021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · particularitãþile sociale ºi...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3

Ediþie specialã pentru regiunile

Nord-Vest ºi Centru12 pagini

Tiraj: 50.000 de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

AA ffoosstt aaddooppttaatt PPrrooggrraammuull OOppee-rraaþþiioonnaall CCoommuunn UUnnggaarriiaa –– SSlloovvaacciiaa ––RRoommâânniiaa - UUccrraaiinnaa 22000077 - 22001133..Proiectul este finanþat ºi implementatîn conformitate cu Instrumentul Eu-ropean de Vecinãtate ºi Parteneriat(ENPI) 2007 - 2013 ºi dispune de unbuget de 74,8 milioane de euro. Ariaeligibilã a programului cuprinde treijudeþe din Ungaria, douã din Slovacia,douã din Ucraina, iar din România,judeþele Maramureº, Satu Mare ºiSuceava. Programul va finanþaproiecte în domenii precum dez-voltarea economicã ºi socialã, pro-tecþia mediului ºi pregãtirea pentrusituaþii de urgenþã, îmbunãtãþireainfrastructurii de transport ºi a echipa-mentelor de control în zona de gra-niþã, promovarea cooperãrii insti-tuþionale ºi a activitãþilor de cooperareîntre comunitãþile locale. Beneficiariiacestui program pot fi autoritãþi pu-blice naþionale, regionale ºi locale,organizaþii non-guvernamentale, aso-ciaþii, universitãþi, institute de cerce-tare, organizaþii internaþionale. Pentrua fi eligibile, proiectele care vor fidepuse de cãtre partenerii aparþinândstatelor membre UE (Ungaria,Slovacia ºi România) trebuie sã aibãobligatoriu parteneri din Ucraina.Primul apel de proiecte va fi lansat încursul lunii februarie 2009.

SSeemmnnaarreeaa pprriimmeelloorr ccoonnttrraaccttee ddeeffiinnaannþþaarree ddiinn RReeggiiuunneeaa VVeesstt îînn ccaaddrruullPPrrooggrraammuulluuii OOppeerraaþþiioonnaall RReeggiioonnaall22000077 - 22001133.. Pe 27 octombrie 2008,la Agenþia pentru Dezvoltare Regio-nalã Vest (ADR Vest), a avut loc cere-monia de semnare a primelor con-tracte de finanþare din Regiunea Vestîn cadrul Programului OperaþionalRegional 2007 – 2013, ºi anume acontractelor de finanþare pentruproiectele: „Centura Sud Ineu” -depus de Consiliul Local Ineu, în va-loare totalã de 16.949.545 RON,„Modernizare tronson Juliþa -Mãdrigeºti, componentã a traseuluituristic E68 Moneasa” – depus deConsiliul Judeþean Arad, în valoaretotalã de 56.324.534 RON, „Moderni-zare DJ 668: DN 66 – Bucium Orlea –Gânþaga, km 1+200 – 9+200” –depus de Consiliul Judeþean Hune-doara, în valoare totalã de13.029.774,85 RON, „Reabilitare DJ682 limita judeþ Arad – Periam –Saravale – Sânnicolau Mare, L=24 km”– depus de Consiliul Judeþean Timiº,în valoare totalã de 43.332.708,11RON, „Reabilitare drum judeþean DJ592, Buziaº – Lugoj, km 25+000 – 54+ 200, L= 29,2 km”, depus deConsiliul Judeþean Timiº, în valoaretotalã de 61.530.636,15 RON.Contractele semnate la Timiºoara auo valoare totalã de 191.167.168,11RON, fonduri care vor finanþaproiecte în cadrul cãrora se vor reabili-ta peste 90 de kilometri de drumuridin Regiunea Vest. La acest eveni-ment au participat László Borbély –ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publiceºi Locuinþelor, Anasstasios Bugas –director în Unitatea pentru Româniadin cadrul DG Regio – Comisia Euro-peanã, Anna Horváth, secretar destat în MDLPL,Nicolae Ioþcu – preºe-dinte al Consiliului Judeþean Arad,Constantin Ostaficuc - preºedinte alConsiliului Judeþean Timiº, CostelAvram - vicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, GheorgheNicolae Mehelean – primar al oraºuluiIneu, Gabriel Friptu – director generalAM POR ºi Sorin Maxim – directorgeneral al ADR Vest.

Grupaj de Veronica Cormoº

„Millenium III“,inima Bãii MariÎn urmã cu nouã ani, primarul Bãii Mari, CristianAnghel, ºi o echipã de arhitecþi ºi specialiºti peproiecte comunitare au hotãrât cã trebuie promovatun studiu pentru revitalizarea Centrului Vechi dinBaia Mare. Aºa a început povestea unui proiect desucces realizat cu fonduri europene.

pagina 6

Sibiul, la un andupã...Anul trecut, subegida programului„Sibiu – CapitalãCulturalãEuropeanã 2007“,la Sibiu au fostprezentate peste300 de proiecte,însumând aproxi-mativ 2.000 deevenimenteculturale, un caleidoscop de genuri ºi direcþii artisticepentru cele mai diferite gusturi.

pagina 7

Aventurile ComisieiBarrosoEra în 18 noiembrie 2004. Comisia condusã de JoséManuel Durao Barroso era validatã de ParlamentulEuropean cu un scor destul de bun: 449 de voturipentru, 149 împotrivã ºi 82 de abþineri. Varianta apro-batã nu va fi cea finalã, componenþa comisieisuferind încã unele îmbunãtãþiri. De fapt, nici variantaasta nu era cea iniþialã.

pagina 8

Aida Catanã

În urma evaluãrilor politicilor im-plementate la nivel european în pe-rioada 2000 – 2006 ºi având în ve-dere obiectivele Strategiei de la Li-sabona, pentru perioada de progra-mare 2007 – 2013, au fost stabilitetrei obiective:

Obiectivul „Convergenþã“ – aco-perã regiunile care au PIB/locuitorsub 75% din media UE (întreg teri-toriul României se încadreazã subacest obiectiv).

Obiectivul „Competitivitate regio-nalã ºi ocuparea forþei de muncã“ –vizeazã regiunile care nu sunt eligi-bile pentru obiectivul Convergenþã;

Obiectivul „Cooperare teritorialãeuropeanã“ – pentru regiuni, judeþeºi zone transnaþionale.

Pentru perioada 2007-2013, politi-ca de coeziune a Uniunii Europenea fost reformulatã pentru a rãspundemai bine obiectivelor stabilite la Lisa-bona ºi la Göteborg

(continuare în pagina 2)

AGENDÃ

Coeziunea teritorialã,

un scopeuropean


un scopeuropean


un scopeuropean


un scopeuropean


un scopeuropean


un scopeuropean


un scopeuropean

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

A 2000-2006 között Európában alkalma-zott politikák értékelése következtében,figyelembe véve a Lisszaboni1 Stratégiacéljait 2007-2013 idõszakra, meghatároz-tak három célt:

az „Összefogás célkitûzése” – azokat aterületeket foglalja magában, amelyek 75%százalékkal kevesebb lakossal ren-delkeznek, mint az EU átlag (Románia tel-jes területe ide tartozik).

a „Regionális versenyképesség és amunkaerõ foglalkoztatása” – azokat a terü-leteket célozza meg, amelyekre nemérvényes az elsõ pont.

az „Európai területi együttmûködés“ – ahatárokon átívelõ területek, megyék ésrégiók számára.

(Folytatas a harmadik 3 oldalon)

Területi összetartás, egyeurópai cél érdekében

Aceasta este a treia ediþie regionalã a „euROpeanului“.Este dedicatã regiunilor Centru ºi Nord-Vest. Vomavea, ca ºi la precedentele ediþii regionale, un sumardeosebit de cel naþional. Evident, accentul va cãdea peparticularitãþile sociale ºi economice ale celor douãregiuni de dezvoltare. Continuãm, de asemenea, tra-diþia articolelor traduse în limbile minoritãþilor din zonã.Motivele sunt cel puþin douã: faptul cã diversitatea cul-turalã este consideratã un atu concurenþial pe piaþaglobalã, dar ºi pentru cã anul 2008 este, la nivel euro-pean, anul multiculturalismului. Dupã rromanes ºi bul-garã (pentru regiunile din sud), ucraineanã ºi turcã(pentru regiunile din est), a venit rândul articolelor îngermanã ºi maghiarã. Vã invitãm sã le cãutaþi înpaginile 3, 6 ºi 7. Lecturã plãcutã!

Infolge von politischen, im Zeitabschnitt2000 – 2006 in Europa durchgesetzten Be-wertungen, und die Ziele der Lissabon-Strategie berücksichtigend, wurden für denProgrammierungszeitraum 2007 – 2013drei Ziele gesetzt:

Das Ziel „Konvergenz“ - erfasst Ge-biete, deren BIP/Einwohner unter 75% desEU-Mittelwertes liegt (das gesamte GebietRumäniens stuft sich unter diesem Ziel ein).

Das Ziel „Gebietliche Konkurrenz-fähigkeit und Belegung der Arbeitskraft“-zielt auf Gebieten, die für das Ziel Konver-genz nicht geeignet sind;

Das Ziel “Europäische regionale Zu-sammenarbeit” – für grenzüberschreitendeGebiete, Kreise und Zonen.

(Fortsetzung auf Seite 3)

Die gebietliche Kohäsion,ein europäisches Ziel

Aida Catanã

În urma evaluãrilor politicilor imple-mentate la nivel european în perioada2000 – 2006 ºi având în vedere obiec-tivele Strategiei de la Lisabona, pentruperioada de programare 2007 – 2013,au fost stabilite trei obiective:

Obiectivul „Convergenþã“ – aco-perã regiunile care au PIB/locuitor sub75% din media UE (întreg teritoriul Ro-mâniei se încadreazã sub acestobiectiv).

Obiectivul „Competitivitate regio-nalã ºi ocuparea forþei de muncã“ –vizeazã regiunile care nu sunt eligibilepentru obiectivul Convergenþã;

Obiectivul „Cooperare teritorialãeuropeanã“ – pentru regiuni, judeþe ºizone transnaþionale.

Pentru perioada 2007-2013, politicade coeziune a Uniunii Europene a fostreformulatã pentru a rãspunde maibine obiectivelor stabilite la Lisabonaºi la Göteborg ºi, în plus, politicii decoeziune i s-a adãugat o dimensiuneteritorialã care presupune cã:

– tuturor zonelor comunitãþii trebuiesã li se asigure posibilitatea de a con-tribui la dezvoltarea europeanã;

– orientãrile strategice trebuie sãþinã cont de: necesitãþile de investiþii,atât pentru zonele urbane, cât ºi pen-tru zonele rurale, având în vedere rolulacestora în dezvoltarea regionalã, înpromovarea unei dezvoltãri echilibra-te, a unor comunitãþi stabile ºi a inte-grãrii sociale.

Caracteristicile noii politici de coezi-une pentru perioada 2007-2013, aºacum sunt ele menþionate în diversedocumente adoptate la nivel comuni-tar1, se referã ºi la Cooperarea terito-rialã europeanã, al treilea obiectiv alpoliticii de coeziune în perioada deprogramare 2007-20132.

Scopul noului obiectiv de cooperareeste promovarea unei integrãri mai

puternice la nivelul teritoriului uniunii,în toate dimensiunile sale. Fãcândacest lucru, politica de coeziune susþi-ne dezvoltarea echilibratã ºi durabilã ateritoriului uniunii la nivelul microregiu-nilor sale ºi reduce „efectele de ba-rierã“, prin cooperarea transfrontalierãºi schimbul de cele mai bune practici.Aceste acþiuni se bazeazã pe strategiide dezvoltare comune ale teritoriilor vi-zate (la nivel naþional, regional ºi local)ºi pe reþelele actorilor cheie. Astfel, seva obþine o valoare adaugatã eviden-tã la nivel european care va creºte ºimai mult în Uniunea Europeanã extin-sã ºi diversificatã.

În urma concluziilor întâlnirii infor-male a miniºtrilor Uniunii Europeneresponsabili cu planificarea dezvoltãriiregionale, care a avut loc în Leipzig înperioada 24-25 mai 2007, comisia afost invitatã sã „pregãteascã, pânã în2008, un raport referitor la coeziuneateritorialã“.

Carta verde privind coeziunea te-ritorialã Transformarea diversitãþiiteritoriale într-un avantaj, lansatãprin Comunicarea Comisiei Europene

COM (2008) 616, reprezintã punctulde plecare într-o dezbatere privindcoeziunea teritorialã, în vederea adân-cirii înþelegerii acestui concept ºi a im-plicaþiilor sale pentru politicã ºi coope-rare. Aceastã dezbatere are loc fãrã aprejudicia rezultatul reflecþiilor comi-siei, desfãºurate în paralel, privind re-vizuirea bugetarã. Carta verde nu aco-perã niciun aspect de ordin financiar

privind politica de coeziune din ac-tualul exerciþiu bugetar.

Aceasta este necesarã pentru sta-bilirea cadrului optim, astfel încât reali-zarea unei creºteri economice dura-bile, crearea de locuri de muncã ºidezvoltarea socialã ºi ecologicã, întoate regiunile UE, sã fie posibile con-comitent cu asigurarea unor „condiþiide viaþã ºi calitate a vieþii mai bune, încondiþiile unor oportunitãþi egale, indi-ferent de locul unde trãiesc oamenii“.Cu toate cã cea mai mare parte a ac-tivitãþii economice se concentreazã înoraºe mari (existã 5.000 de oraºe ºiaproape 1.000 de oraºe mari rãspân-dite pe întreg cuprinsul Europei ºi doar7% din populaþie trãieºte în oraºe maricu peste 5 milioane de locuitori, faþãde 25% în SUA), zonele rurale rãmâno parte esenþialã a UE. Acestora leaparþin majoritatea resurselor natura-le. Aici se gãsesc majoritatea zonelornaturale atractive (lacuri, pãduri dinlista de situri Natura 2000 etc.). Au obunã calitate a aerului ºi, adesea, re-prezintã locuri atractive ºi sigure delocuit sau vizitat. Provocarea esenþialãeste asigurarea unei dezvoltãri teritori-ale echilibrate ºi durabile a UE ca în-treg, întãrind competitivitatea econo-micã ºi capacitatea ei de creºtere, res-pectând, în acelaºi timp, nevoia de aconserva valorile sale naturale ºi asi-gurând coeziunea socialã. Acesteaimplicã evitarea concentrãrii excesivea creºterii ºi facilitarea accesului la be-neficii progresive de pe urma aglome-rãrii, în toate teritoriile.

Coordonarea între politicile sectori-ale ºi cele teritoriale este importantãpentru a maximiza sinergiile ºi pentrua evita posibilele conflicte. Dezbatereacoeziunii teritoriale este importantã ºipentru a evidenþia problemele ºi pen-tru a încuraja analizarea lor mai deta-liatã, nu doar în ce priveºte domeniilede politicã mai evidente indicate încontinuare, ci ºi în mod mai general.

Pânã la sfârºitul lui februarie 2008,comisia a colectat rãspunsuri la între-bãri precum: Care este cea mai adec-vatã definiþie pentru coeziunea terito-rialã? Ce elemente suplimentare araduce ea la abordarea actualã a coe-ziunii economice ºi sociale, dupã cumeste aceastã practicatã în UniuneaEuropeanã? Existã vreun rol pentruUE în promovarea coeziunii teritori-ale? Cum ar putea fi definit un aseme-nea rol în contextul principiului subsi-diaritãþii? Cum poate fi îmbunãtãþitãcoordonarea între politicile sectorialeºi teritoriale? Ce indicatori cantitativi ºicalitativi ar trebui creaþi la nivelul UEpentru a monitoriza caracteristicile ºitendinþele în materie de coeziune teri-torialã?

Pe baza cooperãrii între direcþiilegenerale, în cadrul grupurilor de lucruspecializate, a sintezei rãspunsurilor lachestionare, a fost elaboratã ºi lansa-tã, la 6 octombrie 2008, Carta Verde acoeziunii teritoriale. Carta este un docu-ment deschis; capitolul final lanseazãîn consultare publicã o suitã de între-bãri-cheie despre coeziunea teritoria-lã, în scopul structurãrii unui conceptcomun privind: definirea coeziunii teri-toriale, anvergura ºi sfera de cuprinde-re a acþiunii teritoriale, îmbunãtãþireacooperãrii ºi coordonãrii, structurareade noi parteneriate teritoriale, îmbunã-tãþirea înþelegerii coeziunii teritoriale.

Consultarea publicã se va încheia îndata de 28 februarie 2009; un rezumatal rezultatului consultãrii va fi publicatdupã încheierea procesului.

Aºteptãm ca, în anul 2009, sã gã-sim rãspunsuri la întrebãrile de maisus ºi la multe altele, în documenteleeuropene care vor fi adoptate, astfelîncât se fie asigurat un mai mare gradal coeziunii economice, sociale ºi teri-toriale. Evident, în gãsirea acestor rãs-punsuri, orice contribuþie din România,în calitate de stat membru, este maimult decât binevenitã.

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant nedumerit

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Mircea Radu Lipovan ºiAndreea Mânzat – câºtigãtoriiPremiului ParlamentuluiEuropean pentru Jurnalism

Aceastã distincþie se acordã ziariºtilor care aucontribuit la clarificarea temelor europene sau careau promovat o mai bunã înþelegere a instituþiilor ºipoliticilor Uniunii Europene.

Mircea Radu Lipovan ºi Andreea Mânzat de la„Radio Iaºi“ au câºtigat Premiul la nivel europeanpentru materialul „Asomare“. Este vorba despreun reportaj-eseu care îºi propune sã informeze ºisã sensibilizeze opinia publicã în privinþa aplicãriinormelor europene referitoare la metodele desacrificare a animalelor pentru a elimina suferinþaacestora.

Premiul Parlamentului European pentru Jurna-lism s-a decernat pentru prima datã anul acesta, lapatru categorii: presã scrisã, televiziune, online ºiradio.

Câºtigãtorii la secþiunea TV sunt din Danemarcaºi Marea Britanie, la secþiunea internet din Fin-landa, iar la secþiunea presã scrisã, din Germaniaºi Austria.

Finaliºtii au fost selectaþi de un juriu compus dineurodeputaþi ºi jurnaliºti, reprezentând presa acre-ditatã pe lângã instituþiile europene. „Unul dinobiectivele acestui premiu este sã contribuie la omai bunã comunicare între Uniunea Europeanã ºicetãþenii europeni“, a spus preºedintele Parlamen-tului European, Hans-Gert Pöttering, în cadrul cere-moniei de decernare. În acest context, preºedinteles-a referit ºi la jurnaliºtii ºi organizaþiile jurnalisticecare au câºtigat, de-a lungul timpului, distincþia Par-lamentului European pentru apãrarea drepturiloromului, Premiul Sakharov.

„Singura armã în care trebuiesã credem este forþa cuvântului“ – Ingrid Betancourt

Ingrid Betancourt s-a adresat Parlamentului Eu-ropean în cadrul unei sesiuni solemne. Jurnalistaºi-a exprimat admiraþia pentru Parlamentul Euro-pean, care a fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentrueliberarea sa: „Doar cu trei luni în urmã vã urmã-ream la radio din junglã ºi speranþa mea cea maimare a fost cã vor exista oameni care sã vorbeascãîn numele nostru, noi fiind prizonieri ai nebuniei

altora. E un miracol cã pot împãrtãºi aceste mo-mente cu dumneavoastrã“.

Ingrid Betancourt a reamintit Parlamentului Euro-pean de continuarea luptei pentru acei oameni careîncã se mai aflã în captivitatea FARC, menþionândnumele fiecãrui ostatic ºi exprimându-ºi convinge-rea cã „pentru câteva momente, îi vom putea eli-bera de umilinþa lanþurilor pe care le poartã, iar ei nevor rãspunde „Prezent!“ cu bãtaia acceleratã a ini-mii lor, din fundul acelui mormânt care este jungla“.

Principalul mesaj din partea lui Ingrid Betancourteste credinþa în puterea cuvântului: „Dupã cum ºtiþi,cuvintele au o importanþã extremã. Nu existã nimicmai puternic decât cuvântul. Trebuie sã irigãm lu-mea cu cuvinte pentru a atinge inimi ºi a schimbacomportamente. Doar astfel putem construi pacea,menþine libertatea ºi construi o nouã civilizaþie aiubirii“.

Preºedintele Hans-Gert Pöttering a declarat cãIngrid Betancourt a devenit la nivel mondial un sim-bol al libertãþii ºi al rezistenþei umane impuse de di-ficultãþi severe ºi privaþiunea drepturilor fundamen-tale, un exemplu de demnitate ºi curaj.

Veronica Cormoº

Capitalismulºi criticii sãi

La sfârºitul lui septembrie, apãrea în „Der Spiegel“ unamplu grupaj dedicat actualei crize financiare internaþio-nale. Ilustrând articolul cu o Statuie a Libertãþii gata sã seprãbuºeascã, sãptãmânalul german avansa ideea cã asis-tãm la sfârºitul unei epoci. „Criza bancarã marcheazã ter-minarea dominaþiei Statelor Unite asupra pieþelor financia-re ºi politicii mondiale, iar americanii plãtesc acum preþulpentru mândria lor“, decreta, cu o prea puþin disimulatã sa-tisfacþie, cunoscutul sãptãmânal german.

Articolul a stârnit un adevarat val de reacþii. „Demoni-zarea Americii a devenit o practicã generalizatã în Europa.America e bunã doar atunci când aveþi nevoie de noi, iaristoria a dovedit cã lucrul acesta s-a întâmplat destul dedes“, scria un cititor de pe celãlalt mal al Atlanticului.

Realitatea este cã europenii au fost repede nevoiþi sãrenunþe la tonul patronal adoptat faþã de Washington.Pentru cã s-a dovedit cã Europa este cel puþin la fel de vul-nerabilã în faþa crizei financiare. Aºa cã Banca Centralã dinOlanda a fost nevoitã sã cumpere pentru aproape 17 mi-liarde euro Fortis Nederland (inclusiv operaþiunile ABNAMRO pe care aceasta le achiziþionase cu un an în urmã)ºi, foarte recent, a injectat 10 miliarde de euro în ING Bank.Guvernele din Franþa, Belgia ºi Luxemburg au utilizataceeaºi formulã pentru a salva de la faliment o mare bancãbelgianã, Dexia, iar în Germania, pentru a salva de la prã-buºire Hypo Real Estate Holdings, a doua bancã imobiliarãca pondere din þarã, guvernul a alocat peste 50 de miliardede euro.

Pe de altã parte, întâmplãrile din ultima perioadã au rele-vat dificultatea cu care Uniunea Europenã este capabilã sãrãspundã prompt ºi unitar în momente de cumpãnã. Ladebutul crizei, un ziar olandez nota ironic cã, în timp ce laParis avea loc o reuniune de urgenþã convocatã de NicolasSarkozy pentru a discuta criza financiarã într-o formulã depatrulater (Franþa, Marea Britanie, Germania ºi Italia), laBruxelles, Neelie Kroes, comisarul pentru concurenþã,anunþa victorioasã cã a fost devoalat ºi pedepsit exemplarun „cartel al parafinei“. Între timp, lucrurile au evoluat, auavut loc tot felul de întâlniri de coordonare convocate deFranþa, care deþine pânã la sfârºitul anului preºedinþia UE,dar, în mod evident, deciziile majore ºi planurile de inter-venþie au rãmas o chestiune gestionatã de fiecare þarãmembrã în parte.

Între timp, toþi admiratorii dirijismului, adversari ideologiciai ideii de piaþã liberã, au simþit cã e momentul sã iasã laatac. De la Beijing la Berlin, trecând prin Paris, unde NicolasSarkozy decreta cã „autoreglementarea, capitalismul de tiplaissez-faire e terminat“. Numai cã, adoptând o astfel de ati-tudine, existã riscul de a arunca ºi copilul odatã cu apa dincadã. Sigur cã e nevoie, poate, de noi abordãri, de un altsistem de reglementãri internaþionale în sectorul financiarînsã, din pãcate, frontul de atac e mult mai larg ºi vizeazãchiar principiile economiei liberale în ansamblu. A le punefundamental în discuþie acum, e o dovadã de crasã miopie.Sãptãmânalul The Economist nota cã are loc, în prezent, oimportantã bãtãlie intelectualã ºi e important pentru toþi casusþinãtorii capitalismului sã o câºtige, chiar dacã pe ter-men scurt vor fi inevitabile reculuri.

Cum spune un proverb, „Ai grijã ce îþi doreºti, s-ar puteasã se împlineascã“. Ce modele existã azi în lume? Cesursã de inspiraþie, ca model economic, poate oferi Krem-linul? Rusia e, în percepþia multora, un gigant, dar singurasursã realã a puterii sale, dacã facem abstracþie de armelenucleare, e imensul flux de bani adus în trezorerie deexportul de materii prime, în special petrol ºi gaze, la preþuricare au explodat în ultimii ani. Cât despre China, cum ararãta o lume dominatã economic de Beijing, e o mare necu-noscutã. În plus, sute de miliarde de dolari au umplut viste-ria Chinei doar datoritã faptului cã au existat corporaþii occi-dentale ºi japoneze care au decis sã producã acolo, ca ºipieþe prospere, mai ales în Occident, care au absorbit pro-dusele „made in China“. Altfel spus, miracolul chinzesc afost posibil tocmai datoritã sistemului de piaþã existent înlumea occidentalã.

În fond, dacã îl parafrazãm pe Wiston Churchill, sistemulcapitalist al pieþei libere s-a dovedit a fi, în ciuda crizelor peri-odice, cea mai puþin proastã alternativã. E singurul care,pânã acum, a dovedit cã e capabil sã depãºeascã mo-mentele de crizã ºi sã se autocorecteze. Iatã tot atâteamotive pentru care principiile fundamentale care stau labaza capitalismului trebuie prezervate. ªi asta deºi, dupãcum observa acelaºi The Economist, o altã lecþie a istorieie aceea cã în politicã raþiunea economicã nu are întotdeau-na câºtig de cauzã.

Alexandru Lãzescu

1 COM (2004) 492 final, COM (2005) 0299.2 Cel de-al treilea Raport privind Coeziunea economicã ºi socialã, publicat la

începutul lui 2004, dupã analiza progreselor realizate, face propuneri pentru o reformã a politicii regionale într-o Europã extinsã la 27 de membri. Încã din acel moment, pe bazarezultatelor Iniþiativei Comunitare INTERREG, este propusã ca obiectiv specific coeziuneateritorialã.

Coeziunea teritorialã,un scop europeanCoeziunea teritorialã,un scop europeanCoeziunea teritorialã,un scop europeanCoeziunea teritorialã,un scop europeanCoeziunea teritorialã,un scop european



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3consultant nedumerit

Területi összetartás, egy európai cél érdekébenAida Catanã

A 2000-2006 között Európában alkalmazott politikákértékelése következtében, figyelembe véve aLisszaboni1 Stratégia céljait 2007-2013 idõszakra,meghatároztak három célt:

az „Összefogás célkitûzése” – azokat a területeketfoglalja magában, amelyek 75% százalékkal kevesebblakossal rendelkeznek, mint az EU átlag (Románia tel-jes területe ide tartozik).

a „Regionális versenyképesség és a munkaerõfoglalkoztatása” – azokat a területeket célozza meg,amelyekre nem érvényes az elsõ pont.

az „Európai területi együttmûködés” – a határokonátívelõ területek, megyék és régiók számára.

A 2007-2013 idõszakra az Európai Unió összetartópolitikáját újragondolták, hogy megfeleljen a Lissza-bonban és Göteborgban megfogalmazott céloknak, ésráadásul, az összefogást hirdetõ politikával társították aterületi politikát, amely magával vonja a következõket:

• minden közösségi területnek biztosítani kell az euró-pai fejlõdés lehetõségét,

• a stratégiai célok figyelembe kell vegyék: a befek-tetési lehetõségeket, úgy a városi mint a vidékikörnyezetben, számításba véve ezek szerepét a stabilközösségek és társadalmi integráció kiegyensúlyozottfejlõdésében, regionális szinten.

Az új összetartó politika jellemzõi 2007-20132 idõsza-kra, úgy ahogy azok különbözõ közösségi3 szinten elfo-gadott okiratokban le vannak jegyezve, a fent említettidõszak programjának harmadik elérendõ céljára isvonatkoznak, azaz az európai területi együttmûködésre.

Az új együttmûködés célja az Unió területi szintjén,annak minden kiterjedésében, egy erõteljesebb integrá-ciót hirdetése. Az összefogás politikája támogatja azuniós terület micro-régióinak szintjén a tartós éskiegyensúlyozott fejlõdést, és lecsökkenti a „gátlóhatást” a nemzeti határokon átívelõ együttmûködés ésa leginkább bevált gyakorlatok tapasztalatánakmegosztása által. Ezek a tevékenységek a szóbanforgó területek közös fejlõdési stratégiájára támas-

zkodnak (nemzeti, regionális és helyi szinten). Így egynyilvánvaló hozzáadott értéket nyerünk európai szinten,amely nagyobb lesz a kiterjedt és színes EurópaiUnióban.

Az Európai Unió regionális fejlõdésért felelõs min-isztereinek találkozóján, amelyet 2007. május 24-25-éntartottak Leipzigben, a megfogalmazott következtetéseknyomán az európai bizottságot felkérték, hogy „készít-sen egy beszámolót 2008-ig, a területi összefogásravonatkozóan”.

A területi összefogás zöldkártyája: A területi sok-színûség elõnnyé alakítása, amelyet a EurópaiBizottság COM (2008) 616 Nyilatkozata hagyott meg, aterületi összefogásért folyó tárgyalások kiindulópontjátképezi, a fogalom megértésének érdekében, valamintannak a politikára és az együttmûködésre tett befolyásaszempontjából. A zöldkártya nem takar semmilyen

pénzügyi jellegû szempontot, ami a gyakorlatban lévõegyüttmûködés politikáját illeti.

Ez a megfelelõ keret meghatározásához szükséges,hogy a tartós gazdasági növekedés megvalósítása, újmunkahelyek létesítése, szociális és ökológiai fejlesztésaz EU minden területén lehetséges legyen egyidejûlega „jobb életszínvonal és életminõség, valamint a hova-tartozástól független esélyegyenlõség“ biztosítása által.

Annak ellenére, hogy a gazdasági tevékenység zömea városokban található (Európa területén található 5 000város és majdnem 1 000 nagyváros, ezekben az 5 mil-lió feletti városokban lakosság csupán 7% él, a EgyesültÁllamok 25%-val szemben). Ezek birtokolják a termé-szetes erõforrás többségét. Itt található a legtöbb láto-gatót vonzó természet (tavak, a Természet 2000 listájánlévõ erdõk, stb.). A levegõ minõsége kitûnõ és ezek sokesetben, a letelepedés szempontjából vonzó és biztosterületet jelentenek.

Nagy kihívás, hogy tartós és kiegyensúlyozott területifejlõdést biztosítsunk az EU területén, megerõsítve agazdasági versenyképességet és megnövelve a fej-lõdés lehetõségét, tiszteletben tartva ugyanakkor a ter-mészetes területek megõrzésének szükségességét ésbiztosítva a szociális összetartást. Ez magával vonjaminden területen a fejlõdésre való túlzott összpontosításelkerülését és a kedvezményekhez való könnyebb hoz-záférést.

A kerületi és területi politikák összehangolása nagyonfontos helyet foglal el a lehetséges konfliktusok elk-erülésében. A területi összetartás kérdésének megtár-gyalása fontos a nehézségek felfedésében és azok rés-zletes elemzésében, nemcsak politikai szempontból,hanem áltatában is.

2008. február végéig, a bizottság válaszokat gyûjt éskeres a következõ kérdésekre: Melyik a területi össze-fogás legtalálóbb meghatározása? Milyen kiegészítõelemekkel bõvítené az Európai Unióban már gyakorlat-ban lévõ gazdasági és társadalmi összefogást? AzEurópai Uniónak szerepe van a területi összefogáselõsegítésében? Hogyan lehetne meghatározni ezt aszerepet a szubszidiaritás elvének környezetében?Hogyan lehetne elõsegíteni a kerületi és területi politikákösszehangolását? Milyen mennyiségi és minõségi mu-tatókat kellene létrehozni az EU területén, hogy megfi-gyelhessük a területi összefogás jellemzõit és irányvon-alait. A vezetõ szervezetek és a kiképzett munkacsopor-tok közötti együttmûködés eredményeként, amegválaszolt kérdések szintézise által kidolgozásra,majd kiadásra került 2008 október 6-án a TerületiÖsszefogás Zöldkártyája. Ez egy nyitott dokumentum,amelynek utolsó fejezete kulcskérdésekkel fordul aközönség felé a területi összefogás témájában, annakcéljából, hogy közös koncepciót dolgozzunk ki, ami aterületi összefogás meghatározását, annaktevékenységi körét, az együttmûködés és összehang-olás javítását, új területi kapcsolatok kiépítését illeti.

A nyitott vizsgálat 2009. február 28-án felezõdik be; azennek eredményérõl készült okiratot a tárgyalás befe-jezése után közlik.

Reméljük, hogy 2009-ben válaszokat találunk a fentemlített kérdésekre azokban az európai okiratokban,amelyeket a jövõben elfogadnak a nagyobb területi, tár-sadalmi és gazdasági összefogás érdekében. Ter-mészetesen, e kérdések megválaszolása érdekében aRomániából, mint tagországból jövõ válaszokat isszívesen fogadjuk.

Die gebietliche Kohäsion, ein europäisches ZielAida Catanã

Infolge von politischen, im Zeitabschnitt 2000 – 2006in Europa durchgesetzten Bewertungen, und die Zieleder Lissabon-Strategie berücksichtigend, wurden fürden Programmierungszeitraum 2007 – 2013 drei Zielegesetzt:

Das Ziel „Konvergenz“ - erfasst Gebiete, derenBIP/Einwohner unter 75% des EU-Mittelwertes liegt(das gesamte Gebiet Rumäniens stuft sich unterdiesem Ziel ein).

Das Ziel „Gebietliche Konkurrenzfähigkeit undBelegung der Arbeitskraft“- zielt auf Gebieten, die fürdas Ziel Konvergenz nicht geeignet sind;

Das Ziel “Europäische regionale Zusammenarbeit”– für grenzüberschreitende Gebiete, Kreise und Zonen.

Die Kohäsionspolitik der Europäischen Union wurdefür den Zeitabschnitt 2007-2013 neu gefasst, um bess-er den in Lissabon und Göteborg bestimmten Zielen zuentsprechen und, darüber hinaus, wurde der Kohä-sionspolitik eine gebietliche Dimension beigefügt, dievoraussetzt, dass:

• sämtlichen EU-Gebieten die Gelegenheit gewährtwerden muss, zur europäischen Entwicklung beitragenzu dürfen;

• die strategischen Richtungen Folgendes in Betrachtnehmen müssen: die Investitionsbedürfnisse derStädte, als auch der ländlichen Gebiete, deren Rolle inder Regionalentwicklung, in der Beförderung einer ab-geglichenen Entwicklung, einer stabilen Gemeinschaftund der sozialen Integrierung berücksichtigend.

Die Merkmale der Kohäsionspolitik für die Zeitspanne2007 – 2013, so wie sie in vielen EG-weit1 eingesetztenAkten bezeichnet sind, beziehen sich auch auf dieEuropäische gebietsmäâige Kooperation, das dritte Zielder Kohäsionspolitik für den geplanten Zeitabschnitt2007 – 20131.

Zweck der neuen Kooperationszielsetzung ist dieBeförderung einer festeren EU-weiten Integrierung in allseinen Dimensionen. Somit wird die Kohäsionspolitikmittels grenzüberschreitender Mitwirkung undAustausch von bestmöglichen Methoden die gleichför-mige und dauerhafte Entwicklung des EU-Gebietesfördern und die „Grenzfolgen” mindern können. Diese

Maânahmen beruhen aufgemeinsamen Entwicklungs-strategien der berücksichtigtenGebiete (landesweit, regionalund kommunal) und auf denNetzen der Schlüssel-Darstel-ler. In dieser Weise wird einoffensichtlicher Mehrwert aufeuropäischer Ebene erlangt,der weiters in der erweitertenund breit gefächerten Europä-ischen Union zunehmen wird.

Zufolge der abschlieâendenErklärungen der Tagung der fürPlanung der Regionalentwick-lung zuständigen Minister derEuropäischen Union, die inLeipzig in der Zeitspanne 24.– 25. Mai 2007 stattfand, wurde die Komission aufge-fordert, „einen Bericht für gebietliche Kohäsion bis 2008aufzustellen”.

Die grüne Charta, die gebietliche Kohäsion Das Um-setzen der gebietlichen Vielfalt zu einem Vorteil anbe-langend, die durch Mitteilung der Europäischen Kom-mission COM (2008) 616 eingeführt wurde, verkörpertden Ausgangspunkt für eine Debatte betreffs der gebi-etsmäâigen Kohäsion, und zwar im Zwecke, die Ergrei-fung dieses Begriffs und seiner Auswirkung auf diePolitik und Kooperation zu erweitern. Diese Debattefindet statt, ohne die Überlegungsergebnisse der Kom-mission wegen Budgetüberprüfung, die gleichzeitig stat-tfindet, zu beeinträchtigen. Die grüne Charta erfasstkeine finanziellen Hinsichten, die Kohäsionspolitik dergegenwärtigen Finanzberichtsperiode betreffend.

Sie dient zur Ermittlung des optimalen Rahmens, so-dass die dauerhafte Wirtschaftsentwicklung, die Schaf-fung von Arbeitsplätzen und die soziale und ökologischeEntwicklung aller EU-Gebiete nebeneinander mit der„Verbesserung der Lebensbedingungen und derLebensqualität in allen Gegenden” bestehen können.Obwohl die wirtschaftliche Tätigkeit gröâtenteils inGroâstadten vorhanden ist (es gibt 5.000 Städte undfast 1.000 Groâstadte in ganz Europa, jedoch nur 7%der Bewohner leben in Groâstadten mit über 5 Millionen

Einwohnern, im Vergleich zu 25% in den VereinigtenStaaten), bezeichnen die ländlichen Gebiete einenwichtigen Teil der EU. Hier ist die Mehrheit der Anzie-hungspunkte (in der Liste Natura 2000 erfassten Seen,Wälder etc.) vorhanden. Die Luft ist hier von besterQualität und sie stellen häufig Hauptanziehungspunktedar. Die Hauptaufgabe ist hier die Ergreifung vonMaânahmen, um eine ausgeglichene und dauerhafteRegionalentwicklung der EU zu sichern, die wirtschaft-liche Konkurrenzfähigkeit verschärfend, dabei gleich-zeitig seine natürliche Umwelt schonend und die sozialeKohäsion sichernd. Dieses begreift die Vermeidung derübermäâiger Wachstumsanhäufung und die Erleich-terung des Zutritts zu den infolge der Anhäufung aufge-tretenen fortschreitenden Nutzen in allen Gebieten ein.

Die Gleichshaltung der Abschnitts - und Regionalpo-litik ist wichtig, um die Synergien maximieren und even-tuelle Auseinandersetzungen vermeiden zu können.Die Besprechung der Regionalkohäsion ist auch zurErkennung der Aufgaben und zu seiner detaillierterenAnalysierung von großer Bedeutung, nicht nur was dieoffenbaren, des Weiteren dargebieteten Politikbereiche

betrifft, sondern auch in generellerem Sinne. Bis Ende Februar 2008 erfasste die Kommission

Antworten auf Fragen wie: Welches ist die passendsteDefinition der gebietlichen Kohäsion? Welche zusät-zlichen Elemente würde sie zur gegenwärtigen, in derEU betriebener Behandlung der wirtschaftlichen undsozialen Kohäsion bringen? Hat die EU eine Rolle inder Unterstützung der gebietlichen Kohäsion? Wie kön-nte eine derartige Rolle genau im Zusammenhang mitdem Mitwirkungsprinzip bestimmt werden? Wie kanndie Abstimmung der Ausschnitts- und Gebietspolitikaufgebessert werden? Welche mengenmäßige undqualitative Kennzeichen zur Überwachung der kohä-sionsbezogenen Merkmale und Entwicklungslinienmüssten EU-weit hervorgebracht werden?

Aufgrund einer Zusammenarbeit der allgemeinenRichtungen im Rahmen der fachkundigen Arbeitsgrup-pen und der Synthetisierung der Antworten auf Umfra-gen, wurde am 6. Oktober 2008 die Grüne Charta dergebietlichen Kohäsion ausgearbeitet und ausgegeben.Die Charta ist ein erweiterbares Dokument; der Endab-schnitt ruft Schlüsselfragen über die Gebietskohäsionhervor, um einen gemeinsamen Begriff aufzubauen, derdie Definierung der gebietlichen Kohäsion, die Gröâeund den Umfang der gebietlichen Tätigkeiten, die Ver-besserung der Zusammenarbeit und Koordinierung, dieGliederung neuer gebietsbezogener Partnerschaften,die Begreifensverbesserung der gebietlichen Kohäsionanbelangt.

Die öffentliche Beratung wird am 28. Februar 2009zum Schluss kommen; ein Verzeichnis des Beratung-serfolgs wird nach Beendigung des Vorgangs veröf-fentlicht.

Wir erwarten, im Jahre 2009 mittels europäischenSchriftgütern Antworten auf die obengennanten und aufweiteren Fragestellungen bekommen zu können, umeine verbesserte wirtschaftliche, soziale und gebietlicheKohäsion sicherzustellen. Um eine Antwort auf dieseFragen zu gewähren, ist offenbar jeglicher Beitrag ausRumänien, als Mitgliedstaat, begrüßenswert.

1 A Lisszaboni Stratégia, a Lisszaboni Napló néven is ismert okirat, tulajdonképpen Az Európai Unió fejlõdésére kidolgozott tervezet,amelyet a Lisszaboni Európai Bizottság elfogadott 2000 márciusában, és amelynek az a célja, hogy az Európai Uniót a világ leg-versenyképesebb és dinamikusabb gazdaságává varázsolja, amely képes legyen egy tartós gazdasági fejlõdésre, s amelybõl új ésjobb munkahelyek, és társadalmi összefogás szülessen.

2 A harmadik, a Társadalmi és Gazdasági Összefogásról készült Beszámoló, amelyet 2004 elején publikáltak, az elért fejlõdéselemzése után, a regionális politika reformját ajánlja a 27 tagországra kiterjedt Európában. Ugyanakkor az INTERREG KözösségiKezdeményezés eredményeinek alapján egy új célt ajánl, a területi összefogást.

3 COM (2004) 492 vége, COM (2005) 0299

1 Zufolge der Fortschrittanalyse, macht der dritte Bericht wegen wirtschaftlicher und sozialer Kohäsion, veröffentlicht Anfang 2004,Vorschläge für eine Neugestaltung der Regionalpolitik in einer auf 27 Mitgliedern erweiterten Europa. Aufgrund des Befunds derEU-Initiative INTERREG wird bereits in dem Augenblick die innerstaatliche Kohäsion als ausdrücklichen Ziel vorgeschlagen.

Târgul olarilor - Sibiu

Foto

: O

vid

iu M

ati

u

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


centru, o regiune centratã pe succes

Echipa Organismului Intermediar ADR CentruADR CCENTRU, Piaþa Consiliul Europei32D, 510096 Alba IuliaTel.: (+ 40) 258-818616, (+ 40) 258- 815622Fax: (+ 40) 258-818613 Internet: www.adrcentru.roe-mail: [email protected] CREÞU – DIRECTOR GENERALMARIA IVAN – DIRECTOR ORGANISMINTERMEDIAR

Departamentul Planificare,Programare ºi Monitorizare INTERIOR TEL. 281ADRIANA MMUREªAN –– DDIRECTORADJUNCT Serviciul Programare ºi MonitorizareProgrameINTERIOR TEL. 282, 284TUDOR UDREA – Expert ProgrameADRIAN ISBÃªESCU – ExpertProgrameServiciul Secretariat ComiteteRegionale

INTERIOR TEL. 252, 253GABRIEL MARIN – Expert EconomicMONICA JORJ – Expert ProgrameEMILIA VÎNTU – Referent

Departamentul GestionareProgrameServiciul Evaluare ºi Selecþie ProiecteINTERIOR TEL. 282, 284DORU BÃDILÃ – expert economicMEDANA MAN – expert economicServiciul Contractare ºiMonitorizare/SMISINTERIOR TEL. 212, 213DAN POPA – ºef serviciuMIHAELA TUDOSE – expert juridicVIRGINIA DRIMBÃREAN – expert tehnicServiciul Verificare Cereri PlatãINTERIOR TEL. 214ADRIAN MUREªAN – epert economicªTEFAN KARACSONI – expert eco-nomicServiciul Asistenþã TehnicãINTERIOR TEL. 201MIHAELA OROIAN – ºef serviciuIOANA GOCEA – expert economic

Serviciul Audit Intern INTERIOR TEL. 261, 262ADRIANA SCHEAU – ºef serviciuANDA HULEA – auditor internROXELANA BOTAR – auditor internServiciul Relaþii Publice – MarketingINTERIOR TEL. 283,284NICOLAE MÃRGINEAN – ºef serviciuMIRELA GROZA – expert RelaþiiPubliceNICOLETA RUS – referent RelaþiiPublice Serviciul SecretariatINTERIOR TEL. 111

CRISTINA FOªTOC – expertServiciul Juridic INTERIOR TEL. 263ALINA MUREªAN – ºef serviciuServiciul Resurse UmaneINTERIOR TEL. 291, 292IONELA ONIGA – expert RULUCIANA SDIRA – expert juridicServiciul IT-MISINTERIOR TEL. 115DANIEL DEAC – ºef serviciuIOAN CAPÂLNEAN – expert IT

Birou EExtern BBraºov – telefon 0268 408 643Str. Vlad Tepeº nr. 13, BraºovVIRGIL BALABAN – ºef birouLIVIU BUDUªAN – expert tehnic

Birou EExtern CCovasna – telefon 0267 318 910Str. Libertãþii nr. 4, Sfântu GheorgheCSABA HOFFMANN – ºef birouAGNES BUJDOSO– expert juridicLORANT FAZAKAS – expert teritorial

Birou EExtern HHarghita – telefon 0266 207 741ªTEFAN CSUTAK

Birou EExtern MMureº – telefon 0365 802 600Str. Primãverii nr. 2, Târgu MureºRAMONA MILITARU – ºef birouCORINA CÂMPEAN – expert tehnic

Birou EExtern SSibiu –– telefon 0269 210 056Bv. General Magheru, nr. 14, Sibiu VIOREL CRIJMAR – ºef birouCARMEN POPESCU – expert economic

DEPARTAMENTUL PPLANIFICARE – MIHAI POCANSCHI – DIRECTOR INTERIOR TEL. 0258/401276Serviciul Planificare, Elaborare StrategiiVERONICA NICOARÃ – expert GIS

DEPARTAMENTUL EECONOMIC –MIRELA VOICA – DIRECTOR INTERIORTEL. 271, 273Serviciul ContabilitateADRIANA BOLOG – expert economic

SERVICIUL AADMINISTRATIVINTERIOR TEL. 124NICOLAE CIOBOTA – ºef serviciuONIGA DANIEL – referent

Cui mã adresez

Oamenii Regiunii Centru nu pierdvremea cu discuþii despre fon-durile structurale. Ei acþioneazã.Dovadã stã un alt proiect cufinanþare europeanã ce tocmai afost semnat la începutul luniioctombrie. Dupã Harghita,deschizãtorii de drumuri la acestcapitol, a urmat Alba.

De data aceasta proiectul prevede„Valorificarea potenþialului turistic ºi eco-nomic al Vãii Aiud, prin reabilitarea infra-structurii de transport DJ 107 M”. Depusde cãtre Consiliul Judeþean Alba,proiectul solicitã spre finanþare o sumãde 21.943.167 lei, finanþare neram-bursabilã acordatã de UniuneaEuropeanã.

Având un buget total de 27.773.512lei, proiectul depus în 16 noiembrie2007 de Consiliul Judeþean Albaprevede reabilitarea drumului judeþeanAiud – Buru. Ca obiective, proiectulurmãreºte îmbunãtãþirea accesului peValea Aiudului, a mobilitãþii populaþiei,bunurilor ºi serviciilor, toate pentru sti-mularea dezvoltãrii economice durabilea zonei. Fondurile nerambursabile soli-citate prin proiect vor fi alocate prin POR- Axa Prioritarã 2, Domeniul Major deIntervenþie 2.1: „Reabilitarea ºi moder-nizarea reþelei de drumuri judeþene,strãzi urbane – inclusiv construcþia/rea-bilitarea ºoselelor de centurã” ºi vor figestionate prin intermediul ADR Centru,în calitate de Organism Intermediar.

Acest cel de-al doilea proiect va fiurmat, cât de curând ºi de altele.Directorul ADR Centru, dl. SimionCreþu, a detaliat: „Evaluarea proiecteloreste un proces anevoios, atât ca proce-durã, cât ºi ca timp. Semnarea unuicontract este urmatã, de fapt, de etapacea mai grea pentru beneficiari, imple-

mentarea corectã ºi la timp a fondurilor,conform celor prevãzute în proiect. Lamomentul actual se aflã în etapa pre-contractualã încã un proiect, iar alte optsunt în etapa de analizã a proiectelortehnice, etapã premergãtoare celei pre-contractuale. Proiectul în etapa precon-tractualã a fost depus de cãtre Asociaþiade Dezvoltare Intercomunitarã „Centrul

Transilvaniei”, o asociaþie a tuturor celorºase Consilii Judeþene din RegiuneaCentru. Printr-un buget de circa 42 mi-lioane lei, proiectul prevede achiziþio-narea de echipamente specifice îmbu-nãtãþirii sistemului de intervenþie în situ-aþii de urgenþã ºi pentru acordarea asis-tenþei medicale de urgenþã ºi prim ajutorcalificat la nivelul Regiunii Centru”.

Pânã una alta, se aºteaptã multe dela acest proiect proaspãt semnat. Sevor repara ºase poduri, 82 de podeþevor fi refãcute sau lãrgite, se va reducetimpul de parcurgere a acestei zone cucirca 30 minute. În plus, se vor crea 25de pensiuni agroturistice. Acum turiºtiinu au decât sã soseascã, frumuseþearegiunii fiind bine cunoscutã.

Dacã sunt drumuri, sunt ºi turiºti!Experienþa altora,bunã la începutde drum!Se pare cã una dintre metodele bune dea accesa fonduri europene este sã îiîntrebi pe alþii cum au fãcut. Exact aºa s-au gândit ºi cei de la Agenþia pentruDezvoltare Regionalã Centru când auhotãrât sã se întâlneascã la un seminar.Evenimentul, pe numele sãu„Programul Operaþional Regional,Programele de cooperare teritorialã aleUniunii Europene ºi rolul Biroului deReprezentare al Regiunii Centru laBruxelles în facilitarea accesãrii acestora“, a dat roade. La ADR Centruproiectele se semneazã unul dupã altul.

Revenind însã la seminarul cu pricina, þinutîn septembrie la Alba-Iulia, oaspeþii de onoareau fost reprezentanþii Landului Brandenburg ºiai Transdanubiana Sud, regiuni europene afla-te în parteneriat cu Regiunea Centru.

Peste 70 de participanþi au ascultat cu aten-þie expunerile invitaþilor care le-au împãrtãºitdin experienþa proprie dobânditã în gestiona-rea fondurilor structurale pentru dezvoltare ur-banã în Germania, respectiv Ungaria.

Prin acest seminar, ADR Centru, în calitatede coordonator, le-a facilitat celor interesaþi ac-

cesul la informaþii utile pentru accesarea pro-gramelor de dezvoltare urbanã ºi a programe-lor de cooperare teritorialã. Totul bine asezonatcu exemple concrete de idei îndrãzneþe careau devenit proiecte de succes, exemple oferitede invitaþii strãini.

În cadrul dezbaterilor li s-a oferit participan-þilor o imagine extinsã asupra surselor de finan-þare puse la dispoziþia României de cãtre Uniu-nea Europeanã, atât prin intermediul Progra-mului Operaþional Regional 2007-2013, cât ºiprin alte programe de finanþare complemen-tare, o atenþie sporitã urmând a fi acordatã pro-gramelor de dezvoltare urbanã.

Agenda acestui eveniment a pornit de la pre-zentarea Axei Prioritare 1 – „Dezvoltare Ur-banã Integratã“, din cadrul Programului Opera-þional Regional ºi a continuat pânã la modalitã-þile de cooperare la nivel interregional. Cei pre-zenþi s-au putut familiariza cu programele INTERREG IVC, URBACT II ºi cu ProgramulOperaþional pentru Sud-Estul Europei.

Prin organizarea unui eveniment de acestgen s-a încercat, totodatã, sã se rãspundã lacât mai multe întrebãri privind programele de fi-nanþare nerambursabilã destinate autoritãþilorpublice locale, prin programe elaborate ºi ges-tionate direct de Comisia Europeanã, accesi-bile cu sprijinul Biroului de Reprezentare al Re-giunii Centru la Bruxelles ºi bazate pe proiectecomplementare cu Programul Operaþional Re-gional.

Artiºtii ºi „Open Days”O surprizã frumoasã ºi... plãcutã ochiului au fãcut cei de la Agenþia pentru

Dezvoltare Regionalã Centru, la Bucureºti, cu ocazia “Sãptãmânii Regiunilor“.Vedeta standului a fost expoziþia cu lucrãri de artã realizate de copii. Mai precis,

de elevii de la Liceul de Muzicã ºiArte Plastice Alba-Iulia, de la Liceulde Artã „Pallo Imre“ din OdorheiuSecuiesc, de la Liceul de Artã dinSibiu, cel din Sfântu Gheorghe ºi dela Gimnaziul de Stat „Traian“ dinTârnãveni. Talentaþii artiºti au reuºit,prin lucrãrile lor, sã creeze un ade-vãrat pol de atracþie în jurul standuluiADR Centru.

Dacã mai amintim ºi de proiectul„Drumul Vinului” unde, aºa cum îlaratã ºi denumirea, se degustã vin,putem spune cã la „Open Days“ Bu-cureºti, Regiunea Centru ºi-a fãcut,într-adevãr, o promovare ineditã.

Parerea mea... Emanuel Drãguºin, ziarist, cotidianul “Informaþia de Alba”

„Din punctul meu de vedere, relaþia cu cei de la ADR Centru a fost tot tim-pul una foarte bunã. Cred cã acesta este ºi meritul domnului director SimionCreþu, care, personal, mi se pare un manager ºi un tehnician foarte bun.Totodatã, la aceastã bunã relaþie cu mass-media a contribuit ºi contribuie ºi

fostul nostru coleg de breaslã, NicolaeMãrginean. Tot timpul, la ADR Centruam gãsit informaþiile de care aveamnevoie, dar ºi rãspunsuri profesionale laîntrebãri privind domeniul fondurilorstructurale, un domeniu, dupã cum seºtie, destul de greoi.

Chiar dacã la un moment dat s-a pusproblema cã la noi în regiune nu preasunt proiecte, eu pot sã spun cã nicibanii alocaþi nouã nu sunt aºa de mulþi.Sunt pe mãsura dezvoltãrii noastre ºi seºtie cã Ardealul produce mult“.

Aºa aratã acum drumul din proiect

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5europa ºi regiunea de nord-vest

Adresa: Agenþia de Dezvoltare Regionalã Nord-VestStr. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-NapocaTel: 00-40-264-431550Fax: 00-40-264-439222E-mail: [email protected]: www.nord-vvest.ro

Director GGeneral: Claudiu N. Coºier

Biroul dde CComunicare PPublicã ººi CCooperare IInternaþionalã:Lia Valendorfean – expert Relaþii PubliceAndreea Atanasiu – expert PromovareInnes Radu – expert Relaþiile cu Comunitãþile Locale ºiParteneriate

Direcþia PPrograme OOperaþionale RRegionale:Sanda Catanã – director executiv

Birou eevidenþã ooperaþiuni:Alina Iuga – referent Evidenþã Contracte PlãþiCristina Georgescu – referent Evidenþã Operaþiuni Cereri deFinanþare

Departament ssecretariat ttehnic PPOR:Cãlin Mãgurean – ºef departament

Departament vverificare ooperaþiuni PPOR:Viorel Boca – ºef departament

DECLARAÞIA PAGINIIDanuta Hübner, comisar euro-

pean pentru Dezvoltare Regio-nalã:

„Aceastã ediþie a OPEN DAYS estedovada dialogului continuu ºi bogatîntre instituþiile europene, autoritãþileregionale ºi locale, consiliile munici-pale, asociaþii, universitãþi, bãnci ºi in-vestitori. Împãrtãºim aceleaºi þeluri:vrem sã creãm cele mai bune condiþiipentru investiþii, locuri de muncã ºicreºtere, pentru a asigura celor 500de milioane de cetãþeni ai UniuniiEuropene o mai bunã calitate a vieþii ºio mai mare prosperitate. Regiunile ºioraºele noastre joacã un rol esenþialîn implementarea politicilor necesarepentru atingerea acestor þeluri“.

Despre Maramureº, imensul sãu po-tenþial turistic, dar ºi incontestabilamoºtenire culturalã, cel mai bine e deaflat la faþa locului. Oricât de relevantear fi fotografiile sau filmele, nimic nu secomparã cu un week-end la o pensi-une, cu mâncare tradiþionalã, aer curatºi, desigur, nelipsita palincã. Maramu-reºul a ºtiut cum sã-ºi valorifice tradiþi-ile, de-a lungul anilor transformân-

du-se într-una dintre cele mai cãutatezone turistice din Europa. Se pare cãsecretul succesului nu stã însã doar înfrumuseþea locurilor. Asul din mânecainvestitorilor este tradiþia culturalã. Eibine, exact la asta s-au gândit ºi cei dela Consiliul Judeþean Maramureº, ca-re, prin Centrul Judeþean de InformareTuristicã, încearcã permanent sã gã-seascã soluþii pentru aceastã moºteni-

re culturalã, metode de a o pãstranealteratã. Atelierul, desfãºurat la 21octombrie, a fost unul deschis, cu þintãdirectã: investitori interesaþi de turism,autoritãþi locale, mass-media, dar ºicercetãtori din domeniu. Scopul: sti-mularea dezbaterii.

Ioana Tripon, directorul CentruluiJudeþean de Informare Turisticã Mara-mureºInfoTurism, ne-a declarat: „Con-servarea ºi valorificarea moºtenirii cul-turale ºi naturale este o politicã promo-vatã prin evenimente desfãºurate încadrul Anului European al DialoguluiIntercultural 2008. Evenimentul seconcentreazã pe identificarea acelormodalitãþi de implicare a autoritãþilor înconservarea ºi dezvoltarea durabilã apatrimoniului local, de stabilire de ori-entãri ºi gãsirea unor soluþii, de creºte-re a gradului de conºtientizare cu privi-re la bogata moºtenire culturalã, în

sensul creãrii unui „spirit al locului“.Turismul joacã un rol esenþial în infor-marea, educarea ºi promovarea ele-mentelor cu specific local care au rolulde a spori competitivitatea ºi vor con-tribui, în viitor, la o dezvoltare dura-bilã“.

Acestea fiind spuse, meritã amintitcã Maramureºul a fost singura regiunedin România care, la Bruxelles, în ca-drul evenimentului „Open Days“, a par-ticipat la întâlnirea pe teme de turismintitulatã „Inovaþii în turism – Împãrtãºi-rea de experienþe“. Interesate de acestsubiect au fost ºi regiuni din Grecia,Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia ºiBulgaria.

Maramureºul a avut cu ce sã semândreascã, turismul ºi moºtenirea saculturalã depãºind de mult timp stadiulprezentãrilor promoþionale, fiind astãziun exemplu de urmat.

Zilele „Open Days“ de la Bucureºti au fost un bunprilej pentru cei de la Agenþia pentru Dezvoltare Re-gionalã Nord-Vest nu doar de a-ºi promova regiunea,ci ºi de a face încã o datã cunoscute modalitãþile deaccesare a fondurilor europene.

Se pare cã orice zi este bunã pentru ca potenþialiibeneficiari sã afle încã o datã cum este cu fondurilestructurale. Echipa de la ADR Nord – Vest a ignoratghinionul proverbial al zilei de 13 (13 octombrie a.c.fiind data desfãºurãrii evenimentului) ºi ºi-a vãzut deunul dintre cele mai importante scopuri ale sale:informarea.

Astfel, standul ADR Nord-Vest a atras numeroºi vi-zitatori, punctul forte fiind Northern Transylvania – themovie – un material video de excepþie, realizat re-cent ºi care a fost proiectat non-stop pe durata eveni-mentului. Vizitatorii s-au putut convinge, în imagini,sunete ºi text, cã Transilvania de Nord (judeþeleBistriþa-Nãsãud, Bihor, Cluj, Maramureº, Satu Mareºi Sãlaj) este o zonã în dezvoltare, cu oraºe care cu-nosc un boom economic ºi cu potenþial ºi proiecte îndomeniul turismului. De asemenea, filmul prezintãAgenþia de Dezvoltare Regionalã Nord-Vest: activitã-

þile sale ºi iniþiativele, în premierã, de succes. Astfelpoate fi consideratã înfiinþarea Institutului Regionalde Educaþie, Cercetare ºi Transfer Tehnologic. Fil-mul poate fi vizionat pe www.nord-vest.ro.

„Open Days – Ziua regiunilor“ a fost o ocazie bunãpentru ca agenþia sã ajungã mai aproape de publicullarg, prezentând Centrul regional EUROPE DIRECTpentru Transilvania de Nord – centru de informare spe-cializat, care face parte din reþeaua europeanã cu acelaºinume ºi care oferã publicului larg rãspunsuri la orice felde întrebãri pe teme europene. Site-ul unde puteþiadresa întrebãri este www.europedirect.nord-vest.ro.

Reprezentanþii ADR Nord-Vest au oferit chiar îndirect îndrumare celor care vroiau sã afle dacã ºicum pot iniþia un proiect finanþat din Programul Ope-raþional Regional 2007-2013 în regiune. Discuþiile s-au prelungit la „Cafeneaua investitorilor“, unde ceiinteresaþi de programe ºi proiecte regionale au statde vorbã la o cafea cu reprezentanþii ADR Nord-Vestºi ai celorlalte instituþii participante.

Se pare cã, cel puþin la Agenþia pentru DezvoltareRegionalã Nord-Vest, evenimentul din Capitalã nu arãmas nefructificat. Pe lângã popularizarea concep-

tului de dezvoltare regionalã, promovarea potenþialu-lui de dezvoltare al regiunii ºi creºterea gradului deconºtientizare a publicului cu privire la politica regio-nalã ºi de coeziune europeanã, ADR Nord-Vest amai bifat încã o datã la capitolul informare desprefonduri. Cum se mai spune, nu lãsa pe mâine ce poþiface azi.

Oportunitãþileregiunii

Regiunea Nord-Vest acoperã 14,33% din te-ritoriul României.

Regiunea dispune de o poziþie geograficãstrategicã, având graniþe atât cu Ungaria ºiUcraina, cât ºi cu regiunile de dezvoltare Cen-tru, Vest ºi Nord-Est din România.

Din punct de vedere economic, Regiunea deDezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord)este, dupã regiunea Bucureºti – Ilfov, cea maiatractivã.

Faptul se datoreazã pieþei muncii ºi salariilor,investiþiilor strãine, dar ºi mediului privat ºi con-curenþei de piaþã, achiziþiilor de tehnologii mo-derne. Relevant este faptul cã sectorul de ser-vicii a ajuns sã ocupe o pondere mare din tota-lul economiei regionale, de aproape 50%,având ca ramuri semnificative comerþul ºi turis-mul.

Economia regiunii este în plinã dezvoltare,cu o creºtere economicã dinamicã în ultimii aniîn sectoare ca industria de textile, construcþiile,industria de maºini ºi echipamente. Sunt repre-zentate aici aproape toate ramurile industriale

ºi un numãr tot mai important de firme strãinemajore.

Regiunea beneficiazã de atracþii ºi resurseturistice deosebite. Acestea o încadreazã întreregiunile cu perspective importante de dez-voltare: ape termale ºi mine de sare (staþiuneaturisticã internaþionalã Bãile Felix din Bihor esteuna dintre cele mai importante din România, 1Mai, Tinca, Tãºnad, Marghita, Ocna ªugatag,Dej sau Turda). Existã ºi o serie de proiecte dedezvoltare ale staþiunilor turistice montane -Borºa, Bãiºoara, Stâna de Vale, Colibiþa. Cul-tura popularã ºi patrimoniul cultural ºi etnograf-ic fac ca aceste destinaþii sã fie în topul obiec-tivelor culturale din România. La fel cetãþile ºimonumentele istorice, bisericile fortificate dinTransilvania ºi mânãstirile de lemn din Maramu-reº (monumente Unesco). Regiunea are peste170 de arii naturale protejate cu o suprafaþãtotalã de 28.1845 ha, douã parcuri naþionale ºidouã parcuri naturale, incluse în circuitele turis-tice.

Transilvania de Nord este o regiune cos-mopolitã, unde alãturi de români trãiesc pestejumãtate din numãrul total al locuitorilor deetnie maghiarã din România (52,8%), la carese adaugã elemente culturale sãseºti ºi ucrai-nene, ceea ce a dus la crearea unei identitãþilocale unice.

În regiune îºi desfãºoarã activitatea 16 uni-versitãþi importante ce cuprind 111 facultãþi,acestea funcþi onând drept centre de excelenþãîn învãþãmântul superior (Universitatea Babeº-Bolyai ºi Universitatea Tehnicã Cluj sunt printrecele mai vechi din þarã).

Date de contact

„Open Days“, ADR Nord-Vest ºi REGIO

Chiar dacã cea de-a ºasea ediþie a evenimentului „Open Days“ de laBruxelles, desfãºuratã la începutul lunii octombrie s-a încheiat, ecourilesale continuã sã se facã auzite în regiunile de la noi. De altfel, printrescopurile acestui eveniment se numãrã ºi cel al promovãrii conceptuluide descentralizare, „Open Days“ poposeºte în diverse locuri, dupã oagendã care cuprinde 230 de evenimente locale. Aceste dezbateri abordeazã teme diverse, cum ar fi turismul ca sursã de dezvoltare dura-bilã, dar ºi impactul politicii de coeziune în România ºi schimbãrile cli-matice. Pentru Regiunea Nord-Vest am ales astãzi Maramureºul, o zonãîn care turismul interrelaþioneazã perfect cu domeniile mediu, culturã ºiangajarea forþei de muncã.

Din Bruxelles înMaramureº Din Bruxelles înMaramureº Din Bruxelles înMaramureº Din Bruxelles înMaramureº Din Bruxelles înMaramureº



6


proiecte de povestit

„Millenium III“, inimaBãii MariÎn urmã cu nouã ani, primarul BãiiMari, Cristian Anghel, ºi o echipã dearhitecþi ºi specialiºti pe proiectecomunitare au hotãrât cã trebuiepromovat un studiu pentru revitalizarea Centrului Vechi dinBaia Mare. Aºa a început povesteaunui proiect de succes realizat cufonduri europene.

Nicolae Teremtuº

Nevoia de revitalizare a centrului istorical municipiului reºedinþã de judeþ a apãrutîn urma discuþiilor, pe plan local, cu socie-tatea civilã cu privire la modul în care estepusã în valoare zona veche a oraºului. Pelângã clãdiri vechi din perioada EvuluiMediu, pe lângã imobile din secolul XVIII -XIX, zona Centrului Vechi pãstra ºi ele-mente din perioada comunistã, cu tot cepoate decurge dintr-o astfel de alãturarede simboluri. În 1999 a început perioada„Oraºului care gândeºte”. Baia Mare aavut norocul unor profesioniºti în reali-zarea de proiecte. Petre Mitru, cel care aformat o echipã redutabilã, este unul dintrecei mai performanþi creatori de proiecte dinþarã. Tema propusã de primarul bãimã-rean a fost o provocare pentru toatãlumea. În 2000 urma sã fie operaþionalProgramul PHARE 2000, iar un proiect carevitalizarea Centrului Vechi putea fi unulde referinþã. Au urmat luni de muncã înechipe, pe secþiuni ºi pe specialitãþi. Toatãfloarea cea vestitã a arhitecþilor bãimãrenia lucrat, în acel moment, la un vis.

Anii 2000 - 2001 au fost cei în care s-alucrat la punerea pe hârtia de calc a unuiadintre cele mai apreciate proiecte de re-generare urbanã. Ildico Mitru, StefanPascutz (SC 9 Opþiune), Ovidiu Pop, Tra-ian Florea, Valeria Valeri (consultantPhare ADR N-V) ºi mulþi alþii au lucrat laacest proiect.

Apoi a fost depus spre finanþare peProgramul PHARE 2000. Timp de aproa-

pe un an a urmat „bãtãlia” pentru a prindeun loc eligibil. Deºi s-a lucrat mai bine deun an, deºi proiectul a fost apreciat dinstadiul de idee, deºi au lucrat specialiºtide top la realizarea lui, proiectul ba a fost„în finanþare” ba a cãzut pe locuri eligibile,dar fãrã ºansã de a primi bani. PrimãriaBaia Mare a fost consecventã ºi a promo-vat pe toate cãile legale, dar ºi prin lobby,acest proiect. În final, proiectul a primitfinanþarea mult-doritã. Execuþia a durattrei ani, între 2002 ºi 2004.

Linia de finanþare a fost de 4,3 milioanede euro prin PHARE 2000. Primãria a ve-nit cu o cofinanþare de circa un milion deeuro pentru partea de infrastructurã teh-nicã (reþele electrice, de apã, canalizare).Licitaþia pentru executarea lucrãrii a fostcâºtigatã de firma maghiarã Harcon Kft.

Millenium III a avut ca scop revitaliza-rea socio-economicã a unei zone urbane,pe arealul vechii cetãþi, al cãrei centru,denumit „Centru Vechi”, are un patrimo-niu cultural de 22 de clãdiri – monumenteistorice. Prin proiectul „Millenium III” , ungrup de trei clãdiri din centrul istoric aloraºului a fost consolidat ºi restaurat, rea-

lizându-se ºi sistemele de încãlzire, ca-nalizare, alimentare cu apã ºi gaze, pre-cum ºi reconstrucþia ºi reabilitarea pava-jului. Au fost realizate sisteme de comuni-caþie modernã: reþea intranet, sisteme au-dio, video, protecþie efracþii, instalaþii detraducere simultanã, sonorizare.

Centrul de afaceri a fost organizat însistem pavilionar cu trei module poziþio-nate pe latura esticã a pieþii, astfel încâtsã constituie un factor de dinamizare azonei care, la momentul respectiv, aveaun potenþial nevalorificat.

Obiectivul principal al proiectului l-aconstituit crearea unui mediu de afacerifavorabil. Centrul este dotat cu tehnicã deultimã orã, într-o infrastructurã personalã,specificã, cu rãdãcina în originea tempo-ralã a oraºului.

Cele trei clãdiri, fiecare cu parter ºi etaj,cu subsol ºi mansardã, au fost într-o starecare necesita lucrãri de consolidare ºirestaurare. Repararea lor a constituit, pelângã asigurarea unei infrastructuri opti-me pentru derularea afacerilor, ºi o ope-raþiune de salvare ºi de punere în valoarea patrimoniului istoric. În urma studiuluide arheologie efectuat în perioada lucrã-rilor, au fost fãcute câteva descoperiri deistoria arhitecturii ºi construcþiilor ºi, maiales, de aspecte ale vieþii sociale din se-colele XIV - XX.

Dupã atâta zbatere, a venit ºi recom-pensa. Proiectul „Centrul de AfaceriMillenium III” a fost premiat de MinisterulCulturii ca fiind cel mai reuºit proiect deregenerare urbanã a unui spaþiu de utili-tate publicã, a primit premiul Ghica-Budeºti ºi multe premii de specialitate.Este unul dintre proiectele cel mai descitate la nivel naþional ºi internaþional.

La patru ani de la finalizarea lucrãrilor,Centrul Vechi al Bãii Mari este una dintreatracþiile oraºului. Reabilitarea clãdirilor acontinuat, iar zona din jurul centrului afost reabilitatã de municipalitate. În mo-mentul de faþã, Centrul de Afaceri este

ocupat în totalitate, iar multe dintre mani-festãrile importante ale oraºului au locaici. A fost o interesantã lecþie de viaþã,

deopotrivã pentru administraþia Bãii Mari,pentru specialiºti, pentru politicieni ºi pen-tru bãimãreni. Cu bani europeni.

„III Millenium“ Nagybánya szíveKilenc évvel ezelõtt Nagybánya

polgármestere, Cristian Anghel ésa köréje gyûlt építészmérnökök-bõl és a közösségi pályázatírás-ban otthonosan mozgó szakem-berekbõl álló csoport elhatározta,hogy kigondol egy pályázatot azun. Régi város – történelmi város-rész újjáélesztésére. Így kezdõ-dött egy európai alapokból meg-valósított sikeres pályázat.

Nicolae Teremtuº

A történelmi belváros restaurá-ciójának szükségessége a civilszervezetekkel való párbeszéddelkezdõdött el, s rávilágított arra,hogy a régi városrész nincs elég-gé értékesítve. A történelmi köz-pont középkori épületei mellett, aXVIII-XIX századi épületek melletta kommunizmus elemeit is me-ghagyva, harmonizálni akarták aszimbólumokat. 1999-ben kezdõ-dött a „Gondolkodó város” idõsza-ka. Nagybányának szerencséjevolt a pályázatírásban otthonosanmozgó szakemberekkel. PetreMitru és csapata az ország legna-gyobb szakértelemmel rendelke-zõ építészmérnökeit gyûjti össze.2000-ben indult a PHARE 2000program, és a város történelmirészének restaurációs terve lehe-tett az egyik pályázat. Hosszú hó-

napokig folyt a csapatmunka, sza-konként és szakaszonként. Anagybányai építészmérnököklegjobbjai dolgoztak egy álmon.

2000-2001 között vetették pa-pírra a városrendezés legértéke-sebb terveit. Ezen a terven dolgo-ztak Mitru Ildikó, Paskucz István(SC 9 Opþiune), Ovidiu Pop, Tra-ian Florea, Valeria Valeri ( PhareADR N-V tanácsadó) és sokanmások.

A tervek elkészültét követõenbenyújtották a pályázatot a PHARE2000 programba. Egy éven ke-resztül folyt a „harc” azért, hogy apályázatot kiválasszák. Annakellenére, hogy egy évnél is továbbdolgoztak, annak ellenére, hogy apályázatot értékelték az ötletszempontjából, annak ellenére,hogy nagy nevek dolgoztakannak elkészítésén, a pályázathol a nyertesek, hol a vesztesekközött volt, és egyre kilátástala-nabb volt a támogatás elnyerése.Nagybánya polgármesteri hivata-la következetes volt és hirdetteminden lehetséges jogi úton apályázatot, még lobbyzott is. Vé-gül a pályázat elnyerte a támoga-tást. A kivitelezés három évig tar-tott 2002 –tõl 2004- ig.

A PHARE 2000 programmal4,3 millió euró volt a támogatás. Apolgármesteri hivatal hozzájáru-

lása körülbelül egymillió euró volt,ebbõl finanszírozták a mûszakiinfrastruktúra létrehozását (elek-tromos hálózat, víz és szennyvízhálózat). A munkálatok kivitelezé-sére kiírt versenyzárgyalást a

magyarországi Harcon Kft nyertemeg.

A III Millenium tervnek az volt acélja, hogy restaurálja és élette-livé tegye a történelmi vár egybizonyos területét, amelynek köz-

pontja, az un.”Régi város” 22mûemléképületet foglal magába.A III Millenium terv keretében atörténelmi belvárosban találhatóhárom épületet megerõsítették ésrestaurálták, megoldva egyúttal amelegítés kérdését, a szennyví-zelvezetést, a gáz- és vízvezetékhálózat, valamint a kövezet újjáé-pítését és rehabilitációját. Korsze-rû kommunikációs rendszer me-gépítésére került sor: internet,audió- és videó berendezések, ki-vetítõk, szinkrontolmácsolási be-rendezések, hangosítás.

A kereskedelmi központot pavi-lonos rendszerben oldották meg,három modul formájában a tér ke-leti részén, oly módon, hogy ki-használja azt a helyet, amely aze-lõtt nem volt kihasználva. A pályá-zat legfontosabb célja egy ked-vezõ kereskedelmi környezetmegteremtése volt. A központ alegkorszerûbb mûszaki eszkö-zökkel lett ellátva, a város törté-nelmi hagyományait is figyelembevevõ különleges infrastruktúrával.

A három épület, amelybõl min-denik rendelkezik földszinttel ésemelettel, földalatti szinttel ésmanzárddal, restaurálásra és me-gerõsítésre szorult. Javításuknyomán nem csak a korszerû ke-reskedelmi épületekkel lett gaz-dagabb a város, hanem hozzájá-

rult az építészeti hagyaték megõr-zéséhez is. A régészeti vizsgála-tok következtében, amelyet a res-taurációs munkálatokkal párhuza-mosan végeztek, történelmi épí-tészeti feltárásokra bukkantak,amelyek a XIV-XX századok tár-sadalmi életének jellegzetessé-geirõl árulkodnak.

A sok fáradozásnak meglett ajutalma. A „III Millenium Kereske-delmi Központ” pályázatot a Kul-tuszminisztérium díjazta, mint aközterület kihasználásának legsi-keresebb pályázatát, elnyerte aGhica-Budesti díjat és sok másszakmai elismerést és díjat tudhatmagáénak. Ez az egyik legtöbbetemlegetett pályázat, mind nem-zeti, mind nemzetközi szinten.

Négy évvel a munkálatok befe-jezése után, Nagybánya történel-mi központja a város egyik legna-gyobb attrakciója. Az épületek re-habilitációja folytatódott, a város-központ körüli területeket az ön-kormányzat rehabiltálta.

Jelenleg a Kereskedelmi köz-pontot teljes mértékben kihasz-náltják, a város számos fontoseseménye itt zajlik. Tanulságosélettapasztalat volt, úgy a nagy-bányai vezetõtestületnek, mint aszakembereknek, a politikusok-nak és a város lakosainak is.Európai támogatással.




7proiecte de povestit

Anul trecut, sub egida programului„Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanã2007”, la Sibiu au fost prezentatepeste 300 de proiecte, însumândaproximativ 2 000 de evenimente cul-turale, un caleidoscop de genuri ºidirecþii artistice pentru cele maidiferite gusturi: de la teatru ºi picturã,muzicã, film, dans, literaturã ºi arhi-tecturã la artã contemporanã ºi gas-tronomie. Toate aceste evenimente aureconfirmat caracterul multicultural ºi multilingvistic al oraºului

Bugetul alocat proiectului „Sibiu – CCE2007” – cât s-a investit în culturã, infra-structurã ºi turism, în parte.

Valoarea finanþãrilor alocate pentru pro-iectele culturale din anul 2007 a fost deaproximativ 13.400.000 de euro, suportateîn cea mai mare parte de PrimãriaMunicipiului Sibiu, aproximativ 8.200.000de euro, Consiliul Judeþean Sibiu, aproxi-mativ 450.000 de euro, Asociaþia „Sibiu -Capitalã Culturalã Europeanã 2007”, 7 500de euro, Ministerul Culturii, aproximativ3.400.000 de euro ºi de la ComisiaEuropeanã, în baza finanþãrii acordateoraºelor ce au dobândit acest titlu,1.400.000 de euro.

Anul trecut am alocat aproximativ900.000 de euro, pentru închirierea uneistructuri, un pavilion multifuncþional care aservit ca loc de desfãºurare pentru apro-ximativ 70 de evenimente din cadrul pro-gramului „Sibiu - CCE 2007”. Ulterior,aceastã structurã a fost donatã municipa-litãþii ºi a fost folositã pentru alte eveni-mente de aceste gen. Tot ca investiþie îninfrastructura culturalã a oraºului, noi amsuportat cheltuieli de aproximativ 270.000de euro pentru renovarea ºi dotarea cuaparaturã pentru spectacole a Casei deCulturã a Sindicatelor din Sibiu, plus chel-tuieli de închiriere pentru o scenã cuaparatura aferentã, fãrã de care nu s-ar fiputut desfãºura concerte mari gen JethroTull sau Scorpions.

Un astfel de program cultural nu seclãdeºte dupã un anumit tipar. Am benefi-ciat doar de experienþa organizatorilor dinanii precedenþi însã, de multe ori, acest atunu a putut fi exploatat pentru cã nu a pututfi adaptat specificului nostru. Programul„Sibiu – Capitalã Culturalã Europeanã2007” nu a avut un buget prestabilit, în caretrebuia sã ne încadrãm. Pe mãsurã ce amînaintat în timp, ne-am dat seama cã tre-buie fãcute anumite investiþii pentru ca pro-gramul sã se desfãºoare în cele mai bune

condiþii. Toate investiþiile „neprevãzute” aufost însã gândite în aºa fel încât sã rãmânãoraºului ºi în anii urmãtori.

Din punct de vedere economic

Încã de la început, programul „Sibiu –Capitala Culturalã Europeanã 2007” adepãºit toate aºteptãrile noastre, iar reacþi-ile pe care le-am primit în timpul ºi dupãterminarea manifestãrilor, au confirmat fap-tul cã a fost o reuºitã. Bineînþeles, au fostmomente când ar fi fost bine ca Sibiul sãbeneficieze de o infrastructurã culturalãmult mai bine pusã la punct, de o centurãocolitoare care sã nu paralizeze oraºul laore de vârf, de un aeroport funcþional ºi deo garã la standarde europene, însã am

reuºit sã ne adaptãm situaþiei ºi sã nufacem simþite aceste mici inconveniente. Întimp, ele vor dispãrea.

Capitala Culturalã a avutun numãr record de vizitatori, aproximativ un milion

Anul trecut am atras turiºti autohtoni ºituriºti din toate colþurile lumii, în primul rânddatoritã patrimoniulului istoric al oraºului ºial împrejurimilor Sibiului.

Centrul oraºului, practic, vechea cetate,Biserica Evanghelicã, Palatul Brukenthal,Podul Minciunilor, cetãþile fortificate dinjurul Sibiului. A fost, într-adevãr, un an spe-cial, în care am pus accentul pe o abordareaxatã pe viaþa culturalã a oraºului. Pro-gramul „Sibiu – Capitalã Culturalã Euro-

peanã” a adus oraºului oportunitatea de aatrage o vizibilitate mai mare, atât pe plannaþional, dar mai ales pe plan european. Afost o ºansã de a ne face cunoscuþi princulturã. Conceptul de Capitalã CulturalãEuropeanã înseamnã posibilitatea decreºtere a potenþialului turistic al Sibiului ºiîmprejurimilor. Succesul înregistrat anultrecut trebuie valorificat, de aceea noi vomîncerca, în acest an, implementarea uneistrategii de promovare a turismului. Primiipaºi au fost deja fãcuþi prin crearea unuicompartiment în cadrul instituþiei care aresarcina de a identifica cele mai bunestrategii pentru a concepe o campanie depromovare coerentã care sã implice atâtautoritãþile locale, cât ºi mediul privat, maiales hotelierii ºi agenþiile de turism.

Obiectivul pe care Sibiul îl urmãreºte esteacela de a transforma oraºul într-un brand,într-un oraº recunoscut pe harta turisticã aEuropei.

Investiþii în infrastructurãDoar în perioada 2004-2007, am investit

suma de aproximativ 35 de milioane deeuro pentru reabilitarea celor trei pieþe cen-trale din municipiul Sibiu, a iluminatuluipublic din centrul istoric ºi pentru mo-dernizarea a 46 de artere principale dinoraº. De anul trecut au fost alocate sumeimportante pentru investiþii în cartierele dinSibiu.

În acest an, alte 29 de strãzi vor intra înmodernizare, aducând numãrul drumurilorpe care s-a intervenit în ultimii doi ani, com-plet sau parþial, la peste 90.

Sibiul, la un andupã...Povestea de succes a oraºului este spusã deCarmen Câmpean de la Primãria Sibiu

Sibiu, einJahr danach...Letztes Jahr, unter dem Siegel des Programms Sibiu (Hermannstadt)– Europäische Kulturhauptstadt 2007, fanden in Sibiu über 300Projekte statt, die zusammen über 2000 kulturelle Ereignissezusammenfassten, einem Kaleidoskop an künstlerischen Arten undRichtungen für die unterschiedlichsten Geschmäcker: vom Theaterund in der Malerei, in der Musik, Tanz, Literatur und Architektur biszur modernen Kunst und Gastronomie. Alle diese Ereignisse habendas multi-kulturelle und mehrsprachige Charakter der Stadtbestätigt.

Das Budget für das Projekt Sibiu CCE 2007 / für die Kultur, Infrastrukturund Tourismus, teilweise.

Der Wert der Finanzierungen für die Kulturprojekte des Jahres 2007 warvon ungefähr 13.400.000 Euro, größtenteils vom Rathaus der Stadt Sibiugetragen, ungefähr. 8.200.000 Euro, dem Kreisrat Sibiu, ungefähr. 450.000Euro, dem Verein Sibiu Europäische Kulturhauptstadt 2007, 7500 Euro, demKulturministerium, ungefähr 3.400.000 Euro und der Europäischen Kommis-sion, aufgrund der Finanzierungen für die Städte die diesen Titel tragen,1.400.000 Euro.

Letztes Jahr haben wir caa. 900.000 Euro zugeschrieben, für das Mieteneiner Struktur, eines multifunktionellen Pavillons, das als Durchführungsortfür caa. 70 Veranstaltungen im Rahmen des Programms Sibiu CCE 2007diente. Nachträglich wurde diese Struktur der Stadt gespendet und für ande-re Ereignisse dieser Art genutzt. Auch als Investition in die kulturelle Infra-struktur der Stadt haben wir die Kosten von ungefähr 270.000 Euro getragen,für die Renovierung und die Ausrüstung der Veranstaltungen des Kulturhau-ses der Gewerkschaften Sibiu, zusätzlich der Kosten für die Miete einerBühne mit der notwendigen Gerätschaft, ohne die, die großen Konzerte vonJethro Tull oder Scorpions nicht hätten stattfinden können.

Solch ein Kulturprogramm wirdnicht nach einer bestimmten Vorgabeaufgebaut. Wir profitierten nur von derErfahrung der Veranstalter aus demletzten Jahr, aber dieser Vorteil kon-nte oft nicht genutzt werden, da esnicht zu unserem Spezifikum passte.Das Programm Sibiu, europäischeKulturhauptstadt hatte kein vor-gegebenes Budget, in das wir unsbeschränkten mussten. Mit der Zeithaben wir festgestellt, dass mancheInvestitionen notwendig waren, damitdas Programm in den besten Be-dingungen stattfindet. Alle „nichtvorausgesehene” Investitionen wur-den so erdacht, dass sie der Stadtauch in dem folgenden Jahren dienenwürden.

Aus wirtschaftlichem GesichtspunktSchon von Anfang an hat das Programm Sibiu, Europäische Kulturhaupt-

stadt 2007 alle unsere Erwartungen übertroffen, wobei die Reaktionen, diewir während der Ereignisse und auch nachher erhalten haben, den Erfolg desProgramms bestätigten. Natürlich gab es Augenblicke, in denen es gut gewe-sen wäre, wenn Sibiu eine besser organisierte kulturell Infrastruktur gehabthätte, eine Umgehungsstrasse, die die Stadt in den nicht paralysiert, einemfunktionierenden Flughafen und einer Bahnstation entsprechend der europäi-schen Normen, aber wir haben es geschafft, uns der Situation anzupassenund diese kleinen Missstände nicht spürbar zu machen. Mit der Zeit werdensie verschwinden.

Die Europäische Kulturhauptstadt hatte eineRekordanzahl von Besuchern, ungefähr 1 Million.

Letztes Jahr haben wir Touristen aus dem Innland und aus allen Ecken derWelt angezogen, vor allem wegen der Geschichte der Stadt und derUmgebungen von Sibiu. Das Stadtzentrum, praktisch die alte Burg, die evan-gelische Kirche, das Brukenthal Palais, die Lügenbrücke, die Stadtburgen inder Umgebung von Sibiu. Es war wirklich ein besonderes Jahr, in dem wir einAkzent auf eine kulturelle Lebenseinstellung der Stadt setzten.

Das Programm „Sibiu, europäische Kulturhauptstadt” hat der Stadt sichtbargemacht, auf nationalem, sowie auf internationalem Niveau, vor allem aufeuropäischem Niveau. Es war eine Chance durch Kultur bekannt zu werden.Das Konzept der europäischen Kulturhauptstadt bedeutet, die Möglichkeitdas touristische Potential Sibius und der Umgebung zu fördern. Der Erfolgdes letzten Jahres muss verwertet werden, deswegen werden wir versuchen,in diesem Jahr, die Implementierung einer Strategie für Toursimus zu för-dern. Die ersten Schritte wurden schon unternommen, durch die Herstellungeiner Abteilung im Rahmen der Institution, die die Aufgabe hat, die bestenStrategien zu identifizieren, um eine kohärente Förderungskampagne zukonzipieren, die die lokalen Behörden impliziert, aber auch die Privatsphäre,vor allem Hotelbetreiber und Reisegesellschaften. Das von Sibiu verfolgteZiel ist es, die Stadt zu einem Brand zu entwickeln, zu einer Stadt auf dertouristischen Landkarte Europas.

Investitionen in die InfrastrukturNur in der Zeitspanne 2004 – 2007 haben wir ca. 35 Millionen EURO

investiert, für die Rehabilitierung der drei zentralen Märkte in Sibiu, deröffentlichen Beleuchtung im historischen Zentrum und der Modernisierungvon 46 Hauptstrassen der Stadt. Ab dem letzten Jahr wurden wesentlicheSummen für die Investitionen in die Stadtteile Sibius verschrieben. In diesemJahr werden 29 andere Strassen modernisiert werden, was die Anzahl derStraßen, die in den letzten zwei Jahren vollständig oder teilweise verbessertwurden, auf über 90 steigen lässt.

Carmen CâmpeanRathaus Sibiu

Concertul Scorpions de la Sibiu

Foto: Oana Fofiu

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

Era în 18 noiembrie 2004. Comisiacondusã de José Manuel DuraoBarroso era validatã de ParlamentulEuropean cu un scor destul de bun:449 de voturi pentru, 149 împotrivãºi 82 de abþineri. Varianta aprobatãnu va fi cea finalã, componenþacomisiei suferind încã uneleîmbunãtãþiri. De fapt, nici variantaasta nu era cea iniþialã. Era una lacare se lucrase din greu, începândcu luna august a acelui an. Celor 15vechi state ale uniunii li se alãturau,dintr-o datã, încã zece. Grea misiepentru cei care trebuia sã gãseascã odescriere a posturilor cât se poatede clarã, în care atribuþiile unuicomisar sã nu se întrepãtrundã cuale altuia. Adicã sã negocieze.

Grig Vîrsta

PortughezulJosé Manuel Durao Barroso s-a nãscut

în 1956 la Lisabona. A absolvit în 1978Facultatea de Drept din cadrul Universi-tãþii Lisabona. S-a înscris în Partidul So-cial Democrat – de orientare centru-dreapta. În 1991 s-a distins în cadrul ne-gocierilor de mediere între pãrþile ce lup-tau în rãzboiul civil din Angola. Între 1992ºi 1995, a fost ministru al Afacerilor Exter-

ne. La 6 aprilie 2002, a devenit prim-mi-nistru al Portugaliei. Este cunoscut pentrupoziþia liberalã în domeniul economic ºipentru favorizarea legãturilor transatlan-tice. Este suporter al aºa-numitului „fede-ralism gradual“ ca soluþie pentru viitorulUniunii Europene ºi, mai mult ca sigur,fan înfocat al echipei Benfica Lisabona, înal cãrei Consiliu de Administraþie a fostmembru.

În anii ’70, ca student, a activat politic înfavoarea curentului maoist. Adicã de ex-tremã stânga. Apoi, devenit prim-ministrual Portugaliei, a susþinut poziþia SUA cuprivire la rãzboiul din Irak, atrãgându-ºiastfel critici din partea politicienilor anti-americani de la Bruxelles ºi admiraþie laWashington.

Pe plan intern, Barroso a promovat mã-suri de austeritate care au reuºit sã rea-ducã economia Portugaliei în rândul ce-lorlalte economii europene, dupã operioadã de imobilism din punct devedere al reformelor economice.

Lista lui BarrosoAºa cum spuneam, prima listã de co-

legi ai lui Barroso era întocmitã la 12august 2004. Era ºi cea care avea sãatragã reacþii furtunoase din partea Par-lamentului European. Mulþi dintre comis-arii de astãzi au fost obligaþi sã treacã prin„furcile caudine“ ale ParlamentuluiEuropean sau ale presei vremii.

Primul audiat a fost candidatul Italiei,Rocco Butiglione, pentru postul de co-

misar pentru Justiþie, post în care ar fideþinut ºi vicepreºedinþia comisiei. În faþamembrilor Parlamentului, Rocco Buti-glione face douã „gafe“ care i-au pece-tluit ºtergerea de pe lista lui Barroso. El adeclarat cã locul femeii în societate este

la cratiþã ºi, catolic înfocat, cã homose-xualitatea este un pãcat. Atât doamneledin Parlamentul European, cât ºi susþinã-torii drepturilor homosexualilor au explo-dat. S-a cerut din partea italienilor un altnume. Acesta a fost Franco Frattini, lavremea aceea ministru de Externe al Ita-liei. În aceastã varã, Franco Frattini apãrãsit comisia ºi a revenit în postul deministru de Externe în guvernul Berlus-coni, lãsând liber postul de comisar pen-tru Justiþie. Vidul creat a iscat rapid turbu-lenþe la nivel european, Franþa vrând sã-ºi adjudece ºi acest post, în virtutearenaºterii vocaþiei europene a Hexagonu-lui, sub îndrumarea preºedintelui Sarko-zy. De altfel, aceasta s-a ºi întâmplat,pentru o perioadã. Francezul JaquesBarrot, la un moment dat, avea douãportofolii de comisar european. La final,Franþa a câºtigat totuºi ceva: Barrot atrecut la Justiþie, postul de comisar pentruTransporturi fiind ocupat pânã la urmã deitalianul Antonio Tajani. A contat proba-bil ºi prostul renume al relaþiei între noulpremier italian si justiþia din þara sa.

Jaques Barrot era ºi el contestat decãtre euro-parlamentarii de la Bruxelles.El avea, din 2000, o condamnare de optluni cu suspendare, în Franþa, pentru„abuz de încredere“ în legãturã cu finan-þarea formaþiunii „Centre des démocratessociaux“ (CDS), precursorul actualuluiUMP (Union pour un Mouvement Popu-laire), formaþiune pe care o conducea laacea datã. Discuþiile asupra acestui as-pect au fost aprinse, cel mai înverºunatadversar al lui Barrot fiind Nigel Farage,euro-deputat britanic. Barrot a rezistat.

Neelie Kroes ºi Mariann Fischer-Boel, candidatele Olandei ºi, respectiv,

Danemarcei la posturile de comisar pen-tru Concurenþã ºi Agriculturã, au fost de-clarate a avea conflicte de interese cu do-meniile pe care acestea le-ar fi condus.Totuºi, cele douã doamne s-au descurcatbine la audieri.

Siim Kalas, varianta estonã a candi-datului pentru comisia Barroso, a fost altaudiat care a atras nemulþumirea euro-parlamentarilor. Acesta era acuzat în þarasa, conform presei de la Tallinn, de ofraudã de 10 milioane de dolari! În ciudaacestor acuzaþii, Siim Kalas este confir-mat drept comisar pentru Afaceri Admi-nistrative ºi... Anti-fraudã.

Ingrida Udre era propunerea de laacea datã a Letoniei pentru postul de co-misar pentru Impozite ºi Uniune Vamalã.Doamna Udre era, însã, acuzatã acasãde unele nereguli în ceea ce priveºtefinanþarea partidului din care face parte.ªi din partea Letoniei s-a cerut, astfel, oaltã nominalizare.

Lazslo Kovacs (fost demnitar de primrang în Partidul Comunist Maghiar) erapropus de Ungaria pentru postul de comi-

sar pentru Energie. Verzii din ParlamentulEuropean l-au declarat incompetent înacest domeniu, motiv pentru care s-a so-licitat o altã nominalizare. Verzii, de altfel,i-au declarat incompetenþi pe mai mulþinominalizaþi ai comisiei Barroso, inclusivpe Stavros Dimas, comisar pentru Me-diu. Ungurii nu au renunþat însã la propu-nerea lor ca Lazslo Kovacs sã le fiereprezentant în comisie aºa cã, în urma

negocierilor dure, s-a ajuns la un compro-mis: Kovacs – la Impozite ºi Uniune Va-malã, iar reprezentantul Letoniei – laEnergie. Aºa a ajuns Andris Piebalgs sãfie numit comisar pentru Energie încomisia Barroso, în locul doamnei Udre.

Cei vechi ºi cei noiDin fosta comisie Prodi, Barroso o pãs-

treazã pe Margot Wallstrõm, fost comi-sar pentru Mediu, dar cãreia îi acordãacum fotoliul de vice-preºedinte ºi porto-foliul de Relaþii Instituþionale ºi Strategiede Comunicare. Alt „veteran“ pãstrat deportughez este ºi Günter Verheugen,fost comisar pentru extindere, acum pãs-trãtor al altui fotoliu de vice ºi, în acelaºitimp, al portofoliului pentru Industrie ºiIMM-uri. Între cei doi comisari, Kroes(Concurenþã) ºi Verheugen (Industrie),de multe ori vor apãrea divergenþe, baza-te pe experienþa ºi afinitãþile ideologiceale fiecãruia dintre aceºtia.

Neelie Kroes este adepta unui capita-lism în care competitivitatea este princi-pala unitate de mãsurã, iar neamþul esteadeptul marilor „campioni europeni“, adi-cã al marilor companii considerate dreptstegarii industriei europene. Schimburilede replici între cei doi au fost extrem dedure la început. Ulterior, neamþul i-a trimis„Doamnei de fier“ – Iron Neelie, cum i semai spune – un buchet de 40 de trandafirigalbeni, ca semn de împãcare ºi de re-cunoaºtere a valorii comisarului pentruConcurenþã.

Danuta Hübner, Joe Borg ºi Siim Ka-las au fost ºi ei membri ai comisiei Prodi,din mai 2004, de la aderarea noilor statemembre. Slovacul Janez Potocnik, ci-priotul Markos Kyprianou ºi lituaniancaDalia Grybauskaité, de asemenea. Ulte-rior, Markos Kyprianou va fi înlocuit decãtre Androula Vassiliou în postul decomisar pentru Sãnãtate, din motive depoliticã internã.

ªi Peter Mandelson, comisar pentruComerþ, reprezentantul Marii Britanii ºiIrlandei de Nord în comisia Barroso, afost înlocuit de curând de cãtre baronea-sa de Upholland, Lady Catherine Ash-ton. Se apropie campania electoralã înRegatul Unit ºi serviciile „eminenþeicenuºii“ sunt solicitate acasã.

Ai noºtri La 1 ianuarie 2007, la Uniunea Euro-

peanã aderã Bulgaria ºi România. Altãbãtaie de cap pentru cei cu „job descrip-tion“-ul. Meglena Kuneva, fost ministru alIntegrãrii în Bulgaria, devine noul comisarpentru Protecþia Consumatorului. Dom-nia-sa nu a fost contestatã nici de cãtreParlamentul European, nici de cãtre ceide acasã.

Pentru Leonard Orban, independentpolitic, la fel ca ºi Danuta Hübner ºi DaliaGrybauskaite, reprezentant al Românieiîn comisia Barroso, a fost pregãtit postulde comisar pentru Multilingvism. La primavedere neînsemnate, postul ºi respon-sabilitatea domnului Orban sunt destulde importante, comunicarea în mai multelimbi fiind unul dintre motoarele existenþeiºi dezvoltãrii Uniunii Europene. Nu de-geaba logo-ul uniunii este „Unitate în di-versitate“.

La 10 august 1952, Înalta Autoritate, apãrutã în 1950, simultan cu apariþiaComunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), prezidatã de Jean Monet,ºi-a început prima ºedinþã la Luxembourg.

Ulterior, în baza Tratatului de la Roma, semnat în anul 1958, s-au creat comisiiseparate, toate având sediul la Bruxelles, atât pentru CEE (ComunitateaEconomicã Europeanã), cât ºi pentru EURATOM.

Comisia CEE a trecut în prim plan, primul ei preºedinte fiind profesorul germande drept Walter Hallstein.Denumirea de Comisie Europeanã este cunoscutã dupã Tratatul de Fuziune dela Bruxelles din 1965, în acesta prevãzându-se unirea celor trei comisii existentela acel moment într-o singurã instituþie, Comisia Comunitãþilor Europene.

SE SPUNE DESPRE... COMISIA EUROPEANÃ

La 18 octombrie 2007 a fost semnatde cãtre liderii celor 27 de statemembre tratatul de la Lisabona, penumele sãu oficial Tratatul de refor-mã. Acesta înlocuieºte încercareauniunii de a adopta o ConstituþieEuropeanã.

Conform Tratatului de reformã,Comisia Europeanã ar trebui sã aibãîn viitor, nu câte un reprezentantpentru fiecare stat al uniunii, ci unnumãr de comisari egal cu douã treimi din totalul þãrilor membre.

Dacã astãzi sunt 27 de state mem-bre, ar trebui sã fie doar 18 comisari.Dacã, însã, Croaþia aderã ºi ea la uniune, sigur cei cu împãrþitul locu-rilor în comisie vor avea probleme.

Preºedintele comisiei va avea unmandat de doar doi ani ºi jumãtate,faþã de cinci, cât are în prezent.

DE CE NE-AR INTERESA?

Aventurile Comisiei BarrosoCa sã vezi cât de importante sunt negocierile

Barroso, la prima întâlnire cu Meglena Kuneva ºi Leonard Orban

Rocco Butiglione, audiat la PE

Günther Verheugen

Siim Kalas

Neelie Kroes




9consultant de afaceri

Dicþionar de „bruxellezã“Gabriela Baciu

Fondurile europene alocate dez-voltãrii mediului rural – provin dinFondul European pentru Agriculturã ºiDezvoltare Ruralã (FEADR). În România,aceste fonduri sunt gestionate de Agenþiade Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pes-cuit (APDPR) prin intermediul ProgramuluiNaþional pentru Dezvoltare Ruralã(PNDR). Agenþia de Plãþi pentru Dezvol-tare Ruralã ºi Pescuit are în subordine optstructuri regionale – Centre Regionale dePlãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit ºi41 de structuri judeþene – Oficii Judeþenede Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºiPescuit.

Fiºa mãsurii – reprezintã documentulcare descrie motivaþia sprijinului financiarnerambursabil oferit, obiectivele, aria deaplicare ºi acþiunile prevãzute, tipul de in-vestiþie, categoriile de beneficiari eligibili ºitipul sprijinului oferit.

Proiectul individual – presupune osingurã acþiune din cadrul fiºei mãsurii, in-diferent de categoria de beneficiar.

Proiect integrat – presupune com-binarea în acelaºi proiect a cel puþin douãacþiuni din cadrul aceleiaºi componentesau din componente diferite ale mãsurii, cucondiþia ca acþiunea secundarã din cadrulproiectului integrat sã deþinã o pondere deminimum 10% din valoarea totalã eligibilãa proiectului în cauzã.

Memoriu justificativ – model stan-dard de elaborare a documentaþiei pentrujustificarea investiþiei necesar proiectelorfinanþate din PNDR care nu presupun lu-crãri de construcþii-montaj (de exemplu, încazul unui proiect care presupune achizi-þionarea de utilaje). Memoriul justificativeste înlocuit de studiu de fezabilitate încazul proiectelor care presupun lucrãri deconstrucþii-montaj.

Dragoº Jaliu

Un calcul simplu ne aratã cã suntempe ultimul loc în Europa la construcþiade autostrãzi. „Reuºim“ sã construimîntr-un ritm „ameþitor“, de 7 km deautostradã/an. De fapt, nici nu trebuiesã facem astfel de calcule. E de ajunssã scoatem nasul afarã din casã ºi sãplecãm din þarã cu maºina, sã zicem,din Sibiu, ca sã petrecem un week-endde poveste la Budapesta. „De poveste“este însã ºi drumul pânã la graniþa cuUngaria: maºini puternice, mult preaputernice în raport cu starea drumu-rilor, care este total inadecvatã, depã-ºiri, câteodatã triplãri (de ex: cãruþã 5-10 Km/h, camion 40-60 km/h, autotu-rism 80-100km/h... în localitãþi). Ajungisã fii implicat în depãºiri riscante, tragitare de volan stânga sau dreapta, dupãcaz, ºi ai noroc cu boscheþii de pe mar-gine sau cu sãtenii primitori care oferãadãpost celor cu inima slabã ºi reflexenormale de ºofer de weekend. TraseulSibiu – Nãdlac, de câteva sute de kilo-metri, îl parcurgi în cinci ore sau maimult, în condiþii sporite de nesiguranþã.

O variantã de ameliorare este con-strucþia autostrãzii Nãdlac – Sibiu –Constanþa, proiect inclus în CoridorulIV Paneuropean ºi prioritar pentru Pro-

gramul Operaþional Sectorial de Trans-port (POST), program ce va beneficiaîn perioada 2007-2013 de 4,56 de mili-arde de euro. Construcþia autostrãziiNãdlac – Sibiu – Constanþa este prevã-zutã a se finanþa din Fondul de Coe-ziune, în cadrul Domeniului Major deIntervenþie 1.1 Modernizarea ºi dezvol-tarea infrastructurii rutiere, de-al lungulAxei Prioritare TEN-T 7.

Beneficiarul finanþãrii pentru con-strucþia acestei autostrãzi este Compa-nia Naþionalã de Drumuri Naþionale ºiAutostrãzi din România, concesionaraîntregii infrastructuri rutiere naþionaledin România. Intervenþiile în cadrulacestui DMI urmãresc:

– finanþarea pregãtirii proiectelor deinvestiþii în infrastructura rutierã situatãpe traseul Axei TEN-T 7;

– finanþarea lucrãrilor de investiþiipentru modernizarea drumurilor naþio-nale, construcþia de variante ocolitoareºi/sau autostrãzi pe traseul Axei TEN-T7, precum ºi a supervizãrii acestora.

Una dintre particularitãþile POSTeste cã proiectele eligibile sunt cunos-cute încã din faza de elaborare a pro-gramului. Modalitatea de implemen-tare a POST va folosi cu preponderen-þã principiul „primul proiect venit (pre-gãtit), primul servit“.

Lucrurile se miºcã însã destul degreu ºi pentru cã proiectele de investiþiide transport, în special cele majore,cum este ºi cel al construcþiei autostrã-zii Nãdlac – Sibiu – Constanþa au peri-oadã foarte lungã de pregãtire (pânã lacinci ani în unele cazuri), perioadã ceinclude elaborarea studiilor de prefe-zabilitate, fezabilitate, proiectelor tehni-ce ºi detaliilor de execuþie, documen-taþia de licitaþie ºi obþinerea aprobãrilor.

De aceea trebuie sã se monitorizezeîn permanenþã stadiul pregãtirii proiec-telor, astfel încât alocarea financiarã aPOS Transport sã fie absorbitã fãrãdisfuncþionalitãþi.

Drumurile noastre toate/Se vor finanþa odatã...

Cluj, ora 10:25. Uff, mai sunt cinci minute ºi,în sfârºit, ieºim în pauza de cafea. M-am plictisit groaznic la trainingul ãsta pe fonduristructurale. Sper ca fursecul din pauzã sã fiemai spectaculos decât informaþiile de pânãacum. 10:27. La începutul zilei, „neneatraineru” a postat pe flipchart niºte reguli. Îmidoresc ca mãcar prima, cea referitoare la„respectarea pauzelor de cafea”, sã fie adevãratã. Cã pe restul le-a încãlcat fãrã jenã.

Dragoº Jaliu

„1. Interactivitate“... hmm... Ce e aia? Cursurile dela facultate erau mult mai interactive decât trainingulãsta...“

2. Sã vorbim pe rând ºi la obiect“... pânã acum nua fost cazul, din moment ce a vorbit doar el ºi, pedeasupra, a bãtut ºi câmpii.

3. „Învãþãm unii de la alþii“... îmi vine sã râd ... n-amînvãþat nimic, nimic, nimic! ªi nici perspective nu’s ...pãcat de banii daþi.

Ora 10.30. Fie ce-o fi ... mã ridic ºi ies în pauzã...Dau nas în nas cu cei de la firma de catering. Câtevafete drãguþe, coordonate de un tip cu un aer adoles-centin, vocaþional lider. Îl abordez ºi, dintr-o datã,pauza de cafea devine o scurtã ºi intensã sesiune de

training pe fonduri structurale, finanþarea microîntre-prinderilor.

Aflu cã e patronul unei firme de catering înfiinþate înnoiembrie 2005 ºi a câºtigat finanþare prin ProgramulOperaþional Regional, Domeniul 4.3. „Finanþareamicroîntreprinderilor“. În urmã cu câteva zile a sem-nat contractul de finanþare în valoare de 139.500euro ºi este fericit, deoarece competiþia a fost deose-bit de durã. În prima sesiune, în care termenul limitãde depunere a fost 16 iunie 2008, la nivel naþional aufost depuse 776 cereri de finanþare, doar pe acestdomeniu. Nu a avut experienþã în scrierea cererii definanþare, dar a apelat la o firmã de consultanþã, iarcheltuielile cu pregãtirea dosarului i se vor rambursa,pentru cã totalul lor nu depãºeºte 5% din valoareaeligibilã a proiectului. În perioada de pregãtire a pro-iectului, a învãþat foarte multe despre cum se com-pleteazã un dosar de finanþare.

Îl întreb pentru ce va primi finanþare din fonduristructurale. Zâmbeºte ºi turuie: „Pentru un set deechipamente noi: frigider inox , cuptor pizza ºi utilajalimentar multifuncþional pentru producþie patiserie(biscuiþi ºpriþaþi, turte dulci, fursecuri umplute, „colþu-naºi)“ ... Mã ling pe buze... „Uniunea Europeanã îþi dãtoþi banii?“. „Nu, îmi rãspunde, trebuie sã contribui ºieu cu 30%, dar meritã“, adaugã el. Mã priveºte cu în-credere ºi continuã: „ªi nu o sã mã opresc aici, peste

un an vreau sã mai cer bani pentru alte dotãri“.Ora 10:45. Gata pauza! Reîncepe calvarul. Noroc

cã am laptopul cu mine. Îl deschid ºi continui sã mãdocumentez. Mã uit peste criteriile de eligibilitate alebeneficiarilor pentru domeniul 4.3. din POR. Eligibilesunt microîntreprinderile, adicã „Întreprinderi care aupânã la nouã salariaþi ºi realizeazã o cifrã de afacerianualã netã sau deþin active totale de pânã la douãmilioane de euro, echivalent în lei, conform Legii346/2004 privind stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiIMM, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare“.

Continui sã citesc ºi mã opresc asupra regulii deminimis. Ia sã vedem despre ce e vorba: „Proiectelefinanþate în cadrul acestui domeniu de intervenþie sesupun regulilor ajutorului de minimis. Valoarea maxi-mã a ajutorului, în regim de minimis, ce poate fi acor-dat unei întreprinderi, din fonduri publice, într-o peri-oadã de pânã la trei ani fiscali (ultimii doi ani fiscaliînainte de data depunerii cererii de finanþare ºi anulcurent depunerii cererii de finanþare) este de 200.000de euro, în conformitate cu reglementãrile comunita-re privind concurenþa ºi ajutorul de stat“.

Ia sã calculez niþel. Conform acestei reguli, firmade catering nu poate solicita anul viitor decât maxi-mum 60.500 euro. E 12:15 ºi, în consecinþã, e pauzãde masã. Ies printre primii din salã. Am ºi eu o infor-maþie de oferit.

Fursecurile structurale

„

“

„Sunt îngrijoratde siguranþa pedrumurile dinRomânia ºi pen-tru cã þara dum-neavoastrã areo ratã de 115morþi în acci-dente la un mi-lion de locuitori,în comparaþiecu media UE de87 pierderi devieþi omeneºtiîn accidente laun milion delocuitori.Trebuie sã ame-liorãm situaþia

avertiza în primãvarã

Jacques Barrot, pe atunci comisar UE

pentru Transporturi

Jacques Barrot

Foto: Oana Fofiu

Pri

n a

mab

ilit

ate

a l

ui

IT M

ora

r

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Mediul rural românesc face parte,deja, din mediul rural european. Darpentru ca acesta sã se poatã integraîn spaþiul european, trebuie maiîntâi ca autoritãþile locale sã identifice nevoile comunelor ºisatelor ºi sã realizeze proiecte caresã primeascã finanþare europeanãpe baza cãrora mediul rural autohton sã înceapã sã se dezvolte.

George Ionescu

Sunt multe întrebãri la care, poate, neeste teamã sã rãspundem. Oare, dacã nuvom accesa fondurile venite de la UniuneaEuropeanã pentru dezvoltarea comunelorºi satelor româneºti, se va mãri discrepanþadintre acestea ºi oraºe? Oare aceastã dis-crepanþã va duce la o diminuare inadmisi-bilã a gradului de civilizaþie la nivelul comu-nelor ºi satelor care sã îi îndemne pe tinerii(aºa-ziºi fermieri) sã migreze cãtre oraºe?Oare nu se întâmplã deja? ªi, odatã cu tine-rii plecaþi, nu vor dispãrea împreunã cu bã-trânii, încet, dar sigur, ºi tradiþiile ºi moºteni-rea culturalã ruralã? Conteazã în vreun felpentru cineva?

Da, conteazã, la nivelul fiecãrei comuneºi la nivelul fiecãrui sat. Pentru locuitorii co-munei Fãlciu, din judeþul Vaslui, despre ale

cãrei nevoi de dezvoltare vom vorbi aici,conteazã. Comuna Fãlciu a fost, cândva,una dintre cele mai bogate din judeþ. Aceas-ta este compusã din satele Fãlciu, Bogdã-neºti, Bozia, Copãceana, Odaia Bogdana ºiRînzeºti. Aici existau câteva întreprinderimari care asigurau locuri de muncã pentrumulþi dintre locuitorii comunei Fãlciu. Acumnu mai existã nimic din acestea. Unele audat faliment, altele ºi-au mutat producþia înaltã parte, aºa cã majoritatea localnicilor aurãmas fãrã un loc sigur de muncã. Evidentcã fiecãrui primar care a administrat comu-na i-a fost greu sã gãseascã finanþare pen-tru a rãspunde necesitãþilor de dezvoltare.

În prezent, comuna Fãlciu are 6 224 delocuitori ºi consiliul local sperã sã poatã be-neficia de fondurile europene alocate dez-voltãrii mediului rural. Astfel, consiliul local,împreunã cu primarul, au identificat nevoilestringente ale comunitãþii locale, care suntlegate de infrastructura de bazã. Comunaare nevoie de o reþea de apã ºi canalizareintegratã care sã deserveascã cele ºasesate ale comunei, de o reþea localã de gazeºi de drumuri intra-comunale.

Unde pot gãsi finanþare pentru toateacestea? În Planul Naþional de DezvoltareRuralã, Axa prioritarã 3, Mãsura 322, carese referã la renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunãtãþirea serviciilor de bazã pentru

economia ºi populaþia ruralã ºi punerea învaloare a moºtenirii rurale. Alocarea finan-ciarã publicã pentru aceastã mãsurã estede aprox. 1,54 miliarde EUR. Consiliul localal comunei Fãlciu poate beneficia de finan-þare publicã de 100% (contribuþie naþionalãºi europeanã) pentru un proiect individualpe infrastructurã de bazã în valoare de 1milion EUR, iar pentru un proiect integrat(mai multe activitãþi din aceeaºi mãsurã,spre exemplu, apã plus gaze plus drumuriintra-comunale) de 2,5 milioane EUR.Cheltuielile neeligibile sunt suportate de cã-tre consiliul local. Foarte important este fap-tul cã un beneficiar nu poate aplica decâtpentru douã proiecte individuale pe toatãperioada 2007-2013. Pentru proiectele inte-grate, consiliul local al comunei Fãlciu poateaplica pentru unul sau mai multe proiecte,pe întreaga perioadã 2007-2013, însã în-ceperea unui alt proiect este condiþionatã definalizarea proiectului început anterior.

Proiectul care va fi pregãtit ºi întocmit deconsiliul local al comunei Fãlciu trebuie sãaibã toate avizele ºi autorizaþiile necesareinvestiþiei. Acesta trebuie sã demonstreze,prin intermediul studiului de fezabilitate saua memorandumului justificativ, cã esteoportun ºi necesar din punct de vedere eco-nomic ºi social. În plus, trebuie reþinut cãproiectele de acest tip nu pot beneficia de

dublã finanþare, din alte fonduri comunitaresau naþionale.

Totodatã, este important ca proiectul sãfie în conformitate cu normele de mediu dinþarã ºi din Uniunea Europeanã. Fiindcã pro-iectul acesta se referã ºi la investiþii în infra-structurã de apã, va trebui sã aibã ºi un aviztehnico-economic din partea operatoruluiregional, dacã acesta existã. Dacã nu exis-tã, va trebui sã ia aviz din partea ConsiliuluiJudeþean, prin care se dovedeºte cã proiec-tul este conform cu strategia regionalã saujudeþeanã de apã. Pentru investiþiile în infra-

structura fizicã de bazã, consiliul local alcomunei Fãlciu trebuie sã prezinte lista cusemnãturi ale locuitorilor, agenþilor eco-nomici ºi instituþiilor publice care au depus laprimãrie adeziunea privind necesitateainvestiþiei ºi angajamentul de racordare dinsurse proprii la reþeaua de apã/canali-zare/gaze/energie electricã sau acordulprivind plata colectãrii deºeurilor. Nu se facenici o investiþie pânã ce locuitorii comuneiFãlciu nu conºtientizeazã cã, o datã cu in-vestiþiile fãcute, trebuie sã plãteascã ºi fac-turile aferente acestor servicii publice.

Domeniul de finanþare Instituþii responsabile Date de contact

AXA PRIORITARÃ 5

Promovarea mãsuriloractive de ocupare

ºi

AXA PRIORITARÃ 6

Promovarea incluziuniisociale

DMI 5.1 Dezvoltarea ºiimplementarea mãsuriloractive de ocupare;

ºi

DMI 6.2 Îmbunãtãþireaaccesului ºi participãriigrupurilor vulnerabile pepiaþa muncii;

ºi

DMI 6.3 Promovareaegalitãþii de ºanse pepiaþa muncii;

ºi

DMI 6.4 Iniþiativeletransnaþionale pentru opiaþã inclusivã a muncii

Autoritatea deManagement POSDRU –Ministerul Muncii,Familiei ºi Egalitãþiide ªanse

Adresã: Calea Plevnei, nr. 46-48, sector 1,cod 010233, BucureºtiTel: (+40 21) 315.02.01; (+40 21) 315.02.07;

(+40 21) 315.02.08; (+40 21) 315.02.14; (+40 21) 315.02.30.

Fax: (+40 21) 315.02.06; (+40 21) 315.02.07E-mail: [email protected] Website: www.fseromania.ro

OrganismulIntermediarRegional Nord-Est

OrganismulIntermediarRegional Centru

Adresã: Str. Someºului nr. 42, âCluj-Napoca, Jud. ClujTel: (+40 364) 409.339, Fax: (+40 364) 402.788 E-mail: [email protected] Website: www.runv.ro

Adresã: Str. Nicolae Titulescu nr. 10D, Alba Iulia, Jud. Alba Tel: (+40 358) 401.656Fax: (+40 358) 401.655E-mail: [email protected] Website: www.oirposdrucentru.ro

DMI 5.2 Promovareasustenabilitãþii pe termenlung a zonelor rurale înceea ce priveºte dez-voltarea resurselorumane ºi ocuparea forþeide muncã.

ºi

DMI 6.1 Dezvoltareaeconomiei sociale

ºi

DMI 6.4 Iniþiativeletransnaþionale pentru opiaþa inclusivã a muncii.

OrganismIntermediardesemnat prin licitaþie publicã

---

Cui mã adresezPentru a putea solicita finanþare din fonduri europene trebuie sã ºtii cui ºi unde sã te adresezi. Instituþiile responsabile

cu gestionarea fondurilor europene te ajutã sã obþii toate informaþiile de care ai nevoie (cine poate primi finanþare, ce documente sunt necesare, când trebuie depus proiectul etc.) .

Astãzi, Axele prioritare 5 si 6 din cadrul Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Programul operaþional sectorial „Creº-terea competitivitãþii economice” (POSCCE) rãspunde primei prioritãþi din PlanulNaþional de Dezvoltare 2007-2013: „Creº-terea competitivitãþii economice ºi dezvol-tarea economiei bazate pe cunoaºtere“.

Obiectivul general al POS-CCE îl con-stituie creºterea productivitãþii întreprinde-rilor româneºti pentru reducerea decala-jelor faþã de productivitatea medie la nivelulUniunii Europene. Mãsurile întreprinse vorgenera, pânã în 2015, o creºtere medie aproductivitãþii de cca. 5,5% anual ºi vorpermite României sã atingã un nivel deaproximativ 55% din media UE.

POS CCE este implementat prin cinciaxe prioritare, dupã cum urmeazã:

Axa prioritarã 1: Dezvoltarea unui sis-tem inovativ ºi eco-eficient de producþie

Axa prioritarã 2: Cercetare, dezvoltaretehnologicã ºi inovare pentru competitivi-tate

Axa prioritarã 3: Tehnologia Informa-þiilor ºi Comunicaþiilor pentru sectoarele pri-vat ºi public

Axa prioritarã 4: Creºterea eficienþeienergetice ºi a siguranþei aprovizionãrii încontextul combaterii schimbãrilor climatice

Axa prioritarã 5: Asistenþã tehnicã

AXA PRIORITARÃ 2 – CREªTEREACOMPETITIVITÃÞII ECONOMICEPRIN CERCETARE – DEZVOLTARE(CD) ªI INOVARE

Alocarea bugetarã (din total POS) pen-tru cea de-a doua axã este de cca. 646 mi-lioane euro (21,45%).

În cadrul acestei axe, pot beneficia deasistenþã financiarã:

– institutele de cercetare – dezvoltare (C-D)

– instituþiile publice de C-D – universitãþile – întreprinderile ºi ONG-urile cu activitate

de C-D, RoEduNet ca organism public,spin off-uri ºi întreprinderile start-up.

Printre tipurile de proiecte sprijinite seregãsesc:

intensificarea activitãþilor de C-D ºi promovarea transferului tehnologic prinîncurajarea parteneriatului între universitãþi/institute de C-D ºi întreprinderi;stimularea transferului rezultatelorcercetãrii ºi cunoºtinþelor ºtiinþifice înmediul economic;modernizarea unei infrastructuri existente (laborator/laboratoare) prinachiziþionarea de noi instrumente ºiechipamente;crearea de noi centre de cercetare, institute ºi laboratoare în cadrul organizaþiilor publice de cercetare existente care îºi extind aria de activitate sau deschid noi direcþii decercetare;crearea unor structuri tip cluster inovatorcare sã grupeze întreprinderi inovatoare, centre de instruire, instituþiiale administraþiei locale, bãnci etc. înjurul unor universitãþi ºi instituþii de cercetare puternice, în domenii cupotenþial economic;creºterea implicãrii cercetãtorilor româniîn reþele internaþionale de cercetare ºi acapacitãþii reþelei de cercetare ºi educaþie RoEduNet;sprijinirea creãrii de spin-off-uri ºi dezvoltãrii de start-up-uri prin transferul rezultatelor de C-D obþinute în cadrul universitãþilor ºi institutelor de C-D.

Ce zice planul – POS CreºtereaCompetitivitãþiiEconomice (POSCCE)

La un moment dat trebuie sãîncepem cu ceva!

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11parlamentari europeni din românia

Ioan Mircea Paºcu ºi Sógor Csabasunt doi dintre europarlamentariidin România trimiºi cu treabã laBruxelles de electoratul din regiunile Nord-Vest ºi Centru. Iatã cum vãd ei problemele ºi oportunitãþile din zonã, dar ºi caresunt soluþiile la aceste probleme

Angela Avram

euROpeanul: Are România laBruxelles, la 20 de luni dupã aderare, o imagine specialã? Ioan Mircea Paºcu: Nu s-ar putea

spune acest lucru; practic, nu are, deo-camdatã, o imagine distinctã faþã de ceadinainte, asta lãsând deoparte actul for-mal al aderãrii. Din nefericire, pentru noi,pentru socialiºtii europeni, imaginea emai degrabã una negativã, din cauzaîncetinelii cu care îndeplinim „benchmark-urile“ (obiectivele de referinþã) ºi incapa-citãþii de a ne organiza pentru absorbþiaeficientã a fondurilor europene.

Sógor Csaba: De fapt, ce înseamnãimagine specialã? România trebuie sãlucreze mult pentru imaginea sa la Bru-

xelles. Aceasta trebuie sã înceapã princonsolidarea conformitãþii teoriei cupractica – sã luãm drept exemplu incon-sistenþa legislativã, posibilitatea de in-terpretare a acesteia, problema corup-þiei (care existã ºi în alte state membre).Imaginea României trebuie sã fie unafoarte solidã, autonomã, sã transmitãclar ºi concis valorile existente ale popu-laþiei. Dat fiind cã, din punct de vederegeopolitic, România a devenit zonã defrontierã a uniunii, imaginea þãrii trebuiesã reflecte o poziþie de egalitate înraport cu celelalte state membre ºi nuuna de subordonare.

euROpeanul: Simþiþi în Bruxellesprezenþele regiunilor din România?Ioan Mircea Paºcu: Din pãcate, nu

ºi cu siguranþã suntem încã departe depracticile în domeniu ale regiunilor italie-ne sau landurilor germane care au la Bru-xelles reprezentanþe permanente cu zecide angajaþi. Desigur, regiunile noastre nudispun de aceleaºi finanþe ca omoloagelelor din aceste state occidentale, însã tre-buie conºtientizat faptul cã aici se iau de-cizii foarte importante ºi cã, în consecinþã,

reprezentarea trebuie sã fie una cores-punzãtoare.

Sógor Csaba: Dacã ar trebui sã vãrãspund scurt, atunci v-aº spune: nu în-deajuns. Dar problema este mult maicomplexã. Fiecare eurodeputat se leagãde o regiune aparte ºi, astfel, încearcã sãreprezinte cât mai bine acea regiune.Unele dintre regiunile, judeþele noastre audeja reprezentanþã permanentã la Bru-xelles tocmai pentru a putea accesa maieficient posibilitãþile europene.

euROpeanul: Proveniþi din judeþulSatu Mare (Ioan Mircea Paºcu),respectiv Harghita (Sogor Csaba) ºipresupun cã, deºi locul dumneavoastrã de muncã este laBruxelles, sunteþi la curent cu problemele acestor regiuni. Caresunt ele?Ioan Mircea Paºcu: Sunt sãtmãrean

la origine ºi mândru de acest lucru. Pro-blemele judeþului sunt, în mare, cele cucare se confruntã majoritatea regiunilordin România, imperativul fiind administra-rea eficientã ºi maximizarea absorbþieifondurilor de la UE.

Sógor Csaba: Cele ºapte zile ale sãp-tãmânii se împart în felul urmãtor: trei laBruxelles sau la Strassbourg, trei în þarã.Astfel, pot afirma cu convingere cã legã-tura cu regiunea care m-a trimis în Parla-mentul European niciodatã nu s-a rupt.De altfel, colegii mei din cele ºapte birouriteritoriale îmi furnizeazã continuu informaþiiîn legãturã cu problemele oamenilor.

a. în primul rând, infrastructura esteextrem de inconsistentã. Oamenii nu be-neficiazã de aceeaºi calitate în privinþadrumurilor, serviciilor etc. indiferent dedomiciliu.

b. lipsa posibilitãþilor educaþionale, careduce automat la migraþia tinerilor. Estenevoie de o standardizare a calitãþii edu-caþiei pe toate nivelurile.

c. Secuimea fiind o regiune eminamen-te împãduritã, la noi este o problemã ex-trem de acutã protecþia mediului. Trebuieluate mãsuri severe pentru a opri tãiereapãdurilor ºi trebuie început un program deîmpãdurire. O altã chestiune arzãtoareeste problema managementului deºeu-rilor.

d. la fel ca peste tot în þarã, ºi în judeþulHarghita integrarea rromilor este de actu-alitate.

În concluzie, pot afirma cã trebuie revi-zuit sistemul de valori, nu numai al regiu-nii, ci ºi al societãþii în ansamblu pentru cãde aici pornesc toate problemele. Totoda-tã, trebuie avut grijã ca resursele de toatefelurile – materiale, umane, culturale – sãfie pãstrate ºi lãsate moºtenire generaþi-ilor urmãtoare.

euROpeanul: Care sunt avantajeleacestei zone comparativ cu alteregiuni? Ioan Mircea Paºcu: Cred cã foarte

important este avantajul apropierii maimari de centrul Europei, fapt care a dusdeja la câteva investiþii majore.

Sógor Csaba: Precum am mai afir-mat, ºi probabil cititorii dumneavoastrãºtiu deja, secuimea este extrem de boga-tã din punct de vedere al resurselor natu-rale, al frumuseþii zonei. Aceste resursetrebuie exploatate sub aspect turistic cuun plan de dezvoltare bine pus la punct.Trebuie investit în oameni, în tradiþiile, învalorile lor.

euROpeanul: Care sunt oportunitãþile de care ar trebui sãprofite aceastã regiune?Ioan Mircea Paºcu: Pe scurt, fon-

durile europene, calificarea forþei de mun-cã, poziþionarea geograficã.

Sógor Csaba: Date fiind mediul în-conjurãtor extrem de bogat, precum ºi

tradiþiile, valorile culturale bogate, trebuiegândit un mod sustenabil de a „profita“ deele. Aceasta nu trebuie sã fie în nici uncaz exploatare! Oportunitãþile majore suntdezvoltarea eco-turismului ºi a agriculturiisustenabile, dezvoltarea resurselor uma-ne pentru creºterea competitivitãþii forþeide muncã, creºterea valorii adãugate aproduselor lemnoase exploatate în re-giune.

euROpeanul: Ce credeþi cã lipseºteca derularea proiectelor cu finanþareeuropeanã sã fie mai eficientã?Ioan Mircea Paºcu: Problematicã

este organizarea internã, care este în

continuare birocraticã. Constat ºi tendinþade a fi mai catolici decât Papa, mergânduneori chiar dincolo de cerinþele standardale Bruxelles-ului.

Sógor Csaba: Trebuie simplificat pro-cesul de prezentare a cererilor de finan-þare, astfel încât oamenii de rând sã lepoatã înþelege ºi sã le completeze corect.Totodatã, o problemã arzãtoare este biro-craþia excesivã. Sistemul de evaluare alcererilor de finanþare trebuie sã fie maieficient ºi ar fi binevenitã o mai mare flexi-

bilitate din partea agenþiilor de implemen-tare, în cursul derulãrii proiectelor. Datãfiind lipsa resurselor proprii, trebuie gãsitesoluþii pentru pre-finanþarea proiectelor,þinând cont de faptul cã livrarea fondurilorpoate întârzia luni de zile.

euROpeanul: Sã presupunem cãmare parte din cetãþenii care locuiesc în aceastã zonã v-au votat. Îiputeþi sprijini prin activitatea dumneavoastrã în ParlamentulEuropean?Ioan Mircea Paºcu: Bineînþeles.

Este, de altfel, datoria mea sã o fac. Deºinu pot ghici ce îi preocupã pe fiecare în

parte, am fost mereu deschis la solicitãrileoamenilor, în limita competenþelor mele.Cetãþenii pot veni la mine cu solicitãri con-crete. Fac tot ce pot pentru a-i sprijini.

Sógor Csaba: Întreaga mea activitatedin ultimul an se axeazã pe rezolvareaproblemelor comunitãþii din care mã trag.Deºi este mai greu de prezentat perspec-tiva transilvanã în marea familie euro-peanã, prin metode proprii, am încercatsã atrag atenþia colegilor mei asupra pro-blemelor ºi ofertelor noastre.

„Sã nu fim mai catolicidecât Papa!“

Portret de europarlamentar

Ioan Mircea PAªCU Membru al Grupului Socialistdin Parlamentul EuropeanS-a nãscut la 17 februarie1949 în Satu MareVicepreºedinte al Comisieipentru Afaceri Externe al PEMembru al Delegaþiei pentrurelaþiile cu JaponiaMembru supleant în Comisiapentru Transport ºi Turism, înSubcomisia pentru Securitateºi Apãrare, în Delegaþia pen-tru relaþiile cu Statele UniteObservator în ParlamentulEuropean din 2005Absolvent al ASE, ComerþExterior (1971). Doctorat în ªtiinþe Politice la Institutul de ªtiinþe Politice (1980)Profesor de relaþii internaþionale, ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºiAdministrative (din 1990) Decanul Facultãþii de Relaþii Internaþionale (ªcoala Naþionalã de Studii Politiceºi Administrative, 1990-1996). ªeful Catedrei de Relaþii internaþionale a ªcoliiNaþionale de Studii Politice ºi Administrative (din 2004)Deputat de Maramureº în Parlamentul României, preºedintele Comisiei pentruApãrare, Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã din Camera Deputaþilor (1996-2000) Deputat de Satu Mare în Parlamentul României (din 2000)Ministrul Apãrãrii Naþionale a României (2000-2004)

Portret de europarlamentar

Csaba SÓGORMembru al Grupului Partidului PopularEuropean (Creºtin-Democrat) ºi alDemocraþilor EuropeniNãscut la 12 mai 1964 la AradMembru în Comisia pentru Libertãþicivile, Justiþie ºi Afaceri interne ºi înDelegaþia pentru relaþiile cu þãrile dinAsia de Sud-Est ºi cu AsociaþiaNaþiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)Membru supleant în Comisia pentruOcuparea forþei de muncã ºi Afacerisociale ºi în Delegaþia pentru relaþiilecu Peninsula CoreeanãLead Europe Training Programmed on Leadership and SustainableDevelopment 2005 – Lead International Imperial College London (GB, HU,CH) (2005-2006) Training – ªcoala Politicã Ovidiu ªincai (RO, FR) (2005-2006). Studii teologicepostuniversitare – Universitatea din Zürich ºi Basel (CH) (1992-1993). Studii teologice – Institutul Teologic Protestant Sibiu (RO) (1984). Studii teologice – Teologia Protestantã cu grad universitar Cluj (1983-1988)Preot reformat – Parohia Reformatã Ciceu, judeþul Harghita (1988-1999).Senator în Parlamentul României - membru în Comisia pentru învãþãmânt,ºtiinþe, tineret ºi sport, Comisia pentru egalitatea de ºanse, GRUI (2000-2007) Secretar Grupul Parlamentar al UDMR (2000-2007) Consilier ecumenic ºi relaþii externe – Eparhia Reformatã de pe lângã PiatraCraiului (1999-2000).

Ioan Mircea Paºcu Sógor Csaba

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Socialiºtii europeni au discutat laSofia despre Uniunea pentru MareaNeagrã. Socialiºtii europeni au discutat laSofia despre proiectul social-democrat alunei „Uniuni pentru Marea Neagrã“. Acestplan îºi propune sã depãºeascã stadiul actu-al în care se aflã politica Uniunii Europene înregiune. Discuþiile de la Sofia, ca de altfel ºialte reuniuni tehnice similare din perioadaurmãtoare, vor pune bazele pentru o confe-rinþã internaþionalã în domeniu, care va avealoc în România la începutul anului viitor.Dezbaterile au fost moderate de Adrian Se-verin ºi vicepreºedinþii Grupului Socialist,Hannes Swoboda ºi Jan Marinus Wiersma.În 2007, Comisia Europeanã a prezentat oiniþiativã privind cooperarea regionalã întrestatele riverane Mãrii Negre, intitulatã„Sinergia Mãrii Negre“. Prin aceastã acþiunese încearcã îmbunãtãþirea coordonãrii întreelementele comune ale acordurilor bilateraledin cadrul Politicii Europene de Vecinãtate.

Reuniune ministerialã dedicatãluptei împotriva sãrãciei ºi promovãriiincluziunii sociale. Miniºtrii de profil dinîntrega Uniune Europeanã au participat la oîntâlnire dedicatã luptei împotriva sãrãciei ºipromovãrii incluziunii sociale.

Obiectivul acestei reuniuni a fost de a mo-biliza diverºi actori în domeniu ºi de a pro-mova dialogul cu privire la incluziunea socia-lã. Evenimentul din acest an s-a concentratasupra recentei recomandãri a comisiei cã-tre guvernele naþionale cu privire la strategi-ile de incluziune activã.

Anul 2010 va fi Anul European de Luptãîmpotriva Sãrãciei ºi Excluziunii Sociale, iarreuniunea de la Marsilia marcheazã începu-tul pregãtirilor în întreaga Europã. ONG-uri,autoritãþi locale ºi toþi cei care îºi desfãºoarãactivitatea în domeniul luptei împotriva ex-cluziunii sunt invitaþi sã participe la cam-panie. Iniþiativa va avea un buget de cel puþin26 de milioane de euro, dintre care 17 mili-oane de euro vor fi acordate de UniuneaEuropeanã.

Ramona Mãnescu a câºtigat pre-miul Parlamentarul Anului 2008, lacategoria Educaþie ºi Culturã. PublicaþiaThe Parliament Magazine nominalizeazã înfiecare an eurodeputaþii care s-au remarcatîn cadrul instituþiilor europene. Câºtigãtoriiau fost desemnaþi prin vot de cãtre parla-mentarii europeni. În prezentarea TheParliament Magazine se aratã cã „RamonaMãnescu este extrem de activã în domeniultineretului, fãcându-se remarcatã prin exce-lenta activitate în promovarea în cadrulParlamentului European a Declaraþiei Scriseprin care se solicitã acordarea unei atenþiisporite implicãrii tinerilor în luarea de deciziiîn cadrul UE“.

Comisia pentru Transport ºi Tu-rism a Parlamentului European a vizi-tat România. O delegaþie a Comisiei pentruTransport ºi Turism (TRAN) a ParlamentuluiEuropean a vizitat Tulcea, Galaþi ºi DeltaDunãrii.Vizita în România a fost condusã dedeputatul european Adriana Þicãu ºi areprezentat a treia etapã dintr-o vizitã maiamplã care a cuprins Austria ºi Ungaria.Delegaþia TRAN recunoaºte potenþialulDunãrii, cel mai important fluviu european,pentru asigurarea coeziunii economice ºisociale. Comisia pentru Transport ºi Turismrecomandã Parlamentului European inclu-derea Dunãrii ca o prioritate în dezvoltareatransportului european. În perioada 2007-2013, România beneficiazã de circa 4,6 mi-liarde euro pentru Programul operaþional pen-tru transport, 3,8 miliarde euro pentruProgramul operaþional pentru dezvoltare re-gionalã ºi 4,6 miliarde euro pentru mediu.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

INSTITUÞIILE NU STAU

www.mdlpl . ro

Redactor-ºef: Gabriel Giurgiu

Secretar general de redacþie: Dragoº Pãtlãgeanu

Editorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu, Luca Niculescu

Redactori: Mihaela Enache, Angela Avram, Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, Grigore Vîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect din partea MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius „Fangoh“ Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipei redacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

este un parc în care se gãsesc peste 300 de ma-chete-simboluri ale Europei, realizate la scara de 1/25

în anul 1987 au fost montate primele miniaturio machetã costã între 75.000 ºi 100.000 de euro,

iar realizarea ei dureazã aproape un anîn Uniunea Europeanã existã, în acest moment,

55 de ateliere specializate în astfel de lucrãri

sunt prezente aici clãdiri ºi monumente care simbolizeazã etapele formãrii uniunii, dar ºi istoria sa: democraþia (Partheonul din Atena), creºtinis-mul (catedrale ºi biserici din Europa), precum ºiUniunea Europeanã de azi ºi noile sale tehnolo-gii (trenul de mare vitezã TGV ºi naveta spaþialãAriane)

pentru realizarea miniaturii catedralei San Juan deCompostela, din Spania, au fost necesare 24.000 deore de muncã, însã macheta redã cu fidelitate toatãdantelãria de pe zidurile sale

din iulie 2007, macheta Palatului Mogoºoaiamarcheazã prezenþa României în Uniunea Euro-peanã.

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... MINI-EUROPA DIN BRUXELLES

Mini-Europe din BruxellesMini-Europe din BruxellesMini-Europe din BruxellesMini-Europe din BruxellesMini-Europe din BruxellesMini-Europe din BruxellesMini-Europe din Bruxelles

Înalt Prea Sfinþia Sa, patriarhul ecumenicBartolomeu, a vizitat Parlamentul European.Înalt Prea Sfinþia Sa, patriarhul ecumenic Bartolomeu,arhiepiscop al Constantinopolului ºi al noii Rome, s-aadresat membrilor Parlamentului European în cadrulunei sesiuni solemne. Mesajul principal al Înalt PreaSfinþiei Sale a fost acela cã dialogul intercultural repre-zintã rãdãcina semnificaþiei fiinþei umane. „Fãrã un ast-fel de dialog, diferenþele în cadrul umanitãþii s-ar redu-ce la obiectivarea «celuilalt» ºi ar conduce la abuzuri,conflicte ºi persecuþii. Dacã diferenþele dintre noi neîndeamnã la cunoaºtere ºi apropiere reciprocã, iaraceastã cunoaºtere se bazeazã pe dialog, ia naºtereînþelegerea ºi aprecierea reciprocã – chiar ºi iubirea“.Înalt Prea Sfinþia Sa a subliniat cã proiectul europeana reuºit sã promoveze co-existenþa mutualã, paºnicã ºiproductivã între naþiuni care, cu mai puþin de 70 de aniîn urmã, au fost implicate într-un conflict sângeros, cear fi putut distruge moºtenirea de secole a Europei.Patriarhul ecumenic Bartolomeu a precizat cã Europatrebuie sã includã Turcia în proiectul sãu, iar Turcia tre-buie sã promoveze dialogul intercultural ºi toleranþapentru a fi acceptatã în familia europeanã.

Cartã albastrã pentru imigranþii cu „înaltãcalificare profesionalã“. Deputaþii europeni de laComisia pentru Libertãþi Civile au discutat despre pro-punerea de „Cartã albastrã“ pentru imigranþii calificaþi.

Raportorul parlamentar pe acest domeniu, EwaKlamt (PPE, Germania) a afirmat în deschiderea se-siunii cã „jumãtate din imigranþii cu înalte calificãri pro-fesionale merg în SUA sau Canada, doar 5,5% vin înUE. Dacã vrem sã punem capãt imigraþiei ilegale, tre-buie sã deschidem uºa imigraþiei legale“.

Îngrijorarea principalã în acest context este legatã defenomenul brain-drain (migraþia creierelor) din Africa ºialte þãri în curs de dezvoltare. „Sãnãtatea ºi educaþiasunt vitale în þãrile în curs de dezvoltare, de aceea vom

limita accesul la Carta albastrã în aceste domenii“, aspus doamna Klamt.

Carta albastrãeste valabilã pe doi ani ºi poate fi reînnoitãpermite libertatea de circulaþie în UE posesorului ºi

familiei acestuia (dupã cei doi ani) dupã cinci ani, posesorul acestuia are statut de

rezident pe termen lung nu oferã rezidenþã permanentãoferã dreptul la muncã ºi rezidenþã în teritoriul unui

stat membru pe o perioadã iniþialã de doi ani, dupãcare posesorul acesteia poate obþine o prelungire în altstat membru. Posesorul Cãrþii albastre poate fi însoþitîn Uniunea Europeanã de familia sa ºi beneficiazã desecuritate socialã.

Premiul LUX pentru cinematografie. Par-lamentul European faciliteazã circulaþia filmelor euro-pene ºi încurajeazã cinematografia în cadrul pieþei co-mune.

Decernarea Premiului LUX 2008 a avut loc la sfâr-ºitul acestei luni, iar pelicula câºtigãtoare, filmul bel-gian Tãcerea Lornei (Le silence de Lorna), realizat deJean-Pierre ºi Luc Dardenne, va fi tradusã în cele 23de limbi oficiale ale Uniunii.

Finaliºtii de anul acesta au fost, pe lângã laureaþi,Kornel Mundruczo (cu producþia Delta) ºi Miroslav Ja-nek ºi Pavel Kontecky (cu proiecþia Obcan Havel).

Valoarea premiului LUX se ridicã la 87000 de euro.Cele trei filme finaliste au fost selectate de un grup

independent format din profesioniºti din domeniul cin-ematografiei.

Cartã verde în domeniul agricol. Comisia Eu-ropeanã a adoptat o cartã verde care lanseazã o dez-batere publicã asupra modului în care fermierii euro-peni pot fi ajutaþi sã valorifice la maximum calitatea ali-mentelor ºi bãuturilor pe care le produc.

Documentul trece în revistã standardele, programelede calitate ºi certificare ºi sistemele de etichetare uti-lizate în prezent în UE. Sunt menþionate inclusiv indi-caþiile geografice, agricultura ecologicã ºi sistemele re-gionale de certificare a calitãþii alimentelor. Carta verdeevalueazã ce este de fãcut pentru exploatarea eficien-tã a atuurilor agriculturii europene ºi pentru informareaconsumatorilor în privinþa ofertei produselor existente.

„Fermierii din UE trebuie sã furnizeze produse cucalitãþile cerute de consumatori, sã garanteze acestecalitãþi ºi, lucrul poate cel mai important, sã le facã cu-noscute într-o manierã eficientã. Vreau sã aflu de la

oamenii implicaþi dacã aceste mãsuri funcþioneazã co-respunzãtor ºi, în caz cã mai trebuie fãcut ceva, ceanume trebuie sã facem“, a declarat Mariann FischerBoel, comisarul pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ru-ralã.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Mariann Fischer Boel

021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ... · particularitãþile sociale ºi...

Documents