Nr. 13 / 23.01.2007

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Tehnologia tiparului Pag. 3 - Lumina ºi culoarea Pag. 5 - Formarea imaginii optice a

ilustraþieiPag. 7 - Caracteristicile lentilelor

SerigrafiaPag. 9 - Introducere Pag. 12 - Masca

Pag. 16 - Continuarea investiþiilorca strategie postaderare

Tehnologia tiparului (continuare din numãrul precedent)

Lumina ºi culoarea

Sistemul tricromatic XYZ esterecunoscut de Comisia Internaþionalãa Iluminatului (sistem C.I.E.) ºifoloseºte drept culori fundamentaletrei culori – X (roºu), Y (verde), Z(albastru) – obþinute prin calcul ºicare nu au o realitate fizicã, fiind maisaturate decât culorile spectralecunoscute. Ele sunt aºezate în vârfulunui triunghi ales astfel încât laturaXY sã fie tangentã în punctul R lacurba culorilor spectrale din sistemulRGB, latura YZ sã fie tangentã la aceeaºi curbã în punctulcorespunzãtor culorii radiaþiei culungime de undã de 5030Å, iar laturaXZ sã satisfacã condiþia ca toateculorile aºezate pe ea sã aibãstrãlucirea nulã.

În acest sistem, toate culorile aupunctele reprezentative în interiorul

triunghiului XYZ ºi deci toatecoordonatele, respectiv coeficienþiitricromatici sunt pozitivi. Fiecareculoare poate fi consideratã caprovenind din amestecul culorilor debazã, în proporþii care pot fi gãsite pecoordonatele diagramei. Culorilecele mai saturate se aflã pe laturiletriunghiului ºi ele reprezintãamestecuri de culori luate douã câtedouã. De asemenea, unitãþiletricromatice X, Y, Z satisfac condiþia ca punctele reprezentativeale unitãþii de excitaþie a albuluistandard E sã fie centrul triunghiuluiºi deci

Deoarece culorile fundamentaleX, Y, Z nu au o realitate fizicã,pentru mãsurarea culorilor sefolosesc culori fundamentale reale.

BULETIN INFORMATIV

4Publicatie lunara gratuitã tiparitã in 5.000 exemplarePublicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Excitaþia de culoare ºicoeficienþii tricromatici x, y, z seobþin printr-o transformare liniarã dinvalorile excitaþiilor ºi coeficienþiitricromatici mãsuraþi prin metodecolorimetrice.

Punctele reprezentative aleculorilor spectrale în triunghiulnormal al culorilor sunt arãtate înfigura diagramei culorilor spectraledin triunghiul normal al culorilorprezentat mai sus.

Aceleaºi puncte sunt reprezentateîn diagrama culorilor saturate dupãOstwald, care permite reprezentareaunei culori în sistemul monocromaticºi aflarea uºoarã a poziþieicoeficienþilor tricromatici x ºi y,valoarea lui z stabilindu-se din relaþia

z = 1 – (x+y).În practicã, aceºti coeficienþi se

pot calcula din indicii tricromatici x,y ºi z determinaþi prin examinarearemisiei probei încercate succesivprin cele trei filtre ale colorimetrului,sub o iluminare stabilã.

Se mai poate folosi metodaordonatelor alese, conform STAS 6880, în cazul utilizãriispectrofotometrului, coeficienþiitricromatici calculându-se în modsimilar, în care x, y ºi z sunt înlocuiþicu valorile X, Y, Z (coordonatetricromatice ale culorii).

Filtrele neavând culori pure(curate), ci amestecate, gradele deremisie gãsite trebuie corectate cuanumiþi coeficienþi (indiceletricromatic al filtrului).

Deoarece culoarea albã esteconsideratã egalã cu unitatea, la oiluminare cu o radiaþie de energieexistã, pentru aceastã culoare, relaþia:

x = y = z = 0,33.În acest caz

x + y + z = 1iar

Curba culorilor saturate permite,de asemenea, aflarea lungimii deundã dominante (caracteristice) ºi apuritãþii unei culori C, a cãrei poziþiea fost gãsitã prin calculul celor douã

Nr. 13 / 23.01.2007

5publicatã simultan ºi on-line pe www.afaceri-poligrafice.rocu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

coordonate de culori x ºi y dindiagrama CIE a culorilor, precum ºi aflarea domeniului culorilorreproductibile (cuprinsul cromatic)cu diverse triade de cerneluriprimare. Aceste culori se înscriu în interiorul unui hexagon(AVGPRVi – exemplul punctat dindiagrama culorilor saturate dupãOstwald), ale cãrui vârfuri corespundculorile primare ºi celor obþinute prinsuprapunerea acestora douã câtedouã.

Lungimea de undã dominantã λddin figura de mai sus (diagrama luiOstwald) a culorii reprezentate depunctul C, este datã de punctul deintersecþie M, al dreptei care treceprin punctele E (alb) ºi C, cu parteastângã a curbei culorilor, iar punctulde intersecþie opus M , obþinut prinprelungirea dreptei CE, determinãlungimea de undã λk a culorii decompensaþie.

Puritatea albului standard estezero, iar cea a culorilor spectrale este egalã cu unitatea, culorilenesaturate (albicioase) avândpuritatea subunitarã.

Puritatea de excitaþie a uneiculori purpurii C (amestec de roºu cu violet) este datã de raportul:

Puritatea colorimetricã se obþinedin raportul:

în care Bλ este strãlucirea culoriispectrale iar BE este strãlucirea albuluistandard. Suma strãlucirilor Bλ ºi BE

necesarã pentru reproducerea culoriiC, mãsurate în unitãþi fotometrice, dãstrãlucirea BC a culorii ºi ea exprimãluminozitatea ei.

Din cele expuse mai sus sededuce cã în sistemul monocromaticorice culoare se poate reproduce prinamestecarea albului standard cu oculoare spectralã în anumite proporþii(cantitãþi), în acest sistem culorilefiind caracterizate prin nuanþa lorspectralã, luminozitate ºi saturaþie.

Formarea imaginii optice ailustraþiei

Procesul de fotoreproducereconstã în înregistrarea pe o suprafaþãfotosensibilã a imaginii optice aoriginalului. Imaginea pe suprafaþafotosensibilã se formeazã cu ajutorulobiectivului ºi este realã, inversatã ºimai micã decât obiectul.

Obiectul este un sistem opticformat din lentile, corectat de aberaþiiºi diafragmã. Diafragma regleazã

BULETIN INFORMATIV

6Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

fluxul luminos, iar distanþa obiectiv –film poate fi modificatã (punere la punct) pentru a obþine o imagineclarã.

Pentru a înþelege modul de

formare a imaginii prin obiectiv,

precum ºi construcþia acestuia, este

necesar sã cunoaºtem caracteristicile

ºi modul de formare a imaginii

prin lentile.

Lentila este un mediu

transparent separat de mediul

exterior prin douã suprafeþe sferice

sau de o suprafaþã sfericã ºi una

planã. Este confecþionatã, de regulã,

din sticlã opticã.

Lentilele au forme variate, fapt

care determinã ca ele sã fie

diferenþiate prin diverse denumiri:

- lentile convergente sau pozitive;

sunt lentile convexe ºi au

proprietatea de a concentra razele de

luminã care le strãbat cãtre un punct

denumit focar (F).

Aceste lentile au întotdeauna ogrosime mai mare în centru ºi maimicã pe margini.

- lentile divergente sau negative; sunt lentile concave ºi, spredeosebire de lentilele convergente,fasciculul de luminã ce le strãbateeste împrãºtiat sub formã de evantai.

Obiectivul aparatului defotoreproducere funcþioneazã ca olentilã convergentã.

F

Nr. 13 / 23.01.2007

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Caracteristicile lentilelor

Din punct de vedere geometric,lentilele se caracterizeazã prinurmãtoarele elemente:

– centrele de curburã, C1 ºi C2,ale celor douã suprafeþe sferice carelimiteazã lentila. În cazul lentilelorplan-convexe se poate identifica unsingur centru de curburã, celcorespunzãtor suprafeþei planeaflându-se la infinit.

– axa opticã principalã –dreapta care uneºte centrele decurburã ale celor douã suprafeþe;

–centrul optic – O – punctul încare axa opticã principalã întâlneºteplanul reprezentativ al lentilei. Elcorespunde centrului geometric alsuprafeþei lentilei.

În figura de mai jos s-a notat cu f distanþa focalã, respectiv distanþadintre centrul optic O ºi focarul F.

Se ºtie, din fizicã, cã formareaimaginii prin lentile se desfãºoarãconform legii:

în care:p = distanþa de la obiect la

centrul optic;p = distanþa de la centrul optic

la imagine;f = distanþa focalã.

Lentilele subþiri prezentate maisus, numite ºi lentile fãrã grosimedeoarece grosimea lor este atât demicã în raport cu diametrul încâtpoate sã fie neglijabilã, nu existã înrealitate.

Orice lentilã are o anumitãgrosime, care nu poate fi neglijatã,

BULETIN INFORMATIV

8Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

principalã la intersecþia cu traiectoriaprin lentilã (sau cu prelungireaacesteia), a unei raze de luminã care nu-ºi schimbã direcþia depropagare, razele incidentã ºiemergentã rãmânând paralele. Se mai poate spune cã centrul optic estepunctul aflat pe axa opticã principalãcare împarte distanþa dintre centrelede curburã în acelaºi raport ca ºiraportul razelor.

Ca ºi în cazul lentilelor subþiri,direcþia razei de luminã care treceprin centrul optic se numeºte axãopticã secundarã.

Intersecþia axei optice cusemidreptele externe ale lentilei (saucu prelungirea acestora) determinãpunctele N1 ºi N2 (vezi figurilealãturate – a ºi b) numite punctenodale ale lentilei. Poziþia acestoraeste fixã pentru fiecare lentilã.Punctul nodal spre care convergaxele optice secundare provenite dela diferite puncte ale obiectului senumeºte punct nodal de incidenþã, iarpunctul nodal din care diverg axeleoptice secundare care duc la diferitepuncte ale imaginii se numeºte punctnodal de emergenþã. Distanþa dintrecele douã puncte nodale se numeºteinterval nodal.

Deplasarea razei emergente faþãde raza incidentã, în cazul lentilelorgroase, determinã anumite modificãri

iar razele de luminã care cad pe

lentilã au, de multe ori, unghiuri de

incidenþã considerabile.

Ca ºi lentilele subþiri, lentilele

groase pot fi caracterizate prin centrele

de curburã ale suprafeþelor, axa opticã

principalã, focar, centrul optic.

În figura de mai jos este înfãþiºat

drumul razei de luminã prin lentile.

Centrul optic al unei lentile groase

este punctul determinat pe axa opticã

a - lentilã biconcavã

b - lentilã menisc convergent

Nr. 13 / 23.01.2007

9cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

în modul de formare a imaginii,modificãri numite în mod curentaberaþiile lentilelor groase.

Abaterile unei imagini efectivefaþã de predicþiile teoriei simple senumesc aberaþii. Cele produse devariaþia indicelui de refracþie culungimea de undã sunt aberaþiicromatice. Celelalte, care apar chiardacã lumina este monocromaticã,sunt aberaþii monocromatice.

Aberaþiile lentilelor nu suntproduse de erori de construcþie ale acestora, cum ar fi faptul cãsuprafaþa lor nu este cu adevãrat osuprafaþã sfericã, ci sunt simpleconsecinþe ale legilor refracþiei prinsuprafeþe sferice.

Aberaþiile monocromatice suntlegate de încãlcarea aproximaþieiparaxiale pentru lentile, dar se obiºnuieºte sã se distingãurmãtoarele:

– aberaþia de sfericitate – razelecare pornesc dintr-un obiectpunctiform de pe axa opticã nuconverg cãtre o imagine punctiformãci spre un cerc de razã minimã, numitcerc de difuzie minimã ºi apoi divergdin nou.

Existenþa acestei aberaþii duce laobþinerea unei imagini neclare.

Serigrafia

IntroducereSerigrafia este procedeul prin

care se imprimã pe suporþi din celemai diferite materiale, începând cuhârtie, ceramicã, materiale plastice ºiterminând cu textilele sau metalele.

Aproape orice material plan saucare prezintã foarte mici abateri de la planeitate se poate imprimaserigrafic. Datoritã flexibilitãþiitehnologice ºi numãrului de restricþiimai mic decât la alte procedee deimprimare, serigrafia a fost abordatãcu mijloace dintre cele mai diverse,începând cu cele rudimentare pânã la maºini performante. Serigrafiaface parte din grupa tehnologiilorstraturilor groase utilizate în specialîn electronicã ºi producþia bunurilorde larg consum. Procedeul estesimplu ºi constã în aplicarea pesuportul pe care se imprimã a unuistrat de cernealã printr-o mascã.

Originile acestui procedeu deimprimare se gãsesc în Japonia, darpãrinþii serigrafiei moderne suntSamuel Simon (Anglia, 1900) ºi JohnPilsworth (San Francisco, 1914).Cele mai cunoscute produse realizateindustrial în perioada de început aufost steagurile din timpul PrimuluiRãzboi Mondial.

Imaginea realizatã prinimprimarea serigraficã este formatãcontinuare în numãrul urmãtor

Aberaþie de sfericitate

BULETIN INFORMATIV

10Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

dintr-un numãr de puncte care estedat de numãrul de ochiuri al sitei pecare se realizeazã masca. Cele maifine site utilizate în serigrafie aumaximum 300 ochiuri/inch, ceea cedeterminã ca rezoluþia maximã pecare o poate asigura imprimarea prinserigrafie sã fie de 300 dpi. Aceastapermite realizarea unor imagini de ocalitate bunã, dar care sunt departe decalitatea imprimãrii offset, la carerezoluþia poate ajunge la 2400 dpisau chiar mai mult. Utilizarea unorsite cu o fineþe ºi mai mare estelimitatã de dimensiunile particulelordin componenþa cernelurilor folosite,care trebuie sã poatã trece prinochiurile sitei. Totuºi, pentru celemai multe aplicaþii, o rezoluþiecuprinsã între 100 ºi 300 dpi estesuficientã.

Serigrafic se pot imprimaimagini monocolor, în 2 - 8 culorisau policromie, suprafaþa imprimatãputând fi cuprinsã între câþivacentimetri ºi câþiva metri pãtraþi.

Imprimarea unei imagini în maimulte culori presupune ca pentrufiecare culoare sã se realizeze omascã; procedeul este asemãnãtor cucel al tehnologiei offset. Cu acestease va imprima succesiv utilizândcernelurile de culoarea impusã ºiefectuând pentru fiecare mascãalinierea, astfel ca în final sã rezulteimaginea doritã.

O caracteristicã importantã aserigrafiei este datã de faptul cãgrosimea stratului de cernealã obþinuteste cea mai mare faþã de oricare alttip de imprimare. Aceasta poateconduce la obþinerea unor efectespeciale care nu pot fi obþinute prinnici o altã tehnicã. Datoritãsimplitãþii procesului, gama decerneluri sau alte substanþe coloranteposibil a se utiliza în serigrafie estecu mult mai mare decât cea utilizatãde oricare altã tehnologie deimprimare.

Tehnica imprimãrii serigraficeeste în plinã dezvoltare datoritãapariþiei unor maºini rotative

Principiul serigrafiei

Nr. 13 / 23.01.2007

11cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

automate, îmbunãtãþirii performanþeloremulsiilor fotosensibile, solvenþilorºi a altor substanþe utilizate larecuperarea sitelor ºi apariþieicernelurilor cu uscare rapidã subacþiunea razelor ultraviolete.Productivitatea maºinilor serigraficeeste limitatã de capacitatea de a uscacerneala depusã pe obiecteleimprimate.

Necesitatea creºterii productivi-tãþii acestor tipuri de maºini adeterminat dezvoltarea unor sistemede uscare tip cuptor tunel cu aer caldºi ultraviolete, a unor noi tipuri decerneluri cu uscare rapidã ºi amaºinilor rotative, în special a celorcare imprimã pe hârtie.

Serigrafic se imprimã în seriimici, medii ºi mari, cele mai multeobiecte promoþionale, de publicitate,casnice, electronice, electrocasniceetc. Uzual se imprimã pe brichete,pixuri, ceasuri, agende, cãrþi devizitã, portofele, serviete, mape debirou, scrumiere, ambalaje pentrucadouri, afiºe, panouri publicitareetc. Procedeul este deosebit deversatil, substratul putând aveagrosimi dintre cele mai diferite,pornind de la zecimi de milimetru ºiajungând pânã la zeci sau sute decentimetri. Totodatã, dacã operaþiade serigrafiere se executã manual,suprafaþa ce se imprimã poate fi

oricât de mare; în acest caz,imprimarea se executã pe rând, cumai multe mãºti, fiecare dintre elefiind o parte a imaginii finale.

Principial, serigrafia constã dinplasarea unei mãºti la o distanþã micãfaþã de suportul pe care se imprimã,dar paralel cu acesta ºi forþareacernelurilor sã treacã prin ochiurilesitei pentru a ajunge pe suprafaþasuportului.

Forþarea cernelurilor pentru atrece prin ochiurile sitei se face cuajutorul unei raclete care, în acelaºitimp, preseazã ºi asupra sitei,punând-o în contact cu suportul pecare se imprimã.

Rezultatul eficienþei transferului

prin sitã este dat de grosimea

stratului de cernealã depus pe suport

ºi este dependent de presiunea cu

care se acþioneazã asupra

cernelurilor, de durata aplicãrii

presiunii ºi de vâscozitatea cernelei.

BULETIN INFORMATIV

12Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Este evident faptul cã pãstrarea unei

corelaþii între aceste mãrimi, ca ºi o

constanþã a valorilor lor în timpul

procesului imprimãrii determinã

implicit nivelul calitativ la care se

realizeazã imprimarea.

Imprimarea serigraficã

Serigrafierea constã înpoziþionarea mãºtii în locul stabilit,punerea unei cantitãþi de cernealã pesuprafaþa superioarã a mãºtii ºiforþarea penetrãrii cernelei prinochiurile neobturate ale sitei mãºtii.Forþarea se face cu ajutorul uneiraclete de cauciuc manipulatã cu oanumitã forþã de apãsare ºi sub unanumit unghi, astfel încât grosimeastratului de cernealã ce se depune pesubstratul pe care se imprimã sã fieuniform, suficient de înalt ºi sãacopere toate elementele imaginii.Dupã terminarea acestei operaþii,

masca se înlãturã iar obiectulimprimat se supune unui proces deuscare naturalã sau forþatã.

Dacã este necesarã aplicarea ºia unor alte culori, dupã uscareaprimei culori procedura se repetã.Dacã imprimarea urmeazã a fi fãcutãpe o suprafaþã de culoare închisã,pentru pãstrarea culorilor cu care seva imprima este necesarã aplicareaunui fundal de culoare albã.Aplicarea acestuia se face utilizând omascã ce nu are nici o zonã obturatã,respectiv nu a fost supusã în prealabilunui proces de acoperire cu emulsiefotosensibilã.

Masca (ecranul)

Masca (ecranul sau ºablonul) secompune dintr-o ramã, o sitã întinsãºi lipitã pe marginile ramei ºi oemulsie fotosensibilã.

Mascã gata pentru utilizare

Nr. 13 / 23.01.2007

13cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Emulsia fotosensibilã saufotorezistul se depune pe suprafaþasitei, se expune printr-un film ºi sedevelopeazã, formându-se astfel,prin obturarea selectivã a ochiurilorsitei, zone prin care cerneala poatepenetra ºi zone prin care nu poatepenetra.

Cerneala este forþatã sãpenetreze prin ochiurile neobturateale sitei cu ajutorul unei raclete dincauciuc, neopren, poliuretan saumetal acoperit cu materiale plastice.Pentru aplicaþiile uzuale se utilizeazãraclete din poliuretan care prezintãflexibilitate ºi rezistenþã la acþiunirepetate putând ajunge pânã la25.000 de imprimãri fãrã a afectacalitatea imprimãrii.

Flexibilitatea racletei esteimpusã de necesitatea acþionãriiasupra cernelurilor cu o forþã

suficient de mare pentru a le face sãtreacã prin ochiurile sitei dar, înacelaºi timp, aceastã forþã nutrebuie sã fie foarte mare, pentru anu le deforma. Este astfel explicabilmotivul pentru care, în cazulutilizãrii unor site fine, acesteatrebuie sã fie robuste, condiþie pecare o îndeplinesc numai sitele cufire metalice.

Ramele pe care se monteazãsitele se construiesc din metal saulemn. Ramele de metal sunt preferate deoarece nu sunt afectate de contactul cu apa. Metaleleutilizate sunt oþelul sau aluminiul,aluminiul fiind cel mai des utilizatdatoritã slabei sale reacþii cu apa ºi agreutãþii specifice cu mult mai micidecât a oþelului. Ramele de oþel seutilizeazã numai pentru suprafeþemari de imprimare.

Ramele de lemn sunt preferatedatoritã costului lor mai scãzut. Elese construiesc din lemn de cedru saupin fiert în ulei de in sau impregnatcu substanþe care împiedicã absorbþiaapei. Pinul este mai rezistent laacþiunea apei iar greutatea saspecificã este micã.

Montarea sitelor pe rame se vaface urmãrind:

– întinderea sitei se va face cu forþeegale pe toate cele patru laturi,urmãrind ca dupã întindere

BULETIN INFORMATIV

14Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

paralelismul firelor sitei sã rãmânãuniform pe întreaga suprafaþã;

– lipirea pe laturile ramei se va facecu un adeziv care sã reziste laeventuala acþiune a solvenþilor ºi acernelurilor utilizate.

Sitele sunt ansamble care seprezintã sub forma unor plãci subþiriflexibile. Ele se realizeazã dinîmpletituri de fire subþiri mono saumultifilament, astfel încât ochiurilese dispun liniar, pe linii paralele. Cei mai importanþi parametri ai uneisite, care influenþeazã calitateaimprimãrii, sunt grosimea ºi numãrul de ochiuri pe unitatea desuprafaþã. Este evident cã, cu cât

acest numãr este mai mare, cu atâtsita este mai finã.

O sitã finã determinã oimprimare de o bunã acurateþe ºirezoluþie. În serigrafia pentru scopuri comerciale se utilizeazã sitecu fineþea de 80-300 ochiuri/inch.

Practic, alegerea unei site se va face în corelaþie cu elementelegrafice care urmeazã a fi imprimateºi dimensiunea maximã a particulelorcare intrã în compoziþia cernelurilorfolosite. O sitã cu 80 ochiuri/inchproduce un strat de cernealã degrosime 150-250 µm, iar una de 180,de 100-150 µm.

Pentru a obþine un strat mai grosde cernealã este necesarã o sitã cugrosime mai mare.

Sitele metalice pot fi utilizatepentru 50.000-100.000 imprimãri, iar cele din alte materiale pentru5.000-10.000. În practicã, deteriorareasitelor se produce, în special, datoritãunor acþiuni mecanice accidentale. Caracteristicile sitei împletite

Nr. 13 / 23.01.2007

15cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Constructiv, sitele sunt de douãfeluri:

– site care constau dintr-o foliede oþel inoxidabil perforatã.Perforaþiile se practicã pe liniiparalele, foarte apropiate între ele,gãurile fiind de ordinul sutelor demicroni. Aceste site se utilizeazã laaparate care distribuie cernealaserigraficã cu ajutorul unei role ºi auavantajul posibilitãþii de a fi curãþateuºor.

– sitele monofilament sau multi-filament sunt construite din firemetalice (oþel inoxidabil, aliaj cupru-beriliu, nichel sau alamã), fibre desticlã sau materiale plastice (nylon,poliester, mãtase artificialã, bumbacorganic) împletite. Împletitura serealizeazã astfel încât firele suntparalele între ele pe ambele axe.Acestea se utilizeazã pentru cele maimulte aplicaþii, cerneala fiind forþatã sã penetreze suprafeþeleneobturate cu ajutorul unor raclete.Dezavantajul acestora este generat de curãþirea greoaie pentru a fireutilizate.

Sitele din mãtase ºi bumbacorganic au dezavantajul deformãriidupã un numãr relativ mic de utilizãriºi necesitã pentru curãþire dizolvanþicare sã nu atace firele. Se utilizeazã,

în special, pentru lucrãrile de artã sau care necesitã imprimarea unorelemente grafice fine.

Sitele din nylon (multifilamentsau monofilament) prezintã o bunãstabilitate dimensionalã ºi sunt maipuþin rigide decât cele din polyester.

Sitele din polyester, multi-filament sau monofilament(monofilament polyester calandrat,polyester monofilament metalizat)prezintã o bunã stabilitatedimensionalã, fiind rezistente lautilizãri repetate, motiv pentru carese utilizeazã pentru cele mai multetipuri de imprimãri.

Alegerea sitei potrivite uneiaplicaþii se va face analizândcaracteristicile tehnice puse ladispoziþie de fabricanþi; se vor lua înconsiderare în primul rând: diametrulfirelor, grosimea sitei, numãrul deochiuri pe unitatea de suprafaþã,stabilitatea dimensionalã la variaþiiale temperaturii, umiditãþii ºi acþiuniirepetate a racletei.

Alegerea unei site foarte fine dã posibilitatea redãrii detaliilor dar,în procesul de imprimare creeazãdepozit de particule care nu pot trece prin ochiurile suprafeþelorneobturate.

BULETIN INFORMATIV

16Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Sitele folosite de obicei pentrucele mai multe aplicaþii au fineþea de 100-250 ochiuri/inch. Pentruimprimarea materialelor textile sau acelor care prezintã mici deviaþii de la planeitate se utilizeazã site cu 100-180 ochiuri/inch.

Ansamblul format din ramã ºisitã se numeºte mascã, ecran sauºablon. Acesta se realizeazã dintr-ositã serigraficã montatã pe o ramã.

Obturarea de suprafeþe ceaparþin sitei se poate face prin maimulte procedee:

a. lipirea pe suprafaþa sitei aunor materiale obturatoare.Materialele care prin decupare potlua forma suprafeþelor necesar a fiobturate sunt: hârtie, hârtieautoadezivã, ºerlac sau lacuri, filmfotografic sau orice alt material plan,subþire ºi insolubil în cernelurile saudizolvanþii utilizaþi. Practic, sedecupeazã forma suprafeþelor care nuvor fi imprimate ºi se lipesc pesuprafaþa sitei în locul corespunzãtor.Acest procedeu este utilizat pentru unnumãr mic de imprimãri ale unorforme simple care se pot realiza cumijloace manuale (foarfece, cutter)sau mecanice-computerizate (cutter-plotter).

b. obturarea prin lãcuire.Aceastã metodã presupune

decuparea formelor ce urmeazã a fiimprimate, lipirea acestora pesuprafaþa sitei ºi pensularea cu lacsau ºerlac a suprafeþelor rãmase.Dupã uscarea lacului ºi înlãturareaformelor ce au fost lipite se obþinemasca gata pentru utilizare.

c. fototehnic. Emulsiile foto-sensibile utilizate în mod obiºnuitsunt pozitive, respectiv, prinexpunere ºi developare dau oimagine identicã cu cea de pe film -suprafeþele transparente de pe filmgenereazã pe sitã suprafeþeneobturate prin care cerneala poatepenetra, în timp ce suprafeþele opacede pe film genereazã pe sitã suprafeþe obturate prin care cernealanu poate penetra. Aplicareaemulsiilor fotosensibile se face peîntreaga suprafaþã a sitei întinse. Înacest fel, suprafaþa sitei devinefotosensibilã ºi este gata pentru a fiprelucratã prin procedee fototehnice.

continuare în numãrul urmãtor

Continuarea investiþiilor castrategie postaderare

Citesc în presã ºi aud ºi în viaþade business tot felul de platitudinicum ar fi: “…întreprinzãtorii e binesã stea cu investiþiile într-oexpectativã prudentã în perspectivaaderãrii…”.

Nr. 13 / 23.01.2007

17cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

În accepþiunea managerilor cucare discut, o întreprindere esteprinsã în unul din urmãtoarele treitrenduri:

- pare sã se dezvolte;- pare sã dea inapoi;- pare sã stagneze.ªtii cum intrã o firmã spre

faliment?Directorii, consilierii, ºefii de

servicii ºi chiar majoritateamuncitorilor continuã sã ridice lunaraceleaºi salarii chiar dacã asociaþiiconstatã iniþial instalarea unuifenomen de stagnare a vânzãrilor ºiapoi o tendinþã aparent întâmplãtoarede reducere a numãrului contractelor.Cu toate acestea asociaþii decid sã continue sã împrumute piaþa prin pãstrarea sau prelungireacontractelor cu plata la termene dince în ce mai îndepãrtate sau, ºi mairãu, continuã sã cumpere în leasingautovehicule scumpe pentru uzpersonal sau angajeazã împrumuturimari pentru a-ºi construi câte o nouãvilã. Apoi totul în firmã continuã cu pãstrarea tendinþelor uºordescrescãtoare lunã de lunã, chiar ºian de an, pânã ce la un moment datasociaþii se trezesc… insolvabili.

Nu existã stagnare pentruîntreprinderile aflate într-un mediu

atât de dinamic ºi influenþabil cum ecel al economiei naþionale, ºi chiarmondiale.

Cine ar fi crezut cã atentatele de la 11 Septembrie vor face din anul2002 un an mai puþin bun pentruunele întreprinderi româneºti?

ªi totuºi în mod cert au fãcut

asta pentru multe din firmele din

România.

Preþul benzinei sau izbucnirea

unui nou rãzboi în Iran ar putea

la fel de bine înãspri LA DOLCE

VITA a managerilor care trãiesc cu

ideea stupidã cã stagnarea poate fi

un fenomen de duratã.

Stagnarea este întotdeauna

preambulul intrãrii pe curba

descendentã ºi concluzia este cã

firmele nu dispun decât de douã

alternative: SÃ SE DEZVOLTE sau

SÃ MOARÃ.

Iatã de ce continuarea ºi

amplificarea investiþiilor în aceastã

perioadã de aparentã acalmie, în care

concurenþa nu a apucat sã aducã

marja profitului la dimensiuni

liliputane, sunt singura cale pentru

firmele româneºti ºi, de fapt, singura

strategie postaderare de continuare

fericitã a vieþii firmei.

BULETIN INFORMATIV

18Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Se pare cã activitãþile

speculative din imobiliare vor avea

din ce în ce mai puþin de oferit

începând cu noul deceniu. Iatã

un motiv în plus de punere pe o linie

ascendentã a activitãþilor propriei

firme în locul acceptãrii fenomenului

de stagnare, echivalentul închiderii

involuntare a propriei firme.

Presupun cã orice investitor ºi-ar

dori sã-l gãseascã sfârºitul

boom-ului imobiliar, anii 2012-2015,

cu o istorie neîntreruptã a firmei ºi

cu o bazã de clienþi mult mai vastã

decât astãzi.

Percepþia perioadelor de

stagnare ca pe ceva acceptabil a

avut întotdeauna implicaþii nefaste

pentru întreprinzãtorii care au crezut

în conservarea status quo-ului

economiei locale.

Îmi aduc aminte cum, în prima

parte a anilor 90, majoritatea

patronilor de tipografii nu ºi-au

turat la capacitate motoarele. Au stat

aproape în stagnare, în loc sã profite

de salturile uriaºe în dezvoltare

care erau atunci posibile, au fãcut

greºeala sã nu caute înnebuniþi sã

obþinã maximum posibil de comenzi/

contracte, sã nu caute înnebuniþi sã

investeascã într-o gamã extinsã de

utilaje. În acea perioadã o coalã A4

de hârtie offset se putea cumpãra cu

circa 50 de bani ºi se putea vinde

tipãritã cu… 8-10 lei vechi. Marja

profitului era de 90% !

Spre sfârºitul anilor 90 marja

profitului a scãzut sub 10% iar dupã

anul 2000 chiar sub 5%, mergând la

“chinezii” din domeniu pânã spre

1%. ªi iatã cum s-a ajuns azi ca un

patron de tipografie sã aibe nevoie

de o capacitate de imprimare de

100 de ori mai mare decât avea

acum 16 ani pentru a putea realiza

într-un an dividende cu puterea de

cumpãrare a dividendelor din 1990.

Sunt sigur cã ºi întreprinzãtorii

din alte domenii se laudã cu istorii

similare.Oare când vom învãþa din

propria istorie?Hrisant@Afaceri-Poligrafice.ro

�

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei RevistaAfaceri Poligrafice, respectiv a BuletinuluiInformativ cu acelaºi nume - integralã sauparþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace deinformare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþiaobligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:“www.afaceri-poligrafice.ro”

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro