05.-articol-sisteme-electorale-in-statele-membre-ale-uniunii-europene-final.pdf

Upload: anonymous-dz5lpqny

Post on 05-Jul-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    1/12

    SISTEME ELECTORALE ÎN STATELEMEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

    Lucia Alina NECULA, consilier parlamentar

    Răzvan CINCĂ, consilierBogdan FARTUȘNIC, referent

     Direcția Legislație, legătura cu Parlamentul și contencios electoral  

    Sistem majoritar sau reprezentare proporțională? Unicameralism sau bicameralism? Prinstudiul de față s-a încercat o prezentare sintetică a tipurilor de sisteme electorale folosite pentrualegerea parlamentelor naționale în cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene și o trecere înr evistă a modului în care sunt organizate (unicameral sau bicameral) legislativele acestor state.Structurată pe două paliere, cercetarea poate fi utilă în contextul actual al dezbaterilor privind

    revizuirea Constituției României și a discuțiilor despre sistemul electoral.Utilizarea Parlamentului unicameral este specifică țărilor cu o populație mai puțin

    numeroasă (Grecia fiind țara cu cea mai mare populație care utilizează acest tip de Parlament) șise consideră că existența acestui sistem ușurează relația dintre Parlament și Executiv.

    Prin utilizarea unui Parlament bicameral (acest tip fiind utilizat de foarte multe țări,inclusiv România) se consideră că se realizează o mai amplă și mai largă reprezentare a voinței populației, se evită subordonarea față de majoritatea politică, față de executiv sau șeful statuluiși, astfel, s-ar diminua posibilitatea instaurării unei dictaturi sau a unui regim totalitar.

    Analiza sistemelor electorale este complexă, fiecare stat  având un sistem electoraldeosebit, cu particularitățile caracteristice. Pentru clasificarea sistemelor electorale trebuie avută

    în vedere modalitatea de transformare a voturilor date de alegători în mandate.Reprezentarea proporțională (formulă utilizată de majoritatea statelor europene) a apărut

    ca o contrapondere la sistemul majoritar (utilizat încă de Marea Britanie și Franța) și reflectă omai bună reprezentare a votului populației însă, cu unele inconveniente în stabilirea și autoritateaguvernelor.

    Sistemul majoritar, sistem în cea mai mare parte uninominal (câștigătorul ia totul) presupune că  într-o circumscripție, candidatul cu cele mai multe voturi obține mandatul.Utilizarea unui astfel de sistem permite realizarea unei majorități stabile, a unor guverne care beneficiază de o solidă susţinere parlamentară.Pe de altă parte, se consideră că acest sistem are şi

    unele inconveniente în privința reprezentării unei părţi a electoratului. Mai precis, alegătorii careau optat pentr u alt candidat sau altă listă de partid decât cel/cea care a câştigat nu vor fi reprezentaţi în parlament. Combinarea celor două sisteme electorale a dus la apariția sistemuluielectoral mixt (cel mai cunoscut caz fiind cel al Germaniei), ca rezolvare a celor douăinconveniente ale sistemelor electorale enumerate mai sus, și reprezintă un posibil răspuns la problema reprezentării populației cât și pe cea a formării majorităților necesare unor guvernestabile.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    2/12

    1. Austria

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul austriac (Adunarea Federală) este bicameral, fiind format din Consiliul

     Național  cu 183 de membri, aleşi pentru o perioadă de cinci ani şi Consiliul Federal  cu 62 demembri, aleşi pentru cinci sau șase ani de parlamentele regionale.

    Tipul de sistem electoral folositConsiliul Naţional este ales printr -un sistem electoral proporţional cu scrutin de listă de

     partid blocată. Partidele politice pot propune liste de candidaţi la nivelul celor 9 „provincii”(länder), la nivelul celor 43 de districte regionale în care sunt împărţite cele 9 provincii, precumşi la nivel federal. În Consiliul Federal, locurile sunt împărţite între partide în conformitate cunumărul de locuri pe care acestea le deţin în adunările regionale.  Participarea la vot esteobligatorie.

    2. Belgia

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul belgian este unul bicameral, fiind format din Camera Reprezentanţilor cu 150

    de membri şi Senat cu 71 de membri. Mandatul se acordă pentru o perioadă de patru ani. 

    Tipul de sistem electoral folositÎn ceea ce priveşte alegerea Camerei Reprezentanţilor este utilizat un sistem proporţional cu

    scrutin de listă şi vot preferenţial organizat la nivelul a 11 circumscripţii plurinominale. La Senat,40 de membri sunt aleşi direct, în circumscripţii plurinominale constituite pe criterii lingvistice(colegiul electoral olandez şi colegiul electoral francez) în care se foloseşte un sistem electoral proporţional cu scrutin de listă. Alţi 21 de senatori sunt desemnaţi de  către adunărilecomunităţilor, 10 de către consiliul comunităţii flamande, 10 de consiliul comunităţii franceze şiunul de către consiliul comunităţii germane. Participarea la vot este obligatorie în Belgia, aceastățară deținând astfel una dintre cele mai mari rate de prezență la urne din lume.

    3. Bulgaria

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul bulgar (Adunarea Națională) este unul unicameral, cu un număr de 240 de

    mem bri, aleşi pentru un mandat de patru ani.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    3/12

    Tipul de sistem electoral folosit 209 dintre membrii Parlamentului bulgar sunt aleşi în baza unui sistem electoral

     proporţional cu scrutin de listă de partid blocată, în timp ce 31 de reprezentanți sunt aleși în urmautilizării sistemului majoritar într -un singur tur de scrutin. Alegerile se organizează la nivelul a31 de circumscripţii plurinominale. 

    4. Republica Cehă 

    Tipul şi structura ParlamentuluiÎn Cehia, Parlamentul este unul bicameral, format din Camera Deputaţilor cu 200 de

    membri şi Senat cu 81 de membri. Mandatul deputaților se acordă pentru o durată de patru ani,iar cel al senatorilor pentru șase ani.

    Tipul de sistem electoral folositPentru Senat, la fiecare 2 ani se organizează alegeri pentru o treime din numărul total de

    locuri în baza unui sistem electoral majoritar absolut în cadrul unor circumscripţii uninominale.Alegerile pentru Camera Deputaţilor sunt organizate o  dată la 4 ani și au la bază un sistem proporţional cu scrutin de listă, diferenţa fiind că alegătorul are posibilitatea de a exprima voturi preferenţiale în favoarea a maximum 4 candidaţi de pe lista pe care o votează. 

    5. Cipru

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul cipriot (Camera Reprezentanților) este unul unicameral, cu 80 de locuri (în

     prezent fiind ocupate 56 de locuri). Durata mandatului este de cinci ani.

    Tipul de sistem electoral folosit Parlamentul cipriot este ales în baza unui sistem electoral proporţional cu scrutin de listă de

     partid deschisă  şi vot preferenţial, organizat la nivelul a şase circumscripţii  electorale.Participarea la vot este obligatorie.

    6. Croaţia

    Tipul şi structura Parlamentului Croaţia are Parlament unicameral (Adunare), compus din 151 de reprezentanţi aleşi pentru o

     perioadă de patru ani.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    4/12

    Tipul de sistem electoral folositParlamentul este ales în baza unui sistem electoral proporţional cu scrutin de listă, la nivel

    naţional constituindu-se 10 circumscripţii a câte 14 mandate fiecare, o circumscripţie  fiindconstituită pentru croaţii din afara ţării cu 3 mandate iar o alta este constituită la nivel naţional pentru minorităţile naţionale, cu 8 mandate alocate. 

    7. Danemarca

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul danez este unul unicameral, cu un număr al reprezentanţilor de 179, aleși

     pentru o perioadă de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositReprezentanţii Parlamentului danez sunt aleşi în baza unui sistem electora l destul de

    complex, care folosește  principiul reprezentării proporţionale coroborat cu distribuirea teritorialăa mandatelor în funcţie de populaţie şi suprafaţa geografică.  Alegerile se desf ășoară în 10circumscripții electorale plurinominale delimitate în funcție de diviziunile administrative. 

    8. Estonia

    Tipul şi structura Parlamentului

    Parlamentul eston este unicameral şi are un număr de 101 reprezentanţi, aleși pentru o perioadă de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositMembrii Parlamentului eston sunt aleşi pe baza unui sistem electoral proporţional de listă

    deschisă şi vot preferențial, alegătorii fiind obligați să ierarhizeze candidații preferați din cadrullistei de partid. Alegerile se desfăşoară la nivelul a 12 circumscripţii plurinominale.

    9. Finlanda

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul Republicii Finlanda este unicameral şi este format din 200 de membri aleşi

     pentru o durată de patru ani. 

    Tipul de sistem electoral folosit

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    5/12

      199 dintre reprezentanţii Parlamentului sunt aleşi printr -un sistem electoral de reprezentare proporţională cu scrutin de listă şi vot preferenţial obligatoriu, scrutinul fiind organizat la nivelulcelor 15 circumscripţii electorale care corespund unităţilor administrative ale ţării. Într -una dintrecircumscripţii (Insulele Aland), se alege un singur deputat respectiv candidatul care obţine majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

    10. Franţa 

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Naţională (camera inferioară)

    cu 577 de membri şi Senat (camera superioară)  cu 348 membri. Mandatul deputaților are odurată de cinci ani, iar cel al senatorilor de șase ani. Senatul reprezintă colectivităţile teritorialeale Republicii, precum şi cetăţenii francezi rezidenţi în alte ţări. 

    Tipul de sistem electoral folositDeputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în

    două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în 577 de circumscripţii electorale uninominale.Pentru alegerea membrilor Senatului sunt folosite două tipuri de sisteme: sistemul majoritar îndepartamentele mici (în care se aleg cel mult 3 senatori) şi sistemul proporţional în celelalte. Cei331 de senatori sunt aleşi pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînoit. La fiecare 3 ani seorganizează alegeri pentru jumătate din numărul senatorilor. Senatorii sunt aleşi de către uncolegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputaţi, consilieri regionali sau generali,delegaţii consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate. În

    departamentele în care sunt aleşi cel mult 3 senatori, alegerile se desfăşoară prin sistem majoritarcu scrutin uninominal în două tururi. Pentru a fi ales din primul tur, candidatul trebuie să obţină majoritatea absolută a  voturilor valabil exprimate, în număr egal cu cel puţin un sfert dintreelectorii înscriși în liste. În turul al doilea, majoritatea relativă este suficientă, în caz de egalitate perfectă candidatul cel mai în vârstă având câştig de cauză. În departamentele în care sunt aleşicel puţin 4 senatori, alegerile au loc într-un singur tur, prin s istem proporţional cu listă blocată.Acelaşi sistem este folosit şi pentru cei 12 senatori reprezentând francezii rezidenţi în străinătate. 

    11. Germania

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul Republicii Federale Germania este bicameral, fiind format din Dieta Federală

    (Bundestag) cu 620 de membri și Consiliul Federal (Bundesrat) cu 69 de membri. Mandatele secâștigă pentru o perioadă de patru ani. 

    Tipul de sistem electoral folosit

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    6/12

      Pentru Bundestag, alegerile se desfăşoară în baza unui sistem proporţional prin compensare,cu selecţie personalizată. Un număr de 299 de membri sunt aleşi în tot atâtea circumscripţiiuninominale, în fiecare dintre acestea fiind declarat ales candidatul care obţine cel mai marenumăr de voturi. Celelalte locuri revin candidaţilor de pe listele pe care partidele politice le propun la nivelul landurilor. O persoană care candidează într -o circumscripţie uninominală poatesă figureze şi pe lista de candidaţi a partidului la nivelul landului. Membrii Bundesrat-ului sunt

    desemnaţi de adunările legislative ale celor 16 landuri. 

    12. Grecia

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul Republicii Elene este unicameral, având 300 de membri, aleşi pentru un

    mandat de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositAlegerile se desfăşoară în baza unui sistem electoral proporţional cu scrutin de listă

    (deschisă) şi voturi preferenţiale obligatorii, organizat la nivelul a 56 de circumscripţii electorale(între care opt au repartizat câte un singur mandat). Participarea la vot este obligatorie.

    13. Republica Irlanda

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul Irlandei este unul bicameral, fiind format din Camera Reprezentan ţilor care are

    166 de membri şi Senat cu 60 de membri. Durata mandatului este de cinci ani.

    Tipul de sistemul electoral folositPentru alegerea Camerei Reprezentanţilor se foloseşte sistemul electoral cu vot unic

    transferabil, alegerile fiind organizate în 43 de circumscripţii electorale, numărul de mandatecare corespunde fiecărei circumscripţii variind, conform legii între 3 şi 8 (în funcţie de numărullocuitorilor din circumscripţie). În realitate, numărul de reprezentanţi care se aleg într -ocircumscripţie nu este mai mare de 5. Membrii Senatului sunt desemnaţi, în maximum 90 de ziledupă alegerea Camerei Reprezentanţilor, în felul următor: 11 dintre ei sunt numiţi de PrimulMinistru; 6 sunt aleşi de către absolvenţii a două universităţi - Universitatea Naţională a Irlandeişi Universitatea din Dublin  - dintre reprezentanţii  acestor universităţi (câte 3 din  fiecare).Alegerea se face prin corespondenţă,  de către un corp electoral format din membrii CamereiReprezentanţilor, membrii Senatului în funcţie și membrii consiliilor districtuale, folosindu-sesistemul cu vot unic transferabil.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    7/12

    14. Italia

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul este bicameral, fiind compus din Senat cu 317 membri şi Camera Deputaţilor cu

    630 de membri. Mandatul se acordă pentru o perioadă de cinci ani.

    Tipul de sistem electoral folositÎncepând din decembrie 2005, s-a revenit la sistemul electoral  proporţional cu scrutin de

    listă (blocată). Totodată, sistemul electoral italian prevede şi acordarea unei prime electorale partidului/coaliţiei care se clasează pe primul loc. Pentru Camera Deputaţilor, 12 mandate suntatribuite într-o circumscripţie reprezentând cetăţenii din străinătate şi 1 mandat este atribuitregiunii Valle d'Aosta. Restul de 617 mandate sunt atribuite în 26 de circumscripţii electoraleconstituite la nivelul regiunilor, fiecare circumscripţie având un număr de mandate proporţionalcu mărimea sa. În cazul Senatului, un mandat este atribuit în Valle d'Aosta, 7 în Trento AltoAdige şi 6 în circumscripţia reprezentând cetăţenii din străinătate. Restul de 301 mandate seatribuie în circumscripţii constituite la nivelul celor 18 regiuni rămase, fiecare regiune primindun număr de mandate proporţional cu populaţia sa. 

    15. Letonia

    Tipul şi structura Parlamentului

    Parlamentul leton este unicameral, fiind alcătuit din 100 de membri. Mandatul are o durată de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositSistem proporţional cu scrutin de listă şi vot preferențial organizat în 5 circumscripții

    electorale. Alegătorul votează pentru o listă de candidați, dar are posibilitatea să indice osusținere specială pentru un anumit candidat sau să-l respingă pe altul. Un candidat poate figura pe listele depuse în mai multe circumscripţii.

    16. Lituania

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul lituanian este unicameral, fiind compus din 141 de membri. Mandatul are o

    durată de patru ani.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    8/12

    Tipul de sistem electoral folositSistemul electoral este unul mixt/paralel direct, 71 dintre parlamentari sunt aleşi prin scrutin

    uninominal în circumscripţii uninominale, iar ceilalţi 70 de parlamentari sunt aleşi prin scrutin delistă desfăşurat la nivel naţional (întreg teritoriul constituie o circumscripţie electorală). Încircumscripţiile uninominale, un candidat este considerat ales dacă obţine jumătate plus unu dinvoturile exprimate în circumscripţia respectivă. La nivelul circumscripţiei plurinominale,

    alegerile se consideră valide dacă la ele participă peste un sfert din numărul total de alegători  înscriși în listele electorale.

    17. Luxemburg

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul (Camera Deputaților) este unicameral, fiind alcătuit din 60 de membri. Mandatul

    are o durată de cinci ani.

    Tipul de sistem electoral folositSistem electoral  proporţional cu vot multiplu, în patru circumscripţii electorale, după cum

    urmează: Nord - 9 deputaţi, Sud - 23 deputaţi, Centru - 21 deputaţi, Est - 7 deputaţi. Fiecarealegător dispune de un număr de voturi egal cu numărul de mandate alocate circumscripției încare el votează. Alegătorul  poate să opteze pentru a vota o anumită listă (caz în care exprimă unvot pentru lista res pectivă) sau poate  să-şi folosească  voturile de care dispune pentru a alegecandidaţii de pe mai multe liste. Participarea la vot este obligatorie.

    18. Malta

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul (Camera Reprezentanților) este unicameral, fiind format din  69 de membri.

    Mandatul are o durată de cinci ani.

    Tipul de sistem electoral folositSistem de reprezentare proporţională cu vot unic transferabil şi care presupune şi un

    mecanism de compensare, pentru anumite situaţii. Alegătorul primeşte un buletin de vot pe caresunt menţionaţi toţi candidaţii din circumscripţie cu menţiunea, după caz, a partidului pe care îlreprezintă. Alegătorul are la dispoziţie un vot pe care îl poate transfera de la un candidat la altul,marcând numele diferiţilor candidaţi cu 1 pentru prima preferinţă, 2 pentru a doua preferinţă etc.Este de menţionat faptul că alegătorul poate decide ca transferul votului său să se facă întrecandidaţi reprezentând mai multe partide politice. 

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    9/12

    19. Olanda 

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul olandez (Adunarea Generală) este bicameral, fiind alcătuit din Senat cu 75 de

    membri și Camera Reprezentanților  cu 150 de membri. Mandatul are o durată de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositEste utilizat un sistem de reprezentare proporţională, cu scrutin de listă şi vot preferenţial

    organizat la nivelul unei singure circumscripţii (întreaga ţară). La alegerile pentru CameraReprezentanților  (mai importantă decât cealaltă, prin prisma faptului că este singura care poateiniţia legi), fiecare alegător are dreptul să voteze o listă de candidaţi, putând acorda, deasemenea, un vot preferenţial unuia dintre candidaţii de pe lista respectivă. Alegerea Senatuluieste indirectă, fiind realizată de către Consiliile celor 12 provincii ale Olandei. 

    20. Polonia

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlamentul polon (Adunar ea Națională) este  bicameral, fiind format din Sejm  cu 460 de

    membri și Senat cu 100 de membri. Mandatul are o durată de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folosit 

    În alegerile pentru Sejm este utilizat sistemul electoral proporţional cu scrutin de listă şi vot preferenţial (obligatoriu) organizat la nivelul a 41 de circumscripţii electorale plurinominale (dela 7 la 19 mandate). Membrii Senatului sunt aleși pe baza unui scrutin majoritar într -un singurtur , candidatul care obține cel mai mare număr de voturi fiind declarat ales. Alegerile pentruSenat se organizează în 100 de circumscripții uninominale. 

    21. Portugalia 

    Tipul şi structura ParlamentuluiParlament unicameral cu 230 de membri. Mandatul are o durată de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositSistem proporţional cu scrutin de listă (blocată). Numărul candidaţilor prezenţi pe o listă

    trebuie să  fie egal cu numărul de mandate ce sunt repartizate circumscripţiei pentru care este propusă lista respectivă. Alegerile se organizează în 22 de circumscipții plurinominale. 

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    10/12

    22. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul britanic este bicameral, fiind compus din Camera Lorzilor cu 760 de membri şi

    Camera Comunelor, cu 650 de membri. Alegerile se organizează numai pentru CameraComunelor, fotoliile Camerei Lorzilor fiind ocupate prin moştenire sau prin numiri (de cătreRegină). Mandatele din Camera Comunelor au o durată de cinci ani. 

    Tipul de sistem electoral folositPe teritoriul Marii Britanii, membrii Camerei Comunelor se aleg prin sistem majoritar cu un

    singur tur de scrutin, organizat în 650 de circumscripţii uninominale (533 de locuri – Anglia, 59 – Scoția, 40  – Țara Galilor și 18  – Irlanda de Nord). Un partid politic are dreptul la un singurcandidat în fiecare circumscripţie electorală. Membrii Camerei Lorzilor sunt numiți sau primescîn mod ereditar această calitate. În Irlanda de Nord, alegerile se organizează după sistemul votului unic transferabil, folosit și în Republica Irlanda.

    23. România 

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaţilor cu 412 membri

    şi Senat cu 176 de membri. Mandatul este obţinut pentru o durată de patr u ani.

    Tipul de sistem electoral folositAlegerile parlamentare din România se desfăşoară în baza unui sistem electoral proporţional

     prin vot uninominal cu reprezentare proporţională organizat la nivelul a 43 de circumscripţiielectorale, dintre care una pentru municipiul Bucureşti şi una pentru cetățenii din străinătate.

    24. Slovacia

    Tipul şi structura Parlamentului Slovacia are Parlament unicameral (Consiliul Național) format din 150 de reprezentanţi

    aleşi pentru o perioadă de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositParlamentul este ales prin sistem electoral proporţional cu scrutin de listă închisă şi vot

     preferenţial, organizat la nivelul unei singure circumscripţii electorale constituite la nivel

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    11/12

    naţional. Alegătorii au la dispoziție până la patru voturi pe care le pot împărți   între candidațiiînscriși pe o singură listă electorală.

    25. Slovenia

    Tipul şi structura Parlamentului Slovenia are Parlament bicameral, format din Adunarea Naţională cu 90 de deputaţi aleşi

    direct pentru un mandat de patru ani şi Consiliul Naţional cu 40 de membri aleşi în mod indirect   pentru un mandat de cinci ani.Tipul de sistem electoral folosit

    Parlamentul este ales printr-un sistem electoral proporţional cu scrutin de listă blocată cuvot preferenţial, organizat la nivelul a 8 circumscripţii electorale. La rândul ei, o circumscripţieeste împărţită în 11 regiuni, câte una pentru fiecare dintre candidaţii de pe lista unui partid . Într-ocircumscripţie electorală, cei 11 candidaţi de pe lista unui partid sunt repartizaţi, fiecare, în câte oregiune. Minorităţile naţionale, italiană şi maghiară, au dreptul la câte un mandat de deputat, îndouă circumscripţii speciale. 

    26. Spania

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul Spaniei este bicameral, fiind format din Congresul Deputaţilor cu 350 de

    membri şi Senat cu 266 de membri. Mandatul se acordă pentru o perioadă de patru ani. 

    Tipul de sistem electoral folositPentru alegerea Camerei Deputaţilor se foloseşte un sistem electoral de reprezentare

     proporţională cu scrutin de listă (blocată), organizat la nivelul a 50 de circumscripţii electorale plus cele 2 teritorii cu statut special din nordul Africii (Melilla şi Ceuta).

    Pentru alegerea Senatului se folosesc două sisteme:

    •  208 senatori sunt aleşi în mod direct în 52 de circumscripţii electorale plurinominale (cu patru senatori fiecare), prin aşa numitul ”sistem cu vot limitat” în care fiecare alegătorvotează nu o listă de candidaţi, ci un număr de maximum trei candidaţi; 

    • 

    ceilalţi 58 de senatori sunt aleşi în mod indirect, ei fiind desemnaţi de adunărilelegislative ale celor 17 comunităţi autonome, fiecare dintre acestea având dreptul de aalege un senator la care se adaugă încă unul pentru fiecare milion de locuitori.

  • 8/16/2019 05.-Articol-SISTEME-ELECTORALE-IN-STATELE-MEMBRE-ALE-UNIUNII-EUROPENE-final.pdf

    12/12

    27. Suedia

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul Suediei este unicameral, fiind compus din 349 de membri, aleşi pentru un

    mandat de patru ani.

    Tipul de sistem electoral folositSistemul electoral folosit este unul proporţional cu scrutin de listă şi vot preferenţial

    (opţional), organizat la nivelul a 29 de circumscripţii electorale  plurinominale (cu 2 până la 34 demandate fiecare), care corespund regiunilor administrative. 39 de locuri sunt rezervate pentru ocircumscripție plurinominală organizată la nivel național, în vederea repartizării proporționale avoturilor obținute de partide. 

    28. Ungaria

    Tipul şi structura Parlamentului Parlamentul Ungariei (Adunarea Națională) este unicameral, fiind compus din 386 de

    membri (în prezent sunt ocupate 384 de locuri), aleși pentru o perioadă de patru ani. 

    Tipul de sistem electoral folositSistemul electoral folosit este unul mixt, în două tururi de scrutin, care combină sistemul

    majoritar cu sistemul proporţional: 176 de membri sunt aleşi la nivelul a tot atâtea circumscripţiiuninominale, prin sistem majoritar uninominal cu două tururi, cel mult 146 la nivelul a 20 decircumscripţii departamentale, prin scrutin de listă organizat în circumscripţiile respective, iar cel puţin 64 de mandate sunt „compensatorii”, fiind atribuite unora dintre candidaţii aflaţi pe listelenaţionale ale partidelor. Fiecare partid/coaliţie are dreptul să propună: câte un candidat în fiecaredin cele 176 de circumscripţii uninominale, câte o listă de candidaţi în fiecare din cele 20 decircumscripţii departamentale și o listă la nivel național.

    Surse: Centrul de Resurse pentru Democraţie al Asociaţiei Pro Democraţia http://www.ipu.org/parline-e/parlinesearch.asphttp://www.idea.int/http://www.electionguide.org/ http://aceproject.org/ 

    http://www.ipu.org/parline-e/parlinesearch.asphttp://www.electionguide.org/http://www.electionguide.org/http://aceproject.org/http://aceproject.org/http://aceproject.org/http://www.electionguide.org/http://www.ipu.org/parline-e/parlinesearch.asp