01.decapare pamant vegetal si excavatii

16
Proiectare si executie autostrada Nadlac – Arad si Drum de Legatura, Lot 2 km 22+218+km 38+882 1. TERASAMENTE 1.1. Indepartarea stratului vegetal 1.2. Excavatii

Upload: cristina-visan

Post on 30-Sep-2015

320 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

pte

TRANSCRIPT

Poyry_9i_TPL_014_DE_Angebote

Proiectare si executie autostrada Nadlac Arad si Drum de Legatura,

Lot 2 km 22+218+km 38+882

Proiectare si executie autostrada Nadlac Arad si Drum de Legatura,

Lot 2 km 22+218+km 38+882

1. TERASAMENTE 1.1. Indepartarea stratului vegetal1.2. Excavatii1.2. Indepartarea stratului vegetalCUPRINS

1. DOMENIU2. DOCUMENTE DE REFERINA (STANDARDE, NORME TEHNICE ETC)3. LISTA PERSONAL SI RESPONSABILITI3.1. LISTA PERSONAL3.2. RESPONSABILITI4. LISTA DE ECHIPAMENTE5. ORDINEA DE EXECUTE6. EXECUIE6.1 Pichetarea si marcarea seciunii de lucru6.2 Pregtirea zonei drumurilor de antier6.3 Excavatia, ncrcarea si transportul pmntului vegetal6.4 Verificarea solului la nivelul de excavare al coninutului de material organic6.5 Profilarea si compactarea platformei drumului7. RECEPTIONAREA LUCRRILOR8. SNTATE SI SECURITATE9. ASPECTE DE MEDIU1. DOMENIU

Prezenta Metodologie de execuie descrie toate fazele de execuie pentru ndeprtarea stratului vegetal de pe suprafaa amprizei drumului.2. DOCUMENTE DE REFERINA (STANDARDE, NORME TEHNICE, ETC)

Proiect de execuie cu detaliile de proiectare aferente Caietul de sarcini STAS 2914 - 84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate STAS 1243 - 88 Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor SR EN ISO 14688/1 - 2004 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea 1: Identificare i descriere C 56 - 85 Normativ pentru recepia lucrrilor de construcii si a instalaiilor aferente GE 026 - 97 Ghid pentru execuia compactrii n plan orizontal i nclinat a terasamentelor Planul de calitate al proiectului3. LISTA PERSONAL SI RESPONSABILITI

3.1. LISTA PERSONALLa un punct de lucru, personalul va fi compus din:

Maistru de antier Operatori utilaje calificai oferi camion Muncitori necalificati Echipa mecanica si electrica de ntreinere Controlor de calitate RTE Echipa topografica Echipa laborator3.2. RESPONSABILITI Maistrul de antier este responsabil de organizarea operaiunilor legate de lucrrile de terasamente, aplicarea corecta a prezentei Metodologii de execuie si a documentaiei

Proiectului tehnic, elaborarea evidentelor de calitate aferente activitilor de lucru si prezenta Metodologie de execuie se afla la dispoziia sa.

Responsabilul cu controlul calitii (CQ) urmrete aplicarea corecta a prezentei ME, a Proiectului de execuie, elaborarea corecta a nregistrrilor si evidentelor de calitate. Responsabilul tehnic cu execuia (RTE) este responsabil de verificarea conformitii Proiectului cu Normele tehnice, a conformitii lucrrilor executate cu proiectul, a conformitii subcontractorilor si activitilor acestora cu cerinele contractuale si semnalizeaz orice neconformitate. Departamentul mecanic este responsabil de asigurarea si buna funcionare a utilajelor existente pe teren (buldozere, excavatoare, compactoare, etc.), necesare executrii terasamentelor. Laboratorul de antier este responsabil de prelevarea de probe, testarea si verificarea materialelor de construcie, nregistrarea corecta a evidentelor de calitate in documentele de laborator, ntocmirea registrelor impuse de lucrrile executate, nainte si dupa executarea lucrrilor, precum si transmiterea acestora in timp util la persoanele interesate (in timpul testului de clasificare a solului, se stabilete grosimea stratului vegetal). Departamentul topografic este responsabil de pichetarea si trasarea corecta a terasamentelor si de verificarea conformitii cotelor obinute cu cele proiectate.4. LISTA DE ECHIPAMENTE

Lista echipamentelor pe care le utilizam pe antier la un punct de lucru:

Excavatoare Buldozer Camioane ncrctor frontal Autocisterna cu dispozitive de stropire (pentru drumuri) Atelier mecanic si electric de ntreinere, daca este nevoie. Generator de curent si iluminat, daca se lucreaz in timpul turelor de noapte Pompa pentru evacuarea apelor (daca este nevoie) Echipament topografic Laborator mobil5. ORDINEA DE EXECUIE

Marcarea si trasarea seciunii de lucru Pregtirea zonei drumurilor de acces Excavarea, ncrcarea si transportarea solului vegetal de pe platforma drumului; Verificarea solului la nivelul de excavare cu privire la coninutul de material organic Profilarea si compactarea platformei drumului6. EXECUIE

6.1 Pichetarea si marcarea seciunii de lucruPentru o pichetare clara a amprizei, antreprenorul va picheta seciuni transversale la o distanta maxima de aprox. 20 m pe un aliniament orizontal drept si curbe.

Pe langa pichetarea liniei centrale a drumului, Anpreprenorul va utiliza picheti si echere pentru a marca urmatoarele:

Inaltimea umpluturii de-a lungul axei drumului; Intersectiile dintre taluzuri si terenul natural; panta taluzurilor

limitele exproprierilor

Antreprenorul este responsabil de intretinerea tuturor pichetilor, punctelor de referinta etc. si, daca este necesar, de restaurarea sau mutarea acestora.

In timpul marcarii coridorului de drum, toate instalatiile subterane sau supraterane existente in limitele de santier vor fi identificate in vederea indepartarii sau protejarii.

Acolo unde axele au fost fixate si s-a determinat kilometrajul, pichetii de referinta vor fi amplasati in linia de delimitare sau alt loc protejat, la fiecare 100 m. Pichetii vor fi amplasati perpendicular pe axa, pichetul de ax si cei doi picheti de referinta fiind in linie dreapta. Distantele dintre picheti vor fi inregistrate si comunicate Consultantului. Kilometrajul va fi marcat clar pe pichetii ambelor linii de delimitare, la fiecare 100 m si astfel incat sa se poata citi usor de la o distanta de 30 m.

6.2 Pregtirea zonei drumurilor de antierInitial, pentru zonele cu nlimea rambleului sub 2.0 m, drumurile de antier au fost realizate in interiorul amprizei drumului, de obicei pe partea dreapta a drumului. In vederea utilizrii pentru o perioada a acestor drumuri de antier deja realizate, execuia terasamentelor se va face prin ndeprtare, ceea ce nseamn ca in acelai timp cu ndeprtarea stratului vegetal, se va efectua de asemenea ndeprtarea drumurilor de antier, pe seciuni cu lungime de 600 - 1000 m si pe ntreaga latime a amprizei drumului, pana la cota care se stabilete ca fiind pamant acceptabil.

Avnd in vedere ca pe anumite seciunea solul poate fi clasificat ca fiind necorespunztor, recepia excavatiei va consta numai in msurare geometrica, orice test de laborator fiind irelevant.Traficul de antier se va desfura pe drumurile de antier din zona depozitului de umplere.6.3 Excavarea, incarcarea si transportul stratului vegetal6.3.1. Avnd in vedere ca Proiectul este situat intr-o zona de cmpie, stratul vegetal are grosimi de peste 30 cm.6.3.2. Daca la cota - 0,30 m solul este corespunztor pentru fundaie (clasificare 1a la 4c), partea inferioara a excavatiei este nivelat si compactat.6.3.3. Excavatia se realizeaz pe cat posibil in pante continue de la axa inspre acostamente si, in final, pe marginea platformei, pe ultimii 0.8 ... 1.0 m, panta transversala poate fi mrita sau chiar proiectata ca un canal colector pentru a facilita evacuarea rapida a apei de pe suprafaa. Daca se prevede ca sptura sa ramana mai mult timp descoperita sau in caz de vreme ploioasa, se pot realiza guri laterale pentru scurgerea santului longitudinal, in locuri depinznd de condiiile locale.6.3.4. Stratul vegetal va fi indepartat folosind excavatoare hidraulice care sapa si incarca pmntul vegetal in basculante sau camioane pentru a-l ndeprta de pe platforma drumului. O parte din pmntul vegetal va fi depozitat (temporar) in depozite laterale de-a lungul marginii terasamentului, pentru a putea fi uor de utilizat pentru protecia taluzului.6.3.5. Daca materialul aflat la 30 cm sub stratul vegetal este similar cu acesta, dar nu in aceeai buna condiie fertila, va fi de asemenea indepartat pe intreaga grosime (acest lucru se stabilete impreuna cu laboratorul). Cu aprobarea prealabila a Consultantului, ndeprtarea se realizeaz in conformitate cu detaliile de execuie, intr-o singura trecere, fara a fi necesare ntoarceri pentru excavaii suplimentare.6.3.6. Daca, dupa sparea pe o grosime de peste 60 cm, se gsesc materiale necorespunzatoare (clasificare de la 4d la 4f conform STAS 2914/84), nu se va realiza nici o excavatie suplimentara (deoarece se poate considera ca sunt 30 cm strat vegetal si alti 30 cm extra-excavatie), pmntul va fi nivelat aproximativ si compactat. Testele gradului de compactare si ale capacitii portante se vor realiza numai pe partea superioara a straturilor nlocuite (cu material de umplere clasificat 4 a ... 4 c, care se va considera nivelul de sub stratul vegetal conform BPA-MS.01-7).6.3.7. Pmntul vegetal va fi transportat in doua tipuri de depozite:o Depozite temporare - pentru materialul cu caracteristici bune, ce va fi utilizat ulterior la acoperirea de protecie a taluzului. o Depozit permanent - pentru pmntul vegetal care nu va mai fi reutilizat si pamntul necorespunzator;

6.3.8. Pentru zonele de depozitare, Antreprenorul trebuie sa detina acordul scris al proprietarului, care trebuie transmis spre informare Consultantului.6.3.9. In zona de depozitare temporara, pmntul vegetal va fi depozitat in grmezi cu o inaltime care sa nu depeasc 4,0 m, nu va fi compactat, dar se va proceda astfel incat sa nu retina apa, avnd pante pentru ndeprtarea acesteia din depozit si din apropierea sa.6.3.10. Depozitele aflate de-a lungul acostamentului vor fi de asemenea realizate astfel incat sa nu retina apa in zona acostamentului, ci sa se scurg in afara amprizei drumului.6.3.11. De obicei, depozitele definitive se realizeaz in zone unde este necesar sa se niveleze suprafaa si sa se umple rape, rupturi sau zone vechi de exploatare. Depozitul se va realiza astfel incat sa nu se produc gropi periculoase si se va nivela cu pante pentru scurgerea apei.6.3.12. Zona in care pmntul vegetal ar trebui sa inceapa sa fie ndeprtat, trebuie sa fie in prealabil descrcata de sarcina arheologica. nceperea activitilor trebuie sa aiba loc subsupravegherea companiei care realizeaz descrcarea arheologica.

6.4Verificarea solului la nivelul de excavatie cu privire la coninutul de material organic

6.4.1 Laboratorul a verificat in prealabil natura solului la diferite cote in poriuni realizate pentru prelevare de probe.6.4.2 Daca este cazul, (vezi paragraful 6.3.5.), se va nlocui pmntul pe intreaga latime a platformei pentru solul de "calitate slaba sau foarte slaba" sau in cazul in care densitatea naturala este mai mica dect 1.5 g/cm3.6.4.3 In timpul lucrrilor, laboratorul va monitoriza permanent caracteristicile solului, adncimea de spare fiind stabilita in funcie de coninutul de material organic si celelalte caracteristici necesare pentru clasificare. Astfel, adncimea spturii poate fi stabilita de la inceput pentru indepartarea solului fertil si a solului necorespunzator, nefiind necesare ntoarceri pentru realizarea de excavaii suplimentare.6.5Profilarea si compactarea platformei drumului

6.5.1 Profilul final cu seciune transversala in doua pante va fi obinut dupa execuia platformei drumului cu re-umplere si profilare cu sol coeziv, asa cum se indica in urmtoarea schia:

6.5.2 Suprafaa este nivelat cu buldozerul, urmrind sa se obtina pe cat posibil o suprafaa orizontala plana, pentru a permite compactarea.6.5.3 Compactarea pentru excavaii cu adncime de 30 cm se realizeaz mai intai ca seciune de proba, pentru a stabili componentele utilajului de compactare si numrul si tipul de treceri (pentru soluri clasificate de la 1 a la 4).6.5.4 Compactarea se realizeaz in treceri lungi paralele cu axele drumului, incepand de la margine spre axa. Dupa determinarea datelor pentru compactarea solului natural, se va emite un Raport al seciunii de proba si intreaga suprafaa va fi compactat in acelai mod.6.5.5 Dupa ce s-a compactat intreaga suprafaa, echipa topografica face msurtorile necesare si completeaz tabelul de distante si cote care va face parte din recepia lucrrii si se vor verifica gradul de compactare si capacitatea portanta.6.5.6 Pentru excavaii de peste 30 cm, partea inferioara a excavatiei este nivelat si compactat, dar verificarea de laborator nu este posibila. Nivelul respectiv este considerat partea inferioara a excavatiei suplimentare si va fi doar msurat de topografi.

7. RECEPTIONAREA LUCRRILORReceptionarea lucrrilor de ndeprtare a solului vegetal va consta in ntocmirea unui Proces Verbal de Receptionare Calitativa (PVRC), cuprinznd tabelele topografice cu distante si cote si, daca este cazul, observaii cu privire la platforma drumului.

8. SNTATE SI SECURITATEIn timpul execuiei ndeprtrii pmntului vegetal, se va acorda atenie urmtoarelor aspecte referitoare la sntate si securitate:

Materialele excavate vor fi depozitate in locurile desemnate nainte de nceperea lucrrilor si pentru care s-a obinut acordul proprietarilor Utilajele si materialele trebuie pstrate la distanta de marginile excavatiilor Prile premergtoare vor fi ndeprtate de marginea excavatiilor, pentru a evita o posibila cdere ulterioara Daca exista riscul infiltrrii de apa, se vor prevedea anuri, guri de scurgere si pompe; Examinarea zonei nainte de a incepe (inclusiv utiliti publice) Inspecia zilnica a utilajelor pe antier, nainte de utilizare Instructajul de protecia muncii al personalului Muncitorii vor purta: casca de protecie

bocanci

mbrcminte de protecie Se va evita ieirea in afara zonei de lucru Se va asigura o distanta sigura de liniile aeriene Activitile nu vor afecta tere partiEchipamentele electro-mecanice trebuie sa fie prevzute cu:

Scaun protejat al operatorului Centura de sigurana la scaunul operatorului Stingator de incendiu si trusa de prim ajutorAlarma de marsarier, indicatoare si oglinzi Operatorul:

va confirma dispozitivele de operare si va verifica semnalele de avertizare, inainte de prima utilizare va verifica utilajul si va menine geamurile si oglinzile curate va utiliza intotdeauna centura de sigurana se va asigura ca nici un coleg de munca nu este in pericol va evita sa deplaseze utilajul in zone care nu sunt desemnate in acest scop

nu va depasi limitele de viteza

va pstra o distanta sigura de marginile excavatiilor va parca utilajul intr-un loc sigur, desemnat in acest scop va opri motorul, va incuia utilajul si va pstra cheia ACIUNI INTERZISE operarea utilajului in afara scaunului operatorului transportul personalului consumul de alcool si droguri9 ASPECTE DE MEDIU

Materialele ce se vor utiliza pentru lucrrile de construcii nu implica un risc major de poluare a solului. Cel mai important aspect este reprezentat de cantitile de pamant ce vor fi prelucrate.

Factorii de poluare care pot aprea in timpul execuiei lucrrilor sunt:

Pierderi de produse petroliere splate de apa pluviala. Crearea unor spatii locale de depozitare a deeurilor de materiale.Praful (pulberi in suspensie) rezultat din activitatea de antier pe amplasamentul lucrrii (excavaii, sortare, incarcare), construcia de poduri, circulaia pe drumurile de acces;

Poluanii specifici gazelor de evacuare - echipamente, vehicule; Zgomot cu transmitere directa prin aer. Zgomot cu transmitere prin pamant si vibraii cu transmitere prin pamant si structuri. Masuri ameliorative Marcarea clara a suprafeelor de teren care vor avea o utilizare diferita; Adoptarea tuturor masurilor organizatorice necesare asigurrii proteciei mediului: Amplasarea corecta si sigura a tuturor rezervoarelor de combustibil; Depozitarea corespunztoare a tuturor materialelor si deeurilor rezultate; Zone adecvate amenajate special pentru ntreinerea echipamentelor; Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunztoare a lubrifiantilor de ardere. Pe timp de noapte si seara, dupa ora 19.00, este recomandabil sa se limiteze sau sa se evite activitile de construcie. Se recomanda ca, in cazul in care activitile de construcii cauzeaz un nivel mare de zgomot local si temporar, mai ales pe timp de noapte si in weekend-uri, locuitorii din zona sa fie informai in prealabil.1.2. ExcavatiiCUPRINS

4. SCOP5. DOMENIU DE APLICARE6. DOCUMENTE DE REFERINTA7. DEFINITII SI ABREVIERI8. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

9. DESCRIERE

10. INREGISTRARI

11. DOCUMENTE ASOCIATE

12. ANEXE

1. SCOP

Prezenta procedur are scopul s asigure un mod unitar de executie a lucrrilor de sptur mecanic si manual.

2. DOCUMENTE DE REFERINT

LEGEA 10/1995 privind executarea trasrii de detaliu n constructii

LEGEA 10/1995 pentru executarea de terasamente pentru realiizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale

LEGEA 10/1995 pentru proiectarea si executarea fundatiilor directe la constructii

3. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATIPentru activitatea din prezenta procedur rspund seful de echip pentru executarea spturilor si seful adjunct pentru respectarea tehnologiei de executie.

4. LISTA DE ECHIPAMENTELista echipamentelor pe care le utilizam pe antier la un punct de lucru:

Excavatoare Buldozer Camioane ncrctor frontal5. DESCRIERE

La executarea spturilor pentru fundatii trebuie s se aib n vedere urmtoarele :

- sptura general s se execute conform planurilor, respectndu-se geometria general;

- sptura general s se opreasc cu 10 - 20 cm deasupra cotei definitive, corectarea acesteia si aducerea la cota din proiect fcndu-se cu maxim 24 ore nainte de turnarea betonului;

- dac terenul de fundare specificat n proiect este diferit se anunt proiectantul;

- se vor devia sau proteja eventualele instalatii subterane.

In cazul spturilor cu pereti verticali nesprijiniti, care se vor executa n mare parte manual, se vor lua urmtoarele msuri :

- terenul din jurul spturii s nu fie ncrcat si s nu sufere vibratii;

- pmntul rezultat din sptur s nu se depoziteze la o distant mai mic de un metru de marginea gropii;

- dac din cauze neprevzute, turnarea betonului nu se face imediat dup spare si se observ fenomene care indic pericol de surpare, se vor lua msuri de sprijinire a peretelui n zona respectiv;

- se va urmri aparitia si dezvoltarea crpturilor longitudinale paralele cu marginea spturii, care pot indica nceperea surprii malurilor.

Umpluturile se execut cu pmnt din sptur la cotele prevzute n proiect, iar compactarea se execut cu maiuri mecanice ( mici ) sau manuale.

La terminarea lucrrilor de sptur pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect.

Nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare dect dup verificarea terenului de fundare.

Tolerantele admise sunt n special cele legate de trasarea constructiei pe teren.

Verificarea calitatii compactrii se face urmrind : utilizarea materialului compactat, conform proiectului; asigurarea tehnologiei corecte de compactare si n special grosimea straturilor orizontale si numrului de treceri cu utilaje adecvate si obtinerea gradului de compactare descris.

9. RECEPTIONAREA LUCRRILOR

Receptia lucrrilor se face prin:

proces verbal cot de fundare

buletine de compactare (proba PROCTOR), dac proiectantul solicit acest lucru

Documentele ncheiate se pstreaz n registrele de santier, ele constituind prti componente ale Crtii Tehnice a Constructiei.

8 DOCUMENTE ASOCIATE

Nu este cazul

9 ANEXE

Nu este cazul