga crc!1liniitatc comemo­reazii cu recuno~linlii opera lor religioas:! ~i cultural<i, pentl'u C(1I'C' s-auinvrednicit sa fie numi\i pc drcpt .•Apostolii SJavilor .•.

\

"x(l

."

.i'

:~

.

,. I "

'I;'. .I ~"

JI"{ ~.·r t

\

"!i:ji'

-n.'~Ij!

OltTODOXIA.

-'

"

1 ~ ;;.J.~ ~,-~lji;.,I'-:,//.

w ------------------