021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ajutã sã-i … · 2012-11-02 · 2 black...

1 Cyan Magenta Yellow Black Cyan Magenta Yellow Black 1


euROpeanulAnul 3 Nr. 4

12 pagini

1-21 octombrie

2008

Tiraj:

50.000

de exemplare

Fondurile europene pe înþelesul tãu

Alo, Europa! Dicþionar de „bruxellezã“Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului.

În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocraþieieuropene, euROpeanulte ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9.

Finanþãri eeuropene rrecord pentru pprimãria ddin TTulcea.Autoritãþile municipiului Tulcea au obþinut, într-un singur an, finanþãri europene acãror valoare este echivalentãcu bugetele pe ultimii patru aniale primãriei oraºului. Uniunea Europeanã a aprobat acordarea a113.797.800 euro pentrurealizarea proiectului„Reabilitarea ºi extinderea sistemelor de apã uzatã înjudeþul Tulcea”, iniþiat deConsiliul Local Tulcea. Proiectulvizeazã realizarea de noi foraje, reabilitarea staþiei detratare a apei, precum ºi extinderea ºi reabilitarea sistemului de furnizare a apei potabile în oraºul Tulcea.Consiliul Local urmeazã sã aloceo cofinanþare în valoare de1.560.000 euro. ªi oraºeleMãcin, Isaccea ºi Sulina dinjudeþul Tulcea vor beneficia de proiectul aprobat deUniunea Europeanã.

S-aa pprelungit ttermenul dde valabilitate aa sstudiilor dde fezabilitate ppentru pproiectele din ccadrul PPOR 22007-22013.Ministerul Dezvoltãrii LucrãrilorPublice ºi Locuinþelor, în calitate de Autoritate deManagement pentruProgramului OperaþionalRegional 2007-2013, a decis prelungirea termenului de vala-bilitate pentru studiile de fezabi-litate sau documentaþiile tehnicede avizare a lucrãrilor de inter-venþie. Actele menþionate tre-buie anexate la dosarul cereriide finanþare pentru toatedomeniile majore de intervenþiedin cadrul ProgramuluiOperaþional Regional 2007-2013. Vor fi considerateconforme administrativ studiilede fezabilitate, respectiv documentaþiile tehnice deavizare a lucrãrilor de intervenþie, elaborate cu celmult 24 de luni înainte de datadepunerii cererii de finanþare.

ªapte pproiecte pprimescfinanþare pprin PPHARE 22006.ªapte proiecte din RegiuneaVest urmeazã sã obþinãfinanþare de la UniuneaEuropeanã prin ProgramulPHARE 2006 „Schema deinvestiþii pentru sprijinirea iniþia-tivelor sectorului public în sec-toarele prioritare de mediu”.Beneficiarii proiectelor sunt con-siliile locale din Gãvojdia, Cãlan,Ineu, Berzasca, Comloºul Mare,Bãiþa ºi primãria Chiºineu Criºdin judeþul Arad. Sectoarele carevor fi susþinute în cadrul acesteischeme de finanþare sunt ges-tionarea deºeurilor ºigospodãrirea apelor. Beneficiariivor semna contractele cu ADRVest ºi cu Ministerul Dezvoltãrii,Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor,urmând apoi sã demareze etapade implementare a proiectelor.

Douã dintr-un foc!Despre ardeleni se spune cã se urnesc mai greu.Atunci însã când se apucã de treabã, faptele vorbescîn locul lor. Aºa s-a întîmplat ºi la începutul luniiaugust, când, într-o singurã zi, s-au semnat nu unul,ci douã proiecte cu finanþare europeanã

pagina 5

Inversul baladei lui ManoleReþea de gaze naturale nu existã. Reþea de termoficare? Nici pe departe. Ba nu. Departe, adicãla vreo 60 de kilometri distanþã. În peisaj, doar oclãdire tip halã, model anii ’80. Degradatã. ªi acum,doamnelor ºi domnilor, formula magicã! „Hocus fondus accesatus!”.

pagina 7

Din Siberia laBruxellesConcurentul se apropie,se încordeazã, ridicã ºi...nou record mondial, stimaþi telespectatori! Nu mai puþin de 137 dedolari barilul depetroooool!!!! De abia s-au încheiat JocurileOlimpice de la Beijing,unde s-au depãºit recorduri mondiale carerãmãseserã pe podiumani buni. Aºa ºi cu preþul petrolului.

pagina 8

Credibilitatea unuiproiect în evaluare

L-am întâlnitzilele trecutepe Radu, unvechi prieten,consultant cuani mulþi deexperienþã înfinanþãrieuropene. Înultimii zece ani

a fost implicat în implementarea multor proiecte. Încazul lui, cuvântul „expert”, atât de des vehiculat ºiîntâlnit în unele CV-uri, se bazeazã pe ani de muncãºi rezultate concrete.

pagina 9

euROpeanul: Care este princi-palul obiectiv al României îndomeniul energetic? Care estestrategia energeticã?Darius Meºca: În 2007, Guver-

nul României a adoptat „StrategiaEnergeticã a României pentruperioada 2007-2020, adoptatã prinHG 1069/2007. Strategia asigurãdezvoltarea durabilã a sectoruluienergetic românesc pentru perioa-da de timp pânã în anul 2020. Docu-mentul va suferi periodic ajustãri, înfuncþie de dezvoltarea tehnologicã,modificãrile strategiilor stabilite la ni-velul Uniunii Europene ºi evoluþiile

din piaþa naþionalã de energie. Înrealizarea scenariului optim de dez-voltare a sistemului energetic naþio-nal pentru perioada 2007 - 2020,s-au luat în considerare urmãtoareledirecþii:

• consumul naþional de energieelectricã va creºte relativ constant,cu circa 3% pe an în toatã perioadaanalizatã;

• vor intra în funcþiune unitãþile nu-cleare nr. 3 ºi 4 de la CNE Cerna-vodã, centrala cu acumulare-pom-pare Tarniþa-Lãpuºeºti, noi capa-citãþi termo ºi hidro ºi se vor reteh-nologiza unitãþi existente;

• se va încuraja utilizarea surselorregenerabile, cu atingerea þintei de33% din consumul intern brut deenergie electricã în anul 2010, 35%în anul 2015 ºi 38% în anul 2020;

• se va încuraja utilizarea combus-tibililor solizi prin tehnologii curate;

• se va limita ponderea producþieide energie electricã prin utilizareacombustibililor lichizi ºi gazoºi.Aceºti combustibili se vor utiliza, cuprecãdere, în unitãþi de cogenerare,necesare asigurãrii cu energie ter-micã a populaþiei.

(continuare în pagina 6)

În ultimul timp, criza deenergie a devenit globalã.Nu se mai vorbeºte de statesau zone afectate. Problemelepetrolului din OrientulMijlociu, reducereaexploatãrilor din MareaNordului, problemele legatede transportul combustibililor,dependenþa energeticã faþãde Rusia, toate acestea aufãcut ca energia sã devinã un

subiect pe ordinea de zi atuturor întâlnirilor inter-naþionale. Uniunea Europeanãpromoveazã o nouã strategieîn domeniul energiei.Comisarul european pentruenergie, Andris Piebalgs,cetãþean leton ºi bun cunoscã-tor al „lecþiei ruseºti”, mizeazãpe combustibilii alternativi.Iatã câteva dintre cele maiimportante declaraþii ale sale

Angela Avram

„România dispune de unimportant potenþial pentru culturide plante energetice ºi am aflat cudeosebitã satisfacþie despre faptulcã se cultivã din ce în ce mai multãrapiþã, materia primã pentru biodie-sel. Este un carburant alternativ cepoate reprezenta o soluþie eficien-tã pentru viitor“.

(continuare în pagina 3)

AGENDÃ

Strategia energeticãInterviu cu dl. Darius Meºca, secretar de stat în Ministerul Economiei ºi Finanþelor

Sursele alternative de combustibili

Publicaþie bilunarãeditatã de

Se distribuie gratuit

Comisarul european Andris Piebalgs

2 Black Black 2

2 Black Black 2

2

euROpeanul ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

pagina de fond(uri)

DIN BRUXELLES ªI BUCUREªTI

Primul summit dedicatrromilor din UE s-a desfãºuratla mijlocul acestei luni laBruxelles

Evenimentul a avut ca obiectiv promovarea an-gajamentului ferm de a rezolva probleme concre-te ºi de a asigura o mai bunã înþelegere a situaþieirromilor din Europa. Comisarii europeni considerãcã acest summit a contribuit la identificarea unor

„politici eficiente” de integrare a rromilor. Summitula reunit peste 400 de reprezentanþi ai unor insti-tuþii UE, ai guvernelor naþionale ºi ai parla-mentelor, ai societãþii civile ºi ai organizaþiilor rro-milor. La eveniment au fost prezenþi preºedinteleCE, Jose Manuel Barroso, vicepreºedinteleJacques Barrot (Justiþie ºi Afaceri Interne), comi-sarii Danuta Hübner (Politicã Regionalã), VladimírSpidla (Afaceri Sociale ºi Egalitate de ªanse), Jan

Figel (Educaþie, Culturã ºi Tineret) ºi BernardKouchner, ministrul francez de Externe ºi AfaceriEuropene.

România va avea ataºaþi agricoli în þãri ale UniuniiEuropene

Acest proiect se va concretiza dupã modifica-rea Legii de funcþionare a diplomaþiei, a declaratministrul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale, DacianCioloº. Fondurile necesare acestei acþiuni vor ficuprinse în bugetul MADR din 2009.

Þãrile în care România ar putea avea - pe lângãun ataºat economic – ºi unul agricol, urmândexemplul francez, sunt, în primul rând, Franþa, caimportant partener al Românei, Italia ºi Spania,datoritã prezenþei numeroase a românilor în aces-te zone, Polonia pentru zona de est a Europei ºiOlanda. Concretizarea proiectului ar trebui sãaibã ca efect, pe lângã promovarea externã a pro-duselor alimentare româneºti, intrarea producãto-rilor români pe zonele respective. Singurele pro-duse româneºti procesate care ºi-au fãcut loc,deocamdatã, pe piaþa externã sunt vinurile,mierea, produsele de panificaþie ºi conservele delegume ºi fructe.

Grupaj realizat de Veronica Cormoº

Gabriel Giurgiu

Despre solidaritate ºi competitivitate

Am destule cunoºtinþe care au câte o firmã. Mai micã,mai mijlocie sau mai mare. Unii au încercat sã „scoatã”ceva bani suplimentari de investiþii pentru afacerile lor,prin fondurile de preaderare. Cei mai mulþi mi-au descrisexperienþa ca pe un coºmar. „Birocraþia lor o depãºeºtepe-a noastrã, frate, e jale!”. Cam aºa descriu toþi primalor aventurã cu fonduri europene. Cei mai mulþi jurã cumâna pe facturi cã nu mai apeleazã la sursele comu-nitare în viaþa lor.

Cum însã în politicã ºi afaceri e bine ca „niciodatã sãnu spui niciodatã”, e cazul unei mici reflecþii pe temã.Adicã, de ce îi scârbeºte perspectiva fondurilor europe-ne pe patronii români?

Primo: pentru cã sunt complicate. Pentru oameni dina-mici, care iau hotãrâri rapide pentru a fi cu un pas înain-tea concurenþei, durata evaluãrilor ºi volumul de muncãpentru întocmirea dosarelor este mult prea mare. Sepierde vreme multã, se consumã timp ºi energie, se alo-cã ore-om relativ bine plãtite. Mulþi mi-au declarat cã vorprefera sã lucreze cu banca lor comercialã pentru unviitor credit.

Secundo: pentru cã nu au nevoie disperatã de fondu-rile respective. Pãi, dacã afacerea este bunã ºi înfloritoa-re, dacã ai nevoie de un plus de capital pentru o extin-dere ºi eºti bancabil, poþi sta liniºtit la discuþii cu banca.Fie vorba între noi, la o creºtere economicã pe ansam-blul economiei de cam 8%, marginile de profit ale celormai multe companii sunt suficient de mari pentru a asi-gura dezvoltarea. Cine ar rãmâne pentru fonduri struc-turale? În primul rând, firmele care sunt la început deactivitate ºi nu au construit încã o relaþie de încredere cubãncile. Pe alte meleaguri, li se mai spune start-up-uri.Cota de risc în investiþie este suficient de mare pentru cabanca sã perceapã o dobândã proporþional mare. Altefirme care ar mai fi tentate sunt cele cu situaþii gri în zonabilanþului contabil. Adicã, tot companii nebancabile pen-tru cã nu le-a mers foarte bine pe piaþã.

Uniunea le ajutã. Îi ajutã ºi pe începãtori ºi pe cei lalimita profitabilitãþii. Mai mult, dacã în acte se vede cãfirma ta are o marjã de profit mare, nu mai eºti eligibil. Ofi bine, o fi rãu, asta e o altã discuþie. Polul anglo-saxonal uniunii e sceptic ºi susþine competitivitatea ca princi-piu de acordare a fondurilor. Polul „franco-german“ estefan al solidaritãþii ºi are altã pãrere. Practic, trebuie decisîntre „Dãm la oamenii care au dovedit deja cã ºtiu ce sãfacã cu banii, cã ºtiu sã conducã o afacere” ºi „Dãmcelor mai sãraci ºi amãrâþi, sã creascã ºi ei”. Discuþiaîncã nu s-a finalizat, este în plinã desfãºurare. CelebraAgendã Lisabona complicã ºi mai mult lucrurile.

Evident, mai este o categorie de fonduri. Cea a „mari-lor sume”, cele spre milionul de euro. Aici, în aceastãzonã, lucrurile stau mai bine. Firma care are contribuþieproprie spre jumãtatea de milion ºi ia un nerambursabilde încã o jumãtate are ceva forþã pe piaþã. „Pentru500.000 a meritat sã mã chinui cu ºtampilele ºi certifica-tele de orgine“, îmi spunea alt patron, din zona Sucevei.A lucrat pe fonduri de preaderare, acum aºteaptã sãaplice ºi pe axele de „structurale”. El face parte din ceicompetitivi. La coadã la fondurile europene nu sunt aºade mulþi pe cât ne-am aºtepta sau am dori.

Generalizând un pic, situaþia este relativ delicatã pen-tru o þarã ca România. Între solidaritatea care descura-jeazã competiþia liberã ºi competitivitatea care nu re-duce decalajele de dezvoltare, alegerea este dificilã ºiriscantã politic. Liderul unei puternice organizaþii patro-nale îmi spunea cã, din punctul lui de vedere, adicã albusiness-ului, ar trebui sã avem o atitudine schizoidã. LaBruxelles sã dãm cu solidaritatea iar în þarã sã o cotimpe competitivitate. Tind sã fiu de acord cu el. Ar fi intere-sant de încercat. Greu de reuºit. Ar trebui multã, multãcoerenþã ºi consistenþã în poziþiile exprimate la „insti-tuþii“. Cred cã mai avem ceva drum de parcurs pânãacolo.

Politica energeticãromâneascãMihaela Enache

Formularea unei politici comuneîn domeniul energetic este unul din-tre cele mai dificile proiecte pentrustatele membre ale Uniunii Europe-ne. Este vorba, în primul rând, de-spre faptul cã þãrile membre dispunde pieþe „naþionale“ variate de ener-gie, resursele fiind asigurate prin di-verse variante (energy mix). Fiind unsector extrem de sensibil, în dome-niul energetic competenþele naþiona-le rãmân foarte extinse, iar instru-mentele comunitare sunt, într-o oa-recare mãsurã, limitate. În al doilearând, problema dependenþei covâr-ºitoare de un furnizor unic - Fede-raþia Rusã – ridicã mari probleme înformularea, ºi mai ales susþinerea,unor poziþii ºi politici energeticecomune de cãtre statele membre.

Strategia energeticã –o premisã a eficienþeienergetice româneºti

Pentru România, adaptarea la po-liticile energetice europene a presu-pus însuºirea principalelor obiectivecomunitare în acest domeniu - creº-terea securitãþii alimentãrii cu ener-gie, ameliorarea competitivitãþii pie-þelor interne, participarea activã laconsolidarea pieþelor regionale ºi aschimburilor transfrontaliere, creºte-rea eficienþei energetice. De aseme-nea, integrarea în piaþa energeticãeuropeanã presupune o atenþie ma-jorã pentru mãsuri de protecþie amediului ºi reducere a emisiilor deCO, precum ºi proiectelor de inves-tiþii care sã stimuleze capacitatea deinovaþie ºi dezvoltare tehnologicã.

Deºi resursele sale energeticesunt în scãdere, România dispunede premise favorabile unei dezvol-tãri pe termen lung - rezerve impor-tante de cãrbune, un potenþial hidro-energetic relativ important, un po-tenþial semnificativ de resurse rege-nerabile. Practic, felul în care acesteresurse sunt gestionate – prin politiciºi strategii coerente – reprezintã ocondiþie sine qua non a eficienþeienergetice.

Lansatã în dezbatere publicã lamijlocul anului 2007 de cãtre Minis-terul Economiei ºi Finanþelor, Stra-tegia naþionalã în sectorul energeticpentru perioada 2007-2020 a fostaprobatã de guvern în septembrie2007. Dezbaterile pe aceastã temãau fost destul de furtunoase, datãfiind importanþa strategicã a acestuidomeniu ºi complexitatea implicaþi-ilor pe care le are asupra econo-miei româneºti. Principalul obiectival strategiei vizeazã acoperirea in-tegralã a consumului intern deenergie electricã ºi termicã, în con-diþii de creºtere a securitãþii ener-getice a þãrii ºi de dezvoltare dura-bilã. În acelaºi timp, strategia pre-vede investiþii de aproximativ 31 mi-liarde de euro în modernizarea uni-tãþilor energetice, dar ºi în progra-me de protecþie a mediului ºi înmãsuri sociale.

Documentul realizeazã o analizãa situaþiei energetice actuale, rele-vând faptul cã producþia de energiebazatã pe cãrbune ºi energie nucle-arã reprezintã, în cazul României,principalele opþiuni pentru viitor, încondiþiile dependenþei de o sursãunicã de aprovizionare cu gaze na-

turale din import ºi ale creºterii prog-nozate pentru urmãtorii ani a preþu-lui hidrocarburilor.

Strategia propune înfiinþarea uneientitãþi energetice care sã reuneas-cã companiile energetice din dome-niul hidro, termo ºi nuclear, precumºi cele trei companii de distribuþie deenergie electricã rãmase în propri-etatea statului. În fapt, acest proiectde creare a unei companii integratede energie este o adaptare la ceeace se întâmplã în Europa, unde toa-te marile companii de profil deþin înportofoliu unitãþi termo, hidro ºi, înmulte cazuri, nucleare, fapt ce lepermite sã fie competitive pe piaþã.

E drept cã politicile comunitare (maiales conform viziunii comisaruluipentru concurenþã, Neelie Kroes) þincont ºi de nevoia de liberalizare apieþelor, punând condiþii dure privindunbundlingul (separarea activitãþiide producþie de cea de distribuþie).La fel de adevãrat este cã, în urma

recentelor rãciri ale relaþiilor cu Fe-deraþia Rusã, este posibil ca politi-cile concurenþiale de liberalizare apieþelor energetice sã piardã multdin vitezã. Devine, deci, greu de mã-surat cât din strategia naþionalã ro-mâneascã mai este în linia evoluþi-ilor europene.

Se poate aprecia, aºadar, cã do-cumentul strategic este un proiectrealist, care traseazã obiectivele Ro-mâniei ºi formuleazã soluþii de efi-cienþã energeticã. Dincolo de acesteconstatãri evidente, politicile în do-meniu devin destul de fluide pe planglobal. De aceea, flexibilitatea parea fi cuvântul cheie, pentru moment.

Deºi este foarte posibil ca documen-tul adoptat de Guvern sã devinãrapid depãºit de evenimente, este lafel de valabilã ºi ipoteza valabilitãþiisale ani buni de aici încolo, având învedere schimbãri internaþionale pecare o þarã ca România nu le poatenici controla, nici influenþa.

^Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

(urmare din pagina 1)

Angela Avram

„Vremea energiei ieftine a trecut,adevãr ce ar trebui sã ne mobilizezesã inovãm mai mult ºi sã consumãmmai puþin. Sã facem sacrificii pentrua avea un viitor”.

„Vorbim despre o crizã energeticãla nivel global. Criza din Golf, pro-blemele din Marea Nordului, crizaenergeticã din iarnã, toate acesteasusþin necesitatea unei politici nova-toare, care sã ofere o alternativãprezentei situaþii de fapt. De aicipleacã ºi noua strategie europeanãîn domeniul energiei. Exploatarearesurselor energetice europenepentru dezvoltarea comunã a state-lor membre UE ºi EEA, identificareaunor noi surse de energie alternativãcare sã protejeze mediul au devenitprincipalele noastre preocupãri. Iartoate acestea nu pot deveni realitatedecât prin prisma unei politici comu-ne europene, a unei pieþe comunede energie. Resursele energeticereprezintã o permanentã provocareºi UE trebuie sã rãspundã acesteiprovocãri printr-o „Politicã energe-ticã pentru Europa”. Aceastã politicãvizeazã mai multe coordonate prin-tre care aº enumera doar câteva: opiaþã internã pentru creºtere econo-micã ºi locuri de muncã, solidarita-tea statelor membre, un mix ener-getic divers, eficient ºi durabil, unputernic efort pentru eficienþa ener-geticã ºi surse regenerabile pentru arãspunde schimbãrilor climatice,tehnologie ºi mai ales inovaþie. Pen-tru a îndeplini aceste obiective, ampropus împreunã cu colegii mei, înComisia Europeanã, un Plan Euro-pean Strategic pentru Energie”.(Magazin Biodiesel nr 2, 2007)

„Producerea ºi consumul efi-cient de energie vor schimba pentru

totdeauna perspectiva europeanãasupra energiei. Acesta este mesa-jul Campaniei Europene pentruenergie durabilã 2005 – 2008. Deasemenea, aceasta va promova unnivel de trai mai ridicat, va stimulacreºterea economicã, va crea locuride muncã ºi va spori poziþia compe-titivã a industriei europene pe pie-þele mondiale.

Consumul de energie în UniuneaEuropeanã continuã sã creascã, iarnoi ajungem sã depindem din ce înce mai mult de combustibilii minerali,care afecteazã negativ siguranþafurnizãrii de energie în Europa.Aceastã creºtere genereazã, deasemenea, un impact negativ asu-

pra mediului. Trebuie sã reducememisiile de dioxid de carbon ºi sãfrânãm procesul de încãlzire globalã.

Pentru mine este o mare plãcerefaptul cã lansarea acestei campaniide conºtientizare a publicului poateveni în sprijinul aplicãrii Protocoluluide la Kyoto din 16 februarie 2005.

În viitor, oferta ºi cererea de ener-gie în Europa va trebui sã facã apel,într-o mãsurã mult mai mare, la sur-sele regenerabile de energie ºi sãse orienteze spre metode eficientedin punct de vedere energetic. Sec-torul energetic este cel care va con-tribui, acum ºi în viitor, la lupta pen-tru împiedicarea epuizãrii resurselornaturale ºi pentru prevenirea schim-bãrilor climatice, pentru ameliorareastãrii mediului înconjurãtor ºi a sã-nãtãþii oamenilor ºi, în egalã mãsu-rã, pentru asigurarea creºterii eco-nomice ºi sociale.

În prezent, este o mândrie pentrunoi faptul cã Europa este deja uniniþiator de frunte al tehnologiilor efi-ciente de încãlzire ºi rãcire, de pro-cese industriale ºi termoenergeticecombinate ºi, de asemenea, al teh-nologiilor din domeniul energiei re-generabile, cum ar fi energia eolianãºi cea fotovoltaicã. Tehnologii termi-ce solare, biocombustibili, instalaþiieficiente de producere a energiei ºiinstalaþii de termoficare alimentatecu energie regenerabilã sau de ca-pacitate mare, toate acestea pã-trund pe noi pieþe. Experienþele dinregiunile ºi oraºele europene au de-monstrat, totuºi, cã promovareaaplicãrii pe scarã largã a unor astfelde sisteme nu este numai o chesti-une de cercetare amplã, ci ºi deconºtientizare. Cu alte cuvinte, sar-cina noastrã este acum sã con-vingem atât consumatorii, cât ºi fac-torii de decizie de beneficiile produ-cerii ºi utilizãrii eficiente a energieidurabile.

În numele Comisiei Europene ºi încalitatea mea de membru al comi-siei, responsabil cu energia, mã de-dic întru totul succesului acesteicampanii ºi vã adresez rugãmintea

de a vã alãtura în concertarea efor-turilor noastre.

Conducta Nabucco de 3.300 kmeste un proiect prioritar în cadrul re-þelei transeuropene de energie, esti-mat la 4,6 miliarde de euro. Prin con-struirea ei, Turcia va deveni a patraarterã energeticã a UE, dupã Nor-vegia, Rusia ºi Algeria. Consorþiulcare va construi conducta este con-dus de OMV din Austria, incluzând ºifirmele Transgaz din România, MOLdin Ungaria, Bulgargaz din Bulgariaºi Botas din Turcia – fiecare cu 20%din acþiuni. Studiul de fezabilitate afost realizat deja, în cadrul unuiproiect finanþat de UE. DirectorulOMV, Wolfgang Ruttenstorfer, seaºteaptã ca lucrãrile sã fie demarate,astfel încât conducta ar putea fi ope-raþionalã începând cu anul 2010”.(România liberã, 8 iunie 2007)

„Am început ca 27 de pieþeenergetice separate. Pentru a crea opiaþã comunã, e nevoie nu numai deinterconectãrile fizice, care presu-pun multe investiþii, dar ºi de stabili-rea de instrumente clare pentru co-merþul transfrontalier. Într-adevãr, laBucureºti, am stat de vorbã cu auto-ritãþile române despre strategia eu-ropeanã în domeniul energiei, de-spre eforturile pe care guvernul ro-mân trebuie sã le depunã pentru ase alinia acestui demers. Ca partesemnatarã a tratatului european,România trebuie sã conºtientizezeobligaþiile sale în baza demersuluide dezvoltare a pieþei regionale.Evaluarea globalã a sectorului ener-getic în regiunea sud-est europeanãne-a arãtat cã aceastã regiune sufe-rã de un numãr de deficienþe: lipsasurselor de energie, o structurã ina-decvatã pentru transportul energiei,disfuncþii ale alimentãrii cu energieelectricã, absenþa concurenþei ºi se-rioase probleme de mediu, pentru anumi numai câteva dintre ele. Deaceea, este necesarã adoptareaunei politici coerente, unitare, la ni-vel regional”. (Magazin Biodieselnr 2, 2007)



F o n d u r i l e e u r o p e n e p e î n þ e l e s u l t ã u ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

3comisar de ediþie

Sã cunoaºtem comisarul Letonul AndrisPiebalgs este conside-rat a fi unul dintre ceimai influenþi comisarieuropeni, datã fiindimportanþa dosaruluienergetic în acestmoment.

Nãscut pe 17 septem-brie 1957, la Valmiera(Letonia), Piebalgs estelicenþiat în fizicã laUniversitateaNaþionalã a Letoniei. Aurmat o carierã profe-soralã. A intrat apoi înpoliticã ºi a devenitparlamentar.

A fost, în douã rânduri, ministru de Finanþe ºi apoi ministru alEducaþiei, în guvernul þãrii sale. A fost ambasador al Letoniei laUniunea Europeanã ºi a rãspuns, în cadrul Ministerului de Externe,de relaþia cu autoritãþile de la Bruxelles.

Piebalgs a jucat un rol crucial în negocierile de aderare ale Letonieila UE, oficialii europeni remarcând calitãþile sale incontestabile depolitician.

Este membru al Comisiei Europene din anul 2004, pe postul decomisar european pentru energie.

Una dintre cele mai valoroase publicaþii din lume, sãptãmânalul„The Economist”, l-a premiat cu titlul „Eurocratul anului”, în 2007,afirmând despre el cã „reprezintã o reclamã strãlucitoare pentruabilitãþile politice ale þãrilor postcomuniste”.

Politicileeuropene deenergieAngela Avram

În 1987, Actul Unic European a reprezentat o tentativãde consolidare a pieþei economice interne europene.Subiectul energetic, însã, nu s-a bucurat de mare suc-ces. Era privit ca un domeniu de suveranitate exclusivãal statelor membre. Un pas important în dezvoltarea ideiide politicã energeticã europeanã l-a reprezentat semna-rea Cartei Europene a Energiei de la Haga, în 1991.Acolo s-au stabilit principiile, obiectivele ºi mijloacele derealizare a unei cooperãri pan-europene în domeniulenergiei.

Tratatul de la Maastricht, încheiat în 1992 ºi cunoscutsub numele de Tratatul UE, a adus unele completãri ladefinirea conceptului de piaþã internã a energiei (PIE),fãrã sã includã un Capitol de Energie. Comisia Euro-peanã a pregãtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit,între altele, sã o investeascã cu anumite competenþe îndomeniu. Trei þãri s-au opus vehement acestei iniþiative:Marea Britanie, Olanda ºi Germania. Aceeaºi soartã aavut ºi o altã propunere a comisiei, referitoare la admi-nistrarea Cartei Energiei de cãtre Direcþia de Energie dincadrul CE.

Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinþit, pentruprima datã, o initiaþivã comunitarã din domeniul energiei,numitã „Reþelele de Energie Trans-Europene” (TENS),proiect care urmãreºte extinderea reþelelor de transport,telecomunicaþii ºi infrastructuri energetice pan-europene,dincolo de cadrul strict al uniunii. Scopul acestor pro-grame este de a mãri capacitatea de interconectare ºiinter-operabilitatea reþelelor naþionale, ca ºi accesul laacestea ºi de a lega zonele izolate ºi periferice cu regiu-nile centrale ale uniunii. Pentru administrarea acestor pro-grame existã o linie bugetarã specialã în bugetul uniunii.

În 1997, prin Tratatul de la Amsterdam, a fost înaintatão iniþiativã comunã de a crea Reþelele de Energie Trans-europene, moment ce presupunea o dezvoltare amplã ainfrastructurii energetice europene, a telecomunicaþiilorºi transportului.

Prima comunicare a Comisiei Europene care abor-deazã chestiunea unei politici energetice comunedateazã din 1995 ºi s-a numit Cartea Verde „Pentru opoliticã energeticã a Uniunii Europene”. I-au urmat, înacelaºi an, Cartea Albã „O politicã energeticã pentruUniunea Europeanã”, apoi o nouã secvenþã de comu-nicãri în 1996 ºi 1997, numite „Cartea Verde pentru oStrategie Comunitarã – Energie pentru viitor: surse re-generabile de energie”, respectiv „Cartea Albã – Energiepentru viitor: surse regenerabile de energie. Aceste do-cumente stau la baza actualei politici energetice comuneºi a legislaþiei europene.

Aflatã ºi sub presiunea angajamentelor asumate prinProtocolul de la Kyoto, Comisia Europeanã a lansat, înanul 2000, cea de-a treia Carte Verde „Spre o strategieeuropeanã a siguranþei în alimentarea cu energie”.Raportul final asupra Cãrþii Verzi a Energiei, rezultat înurma unei dezbateri publice de o amploare fãrã prece-dent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de ComisiaEuropeanã la 27 iunie 2002.

Un moment care a dat semnalul unei accelerãri îndezvoltarea politicii de energie comunã s-a petrecut laConsiliul European de la Barcelona (martie 2002), undes-a decis liberalizarea totalã a pieþei de energie electricãpentru consumatorii industriali ºi comerciali începând cuanul 2004.

(sursa: www.ier.ro; www. strategikon.ro)

Sursele alternativede combustibiliAndris Piebalgs, comisarul european pentruenergie, vorbeºte despre noua strategie europeanãîn domeniul energetic

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

4 Black Black 4

4 Black Black 4

4


ADR-ologia

Cu o dezvoltare economicã impresionan-tã, regiunea Nord- Vest poate fi lesneconsideratã de top. Conºtienþi cã potreuºi numai cu oameni foarte binepregãtiþi ºi cu o mare capacitate de comu-nicare, cei de la ADR Nord-Vest ºi-au con-centrat atenþia pe factorul uman.Rezultatele sunt deja vizibile

Ana - Maria Sandu

euROpeanul: Care este abordareaagenþiei conduse de dvs. privind asigu-rarea absorbþiei fondurilor pentru dez-voltare regionalã în Regiunea Nord-Vest?Claudiu Coºier: Dorim sã contractãm

marea majoritate a fondurilor disponibile prinProgramul Operaþional Regional 2007-2013pânã la sfârºitul anului 2009. În plus, dupã cumºtiþi, Regiunea Nord-Vest a semnat, în 8 au-gust, primele douã contracte de finanþare prinPOR. Finanþarea unui drum judeþean nu vaduce însã la dezvoltarea zonei dacã nu vor fiimplementate, în proximitate, proiecte de infra-structurã de afaceri, de infrastructurã turisticã ºisocialã. Pentru asta, eforturile noastre de pro-gramare nu s-au încheiat odatã cu elaborareaPlanului de Dezvoltare Regionalã 2007-2013, ciau continuat cu elaborarea ºi aprobarea de cã-tre Consiliul de Dezvoltare Regionalã a strate-giilor sectoriale pentru Sãnãtate, Educaþie, Ser-vicii Sociale. Pentru cititorii dumneavoastrã,vom explica relaþia între documentele strategiceºi proiectele finanþate prin fonduri structurale:pe lângã regulile de eligibilitate pe care oriceproiect trebuie sã le îndeplineascã, solicitantultrebuie sã demonstreze modul în care proiectulsãu se înscrie în strategia de dezvoltare regio-nalã ºi dacã este complementar cu alte investiþiipublice sau private.

euROpeanul: Existã în regiunea dumneavoastrã o axã anume din POR„preferatã” de potenþialii aplicanþi? Claudiu Coºier: Pentru Axa prioritarã 2 –

Infrastructurã de transport – au fost depuseproiecte care însumeazã 110% din alocareafinanciarã totalã pentru acest tip de investiþii. Întotal, sunt nouã proiecte, dintre care pentrudouã au fost deja semnate contractele de finan-þare. O altã zonã care beneficiazã de mareinteres din partea potenþialilor beneficiari estedomeniul 4.3. „Sprijinirea dezvoltãrii microîntre-prinderilor”, Axa prioritarã 4 „Sprijinirea dez-voltãrii mediului de afaceri regional ºi local”.Pentru acest domeniu au fost depuse 130 deproiecte. Astfel, Regiunea Nord-Vest deþine, dinnou, poziþia de top privind numãrul de proiectedepuse. Totodatã, un interes aparte este pentruAxa 5 „Dezvoltare durabilã ºi promovarea turis-mului”. Aici avem proiecte de valori mari, aflateîn stadiu avansat de pregãtire.

euROpeanul: Cum vã faceþi cunoscuteactivitatea ºi atribuþiile în rândul celorinteresaþi de fondurile structurale?Claudiu Coºier: Noi am impus întotdeauna

un stil proactiv în relaþionarea cu potenþialii soli-

citanþi de finanþare nerambursabilã. De aceea,ultimele noastre acþiuni publice au constat înorganizarea a ºase conferinþe judeþene, care auavut loc în perioada 5-15 august a.c. Atunci s-auprezentat, de cãtre experþii noºtri, pentru fiecareaxã prioritarã, activitãþile eligibile ºi proiecteleaflate în portofoliu. La rândul lor, echipeletehnice din cadrul consiliilor judeþene ºi ale con-siliilor locale au prezentat stadiul pregãtiriiproiectelor finanþabile prin POR. Am creat unminisite destinat POR ºi un nou produs de informare – suplimentul editorial InfoPOR, carea fost lansat în iunie 2008. Vom lansa în curândserviciul de ºtiri instant, care va fi implemen-tat prin sistemul Flux RSS, atât pentru site-ulwww.nord-vest.ro, cât ºi pentru minisite-ul POR.

euROpeanul: Care sunt proiectele propriiale ADR Nord-Vest, având în vedere faptul

cã ne-aþi obiºnuit cu proiecte în premierãpentru România.Claudiu Coºier: Lansãm ºi implementãm

mereu proiecte în colaborare cu parteneri strã-ini, alte agenþii de dezvoltare din þarã ºi strãinã-tate sau cu reprezentanþi ai comunitãþii.

Dintre proiectele noastre pot sã vã spun câte-va cuvinte privind REGIS NW, care este completimplementat. Un rezultat deosebit al acestuiaeste înfiinþarea Institutului Regional pentru Edu-caþie, Cercetare ºi Transfer Tehnologic Nord-Vest, care doreºte sã se constituie într-o puntede legãturã între mediul universitar, administraþiapublicã ºi mediul de afaceri. De asemenea, sun-tem parteneri în proiectul CLUSTHERM, careare ca obiectiv principal exploatarea apelor ter-male în beneficiul comunitãþilor rurale. Va fiimplementat pe o duratã de doi ani, pânã la fineleanului 2009. Un alt proiect este cel denumitBISNet Transilvania, care are ca obiectiv creareaunei reþele-suport pentru afaceri ºi inovare înregiunile de dezvoltare Nord-Vest ºi Centru.Printr-un consorþiu de ºapte parteneri, se pro-pune o abordare inovativã ºi o mai bunã þintire asectorului IMM din arealul geografic delimitat.

euROpeanul: Cât de mult conteazãpregãtirea angajaþilor pentru succesulproiectelor? Aveþi o anume politicã de personal? Claudiu Coºier: Sunt politici ºi nu pur ºi

simplu „politicã”. Fiecare dintre componente-le/direcþiile de management a resurselor umane– recrutarea, selecþia, instruirea ºi dezvoltarea,stimularea angajaþilor, presupun modalitãþi deabordare distincte. Rezultatul trebuie sã fiemenþinerea competitivitãþii, manifestarea profe-sionalismului la toate nivelurile ierarhice, într-uncuvânt o organizaþie deschisã.

Oportunitãþile regiunii

Regiunea Nord-Vest acoperã 14,33% din teritoriulRomâniei.

Regiunea dispune de o poziþie geograficã strategicã,având graniþe atât cu Ungaria ºi Ucraina, cât ºi cu regiunilede dezvoltare Centru, Vest ºi Nord-Est din România.

Din punct de vedere economic, Regiunea de DezvoltareNord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupã regiunea Bu-cureºti-Ilfov, cea mai atractivã. Faptul se datoreazã pieþeimuncii ºi salariilor, investiþiilor strãine, dar ºi mediului privatºi concurenþei de piaþã, achiziþiilor de tehnologii moderne.Relevant este faptul cã sectorul de servicii a ajuns sã ocupeo pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape50%, având ca ramuri semnificative comerþul ºi turismul.

Economia regiunii este în plinã dezvoltare, cu o creºtereeconomicã dinamicã în ultimii ani în sectoare ca industria detextile, construcþiile, industria de maºini ºi echipamente.Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale ºiun numãr tot mai important de firme strãine majore.

Regiunea beneficiazã de atracþii ºi resurse turisticedeosebite. Acestea o încadreazã între regiunile cu perspec-tive importante de dezvoltare: ape termale ºi mine de sare(staþiunea turisticã internaþionalã Bãile Felix din Bihor esteuna dintre cele mai importante din România, ca ºi 1 Mai,Tinca, Tãºnad, Marghita, Ocna ªugatag, Dej sau Turda).Existã ºi o serie de proiecte de dezvoltare ale staþiunilor tu-ristice montane - Borºa, Bãiºoara, Stâna de Vale, Colibiþa.Cultura popularã ºi patrimoniul cultural ºi etnografic definescdestinaþii în topul obiectivelor culturale din România: cetãþi ºimonumente istorice, bisericile fortificate din Transilvania ºimânãstirile de lemn din Maramureº (monumente Unesco).Regiunea are peste 170 de arii naturale protejate cu osuprafaþã totalã de 28.184 ha, douã parcuri naþionale ºi douãparcuri naturale, incluse în circuitele turistice.

Transilvania de Nord este o regiune cosmopolitã, undealãturi de români trãiesc peste jumãtate (52,8%) din numãrultotal al locuitorilor de etnie maghiarã din România, la care seadaugã elemente culturale sãseºti ºi ucrainiene, ceea ce adus la crearea unei identitãþi locale unice.

În regiune îºi desfãºoarã activitatea 16 universitãþi im-portante ce cuprind 111 facultãþi, acestea funcþionând dreptcentre de excelenþã în învãþãmântul superior (UniversitateaBabeº-Bolyai ºi Universitatea Tehnicã Cluj sunt printre celemai vechi din þarã).

Pãrerea mea…Romeo Couti, director TVR ClujOamenii de la Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Vest au înþeles un lucru foarte simplu: limbajul european,folosit în instituþiile europene, limbajul fondurilor este greoi.Iatã de ce ele necesitã o „traducere”. Cei de la agenþie auînþeles cã pentru asta au nevoie ºi de presã, de media. Iatã

de ce TVR Cluj a fost solicitat ca partener în acest efort. Colaborarea noastrã cu ei merge chiar mai departe. Lamulte dintre seminariile ºi prezentãrile lor au fost invitaþiziariºti pe post de moderatori. Un lucru remarcabil. Da,existã o excelentã colaborare între Agenþia pentruDezvoltare Regionalã Nord-Vest ºi Asociaþia Profesioniºtilordin Presã de la Cluj.

„

“

Avem politici de cadre, nupoliticã! Recrutarea, selecþia,instruirea ºi dezvoltarea, precum ºi stimularea angajaþilor presupun modalitãþide abordare distincte

Claudiu Coºier, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Vest

Infrastructura, fondurile ºi ardeleniiFiecare proiect trebuie sã se înscrie în strategia de dezvoltare regionalã ºi sã fie complementar cu alte investiþii publice sau private din regiune

Foto: europa.eu

Pãrerea mea…Tiberiu Marc, preºedintele Consiliului Judeþean Sãlaj

„Am parcurs fazaadministrativã, ur-meazã partea ceamai dificilã: achiziþi-ile ºi execuþiile. Esteimportant cã amajuns în aceastãetapã, cã am reuºitsã semnãm contrac-tul de finanþare. Nedorim ca perioadade implementare sãfie cât mai scurtã”.

5 Black Black 5

5 Black Black 5


5ADR-ologia

ADR Nord-VestStr. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj - NapocaTel.: 00-40-264-431550Fax: 00-40-264-439222E-mail: [email protected] general: Claudiu N. Coºier

Biroul de Comunicare Publicã ºi CooperareInternaþionalã:Lia Valendorfean - expert relaþii publiceInnes Radu - expert relaþiile cu comunitãþile locale ºi

parteneriate

Andreea Atanasiu - expert promovare

Direcþia Programe Operaþionale Regionale:Sanda Catanã - director executiv

Birou evidenþã operaþiuni:Alina Iuga - referent evidenþã contracte plãþiCristina Georgescu - referent evidenþã operaþiuni cereri

de finanþare

Departament secretariat tehnic POR:Cãlin Mãgurean - ºef departament

Departament verificare operaþiuni POR:

Viorel Boca - ºef departament

Ana-Maria Sandu

Despre ardeleni se spune cã seurnesc mai greu. O fi aºa, dar nu-ibai! Cãci atunci când se apucã detreabã, chiar se-apucã! Faptelevorbesc în locul lor ºi încã foartebine! Aºa s-a întâmplat ºi laînceputul lunii august, când, într-osingurã zi, s-au semnat nu unul, cidouã proiecte cu finanþare euro-peanã. Obiectivele celor douãproiecte sunt ambiþioase, ca ºiardelenii: îmbunãtãþirea ºi reabi-litarea infrastructurii regionale detransport din partea de nord-vesta þãrii. Ceea ce presupune cãaceastã zonã, vitregitã pentrumoment din punct de vedere eco-nomic, va fi racordatã la reþeauatranseuropeanã ºi naþionalã detransport. Legãtura cu viitoareaautostradã Braºov – Borº este deaºteptat sã ducã, totodatã, lacreºterea potenþialului turistic alzonei, care se poate lãuda cupeisaje spectaculoase ºi tradiþiipline de farmec care încã nu pot fipuse pe deplin în valoare

Ziua de 8 august a fost motiv de bucu-rie pentru cei de la Agenþia pentru Dez-voltare Regionalã Nord-Vest. La fel demult trebuie sã se fi bucurat ºi locuitoriicomunelor Ciucea, Rãchiþele sau Pris-lop, la aflarea veºtii cã drumurile lor vorfi reparate. Este vorba de douã proiectecare vor fi finanþate prin Axa prioritarã 2

– Îmbunãtãþirea infrastructurii de trans-port regionale ºi locale, domeniul de in-tervenþie 2.1 - Reabilitarea ºi moderni-zarea reþelei de drumuri judeþene, strãziurbane, inclusiv ºoselele de centurã, be-neficiar Consiliul Judeþean Cluj, ºi „Rea-bilitare drum Ciucea-Crasna-Vîrºolþ“,beneficiar Consiliul Judeþean Sãlaj, înparteneriat cu Consiliul Judeþean Cluj.

Obiectivele acestor proiecte suntîmbunãtãþirea ºi reabilitarea infrastruc-turii regionale de transport din partea denord-vest a þãrii prin racordarea acesteiregiuni deficitare economic la reþeauatranseuropeanã de transport ºi la ceade drumuri naþionale, la limita celor treijudeþe: Sãlaj, Cluj ºi Bihor. Astfel, reabi-litarea acestei cãi de acces va duce la

stabilirea legãturilor cu drumul euro-pean E-60, precum ºi cu viitoarea au-tostrada Braºov-Borº.

Nu este de neglijat nici potenþialul tu-ristic al acestei pãrþi din þarã, care seaºteaptã sã creascã.

Primul contract are valoarea totalã de59.678.411 RON. Valoarea totalã eligi-bilã este de 49.863.375 RON. Cel de-al doilea are valoarea totalã de85.628.384,55 RON, din care valoareaeligibilã este de 71.777.171,34 RON.

Directorul general al Agenþiei pentruDezvoltare Regionalã Nord-Vest, Clau-diu Coºier, a þinut sã sublinieze carac-terul regional al celor douã proiecte:„Ambele proiecte sunt strâns corelatecu alte investiþii publice, proiecte în im-plementare sau în pregãtire, care vorasigura un impact semnificativ asupradezvoltãrii economice ºi sociale a co-munitãþilor din zonele deservite, respec-tiv Munþii Apuseni ºi Valea Crasnei.Aceste proiecte, împreunã cu altele,destinate infrastructurii de turism, infra-structurii sociale, infrastructurii de afa-ceri, vor duce, pe de-o parte, la creºte-rea economicã a acestor zone ºi, pe dealtã parte, la creºterea calitãþii vieþii ce-tãþenilor rezidenþi din Cluj, Sãlaj ºi Bihor.Contractarea acestor proiecte este rele-vantã pentru abordarea specificã regiu-nii noastre, a politicii de dezvoltare re-gionalã care urmãreºte, prin finanþareaunor proiecte strategice, sã antrenezedezvoltare, nu doar sã acceseze banipublici pentru creºterea gradului de ab-sorbþie”.

Douã dintr-un foc!

Servicii pentru dezvoltareregionalãAna Maria Sandu

Obiectivul general al strategiei RegiuniiNord-Vest, ca de altfel al tuturor regiunilor,este creºterea economiei regionale prindezvoltare. Sectoarele prioritare ale aces-tei regiuni au fost stabilite: IT, învãþãmântsuperior ºi cercetare, turism, agriculturã,industria alimentarã ºi a bunurilor de con-sum, industria de maºini ºi echipamente.S-a hotãrât cã industria metalurgicã ºi ceaa cauciucului sunt aºa numitele sectoarede menþinere. Cât despre transporturi ºiactivitãþi conexe de transport, acestea arputea creºte, în viitor, competitivitatea re-giunii.

Pentru toate acestea, însã, e nevoie demultã informaþie ºi de cãile potrivite pentrua o accesa cât mai uºor. Ei bine, se parecã ADR Nord-Vest a gãsit soluþia: o seriede proiecte proprii, aflate în implementare.

Cel mai interesant se dovedeºte a fiBisNet Transilvania, o adevãratã reþea su-port pentru afaceri ºi inovare. Cele vizatesunt IMM-urile care, prin acest proiect, auacces gratuit la servicii de consultanþã, lainformaþii despre programele de cercetareºi antreprenoriale ale Uniunii Europene darºi la facilitarea contactelor de afaceri cuparteneri externi. Tot acest pachet de ser-vicii, absolut necesar unei afaceri de suc-ces, este oferit de specialiºti, atât de laADR cât ºi de la Universitatea Tehnicã dinCluj-Napoca. Nu mai rãmâne decât caIMM-urile interesate sã urmãreascã acestprogram ºi sã solicite sprijin.

Urmãtorul proiect pe listã este CLUS-THERM ºi vizeazã... apa termalã, mai pre-cis cum poate aceasta sã contribuie la po-liticile din domeniile dezvoltãrii regionale,energetice ºi rurale.

Rãspunsul este unul simplu: prin crea-rea de clustere, adicã de grupuri de între-prinderi sau organizaþii cu acelaºi dome-niu de activitate. Prin acest proiect, inten-þia Uniunii Europene este aceea de a con-strui un mediu dinamic de acþiune ºiresurse flexibile pentru producãtori, furni-zori sau cercetãtori.

Dacã aceste douã proiecte se adreseazãanumitor categorii de investitori, EUROPEDIRECT poate fi accesat de oricine. Estevorba de un centru de informare, cu sediulîn str.Sextil Puºcariu nr 2 din Cluj-Napoca.Scopul principal al acestui proiect este in-formarea. Aceasta se poate obþine printr-unsimplu telefon, la numãrul gratuit: 0800-6789-1011. Aici puteþi întreba orice despreUniunea Europeanã, puteþi cere informaþiidespre legislaþie, politici, programe, oportu-nitãþi de finanþare. Ba, mai mult, puteþi sã vãexprimaþi opiniile ºi sugestiile pe un sitededicat: http://europedirect.nord-vest.ro

Acestea sunt doar trei dintre proiectelecare dau un caracter specific RegiuniiNord-Vest. Desigur, sunt realizate, în cola-borare, de ADR cu diverºi parteneri: firmede IT, universitãþi sau Comisia Europeanã.Important este impactul acestor iniþiative.Având în vedere ritmul crescut de dez-voltare economicã al acestei regiuni, rezul-tatele viitoare nu pot fi decât promiþãtoare.

Foto: europa.eu



6


misterele ministerelorVasile Lascãr: „Voesc sã fac din administraþie o a doua magistraturã“

(urmare din pagina 1)

Angela Avram

euROpeanul: Câþi bani va primiRomânia în cadrul ProgramuluiOperaþional Sectorial „Creºtereacompetitivitãþii economice” peAXA PRIORITARÃ IV –

„Creºterea eficienþei energeticeºi a securitãþii furnizãrii în con-textul combaterii schimbãrilorclimatice”?Darius Meºca: Alocarea finan-

ciarã pentru Axa Prioritarã 4 „Creºte-rea eficienþei energetice ºi a secu-ritãþii furnizãrii, în contextul comba-terii schimbãrilor climatice” pentruperioada 2007 – 2013 este de apro-ximativ 725 milioane euro, din care:

Contribuþie UE (FEDR) - aproxi-mativ 638 milioane euro

Contribuþie buget naþional: apro-ximativ 87 milioane euro.

euROpeanul: Care suntdomeniile care vor primifinanþãri pe aceastã axã? Existãcofinanþãri din partea UE pentruagenþii economici din domeniulenergiei? Darius Meºca: În cadrul acestei

Axe prioritare au fost identificate treidomenii majore de intervenþie (DMI):

DMI 1 - Energie eficientã ºi dura-bilã (îmbunãtãþirea eficienþei energe-tice ºi dezvoltarea durabilã a siste-mului energetic din punct de vedereal mediului). Proiectele potenþiale tre-buie sã vizeze investiþii în:

• instalaþii ºi echipamente pentruîntreprinderi din industrie, care sãconducã la economii de energie, înscopul îmbunãtãþirii eficienþei ener-getice;

• extinderea ºi modernizarea reþe-lelor de transport al energiei electrice,gazelor naturale ºi petrolului ºi al re-þelelor de distribuþie a energiei elec-trice ºi gazelor naturale, în scopul re-ducerii pierderilor în reþea ºi realizãriiîn condiþii de siguranþã ºi continuitatea serviciului de transport ºi distribuþie;

• instalaþii de desulfurare a gazelorde ardere, arzãtoare cu NOx redus ºifiltre pentru instalaþiile mari de arderedin grupuri modernizate/retehnolo-gizate

DMI 2 - Valorificarea resurselorregenerabile de energie pentru pro-ducerea energiei verzi. Proiectelepotenþiale trebuie sã vizeze investiþiiîn modernizarea ºi realizarea de noicapacitãþi de producere a energieielectrice si termice, prin valorificarearesurselor energetice regenerabile: abiomasei, a resurselor hidroenerge-tice (în unitãþi cu putere instalatã mai

micã sau egalã cu 10MW), solare,eoliene, a biocombustibilului, a resur-selor geotermale ºi a altor resurseregenerabile de energie

DMI 3 - Sprijinirea investiþiilorpentru interconectarea reþelelor na-þionale de transport al energiei elec-trice ºi gazelor naturale cu reþeleleeuropene.

euROpeanul: Europa se pre-ocupã tot mai mult de gãsireaunor alternative viabile laresursele clasice de energie.Este energia nuclearã o alterna-tivã pentru România în contexteuropean? O consideraþi sigurã?Darius Meºca: Principalele direc-

þii de acþiune în vederea asigurãriisecuritãþii în alimentare, prevãzute deStrategia Energeticã a României sunt:

• valorificarea resurselor naþionale,cãrbune, uraniu, surse regenerabile

de energie, astfel energia verde,energia nuclearã ºi cea obþinutã dincombustibili solizi pe baza tehnologi-ilor curate sunt opþiunile de bazã înproducerea de energie electricã.

• reducerea consumului specific deenergie prin creºterea eficienþei ener-getice;

• creºterea capacitãþilor de interco-nexiune cu þãrile vecine privind ener-gia electricã ºi gazele naturale;

• creºterea capacitãþii de înmaga-zinare pentru gaze naturale ºi petrol;

• diversificarea surselor ºi rutelorde aprovizionare cu resurse energe-tice primare din import, în specialgaze naturale.

Energetica nuclearã reprezintãopþiunea fiecãrui stat comunitar, UElãsând la latitudinea statelor membredecizia de a susþine sau nu imple-mentarea energeticii nucleare înpoliticile energetice naþionale. Pentrumajoritatea statelor, aceasta repre-zintã o soluþie sigurã pentru siguranþaîn alimentare ºi independenþa ener-geticã naþionalã. Existenþa unei tra-diþii în domeniul nuclear ºi a unei ex-perienþe solide de operare a unitãþilornucleare în România fac ca, pentruþara noastrã, energia nuclearã sã fieo soluþie viabilã ºi sigurã.

euROpeanul: Cât la sutã dinconsumul intern de energiepoate fi acoperit de energianuclearã, adãugând noul reactorde la Cernavodã? Darius Meºca: Þinând cont de o

creºtere anualã previzionatã a con-

sumului cu aproximativ 3% ºi de im-plementarea unor noi proiecte deinvestiþii în domeniul energetic, pro-ducþia de energie electricã din nu-clear se va ridica la aproximativ 18%din consumul brut de energie elec-tricã.

euROpeanul: Ce sanse areRomânia sã devinã, pe termenmediu, producãtor de plantetehnice pentru biocombustibil? Darius Meºca: Þinta asumatã de

România este ca 10% din consumulbrut de energie electricã sã provinãdin biomasã. Este un mediu favorabilinvestiþiilor în acest domeniu.

euROpeanul: Care estepotenþialul energetic eolian? Esteo energie curatã? Care estepotenþialul pentru energiesolarã?Darius Meºca: Potenþialul ener-

getic al surselor regenerabile estedestul de divers ºi diferit de la o zonãla alta ºi pe tipuri de resurse. O eva-luare estimativã a potenþialului de re-surse regenerabile a rezultat din stu-diile elaborate de cãtre ICEMENERG,valori menþionate ºi în „StrategiaEnergeticã a României pentru pe-rioada 2007-2020”, inclusiv pentruenergia solarã.

euROpeanul: Care sunt surselede finanþare pentru sistemele deenergii regenerabile?Darius Meºca: Sistemul de sus-

þinere a producãtorilor de energie dinsurse regenerabile se bazeazã pe

mecanismul certificatelor verzi (CV)ºi al cotelor obligatorii - valori procen-tuale anuale din consumul naþionalbrut de energie electricã, calculateprogresiv.

Producãtorul de energie electricãdin surse regenerabile poate vindeenergia electricã pe piaþa de energie,ca orice alt producãtor, pentru careobþine preþul pieþei, iar pentruacoperirea integralã a costurilor deproducere ºi pentru obþinerea unuiprofit rezonabil primeºte pentru fieca-re 1 MWh de energie electricã livratîn reþea un CV care poate fi tranzac-þionat pe piaþã, în limitele de preþ sta-bilite de ANRE.

Fiºa postuluiAngela Avram

Fondurile europene dedicate sectorului ener-getic sunt administrate de Ministerul Economiei ºiFinanþelor prin Programul Operaþional Sectorial„Creºterea Competitivitãþii Economice”, care:

rãspunde, pe de o parte, primei prioritãþi aPND 2007 – 2013: „Creºterea competitivitãþii eco-nomice ºi dezvoltarea economiei bazate pe cu-noaºtere” ºi, pe de altã parte, prioritãþii a doua aCadrului Naþional Strategic de Referinþã (CNSR),respectiv „Creºterea competitivitãþii economice petermen lung”, contribuind, în acelaºi timp, la im-plementarea tuturor celorlalte prioritãþi ale CNSR.

Obiectivul general al POS - CreºtereaCompetitivitãþii Economice este:

Creºterea productivitãþii întreprinderilor româ-neºti pentru reducerea decalajelor faþã de produc-tivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.

Strategia este construitã pe 4 axe prioritare:Axa prioritarã 1 – Un sistem inovativ ºi

eco-eficient de producþieOrganism intermediar: Ministerul pentru IMM,

Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale Alocare bugetarã (din total POS) – 35,87% Domeniile majore de intervenþie:1.1. Investiþii productive ºi pregãtirea pentru

concurenþa pe piaþã a întreprinderilor, în specialIMM-uri;

1.2. Accesul IMM-urilor la finanþare;1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.Beneficiari:- Pentru investitii productive – întreprinderi din

sectoare productive, IMM-uri ºi întreprinderi mari,cu excepþia sectoarelor exceptate de legislaþiaeuropeanã referitor la fonduri structurale ºi la ceade ajutor de stat;

- Pentru celelalte operaþiuni – IMM-uri.Axa prioritarã 2 – Cercetare, dezvoltare

tehnologicã ºi inovare pentru competitivi-tate

Organism intermediar: Autoritatea Naþionalãpentru Cercetare ªtiinþificã

Alocare bugetarã (din total POS) – 21,45% Domeniile majore de intervenþie:2.1 Cercetare – Dezvoltare (CD) în parteneriat

între universitãþi/institute de cercetare - dezvoltareºi întreprinderi, în vederea obþinerii de rezultateaplicabile în economie;

2.2 Investiþii pentru infrastructura de CD ºiInovare (CDI);

2.3 Accesul întreprinderilor la activitãþi de CDI(în special IMM-urile).

Beneficiari: institute de cercetare; universitãþi;IMM-uri

Axa prioritarã 3 – Tehnologia infor-maþiei ºi comunicaþiilor pentru sectoareleprivat ºi public

Organism intermediar: Ministerul Comunicaþii-lor ºi Tehnologiei Informaþiei (Organismul Interme-diar pentru Promovarea Societãþii Informaþionale)

Alocare bugetarã (din total POS) – 15,62 % Domeniile majore de intervenþie:3.1. Susþinerea utilizãrii tehnologiei informaþiei;3.2. Dezvoltarea ºi eficientizarea serviciilor pu-

blice electronice;3.3. Dezvoltarea e-economiei;Beneficiari: IMM-uri; Autoritãþi locale; ONG-uri

Axa prioritarã 4 – Creºterea eficienþeienergetice ºi a siguranþei în aprovizionare,în contextul combaterii schimbãrilor cli-matice

Organism intermediar: Direcþia GeneralãPoliticã Energeticã (M.E.F)

Alocare bugetarã (din total POS) – 24,08% Domeniile majore de intervenþie:4.1. Energie eficientã ºi sustenabilã (îmbunãtã-

þirea eficienþei energetice ºi a sustenabilitãþii sis-temului energetic);

4.2. Valorificarea resurselor regenerabile deenergie pentru producerea de energie „verde”;

4.3. Diversificarea reþelelor de interconectare înscopul creºterii siguranþei în aprovizionarea cuenergie.

Beneficiari: Întreprinderi din sectorul energetic,întreprinderi; Întreprinderi, autoritãþi locale; Între-prinderi din sectorul energetic

Axa prioritarã 5 – Asistenþã TehnicãAlocare bugetarã (din total POS) – 2,98% Domeniile majore de intervenþie:- Sprijin pentru managementul, implementarea,

monitorizarea ºi controlul POS CCE- Sprijin pentru comunicare, evaluare ºi dez-

voltare TIBeneficiari: Autoritatea de Management, Or-

ganismele Intermediare, Comitetul de Monito-rizare, Beneficiari.

Autoritatea de Managementpentru Programul OperaþionalSectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice” ºi Organismele Intermediare

Autoritatea de Management pentru Pro-gramul Operaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice”

Valentin Barbu – consiliertel. 021/ 202 52 58; fax. 021/ 202 52 75; e-mail: [email protected] Boteanu – experttel. 021/ 202 51 34; fax. 021/ 202 52 75; e-mail: [email protected]

Direcþia pentru Gestionarea FondurilorComunitare pentru IMM (OI pentru Axaprioritarã 1)

Mariana Sprânceanã - consiliertel. 021/ 336 21 80; fax. 021/ 336 18 43; e-mail: [email protected] Scelcunov - consiliertel. 021/336 14 51; fax. 021/ 336 18 43; e-mail: [email protected]

Autoritatea Naþionalã pentru Cercetareªtiinþificã (OI pentru Axa prioritarã 2)

Irina Roman - consilier tel. 021/318 30 59; fax. 021/318 30 59; e-mail: [email protected]

Daniela Gheorghian – consilier tel. 021/311 35 50; fax. 021/311 35 50; e-mail: [email protected]

Organismul Intermediar pentruPromovarea Societãþii Informaþionale(Axa prioritarã 3)

Theodor Preduþoiu – expert tel. 021/ 311 41 55; fax. 021/ 311 41 57; e-mail: [email protected]

Direcþia Generalã Politicã Energeticã,Organismul Intermediar pentru Energie(Axa prioritarã 4)

Cristian Georgescu – manager public, tel. 021/202 53 85; fax. 021/202 53 92; e-mail: [email protected]

Contacte utile

Strategia energeticãInterviu cu dl. Darius Meºca, secretar de stat în Ministerul Economiei ºi Finanþelor

Reþea de gaze naturale nuexistã. Reþea de termoficare?Nici pe departe. Ba nu.Departe, adicã la vreo 60 dekilometri distanþã. În peisaj,doar o clãdire tip halã, modelanii ‘80. Degradatã. ªi acum,doamnelor ºi domnilor, for-mula magicã! „Hocus fondusaccesatus!”. Sistem deîncãlzire cu panouri solare.Zece camere dotate la stan-dard de trei stele. Nici vorbãde iluzii optice, doamnelor ºidomnilor! Schimbarea a fostposibilã numai datoritãMagicului SAPARD!

Rãzvan Petriºor

România e ticsitã, încã, deCAP-uri pãrãsite, în paraginã. ªide fostele societãþi de mecanizarea agriculturii (SMA), ctitorite întimpurile când suprafeþele rapor-tate drept record de hectare însã-mânþate depãºeau suprafaþa tota-lã a României. Una a fost ziditã ºi

în satul ce dã numele comuneiPoºta Câlnãu, în judeþul Buzãu.Pe drumul european E 85. DupãR 89 (Revoluþia din 1989 – n.aut.),CAP-ul sus-numit s-a privatizat.Noul proprietar se numeºte TotalAgro. Au fost... redate agriculturiidoar o parte dintre vechile silozuri.Altele au rãmas goale ºi s-audegradat în timp. „Nu mai suntrecolte record!“, ar zice nostalgicii.Ba uite cã anul acesta a fost orecoltã aproape-record la cereale!Total Agro nu se mândreºte cubobul ºi ºtiuletele, pe cât cu „ValVerde”, pensiunea pe care a con-struit-o la margine de drum euro-pean.

Reþeta debutului în turismul ru-ral a fost urmãtoarea: în aºtepta-rea încropirii dosarului SAPARD,s-a luat o halã-anexã a fosteiSMA ºi a început semipreparareaei ca viitoare pensiune. S-a curã-þat de vechea „coajã” din tencuia-lã cu igrasie ºi s-a „tãvãlit” prin zu-grãvealã nouã. Însã numai dupãce a fost reabilitatã „osatura” halei

ºi porþionatã astfel încât prepara-tul final sã ajungã pentru 20 deturiºti. Pînã aici, reþeta a înghiþitdoar „mãlai” din cãmara TotalAgro: 200.000 de euro. Cu careau fost garnisite, cu mobilier ºiutilitãþi la standard de 3 stele, cele10 camere pentru cei 20 de turiºti.Sala de mese pentru 60 de per-soane intrã ºi ea în meniul acele-iaºi investiþii. În fapt, întreaga in-vestiþie este evaluatã la 400.000de euro, din care SAPARD a aco-perit 100.000. Deoarece proiectulpentru care Total Agro a solicitatsprijin SAPARD este evaluat la200.000 de euro. În mai puþin de30 de zile de la aprobarea dosa-rului, proprietarului pensiunii „ValVerde” i-a intrat în cont finanþareaeuropeanã.

ªi cu amortizarea,zece

Cât a durat „dospirea” dosaruluide finanþare SAPARD? 40 de zile,pânã s-au luat toate avizele de lainstituþiile statului, dar mai ales

toate documentele bancare. „In-gredientele”, din celulozã, obliga-torii pentru (a)luatul finanþãriiSAPARD. „Avizele de la primãrie,de la ministere le-am primit exactcum scrie la lege, în maximum 30de zile. La bãnci ne-am lovit deprea multã birocraþie”, explicãSimion Chesim, director de mar-keting la Total Agro.

„Val Verde” îºi meritã numele.Sistemul de încãlzire funcþionea-zã pe bazã de panouri fotovoltai-

ce. Vara. Iarna, moliciunea soare-lui este compensatã de pompelecu cãldurã care pot lucra în tan-dem cu panourile solare. Toatãapa menajerã a pensiunii este tra-tatã, iar 90 la sutã din volumul ast-fel epurat este folosit pentru iriga-þii. Un parc va circumscrie pensi-unea ºi va constitui ºi zona tam-pon dintre activitatea de turism ru-ral a companiei ºi cea principalã,de fermã vegetalã. Apoi vor fi con-struite ºi o parcare pentru tiruri,

dar ºi un modern grup sanitarpentru cei care parcurg E 85.

Investiþia (400.000 EUR) cofi-nanþatã de SAPARD se va amor-tiza în cel mult 10 ani. Aºa aratãstudiul de fezabilitate, anexat ºi eldosarului pentru obþinerea finan-þãrii. „Val Verde” va asigura ºi 20-25 de locuri de muncã. Iar preþulafiºat la recepþie, o datã cu inau-gurarea de la sfãrºitul lunii sep-tembrie, va fi de 100 RON/came-rã cu douã paturi ºi mic dejun.

Concluzie: investiþiile cofinan-þate de SAPARD sunt pe VAL.VERDE-n faþã, vã îndemn, sã vãpuneþi mintea la lucru ºi sã gândiþiun proiect. Dar nu uitaþi: trebuiesã aveþi toþi banii pentru investiþie,cãci abia apoi primiþi jumãtate –cofinanþarea - înapoi!




7proiecte de povestit

Mamaia Micã la Cojocna?Nu evitaþi excesul de sare, dacã este finanþat de PHARE!„Vând teren în Cojocna - Cluj, 5800mp, apã sãratã, în spatele campin-gului, ideal pentru investiþie, utilitãþipe teren, acte la zi, extras cf., tel:072xxxxxxx, marius” – anunþ postatpe 25.08.2008 pe site-ul de anunþuripentru judeþul Cluj, bizcar.ro. Cu si-guranþã, Marius e doar unul dintrecei mulþi contaminaþi de „febra imo-biliarã” izbucnitã în comunaCojocna, jud. Cluj, dupã ceMinisterul Dezvoltãrii, LucrãrilorPublice ºi Locuinþelor ºi Agenþia deDezvoltare Regionalã Nord-Vest ausemnat un acord pentru un proiectde 5,5 milioane de euro privindreabilitarea turismului balnear dinPodiºul Someºan. Contractul a fostsemnat toamna trecutã ºi estefinanþat prin PHARE. Marius amoºtenit terenul anul trecut, toam-na târziu, ºi îl scoate la vânzareacum, când preþul este de 3 (trei) orimai mare. 40 de euro faþã de 15!

Rãzvan Petriºor

Tratament, sport ºipiºcoturi ceramice

Artrite ºi poliartrite cronice, reumatism,osteite ºi periosteite, miozite, fibromioziteºi tendinite, cervicite, metrite, metroane-xite... Sunt boli care se vindecã cu nãmolmedicinal ºi sare. Dar mai ales cuPHARE, poate cel mai cunoscut programpreaderare al Uniunii Europene. Cumorice metodã ºtiinþificã trebuie verificatãempiric, vom folosi drept laborator locali-tatea Cojocna ºi ale sale Bãi Sãrate. Ozonã cu potenþial fantastic pentru turismul

balnear, care nu putea rata includerea înproiectul „Dezvoltarea potenþialului balne-ar al lacurilor sãrate din Regiunea Nord-Vest - Dej“, alãturi de oraºul Dej ºi de Be-

clean. Zonã a cãrei reanimare administra-tivã, economicã ºi socialã a început odatã cu aprobarea finanþãrii europene.

Aflatã la 18 km de oraºul Dej, staþiuneaBãile Cojocna (17.346 mp) se aflã învecinãtatea unor ocne de sare din timpulromanilor, unde au fost amenajate bãi cuproprietãþi ideale pentru tratarea reuma-tismului, dar ºi a afecþiunilor endocrine ºiginecologice. Teritoriul dispune de celmai complex potenþial balnear din Euro-pa, reunit pe un areal restrâns, format dinlacurile cu apã cloro-sodicã, nãmolurilesapropelice cu caracter terapeutic, argile-le sãrate, aerul salin ionizat, climat blând.

Baza de tratament s-a închis dupã1990. Se va redeschide în iulie 2009. Celpuþin aºa a promis, sub ºtampilã ºi antet,consiliul local Cojocna. Iatã cum sunã, pescurt, promisiunea edililor sau pe ce vorcheltui ei banii europeni: „Se va reabilitaîntreaga bazã de tratament, astfel: lucrãride consolidare, reabilitare ºi renovare laclãdirea centralã, centru de terapie, lu-

crãri exterioare, pontoane la lac, terenurisportive, plaje, drum de acces, parcãri. LaFiga – lac sãrat ºi cu nãmol aflat la oaruncãturã de bãþ de Cojocna – se vorrealiza un bazin cu apã sãratã, plajã denisip, replantãri, drum de acces, parcare,terasã, clãdire de duºuri ºi cabinet me-dical, centru terapeutic“. Am spicuit dinmotivarea anexatã la dosarul eligibil decãtre solicitantul finanþãrii PHARE.

Celor din comisia de eligibilitate care auluat la puricat capitolul „Parc balnear laCojocna“ – parte a proiectului evaluat la5,5 milioane de euro – sigur le-a sãrit înochi, nu sarea din lacuri, aflatã în concen-traþie record pentru Europa, ci fiecare de-taliu legat de dotãrile ºi facilitãþile viitoruluiparc balnear. Listãm o parte dintre aces-tea: 4 solarii pentru tratament cu nãmol,30 de vestiare, 30 de grupuri sanitare, 30de duºuri, consolidare ºi reamenajare pe

4.500 ml de mal, 10.000 mp de plajã deiarbã, 10.500 mp de plajã de nisip, tere-nuri de sport ºi jocuri pe 11.000 mp,replantãri pe 25.000 mp de versant, cen-tralã termicã pe gaze naturale, 500 demetri de alei placate cu piºcoturi cera-mice. Apoi sunt enumerate toate racordã-rile la reþelele de apã, canal, gaze natura-le ºi energie electricã ale Dejului, oraºaflat la 18 km distanþã.

Sfaturi pentru tineriicojocneni

Fãrã finanþarea PHARE, Cojocna ar fiavut soarta unui om care s-a nãscut fru-mos ºi, mai ales, sãnãtos, dar care nu aavut noroc în viaþã. Astãzi, dar mai ales laanul pe vremea asta, vom putea spunecã a devenit exemplu de urmat ºi pentrualte consilii locale ºi judeþene din þarã.Deja sunt voci, specializate, care vãd aici

o micã Mamaia, fãrã mare, dar cu apãmult mai sãratã decât Marea Neagrã. Aºacã, Mariuse, mai gândeºte-te înainte sã-þivinzi bucata de pãmânt moºtenitã! Banii osã-i cheltui pe cine ºtie ce maºinoaie deimport, vei sta prin cluburi câteva zeci denopþi, cu o mânã pe un cocktail. Un an veifi în centrul atenþiei micului tãu anturaj,îmbogãþit brusc cu noi prieteni. Cât veiavea bani. Mai bine nu-þi vinde terenul, fãun credit sau ia-þi un asociat ºi pune pepicioare o afacere în turismul local! Viaþata va avea, astfel, ºi sare (din belºug, laCojocna), dar ºi piper. Te va convinge,poate, evaluarea Consiliului local Cojoc-na, care nu e numai optimism. Sistemulfinanþãrilor PHARE acceptã doar proiectecu peste 90 la sutã ratã de succes. Aºacã, ia un pix, o foaie ºi noteazã, prietenecu vise strict imobiliare:

• Cel puþin 1.900 de turiºti vor vizita, înmedie, noul parc balnear, cel puþin 130dintre ei fiind turiºti strãini, în anul urmãtorîncheierii proiectului.

• Cel puþin 6.200 de turiºti, din care celpuþin 5.000 de strãini, se vor caza pentrua beneficia de servicii în noul parc bal-near.

• Cel puþin 3.000 de mp vor fi conce-sionaþi în interiorul noului parc balnearpentru furnizarea de servicii cãtre turiºti,în anul urmãtor încheierii proiectului.

• Cel puþin 600.000 EUR vor fi investiþiprin concesionarea terenurilor în interiorulnoului parc balnear în anul ulterior înche-ierii acestuia.

• Crearea a cel puþin 550 de noi locuride muncã permanente ºi sezoniere în tu-rism ºi activitaþi comerciale conexe în par-cul balnear.

Nume pproiect: „Reabilitarea turismu-lui balnear din Podiºul Someºan“

Tip ffinanþare: PHAREValoarea ffinanþãrii: 5,5 mil. EURBeneficiari: Consiliul Local Dej, Con-

siliul Local Cojocna, Consiliul LocalBeclean

De cce? Consacrarea Regiunii Nord-Vest ca destinaþie turisticã balnearã la nivel naþional

Reþetã cu ingrediente din... celulozã

Inversul baladei lui ManoleOmul ºi fondul sfinþesc locul!

Nume pproiect: „Reabilitareclãdire veche ºi transfor-mare în pensiune”

Tipul ffinanþãrii: SAPARDValoarea ffinanþãrii:

100.000 EURBeneficiar: Total AgroDe cce? Densitatea ºi intensi-

tatea traficului de pe E 85impun existenþa unui locplãcut unde sã-þi aduniforþele pentru a continuadrumul

Concurentul se apropie, seîncordeazã, ridicã ºi... nou recordmondial, stimaþi telespectatori! Numai puþin de 137 de dolari barilulde petroooool!!!! De abia s-auîncheiat Jocurile Olimpice de laBeijing, unde s-au depãºit recordurimondiale care rãmãseserã pe podi-um ani buni. Aºa ºi cu preþulpetrolului. Ultima zvâcnire a acestu-ia era datatã de prin 2005, cândajunsese la 60 de dolari barilul.Lumea era consternatã: cum sepoate aºa ceva? Ei bine, uite cã sepoate! ªi chiar ºi 137 de dolari bar-ilul, în iulie 2008! Nu-i vorbã, preþula mai scãzut, dar mai ºtii ce maiapare? Care sunt sursele de energieºi mai ales care este rãspunsulUniunii Europene la situaþia actualã?

Grigore Vîrsta

Sã începem cu Marea Nordului. De aicise extrage de multã vreme gaz natural,care este pompat prin conducte cãtreþãrm ºi este distribuit cãtre þãrile europe-ne. Norvegia, Suedia, Marea Britanie,apoi Danemarca, Belgia, Olanda, Luxem-burg, Franþa, Germania ºi... ªi cam atât.Sursa de gaz este exploatatã la capaci-tate maximã, iar alte zãcãminte nu s-aumai descoperit în zonã. În ciuda eforturilorexploratorilor de gaz, fundul Mãrii Nordu-lui nu mai pluseazã. Parcã ar vrea sãzicã: ajungã-vã cât v-am dat! Mai mergeþiºi în altã parte!

ªi pornirã europenii cãtre alte zãri, sãgãseascã nu pãmânt ºi apã, ci petrol ºigaze. Le-au gãsit, dar, din pãcate, pringrãdinile altora.

Proiecte... de viitorCea mai importantã variantã pentru

europeni pare a fi, fãrã a se mai întâlnifaþã în faþã cu mama Rusie, cea care senumeºte proiectul Nabucco. Gazul metandin zona Mãrii Caspice ar trebui sã curgãlin cãtre Europa, traversând cinci þãri ne-ruseºti. Cu un diametru de aproape unmetru ºi jumãtate ºi o lungime de peste3.200 de km, conducta ar urma sã aducãanual în Europa 30 de miliarde de metricubi de gaz din zona Mãrii Caspice. Greude crezut, însã, cã acest gazoduct, în ca-zul în care va fi construit, nu va fi contro-lat tot de ruºi. Existã un indiciu. Hub-ul dela Baumgarten, din Austria. De acolo artrebui sã se ramifice conductele cãtre fie-care stat european. Ca sã vezi! Acestaeste deþinut în proporþie de 50% de cãtreGazprom. Ca sã punem capãt discuþieidespre Nabucco, nici sursa de gaz, ceadin zona Mãrii Caspice, nu este chiar libe-rã de ruºi. Contractele semnate pe 20 deani de cãtre Gazprom cu statele din zonãabsorb în cvasitotalitate producþia acesto-ra. Kazakhstanul a promis totuºi 10 mi-liarde de metri cubi pe an. Adicã o treimedin capacitatea proiectatã a lui Nabucco.De unde restul de 20 de miliarde? Celpuþin deocamdatã, Iranul nu este o opþi-une pentru Uniunea Europeanã, deºieste singura din punct de vedere tehnic ºigeografic. De Irak, ce sã mai vorbim...

De unde vin atuncipetrolul ºi gazele?

Yamal. În limba localnicilor nenetii, unfel de innuiþi, dar mult mai puþini, astaînseamnã „capãtul Pãmântului”. O penin-sulã mlãºtinoasã, aflatã în nord-vestul Si-beriei. Pentru restul lumii, Yamal înseam-nã Marea-Sursã-de-Gaz-Metan-a-Euro-pei. De aici pornesc conducte care duc,încã de prin anii ’80, gaz metan ºi petrolsiberian pânã în Franþa. Construite în pe-rioada boomului economic al socialismu-lui, conductele alimentau ºi alimenteazãºi astãzi fostele þãri frãþeºti ºi, într-o oare-care mãsurã, ºi România. La vremeaaceea, adicã în anii ’80, Ceauºescu jucacu mult succes cartea independenþei deenergia sovieticã. De gazul rusesc au be-

neficiat ºi beneficiazã încã Bielorusia,Ucraina, Polonia, Ungaria, Cehia ºi Slo-vacia, Bulgaria, apoi þãrile vest-europene.Germania este clientul cel mai de seamãal ruºilor. Dupã 2005 ºi 2006, când ucrai-nenii ºi mai apoi bieloruºii au protestat înfelul lor împotriva creºterii preþului cerutde Moscova, adicã au întrerupt trecereacombustibililor pe teritoriul lor, situaþiatinde sã se schimbe.

Streamuri peste streamuri...

Pentru a nu mai avea asemenea sur-prize, Putin a hotãrât construcþia altor ruteale gazului ºi petrolului siberian cãtre Uni-unea Europeanã, cel mai important, deo-

camdatã, client al Rusiei. Aºa s-au nãscutproiectele North ºi South Stream, con-ducte care sã ducã energia direct în inimaEuropei.

Primul, cel din nord, este proiectat sãducã gaz ºi petrol din Rusia direct înGermania, pe sub Marea Balticã. La Vy-borg, la nord de Sankt Petersburg, deja seconstruieºte un nou port dedicat proiec-tului. De acolo energoductul va plonja subapele Mãrii Baltice ºi va mai ieºi la su-prafaþã doar la Greifswald, pe þãrmul ger-man. Ruºii vor scoate astfel din discuþieveºnicele dispute cu bieloruºii, ucraineniiºi polonezii. Mai bine zis, vor elimina risculca vreunul dintre aceºtia sã mai punãmâna pe levierul robinetului care asigurãcurgerea spre vestul Europei, în cazul încare nu-i va conveni preþul.

Cel de-al doilea, prin sud, va duce gazºi petrol cãtre statele europene din flanculsudic, pe sub Marea Neagrã, ajungând lasuprafaþã pe litoralul bulgãresc. Conduc-tele vor fi apoi îngropate cãtre Grecia,Serbia, Italia, Ungaria, Austria ºi de acolo,ramificate cãtre oricine va plãti. Românianu este nici pe harta acestui proiect.

Marea problemã este cã traseul luiSouth Stream îl va dubla, practic, pe celal lui Nabucco. În cazul în care, totuºi, celdin urmã va prinde viaþã, cine îi va puteaîmpiedica pe ruºi sã vândã europenilor,de exemplu, gaz metan din conductaSouth Stream cu un dolar mai puþin pemia de metri cubi decât preþul celui de peconducta europeanã? Care va fi atuncicriteriul de cumpãrare? Mai scump, darne-rusesc sau mai ieftin, dar rusesc?

Ruºii deja au experienþa zonei, pentrucã Blue Stream, conducta care traversea-zã Marea Neagrã, alimenteazã cu gazTurcia. Mai au ºi mijloacele financiare,strânse din preþurile mondiale ale hidro-carburilor. Despre aspectul tehnic nu maieste nevoie sã discutãm. Dacã plãnuiescsã construiascã o insulã artificialã în drep-tul staþiunii Soci, pentru Olimpiada de iar-nã din 2012, or fi în stare sã tragã o con-ductã ºi pe sub Marea Neagrã. O ºtirenouã spune cã Gazprom a ajuns ºi în Ni-geria, cu care a semnat, de asemenea,

contracte de prospecþiuni, producþie ºistocare a hidrocarburilor ºi de construcþiea unor centrale energetice locale.

Are nevoie Rusia de unconflict în zona MãriiCaspice?

Cei mai mulþi ar spune „Da, ca sã con-troleze gazul ºi petrolul”. Aºa sã fie oare?Sã vedem care sunt relaþiile Moscovei cufostele republici, ºi sovietice, ºi socialiste.

De abia ce s-a întors premierul Putindin Uzbekistan, unde a semnat contractegrase de cumpãrare a hidrocarburilor cupreþ foarte bun, pe vreo 20-30 de ani. Pelângã asta, uzbecii au convenit cu ruºii caaceºtia sã le construiascã un gazoductcare sã uneascã Uzbekistanul de Rusia.Kazakhstanul nu are cum sã nu fie înrelaþii foarte bune cu ruºii, pentru cã pe te-ritoriul sãu se aflã baza de lansare a ra-chetelor Baikonur. Azerbaidjanul esteprincipala sursã de hidrocarburi, dar esteo þarã stabilã politic ºi fãrã frecuºuri cuMoscova. Ba le-a vândut aproape toatãproducþia de þiþei ºi gaze pe douãdecenii.Tadjikistanul, de asemenea, nuare de împãrþit nimic cu Rusia, ba dincontrã, se bucurã cã încaseazã profitul depe urma vânzãrii de bumbac. Turkmeniisunt ºi ei în relaþii bune cu ruºii. Kirghiz-stanul, cu o populaþie de 4 milioane ºi ju-mãtate de locuitori la o suprafaþã un picmai micã decât a României ºi membrã aCSI, are pe teritoriul sãu un amalgam depopulaþii, inclusiv ruºi, ucraineni sau ger-

mani. Relaþiile cu Rusia sunt foarte bune. Georgia, sau Gruzia, este o poveste di-

feritã. Cu poziþia ei între sursa de gaz,recte Marea Caspicã ºi un preºedinte deformaþie occidentalã, Gruzia s-ar spunecã ar fi un spin în coasta Rusiei. Statis-ticile spun însã cã, de exemplu, depen-denþa Europei de conductele ce trec prinGeorgia este infimã, de sub 3 procente.Cât despre hidrocarburile din zonã, aces-tea sunt arvunite Moscovei, adicã Gaz-

promului, pe vreo 20 sau 30 de ani, cãaºa fac ruºii afacerile. Nu este nevoie derãzboi. Ce este ºi mai interesant este cãtot ruºii construiesc, în ritm de 700 de me-tri liniari pe zi, o conductã siberianã cudestinaþia... China. Care este consideratãde Rusia ca un bun platnic.

Cum s-o dai sã fie bine?Cu alte cuvinte, energie se gãseºte

pentru europeni, dar aceasta este lamâna Moscovei. Singura variantã, pe

moment, a Europei, este de a acceptaoferta ruºilor de a reduce dependenþa destatele de tranzit. Cum politica Gazpro-mului este negocierea cu fiecare stat eu-ropean în parte ºi nu cu uniunea, estegreu de prevãzut un viitor energetic cert ºiunit european. Poate cã singura variantãcare i-a mai rãmas uniunii este sã apele-ze cât mai mult la sursele regenerabile deenergie ºi la economisirea drasticã aacesteia.

Dependenþa europeanã de importul de energie a crescut de la 53% în 2005 la54% în 2006.

În 1997, dependenþa energeticã a Uniunii Europene era de 45%.Între 1997 ºi 2006, producþia de energie a scãzut cu 9 procente, iar consumul a

crescut cu 8%.Dependenþã mai mare de 90% au: Cipru, Malta, Luxemburg ºi Irlanda.Cele mai mici rate de dependenþã energeticã: Polonia - 20%, Marea Britanie -

20%, Cehia - 28% ºi România - 29% (!)Cel mai mare exportator de energie în Uniunea Europeanã este Danemarca, a

cãrei ratã de dependenþã energeticã este de 37%.Rusia a fost sursa principalã externã de energie pentru UE, acoperind 33% din

importurile europene de petrol ºi 40% din cele de gaze naturale.Norvegia a fost pe locul doi, acoperind 16% din importurile de petrol ºi 23% din

cele de gaze naturale.Producþia de energie a Uniunii Europene, în 2006, a venit în proporþie de 29%

din centralele nucleare. Combustibilii solizi au 23%, gazul reprezintã 20%, iar þiþeiul,14%.

Producþia de energie din sursele regenerabile, în aceeaºi perioadã, a fost de15% din totalul energiei produse în 2006, la nivelul Uniunii Europene.

8 Black Black 8

8 Black Black 8

8


lumea, uniunea ºi noi

EUROSTAT SPUNE... DESPRE DEPENDENÞA ENERGETICÃ ÎN 2006

Pentru cã extracþia de hidrocarburia României a atins maximumul în1983, iar de atunci producþia scadecontinuu.

Pentru cã producþia de gaz metana României este astãzi o treime dincea a anului 1980.

Pentru cã, de exemplu, în 2006,producþia de energie a României a fostde 27,4 milioane tone echivalent petrol(toe), mai micã decât a Cehiei, Suedieisau Spaniei, cu toate hidrocentralelenoastre.

Aportul hidro ºi alte regenerabile latotalul românesc a fost de doar 4,8 mi-lioane toe din cele 27,4 milioane.

Am obþinut 9,6 milioane toe dinarderea gazului metan, cea mai impor-tantã sursã de energie româneascã, înciuda celui mai mare preþ plãtit pentruimporturile de gaz.

O tonã echivalent petrol (toe) esteunitatea de mãsurã pentru combustibilidiferiþi, solizi sau lichizi. Ea este echi-valentul unei tone de petrol care arevaloarea calorificã de 41.868 de Giga-jouli. De exemplu, un Gigajoule produsde energia nuclearã are echivalentul a0,024 tone de petrol.

DE CE NE-AR INTERESA TRASEELE ENERGIEI?

Din Siberia la BruxellesVariante pentru siguranþa energeticã a Europei




9consultant de afaceri

Gabriela Baciu

Valoarea totalã a proiectului– suma cheltuielilor eligibile ºineeligible din cadrul unui proiect.Este de menþionat cã numai chel-tuielile eligibile sunt cofinanþatedin fondurile europene, cele neeli-gibile fiind suportate în proporþiede 100% de cãtre beneficiar.

Contribuþia în naturã – înanumite situaþii, clar specificate în

Ghidul Solicitantului, se permiteca suma aferentã cofinanþãrii cucare trebuie sã contribuie benefi-ciarul sã fie formatã parþial sautotal din cuantificarea în bani a

unor produse/servicii/lucrãri careaparþin beneficiarului. Pot fi cuan-tificate ºi luate în calcul drept con-tribuþie în naturã: munca depusãde membrii echipei de proiect,contravaloarea consumabilelorutilizate în proiect, contravaloareacheltuielilor administrative etc.

Cerere de rambursare – for-mular standard pus la dispoziþiede cãtre finanþator care se com-pleteazã de cãtre beneficiar cu

date privind: cheltuielile eligibilerealizate în perioada de referinþã,situaþia plãþilor efectuate, sumapentru care solicitã rambursarea,precum ºi o listã de enexecuprinzând raportul de progrestehnic ºi documente justificativede platã.

Raport privind progresulproiectului - formular standardpus la dispoziþie de cãtre finanþa-tor care se completeazã de cãtre

beneficiar cu date privind: stadiulimplementãrii proiectului, rezul-tatele obþinute pânã la momentulraportãrii ºi rezultatele aºteptateîn continuare, probleme identifi-cate la nivelul proiectului, modi-ficãri esenþiale faþã de ceea ces-a stabilit în contract, operatedeja sau previzionate a se rea-liza, stadiul la care se aflã achiz-iþiile publice, gradul de îndeplinirea indicatorilor stabiliþi prin proiect,precum ºi recomandãri pentru

perioada urmãtoare pentru preîn-tâmpinarea eventualelor defi-cienþe.

Documentele justificativede platã – documente contabileaferente cheltuielilor efectuate încadrul proiectului, emise conformlegislaþiei în vigoare, cum sunt:facturi, extrase de cont, ordine deplatã, centralizatoare de lucrãri,procese-verbale pe faze determi-nante etc.

L-am întâlnit zilele trecute pe Radu,un vechi prieten, consultant cu animulþi de experienþã în finanþãrieuropene. În ultimii zece ani a fostimplicat în implementarea multorproiecte. De câþiva ani buni faceparte dintre evaluatorii incluºi con-stant în comitetele de evaluaretehnicã a proiectelor depuse pentrudiverse linii de finanþare (investiþiipentru IMM-uri, resurse umane, ser-vicii publice). În cazul lui, cuvântul„expert”, atât de des vehiculat ºiîntâlnit în unele CV-uri, se bazeazãpe ani de muncã ºi rezultate con-crete.

Dan Barna, Dragoº Jaliu

Ne-am antrenat într-o scurtã discuþie:- Ce faci? Îmi pari foarte preocupat.- Dupã cum probabil intuieºti, sunt im-

plicat ºi în aceastã varã într-o comisie deevaluare. Multe proiecte... câteva bune,câteva rele ºi foarte multe „la limita dintrebine ºi rãu”.

- ªtii, de mai multã vreme voiam sã teîntreb: Ce anume face, în fapt, diferenþaîntre proiecte în cadrul unui comitet deevaluare?

- Sunt multe aspecte care alcãtuiesc„karma” unui proiect, dar dacã îmi ceri unsingur cuvânt, acesta ar fi credibilitateape care o inspirã – mãsura în care proiec-tul transmite, încã de la primele pagini alerezumatului, bun simþ ºi seriozitateasumatã faþã de iniþiativa propusã sprefinanþare. Existã, desigur, la nivelul fiecã-rui program de finanþare o grilã de evalu-are care conþine, într-o ordine sau alta,

criterii publice cunoscute de toatã lumeaºi folosite ca bazã în evaluare. Cele maiutilizate sunt:

Relevanþã – Cât de bine se potriveº-te ceea ce vrei sã faci cu ce doreºte finan-þatorul sã susþinã financiar

Capacitate tehnicã ºi financiarã –Cât de „în stare” eºti sã realizezi ce aiscris în proiect.

Metodologie – Cum vei face proiec-tul, cât de realiste sunt activitãþile propuse.

Sustenabilitate – Ce va schimbaproiectul în termeni de impact, ce se vaîntâmpla a doua zi dupã terminarea finan-þãrii.

Buget – Cât de justificate, necesareºi echilibrate sunt cheltuielile propuse a fifinanþate prin proiect.

Fiecare dintre aceste criterii are, la rân-dul sãu, cel puþin douã-trei subcriterii caretrebuie avute în vedere de evaluator laacordarea punctajelor.

- Bine, dar conform criteriilor, evalua-torului ar trebui sã-i fie destul de simplu sãaleagã cele mai bune proiecte.

- Aparent aºa este, dar la aceste criterii,în practicã se poate rãspunde în mai mul-te feluri. Dintre care unele pot fi doar nein-spirate, iar altele, chiar neîntâmplãtor, potfi socotite „ºmechereºti”. Tentaþia de aobþine maximum de resurse cu minimumde efort se regãseºte, încã, în multe din-tre proiectele primite spre evaluare. Unevaluator bun va urmãri, pornind de la ceeste expres menþionat în proiect, sã vadãce se întâmplã cu resursele alocate ºi cerãmâne în mod concret în urma proiectu-lui. Dacã ar fi sã folosim o replicã celebrã:„Follow the money”. Acesta este un deta-liu care trebuie avut în vedere în evalu-area unui proiect: Câte din resursele fi-nanciare se regãsesc efectiv în rezultateconcrete sau beneficii ale grupului þin-tã/beneficiarului ºi câte sunt folosite înprocesul inerent de generare a acestorrezultate. Iatã un element care contribuiemult la credibilitatea unui proiect.

- Care sunt totuºi cele mai frecventeerori care apar într-un proiect?

- Sã facem abstracþie de erorile privindconformitatea administrativã, care, înmod firesc, pot fi corectate. Acum, în ma-re parte, în timpul procesului de evaluare,capacitatea, relevanþa ºi bugetul sunt cri-teriile cele mai sensibile care genereazã

cele mai multe dintre argumentele de res-pingere sau depunctare ale unor proiecte.Dar despre ele îþi propun sã vorbim pestecâteva zile, când ne vedem din nou.

Acum trebuie sã mã întorc la evaluareaproiectelor.

(Nu rataþi în numãrul viitor continuareaarticolului privind criteriile de evaluare)

Dicþionar de „bruxellezã“

Credibilitateaunui proiect înevaluare

Erori deevitat

Principalele trei motive care aucondus la eliminarea unor proiecte pePOR:

1. Lipsa unor documente!2. Neeligibilitatea proiectului! Au existat cereri de finanþare (Axa

5 – turism) care au avut problemelegate de eligibilitate, în ideea cãobiectivul propus nu se potrivea deloccu domeniul de finanþare ºi cu obiec-tivele programului.

3. Calitatea scãzutã a studiilor defezabilitate!

Au existat comentarii ale echipelorde evaluatori cu privire la calitateastudiilor de fezabilitate care au con-dus, în final, la o depunctare suficientde mare. Orice respingere de acestfel este motivatã ºi, odatã ce aplican-tul îºi îmbunãtãþeºte proiectul, poatesã reintre în mecanismul unei noiaplicaþii.

În cazul POR, procesul de evaluare ºiselecþie a proiectelor se deruleazã înpatru etape:

1. Verificarea conformitãþii admi-nistrative a cererii de finanþare - ur-mãreºte existenþa ºi forma Cererii definanþare, a anexelor, precum ºi valabili-tatea documentelor. Aceastã etapã esteasiguratã de personalul OrganismuluiIntermediar (ADR sau MIMMCTPL).Notificarea solicitantului asupra rezulta-tului verificãrii conformitãþii administra-tive a cererii de finanþare se va face înscris de cãtre Organismul Intermediar întermen de 6 zile lucrãtoare de la dataînregistrãrii cererii de finanþare dacã nuse vor solicita clarificãri; în caz contrar,perioada se poate prelungi.

2. Verificarea eligibilitãþii - Doarcererile de finanþare conforme adminis-trativ sunt admise pentru a fi verificatedin punct de vedere al eligibilitãþii. Înaceastã etapã, personalul OI verificã eli-gibilitatea solicitantului, a proiectului(trebuie sã se încadreze în limita finan-þãrii ºi în durata specificatã) ºi a acti-vitãþilor propuse spre finanþare.

Notificarea solicitantului asupra rezul-tatului verificãrii eligibilitãþii cererii definanþare se va face în scris de cãtreOrganismul Intermediar, în termen de11 zile lucrãtoare de la data înregistrãriicererii de finanþare la OI/ADR, dacã nuse vor solicita clarificãri; în caz contrar,perioada se poate prelungi.

3. Evaluarea tehnicã ºi financiarã aproiectului - este realizatã de o echipãde evaluatori independenþi. Aceastaeste etapa în care proiectul primeºte unpunctaj pe baza criteriilor cuprinse îngrilele de evaluare. În aceastã etapã seurmãreºte:

A. Relevanþa (gradul în care proiectulrãspunde obiectivelor POR ºi impor-tanþa pentru regiune);

B. Calitatea, maturitatea ºi sustenabi-litatea proiectului (metodologia deimplementare, capacitatea beneficiaru-lui, soluþia tehnicã aleasã, bugetul pro-iectului, sustenabilitatea, respectareaprincipiilor orizontale).

Notificarea solicitantului asupra re-zultatului evaluãrii tehnice ºi financiarea proiectelor se va face în scris de

cãtre Organismul Intermediar în apro-ximativ 45 de zile lucrãtoare de la dataînregistrãrii cererii de finanþare laOI/ADR, dacã nu se vor solicita clari-ficãri; în caz contrar, perioada se poateprelungi.

4. Evaluarea strategicã a proiectu-lui - este realizatã de Comitetul Regio-nal de Evaluare Strategicã ºi Corelare(CRESC) ºi va stabili mãsura în careproiectul este relevant în contextul stra-tegiei regionale de dezvoltare ºi repre-zintã o prioritate pentru regiune. În urmaprocesului de evaluare strategicã, pro-iectele vor fi ordonate în funcþie de prio-ritatea consideratã de CRESC. Notifica-rea solicitantului asupra rezultatuluievaluãrii strategice a proiectului se vaface în scris, de cãtre Organismul Inter-mediar în aproximativ 45 de zile lucrã-toare de la data primirii notificãrii asuprarezultatelor procesului de evaluare teh-nicã ºi financiarã.

250 de zile întredepunere ºi contractarepentru proiectele de investiþii finanþate din POR

În cazul Programului Operaþional Re-gional, perioada de evaluare ºi selecþiea proiectelor este destul de mare. „De-pãºim 250 de zile. Ciclul a fost închispentru proiectele finanþate pe Axa 2 (in-frastructurã), care presupune acea zonãintermediarã numitã proiect tehnic.Dacã proiectul tehnic nu este finalizatodatã cu studiul de fezabilitate existã operioadã de 6 luni în care solicitantuleste obligat sã prezinte proiectul tehnic.Cu cât proiectele sunt gândite pachet(studiu de fezabilitate-proiect tehnic),cuatât perioada aceasta se scurteazã. Sãnu uitãm cã suntem în perioada de aºe-zare a mecanismului, avem deja sufi-cientã informaþie ca sã îmbunãtãþim me-canismul. Este un sistem care presupu-ne învãþare ºi rodare pe parcurs, atâtpentru cei care gestioneazã, cât ºi pen-tru cei care aplicã. În cazul proiectelorcare nu necesitã proiect tehnic (microîn-treprinderi), evident, durata se scurtea-zã semnificativ”, a declarat GabrielFriptu, director AMPOR.

Procedura de evaluare ºiselecþie a proiectelorfinanþate prin POR

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

10 Black Black 10

10 Black Black 10

ww ww ww .. mm dd ll pp ll .. rr oo

consultant de proiect local10

euROpeanul

Cui mã adresez...Pentru a putea solicita finanþare din fonduri europene trebuie sã ºtii cui

ºi unde sã te adresezi. Instituþiile responsabile cu gestionarea fonduriloreuropene te ajutã sã obþii toate informaþiile de care ai nevoie (cine poateprimi finantare, ce documente sunt necesare, când trebuie depus proiec-tul etc) .

Astãzi, Programul Operaþional Sectorial Mediu (POSM).Rãzvan Buzatu, Dragoº Jaliu

Prima zi. Sfârºit de august, vi-neri pe la prânz. Vreau sã plecla mare. Deschid televizorul ºimã uit la ºtiri. „Coloane de ma-ºini de mai mulþi kilometri s-auformat încã de la primele ore alezilei...”. Hotãrãsc sã plec mâine,dis-de-dimineaþã. Cu speranþãîn suflet, mã gândesc la fon-durile disponibile pentru reabi-litarea infrastructurii de transport(4,5 miliarde de euro pe ºapteani).

A 2-a zi. Totuºi, am plecat ieri,deoarece în Bucureºti e foartecald, se încing betoanele ºi, ori-cum, circulaþia din centru e blo-catã din cauza bolizilor Ferrarisau Aston Martin care se întrecîn jurul Palatului Parlamentului.Ajung pe litoral. Staþiunea mãîmbie cu un delicat miros de ba-legã provenit de la mijloaceletradiþionale de transport. Mã ca-zez în fugã la douã stele. MareaNeagrã e verde-nchis spre gri,agitatã ºi cu ski-jet-uri în ea. Pla-ja e plinã de coji de seminþe,doze goale de bere ºi jeep-uriparcate.

Citeam cã tot mai mulþi ro-mâni îºi petrec vacanþele la bul-gari, croaþi, greci sau turci. Sãluãm, spre exemplu, Bulgaria.Are 130 km plajã, servicii multmai bune ºi o grãmadã de alter-native de distracþie. Noi avem70 km de plajã ºi aia plinã cualge. La noi, oferta hotelierilor elimitatã. Cazare plus plaja dinfaþa hotelului. Mult prea puþin.Concluzie: sã modernizãm ho-telurile de pe litoral ºi sã atra-gem turiºtii, oferindu-le mult maimulte posibilitãþi de distracþie.Statisticile ne spun cã aproapejumãtate din locurile de cazarela nivel naþional sunt pe litoral.

Urmãtoarea zi. Micul dejun.Nu vreau sã vã povestesc de-spre el, din respect pentru patro-nul hotelului unde sunt cazat ºipe care încerc sã-l cunosc. Dãmult din mâini ºi se apropie demasã. E pasionat de rafting ºi„sporturi extreme”. Pe litoralulromânesc nici nu ai cum sã fii

altfel pentru cã îþi trebuie cevacuraj sã investeºti în turism. Ho-telul l-a cumpãrat cu ani în urmãºi de atunci e în aceeaºi stare.Spune cã nu are suficienþi bani.În situaþia asta sunt destul demulte pe litoral. În ultimii ani, Ro-mânia a primit calificative nega-tive pentru serviciile oferite turiº-tilor. Una dintre nemulþumiri afost ºi faptul cã existã prea puþi-ne hoteluri de patru ºi cincistele.

Hotelul pe care îl conduce are57 de angajaþi ºi a realizat o ci-frã de afaceri, în 2007, de 12 mi-lioane euro. Mã aflu în treabã ºiîi sugerez cã ar putea beneficiade fonduri europene pentru mo-dernizarea hotelului, creºtereacalitãþii serviciilor turistice pecare le oferã ºi crearea unei in-frastructuri de agrement. Adioplajã! Petrec restul zilei la el înbirou. Îºi închide telefoanele ºiaºterne febril într-un bloc-notestot ce îi spun. Încerc sã-i prezintsintetic informaþiile de care are

nevoie pentru a putea scrie unproiect finanþabil prin POR, do-meniul 5.2. „Crearea, dezvolta-rea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarearesurselor naturale ºi creºteriicalitãþii serviciilor turistice”, liniede finanþare care este deschisãºi care are o alocare financiarãîn regiunea Sud-Est de 30,61milioane de euro.

Aºadar:1. Firma pe care o conduce

(beneficiarul finanþãrii) este în-treprindere mijlocie, îºi desfã-ºoarã activitatea în domeniul tu-rismului de cel puþin un an, fiindastfel eligibilã pentru a solicitafinanþare. Valoarea totalã a pro-

iectului trebuie sã fie cuprinsãîntre 700.000 RON ºi 17.000.000RON. Durata proiectului nu tre-buie sã depãºeascã 31.07.2012.

2. Proiectul poate fi finanþatpânã la 60% din asistenþã finan-ciarã nerambursabilã (fondurieuropene ºi contribuþie naþio-nalã). Cofinanþarea reprezintãpartea din valoarea cheltuieliloreligibile care va fi suportatã de

cãtre beneficiarul proiectului.Orice cheltuialã neeligibilã, pre-cum ºi orice cheltuialã supli-mentarã (conexã) care va apã-rea în timpul implementãrii pro-iectului va fi suportatã de cãtrebeneficiar. În cadrul POR, con-tribuþia în naturã nu este eligi-bilã.

3. Proiectul poate conþine, pelângã extinderea ºi moderniza-rea spaþiilor de cazare, activitãþispecifice de creare a infrastruc-turii de agrement, cum ar fi: con-strucþie piscinã, terenuri de te-nis, fotbal ºi baschet ºi amena-jãri specifice sporturilor nautice.Mai mult, se poate solicita finan-þare ºi pentru crearea utilitãþilorspecifice (grupuri sanitare, apãcurentã, iluminat, puncte de co-lectare a gunoiului menajer).

4. Odatã aprobat proiectul, seva începe investiþia din resurseproprii, dupã care cheltuielile sevor rambursa pe baza urmãtoa-relor documente: cererea derambursare, raportul privind pro-gresul proiectului ºi documen-tele justificative de platã. Cheltu-ielile cu serviciile de consultanþãnu sunt eligibile. Beneficiarulfinanþãrii trebuie sã facã dovadamenþinerii proprietãþii infrastruc-turii create/amenajate/moder-nizate/extinse ºi natura activitãþiipentru care s-a acordat finan-þare, pe o perioadã de cel puþintrei ani.

Ce zice planul – PO DCAProgramul Operaþional „Dezvoltarea Capacitãþii Administrative” (PO

DCA) a fost elaborat pentru a contribui la punerea în practicã a prio-ritãþii „Consolidarea unei capacitãþi administrative eficiente”, stabilitã înCadrul Strategic Naþional de Referinþã (CSNR).

În cadrul PO DCA, beneficiarii eligibili ai asistenþei financiare suntinstituþiile publice din sectoarele prioritare, ministerele, autoritãþileadministraþiei publice locale ºi structurile lor asociative, ONG-urile re-levante în domeniul administraþiei publice ºi universitãþile.

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la creareaunei administraþii publice mai eficiente ºi mai eficace în beneficiulsocio-economic al societãþii româneºti.

PO DCA este implementat prin trei axe prioritare, dupã cumurmeazã:

• Axa prioritarã 1: Îmbunãtãþiri de structurã ºi proces ale ma-nagementului ciclului de politici publice

• Axa prioritarã 2: Îmbunãtãþirea calitãþii ºi eficienþei furnizãrii ser-viciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

• Axa prioritarã 3: Asistenþã tehnicãAtât prima, cât ºi cea de-a doua axã conþin elemente de schimbare

de structurã ºi proces ºi implicã investiþii substanþiale în formareafuncþionarilor publici ºi a personalului contractual. Astfel, aceastãabordare bazatã pe diferenþierea între calitatea furnizãrii serviciilor înmod descentralizat ºi consolidarea procesului decizional constituie obazã solidã pentru dezvoltarea capacitãþii administrative.

În acest context, axele prioritare vizeazã douã direcþii:- soluþionarea problemelor orizontale de management la toate nivelurileadministraþiei publice (centrale ºi locale), punându-se accentul pe

elementele-cheie care întãresc credibilitatea administraþiei, în specialprocesul de luare a deciziilor, o mai bunã reglementare legislativã,responsabilizarea administraþiei publice ºi eficacitatea organizaþionalã;

- orientarea, în mod special, cãtre îmbunãtãþirea procesului dedescentralizare a furnizãrii de servicii în anumite sectoare prioritare –Sãnãtate, Educaþie, Asistenþã Socialã – îmbunãtãþirea calitãþii ºi efi-cienþei furnizãrii de servicii.

Instituþii responsabile Date de contact

Autoritatea de Management pentru POS Mediu

Adresa: Str. Justiþiei, nr. 59-61,sector 4, BucureºtiContact: Malina Frãteanu ºiVictor IonescuTel: 021 301 83 49Fax: 021 316 07 78e-mail: [email protected]@mmediu.ro www.mmediu.ro

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 1 Nord-Est Bacãu

Adresa: Bd. Ioniþã Sandu Sturzanr. 78, BacãuContact: Miruna PostaruTel: 0234 20 61 16Fax: 0234 51 55 01e-mail: [email protected] www.arpmbc.ro

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 2 Sud-Est Galaþi

Adresa: Str. Regiment 11 Siret nr.2, GalaþiContact: Nicoleta Doina RaduTel/Fax: 0236 32 53 25e-mail: [email protected] www.mediuse.ro

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 3 Sud Muntenia Piteºti

Adresa: Str. Craiovei nr. 32, PiteºtiContact: Bogdan Ion BadeaTel: 0248 21 14 33 / 21 14 35Fax: 0248 21 14 33 e-mail: [email protected]

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 4 Sud-Vest Craiova

Adresa: Str. ªtefan cel Mare nr.12, CraiovaContact: Dan MitreaTel/Fax: 0251 43 16 43e-mail: [email protected]

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 5 Vest Timiºoara

Adresa: Str. Amurgului nr.1,TimiºoaraContact: Anca Simona ColceriuTel/Fax: 0256/22 66 75e-mail:[email protected] www.posmediutm.ro

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 6 Nord-Vest Cluj-Napoca

Adresa: Str. Minerilor nr. 47, Cluj-NapocaContact: Carmen GaleaTel: 0264 41 87 14Fax: 0264 41 29 14e-mail: [email protected]

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 7 Centru Sibiu

Adresa: Str. Cristian nr. 21, SibiuContact: Valerica AtodireseiTel/Fax: 0269 21 15 12 e-mail: [email protected]

Organism Intermediar POS Mediu Regiunea 8Bucureºti - Ilfov

Adresa: Str. Slt. AlexandruBorneanu nr. 4, BucureºtiContact: Mariana IonescuTel: 021 317 17 10Fax: 021 490 61 75e-mail:[email protected]

Salutãri de pe litoral!Mulþi nervi ºi derestu’ speranþã. Jurnal de uichend. Subiectiv.

Trei minuteîntârziere.Atât!Standardul european SR EN 13816 – Transportpublic de cãlãtoriPedagogia ne învaþã cã, pentru a prezenta unfenomen ºi consecinþele sale, trebuie mai întâisã-l defineºti. Astfel ar proceda orice minteinginereascã. Carevasãzicã, definim transportulpublic de cãlãtori: „un serviciu deschis tuturorpersoanelor care cãlãtoresc singure sau îngrup, un serviciu care face obiectul unei comu-nicãri publice, cu orare ºi frecvenþã, cu rute,puncte de plecare ºi de sosire definite ºi fixe,un serviciu care e furnizat continuu ºi are tarifpublicat; indiferent de mijlocul de transportsau de statutul proprietarului serviciului sau almijloacelor de transport”. Acum sã vedem ceînseamnã calitatea unui serviciu de tranportpublic de cãlãtori, dupã cum recomandã SR EN13816. Cine doreºte sã practice un transportpublic de cãlãtori demn de ComunitateaEuropeanã nu poate ignora aceste prevederi.Aºa cã, standardul la control!!!

Rãzvan Petriºor

Dupã un preambul de termeni ºi definiþii, SR ENschimbã rapid macazul protocolar ºi prezintã capitolul„Calitatea doritã a serviciului”. Informaþii atât de utilecelor care transportã ºi atât de plãcute nouã, trans-portaþilor. Reproducem, mot-a-mot, paragraful în caretransportul de cãlãtori pe calea feratã este luat dreptstudiu de caz:

„La stabilirea obiectivelor unui serviciu trebuie luaþiîn calcul urmãtorii factori:

- ne dorim ca clienþii noºtri sã cãlãtoreascã cu tre-nuri care sunt punctuale; adicã întârzierea sã nu de-pãºeascã trei minute

- dorim sã oferim un rãspuns rapid la comentariileºi reclamaþiile cãlãtorilor; perioada de acordare a rãs-punsului nu trebuie sã depãºeascã 10 zile

- dorim ca 98% dintre cãlãtorii noºtri care iau trenulsã ajungã în staþie la timp

- dorim ca 95% dintre cãlãtorii noºtri sã gãseascãîn timp util scara rulantã pentru evacuarea de pe pe-ron (aceastã calitate a serviciului þine de conlucrareadintre compania de transport ºi administratorul staþiei- n.aut.), în vederea asigurãrii unui acces confortabilal cãlãtorilor spre peroane/evacuãrile din gãri”.

Inspectori infiltraþi printre clienþiStandardul include ºi capitolul „Calitatea realizatã a

serviciului”. Ea se mãsoarã din punctul de vedere alclienþilor, adicã al utilizatorilor acelui serviciu. Practic,se cuantificã disconfortul cauzat unui cãlãtor care aº-teaptã, dar nu neapãrat prin simple mãsurãri ale în-târzierilor.

Diferenþa dintre „calitatea doritã” ºi „calitatea reali-zatã” ne dã mãsura priceperii celor care administrea-zã respectivul serviciu de transport public de cãlãtori.

Fiecare furnizor al unui astfel de serviciu trebuie sarealizeze, periodic, cel târziu o datã la trei luni (aºa re-comandã SR EN 13816 – n.aut.), o serie de „Anchetede Satisfacere a Clientului – ASC”. Clienþii trebuie in-terogaþi individual despre cât mai multe aspecte alecãlãtoriei lor, respectându-se regulile de sondareaplicabile studiilor de piaþã, iar chestionarea trebuiesã se facã în cât mai multe puncte ale deplasãrii cli-enþilor. În paralel cu ASC, mai trebuie efectuate ºi„Anchetele Clientului Anonim – ACA”. În acest caz,anchetatorii se comportã ca niºte clienþi obiºnuiþi, „in-filtraþi” în mijlocul de transport. Spre deosebire deASC, chestionãrile ASA oferã controlul la un nivel dedetaliu superior. Iatã un exemplu despre cum se faceo ACA pentru verificarea atenþiei acordate clientului:„Clientul anonim” se aºeazã la ghiºeul de bilete; severificã dacã ghiºeul este uºor de gãsit; se verificãatât curãþenia ghiºeului, cât ºi cea dimprejurul aces-tuia; se analizeazã iluminarea ºi organizarea; se con-troleazã politeþea ºi disponibilitatea personalului; sestudiazã calitatea fiecãrui mijloc de platã permis decãtre sistemul de achitare a biletului; ACA oferã infor-maþii despre siguranþa cãlãtoriilor în timpul mersului,cât ºi despre managementul deºeurilor în vagoanelede cãlãtori.

Fiind convinºi cã mulþi dintre noi nu aveau habar deaceste standarde draconice, ni se aratã acum multmai clar motivul pentru care noi, europenii, am creatun sistem de transport public mult superior celui ame-rican. E clar cã, în cursa cu americanii, uniunea uti-lizeazã, în primul rând, trenul, tramvaiul ºi troleibuzul.

11 Black Black 11

11 Black Black 11


11consultant nedumeritINTEGRAME DESPRE INTEGRAREStrategia Lisabona

Aida Catanã

Întrebare: Care este interesulla nivel european pentruTehnologiile Informaþiei ºiComunicãrii (TIC) în contextulStrategiei de la Lisabona?Rãspuns: Internetul face acum

parte din viaþa cotidianã: în 2007,unul din doi europeni îl utiliza în modregulat ºi circa 80% dintre gospo-dãriile conectate la internet migra-serã deja de la accesul prin apel te-lefonic (dial-up) la bandã largã. Cutoate acestea, aproape 40% dintreeuropeni nu utilizeazã deloc interne-tul, iar 46% dintre gospodãriile euro-pene nu au încã acces la internet.

Evaluarea implementãrii Strate-giei de la Lisabona în anul 2005 ara-tã cã reformele structurale încep sãaibã rezultate, însã peisajul econo-mic este fragmentat. Aceastã per-spectivã de ansamblu este valabilãºi pentru societatea informaþionalã.În timp ce raportul strategic din 2007privind Strategia de la Lisabona con-firmã importanþa pe care o au TIC înreforma structuralã, iar jumãtate din-tre statele membre ºi-au consolidatpoliticile privind Cercetarea ºi Dez-voltarea (C&D) ºi TIC, multe zonedin UE sunt încã în urmã în ceea cepriveºte adoptarea TIC. În 2007, Co-misia a analizat abordarea iniþiativeii2010 prin prisma prioritãþilor privindcreºterea ºi ocuparea forþei demuncã.

Comunicarea Comisiei EuropeneCOM (2008) 199 Pregãtirea viitoru-lui digital al Europei, Evaluarea inter-mediarã a iniþiativei i2010 confirmãimportanþa contribuþiei politicilor pri-vind societatea informaþionalã ºimass-media la realizarea obiec-tivelor de la Lisabona. Aceasta con-firmã, de asemenea, faptul cã iniþia-tiva i2010 reprezintã un cadru dereferinþã valid pentru politicile euro-pene privind societatea informaþio-nalã ºi mass-media. Comunicareaface propuneri concrete cu privire lareorientarea iniþiativei i2010 în ve-derea unei promovãri mai intense acompetitivitãþii ºi a adoptãrii TIC înEuropa. De asemenea, în aceastaperioadã, comisia elaboreazã stra-tegia pe termen lung pentru politicileprivind societatea informaþionalã ºimass-media.

Întrebare: Ce este iniþiativai2010?Rãspuns: Iniþiativa i2010, lansa-

tã la 1 iunie 2005, a reprezentatprimul cadru politic coerent destinatconvergenþei serviciilor de teleco-municaþii ºi mass-media. Astfel,i2010 urmãreºte:

1) stabilirea unui spaþiu informaþio-nal european, ºi anume a unei veri-tabile pieþe unice pentru economiadigitalã, pentru a putea exploata lamaximum economiile de scarã pecare le permite o piaþã europeanãde 500 de milioane de consumatori;

2) consolidarea inovãrii ºi a inves-tiþiilor în activitãþile de cercetare dinsectorul TIC, acestea din urmã fiindmotorul principal al economiei;

ºi 3) promovarea integrãrii, a servici-

ilor publice ºi a calitãþii vieþii, adicãextinderea valorilor europene pri-vind integrarea ºi calitatea vieþii încadrul societãþii informaþionale.

TIC reprezintã, însã, aproximativ30% din suma globalã alocatã cer-

cetãrii în majoritatea þãrilor dezvolta-te. Cercetarea ºi inovarea sunt prio-ritãþile strategiei europene de refor-mã economicã. 22 din cele 27 destate membre au desemnat acestedomenii drept principalele provocãriîn cadrul programelor naþionale dereformã ºi au prevãzut pentru sec-toarele CDT ºi inovare peste 14%din investiþiile finanþate din fondurilestructurale în perioada 2007 - 2013.Obiectivul alocãrii a 3% din PIB in-vestiþiilor în cercetare pânã în 2010nu poate fi încã atins. UE cheltuieºtecu C&D în sectorul TIC doar aproa-pe de jumãtate din ceea ce cheltu-iesc SUA ºi este specializatã în sub-sectoare cu o intensitate scãzutã acercetãrii.

Întrebare: Existã un exemplude succes?Rãspuns: Iniþiativa privind pieþele

pilot în e-Sãnãtate:Îmbãtrânirea demograficã, împre-

unã cu creºterea dramaticã a inci-denþei maladiilor cronice ºi cererea

din ce în ce mai mare de servicii me-dicale mai bune vor duce la o explo-zie a costurilor acestor servicii. TICjoacã un rol esenþial în transforma-rea sistemelor de sãnãtate, iar Euro-pa a investit masiv în C&D pentruaplicaþii în domeniul sãnãtãþii. Con-form previziunilor, volumul pieþei vacreºte cu 43% pânã în 2020, ajun-gând la 30 de miliarde EUR de la 21de miliarde înregistrate în UE-15 în2006. Sistemele de servicii medicaleonline ale statelor membre sunt însãprea puþin compatibile. Iniþiativae-Sãnãtate privind pieþele piloturmãreºte, prin urmare, dezvoltareaunei pieþe europene pentru tehno-logiile inovatoare în domeniul ser-viciilor medicale online ºi combate-rea diferenþelor existente între sta-tele membre în ceea ce priveºteprestarea de servicii medicale.

În concluzie, comisia înainteazãtreptat cãtre realizarea obiectivuluisãu ambiþios de a face societatea in-formaþionalã accesibilã tuturor euro-penilor.

Foto: europa.eu

Foto: europa.eu

Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor mulþumeºte pentru sprijinul acordat în distribuirea ziarului euROpeanul urmãtorilor parteneri: CFR Cãlãtori, METROREX, Aeroportul Internaþional „Henri Coandã“, TAROM, camerele judeþene de comerþ, consiliile judeþene, prefecturile, ADR-uri, centrele „EUROPA“



12


agenda navetistului de bruxelles

construcþia clãdirii a început în anul 1989 ºi s-a ter-minat în 1993a fost denumitã dupã omul politic belgian Paul-Henri Spaak care a elaborat raportul cu acelaºinume, act care a condus la semnarea, în martie1957, a Tratatului pentru înfiinþarea Comunitãþii

Economice Europeneultimul etaj gãzduieºte evenimente speciale ºiconferinþe de presãuna dintre faþadele de sticlã este acoperitã cu unmozaic cu elemente din mitologia greacã, realizatde Aligi Sassu

forma ovalã a construcþiei a dus la poreclirea ei„Caprice des dieux”, (Capriciul zeilor), un sortimentde brânzã cu acelaºi numeaceastã clãdire îºi schimbã culoarea în funcþie devreme: în dimineþile senine are o nuanþã de albas-tru deschis, iar pe timp de ploaie este cenuºie

Publicaþie bilunarã editatã de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor ISSN: 1842-6093

Europarlamentarul Adrian Se-verin a afirmat cã este necesarã convo-carea unei conferinþe internaþionale pentrusecuritate ºi cooperare. În cadrul acesteia,toþi actorii globali ºi regionali, împreunã cufactorii de decizie locali, ar trebui sã nego-cieze ºi sã redefineascã principiile de dreptinternaþional ºi relaþiile internaþionale.

Intervenþia lui Severin a fost fãcutã întimpul dezbaterii din plenul ParlamentuluiEuropean cu privire la situaþia din Geor-gia. În viziunea deputatului european,adevãrata problemã cu care ne confrun-tãm legat de prezenta crizã din Georgia„este cã, indiferent de decizia noastrã, nuavem mijloace reale de a impune statusquo ante sau de a determina, printr-o pre-siune eficientã, o þarã precum Rusia sãrevizuiascã o anumitã politicã. Mai mult,nu putem cere Rusiei sã respecte vreoprevedere a dreptului internaþional pe carenoi sã nu o fi încãlcat deja“.

Plenul Parlamentului Europeana dezbãtut raportul „Aplicarea principiuluirecunoaºterii reciproce a hotãrârilor jude-cãtoreºti în materie penalã”.

Documentul a fost întocmit de europar-lamentarul Armando Franca. Europarla-mentarul Renate Weber a fost raportorpentru elaborarea propunerii de rezoluþieprivind recunoaºterea reciprocã a ho-tãrârilor judecãtoreºti. Raportul reflectãnecesitatea unei noi baze legale în dome-niul recunoaºterii aplicãrii hotãrârilorjudecãtoreºti penale în cauzele în careacuzatul nu este prezent la proces.

Renate Weber crede „cã este importantsã avem o abordare comunã la nivelul UE.Pentru moment, este evident cã scopul nue sã armonizãm legislaþiile naþionale alecelor 27 de state, ci mai degrabã sã neasigurãm cã hotãrârile instanþelor din sta-tele membre vor fi aplicate de oricare altstat UE”.

Europarlamentarul Corina Creþus-a adresat în scris comisarului europeanpentru politici regionale, Danuta Hübner.

Întrebarea este referitoare la disponibili-tatea Comisiei Europene de a sprijiniRomânia în urma inundaþiilor din aceastãvarã, respectiv instrumentele existente înacest sens la nivelul UE. Deputata euro-peanã a subliniat dificultãþile cu care seconfruntã autoritãþile române în faþa pagu-belor materiale semnificative ºi efortul ne-cesar reconstrucþiei în zonele afectate.

„Consider cã este nevoie de o interven-þie a Comisiei Europene, în logica solida-ritãþii, prin fonduri suplimentare, care sãpoatã fi accesate mai rapid ºi mai simplu“,a explicat doamna Creþu. Domnia-sa a ple-dat pentru constituirea unui corp de reacþierapidã care sã evalueze mai promptnevoile de asistenþã ale þãrilor membrecare apeleazã la ajutorul comunitar.

Europarlamentarul GabrielaCreþu a criticat lipsa voinþei politice pentrureglementãri comune efective pe piaþamuncii. Intervenþia doamnei Creþu a avutloc în cadrul dezbaterii pachetului social,în plenul Parlamentului European.

Potrivit deputatei, un exemplu de dis-criminare este cea salarialã a femeilor.„Aici existã legislaþie ºi angajamente repe-tate fãrã vreo ameliorare în ultimii opt ani.Presupunând însã cã angajatorii ar fi înþe-les avantajele economice ale plãþii corec-te ºi obligaþiile lor legale, dificultãþile pen-tru ei sunt de nedepãºit”, a declarat dom-nia-sa. Aceste dificultãþi sunt, în viziuneaeurodeputatei, urmãtoarele: lipsa unui sis-tem de evaluare a muncii pe baze nedis-criminatorii ºi caracterul defectuos al sis-temelor de clasificare a profesiilor.


INSTITUÞIILE NU STAU

CE SE MAI ÎNTÂMPLÃ?

CEEA CE (PROBABIL) NU ªTIAÞI DESPRE... CLÃDIREA PAUL-HENRI SPAAK de Veronica Cormoº

Clãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului EuropeanClãdirea Paul-Henri Spaaka Parlamentului European

www.mdlpl . ro

Situaþia din Georgia, discutatã în plenul PE.În cadrul sesiunii plenare din septembrie, deputaþii eu-ropeni au dezbãtut, alãturi de ministrul afacerilor exter-ne francez, Bernard Kouchner, situaþia din Georgia ºirelaþiile viitoare cu Rusia.

Kouchner condamnã acþiunile militare ale Rusiei ºidecizia unilateralã a acesteia de a recunoaºte inde-pendenþa Abhaziei ºi a Osetiei de Sud. Domnia-sa ex-plicã, totodatã, decizia UE de a amâna semnarea no-ului acord cu Rusia pânã când Moscova îºi va retragetrupele din Georgia.

Comisarul european pentru relaþii externe, doamnaBenita Ferrero-Waldner, a salutat angajamentul PE înfavoarea Georgiei, precum ºi eforturile preºedinþieifranceze ºi a subliniat faptul cã aceastã crizã a scos laivealã nevoia Europei de a avea o politicã energeticãcoerentã.

„În cazul în care nu reuºim sã ne îndeplinim respon-sabilitatea comunã, Rusia ar putea sã acþioneze înaceeaºi manierã ºi faþã de alte state“, a declaratpreºedintele Hans Gert Pöttering. Adresându-se directcetãþenilor UE din cele trei state baltice, Estonia, Litu-ania ºi Letonia, el a afirmat: „Nu mai sunteþi singure!Orice ameninþare la adresa þãrii voastre va reprezentao ameninþare pentru întreaga uniune“.

Proiectul de buget pentru 2009. Preºedinþiafrancezã a prezentat în faþa Parlamentului Europeanproiectul de buget general pentru 2009. Planul a fostadoptat în unanimitate de consiliu la 17 iulie.

Prima lecturã a avut loc la începutul acestei toamne,a doua lecturã, în cadrul consiliului, va avea loc în no-iembrie, iar cea a Parlamentului European în decem-brie 2008.

Deputaþii europeni au fost surprinºi la o primã lecturãa proiectului de buget. Alocaþiile angajate au fost redu-se substanþial, comparativ cu cele din bugetele pentru2007 ºi 2008.

Jutta Haug, principalul raportor bugetar, a declaratcã „rãspunsurile politice nu sunt suficiente, acestea tre-

buie susþinute de resursele financiare necesare, deexemplu, pentru combaterea schimbãrilor climatice,asigurarea siguranþei energetice ºi a creºterii durabile“.

Roaming-ul s-a ieftinit în UE. Începând culuna septembrie, apelurile efectuate sau primite întimpul cãlãtoriilor în spaþiul Uniunii Europene s-auieftinit.

Plafonul tarifar pentru apelurile în regim de roamingva scãdea de la 0,49 euro la 0,46 euro pe minut (fãrã

TVA) pentru apelurile efectuate ºi de la 0,24 euro la0,22 euro pe minut pentru apelurile primite.

Reducerile, care au intrat în vigoare la începutulacestei luni, se vor aplica în toate cele 27 de statemembre. În cazul statelor membre din afara zonei euro(Bulgaria, Republica Cehã, Danemarca, Estonia, Un-garia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia,Suedia ºi Regatul Unit), noile tarife se vor calcula pebaza cursului de schimb al monedei euro în vigoare la30 iulie 2008.

Viviane Reding, comisarul european pentruSocietate Informaþionalã ºi Mass-Media, susþine cã„regulamentul a fost introdus pentru ca europenii sãpoatã vorbi liber la telefonul mobil fãrã sã se teamã cãvor fi facturaþi excesiv atunci când cãlãtoresc în cadrulpieþei unice. Urmãtoarea provocare este realizareaunei pieþe unice pentru mesajele text ºi serviciile dedate transmise în sistem roaming”.

Cooperarea de urgenþã pentru gãsirea co-piilor dispãruþi. În cadrul plenarei de la Bruxelles,s-a anunþat semnarea declaraþiei scrise privind co-operarea de urgenþã pentru gãsirea copiilor dispãruþi.Documentul a fost parafat de 418 membri ai Parla-mentului European.

Deputaþii europeni solicitã statelor membre sã intro-ducã un sistem de alertã pentru copiii dispãruþi. Acestsistem ar trebui sã includã: o fotografie a copilului dis-pãrut, datele referitoare la dispariþie, un numãr de tele-fon de contact.

Rãpirea unui copil se numãrã printre infracþiunilecele mai grave ºi comiterea unor astfel de infracþiunieste din ce în ce mai frecventã în Europa.

Edward McMillan-Scott (PPE-DE, Regatul Unit),unul dintre principalii susþinãtori ai acestei iniþiative, adeclarat cã “dacã ne permitem un sistem de alertãpentru avertizãri meteo, ne putem permite ºi unul caresã emitã avertizãri cu privire la copiii dispãruþi“.


Redactor-ºef: Gabriel GiurgiuSecretar general de redacþie: Dragoº PãtlãgeanuEditorialiºti: Alexandru Lãzescu, Mircea Vasilescu,

Luca NiculescuRedactori: Mihaela Enache, Angela Avram,

Veronica Cormoº, Ana Maria Sandu, Rãzvan Petriºor, GrigoreVîrsta

Editori-colaboratori: Aida Catanã, Dragoº Jaliu, Gabriela Banciu, Dan Barna, George Ionescu

Corespondenþi locali: Mircea Mitruþiu (Timiºoara), Diana Mihalcea (Iaºi), Dan Toneanu (Cãlãraºi), Oliver Kiss (Cluj-Napoca), Sorin ªchiopu (Târgu Mureº)

Editor foto: Florin Popa

Fotoreporter: Florin Popa, Ion Radu

Coordonator proiect MDLPL: Iulia Munteanu

Colaboratori din partea MDLPL:Roxana Savin, Raluca Stroie, Ionuþ Sandu

Coordonator proiect: Mirela Meiþã

Graficã: Marius Curelaru

DTP: Dan-Petru Petrici

Tipar ºi distribuþie: FrigoMediaNotã: opiniile publicate în „euROpeanul” aparþin echipeiredacþionale ºi nu exprimã, în mod necesar, poziþia oficialã a Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºiLocuinþelor.

Adresa: euROpeanul

str. Dr. Romniceanu nr. 7, sector 5, Bucureºti

[email protected]

www.europeanul.ro

Un proiect:

Parteneri media:

Foto: europa.eu

021-410.21.10 sau trimite-ne un e-mail la europene, te ajutã sã-i … · 2012-11-02 · 2 black...

Documents