1149 vegetal

AGROCONSULTIM IANUARIE- FEBRUARIE 2008 ��

��

S� folosim eficient iarna

Nu este un secret pentru nimeni faptul c� agricultura este o meserie

din ce în ce mai dificil�. Cu fiecare an tot mai pu�ini oameni ocupa�i în

agricultur� asigur� hrana a tot mai multor oameni cu alte preocup�ri. �i

ace�tia tot mai pu�ini agricultori, trebuie s� aib� o preg�tire tot mai bun�.

Iarna , când vegeta�ia stagneaz�, este cea mai bun� perioad� pentru

ca agricultorii s�-�i însu�easc� �i îmbun�t��easc� cuno�tin�ele.

Nu o dat� am sus�inut c� agricultura este una, dac� nu chiar cea

mai grea meserie din lume. �i aceasta pentru c� agricultorul trebuie în

primul rând s� aib� cuno�tin�e de biologie întrucât lucreaz� cu fiin�e vii (

plante sau animale). În al doilea rând s� aib� cuno�tin�e tehnologice �i ceea

ce este cel mai important, nu exist� o tehnologie unic� pentru o plant� ci

aceasta difer� func�ie de condi�iile de clim� �i sol.

În al treilea rând trebuie s� cunoasc� tehnica agricol�, respectiv

tractoarele �i utilajele agricole tot mai sofisticate �i tot mai costisitoare.

�i în al patrulea rând trebuie s� aib� cuno�tin�ele de marketing �i

management pentru ca întreprinderea lui s� devin� rentabil�, s�-i asigure un

nivel de via�� corespunz�tor.

Împlinirea tuturor acestor calit��i este dificil� �i nu poate fi f�cut�

decât pe baza a numeroase �i solide cuno�tin�e. Iarna este o perioad� optim�

pentru o astfel de activitate. De asemenea este obligatoriu ca toate

structurile implicate în agricultur� s� în�eleag� �i promoveze acest lucru.


��

În al doilea an al vie�ii noastre europene, dup� un an foarte dificil

în agricultur� – datorit� climei – sper c� am în�eles cu to�ii c� f�r� o

cunoa�tere profund� nu se poate activa în acest domeniu.

Afirm �i sus�in cu toat� t�ria c� la ora actual� agricultura cere vaste

cuno�tin�e, multe deprinderi practice, h�rnicie �i corectitudine. De aceea

trebuie s� se foloseasc� cu maximum de eficien�� timpul ca de partea

agricultorilor s� fie calit��ile enumerate mai sus. S� înv��m, deci, cât mai

mult, pentru c�, cu cât �tim mai mult, ne d�m seama, de fapt, de câte lucruri

nu �tim.

RECTOR,

Prof.dr. Alexandru Moisuc


��

CALENDARUL AGRICOL PENTRU LUNA FEBRUARIE

Cultura mare - se continu� controlul sem�n�turilor din toamn�; - se efectueaz� condi�ionarea �i tratarea semin�elor; - se fertilizeaz� culturile de toamn�; - se preg�tesc ma�inile de sem�nat �i de administrat

îngr��minte; - se preg�te�te terenul �i se efectueaz� sem�natul la

culturile din urgen�a; - se revizuie �i se repar� re�eaua de iriga�ii �i echipamentul

de irigat; - se efectueaz� eventualele ar�turi neterminate pe

terenurile în pant� , pe nisipuri, etc. Legumicultur�

- se verific� �i se repar� inventarul agricol dac� mai este cazul;

- se verific� �i se condi�ioneaz� semin�ele; - se controleaz� situa�ia legumelor puse la p�strare; - se pune la preânc�lzit gunoiul pentru r�saduri, se

preg�tesc r�sadni�ele, se încheie preg�tirea amestecurilor de p�mânt �i se efectueaz� sem�natul ;

- se confec�ioneaz� ghivecele nutritive �i se verific� r�sadurile ;

- dac� este posibil se îns�mân�eaz� maz�rea, ceapa, r�d�cinoasele;

- cartofii de s�mân�� se scot din siloz �i se pun la preâncol�it - se fertilizeaz� cu azot culturile de toamn� (spanac, salat�).

Viticultur� - se controleaz� modul în care ierneaz� coardele ; - se începe revizuirea �i repararea spalierului.

Pomicultur� - se efectueaz� t�ierile de rodire , de corec�ie, de r�rire;


��

- se aplic� tratamentele fitosanitare necesare; - se efectueaz�, dac� este cazul, strângerea z�pezii în jurul

pomilor . - se transport� gunoiul de grajd în livad� pe terenul înghe�at.

Zootehnie - se iau m�suri de protejare a ad�posturilor �i a surselor de

ap� contra c�derilor abundente de z�pad� �i a vânturilor puternice;

- se asigur� necesarul de furaje �i de ap� ; - se men�ine igiena ad�posturilor precum �i igiena corporal�

a animalelor ; - se men�ine stare de cur��enie a c�ilor de acces ; - pentru animalele gestante se asigur� condi�iile de

între�inere, de furajare, �i îngrijire ; - asisten�a la f�tare a tuturor categoriilor de animale în

special la ovine ; - se cur�� i se preg�te�te vatra de stupin� în vederea

efecturii zborului de cur��ire a albine ; - se începe hr�nirea stimulativ� a familiilor de albine slabe ; - se aplic� toate m�surile sanitar–veterinare necesare în

aceast� perioad� ; - se începe dac� este cazul repara�iile la principalele utilaje

folosite în zootehnie. Ing. Lila Ciulu

Tratamente fitosanitare în perioada toamn� – iarn�

La planta�iile pomicole în perioada de repaus vegetativ se

vor efectua urm�toarele lucr�ri: 1) prelevarea de ramuri pentru a stabili rezerva biologic� a

p�duchilor �esto�i, afidelor �i p�ianjenilor;


��

2) protejarea pomilor tineri împotriva atacului de iepuri, c�prioare ( împrejmuirea planta�iei, protejarea cu folie sau alte materiale );

3) distrugerea buruienilor din jurul pomilor, acestea fiind o surs� de ad�post �i hran� ale �oarecilor, evitând prin aceasta roaderea scoar�ei la colet;

4) t�ierea �i eliminarea l�starilor care au frunze atacate de boli, precum �i a fructelor mumificate care reprezint� o surs� de infec�ie mai ales pentru boli;

5) în ferestrele cu temperaturi de peste 6 grade C se vor efectua tratamente chimice pentru reducerea rezervei biologice a bolilor �i d�un�torilor cu produsele : pentru piersic, cu sulfat de cupru 3% ( îmb�ierea pomilor-un tratament ieftin �i foarte eficient ).

Pentru distrugerea rezervei biologice de d�un�tori se vor efectua tratamente chimice de combatere cu urm�toarele produse: Oleoecalux -1,5 % �i Oleodiazol -1,5 % sau alte produse omologate pentru aceasta.

6) pentru pomii care sunt infesta�i cu mu�chi �i licheni recomand�m tratamente de îmb�iere cu uleiuri minerale ( Oleoekalux sau Oleodiazol-1,5%).

7) se vor distruge cuiburile de omizi din pomii ataca�i prin t�ierea �i arderea lor.

Viticultura În viticultur� se vor efectua controale pentru a stabili rezerva

biologic� de d�un�tori ( p�ianjeni ) �i în cazul în care densitatea este mare se vor efectua tratamente de combatere Oleoekalux �i Oleodiazol-1,5%. De pe butucii de vit� de vie b�trân� se va r�zuii coaja pentru distrugerea rezervei biologice de p�ianjeni, molii, afide �i p�duchi �esto�i.

Legumicultura Se vor elimina din parcelele cultivate în perioada de var�

resturile vegetale ( care reprezint� o surs� de infec�ie). În sere �i solarii se face compostarea �i pasteurizarea amestecului de sol, dezinfectarea spa�iilor de cultura cu fumigan�i pe baza de Sulfona�i sau baton de Coopex, încorporarea în substratul nutritiv de granule


��

de Diazinon 5g ( 3g / m2) unde este cazul . La intrarea în sere �i solarii se va face o dezinfec�ie , dezinsec�ie prin realizarea unor temperaturi cuprinse între 75-80° C la adâncimea de 25 cm în sol timp de 2 ore pentru distrugerea rezervelor biologice existente în sol. S�mân�a utilizat� pentru ob�inerea r�sadurilor se va trata înainte de îns�mân�area cu fungicide pentru a evita infestarea tinerelor plante. Pentru evitarea atacului c�derii pl�ntu�elor se vor efectua tratamente cu Previcur 607 SL-0,2 %. În r�sadni�ele unde se folose�te mrani�a sau gunoi de grajd se va utiliza produsul Sintogril 5G-30 kg / ha sau alte produse omologate pentru combaterea coropi�ni�elor, iar pentru combaterea viermilor din sol se va utiliza Sinoratox 10 G –20 kg / ha / 2gr / m2.

Arbu�ti �i pomi ornamentali Pentru trandafirii b�trâni se va efectua un tratament de iarn� cu Oleodiazol sau Oleoecalux -1,5% pentru distrugerea rezervei biologice de p�duche �estos �i p�ianjeni . La plantele ornamentale din locuin�e se va efectua un tratament chimic pentru combaterea p�duchelui lânos cu produsul : Reldan 40 EC - 0,1-0,15 % unde se va trata �i solul din ghivece, iar la inser�ia ramurilor unde se constat� prezen�a de p�duche lânos se va îndep�rta puful de culoare alb - rozaliu dup� care se va efectua tratamentul chimic cu produsul recomandat. Pentru combaterea musculi�ei albe de ser� se vor efectua tratamente repetate cu Confidor energy - 0,08% sau alte produse omologate. Drd. ing. Murg Gheorghe - Director Unitatea Fitosanitar� Timi� Prof dr. ing. Petanec Doru - U.S.A.M.V.B. Timi�oara

VALOAREA ALIMENTAR�, DIETETIC� �I

TERAPEUTIC� A MERELOR Valoarea alimentar� a merelor este binecunoscut� �i const� în

con�inutul ridicat în zaharuri 14,1%; 0,2 % substan�e pectice; 0,6 %


��

substan�e grase; 90 U.I. vitamina A; 0,02 mg % vitamina B2; 0,1 mg % vitamina B1; 7 mg % vitamina C; 7,6 mg % calciu; 10,6 mg % fosfor; 0,3 mg % fier; 110 mg % potasiu; 1 mg % sodiu; 5 mg % magneziu; 0,07 mg % cupru; 5 mg % sulf; 1,5 mg % clor.

Zaharurile din mere sunt reprezentate de levuloz� (4,15 – 8 %), glucoz� (2,5 – 5,5 %) �i zaharoz� (3,2 – 4,5 %). Acizii organici se g�sesc în mere sub form� liber� (malic, citric) �i combinat� (malic, citric, succinic, lactic, salicilic, oxalic).

Merele pot satisface aproape în întregime nevoile organismului uman în vitamine, iar prin con�inutul lor în zaharuri simple, u�or asimilabile, reprezint� �i o surs� de energie, furnizând organismului 60 – 70 kcal. pentru fiecare 100 g.

Din mere se prepar� marmelad�, compot, peltea, past�, suc, cidru, o�et, �i rachiu. Merele au �i utiliz�ri culinare foarte variate: pl�cint�, tarte, sufleu, tort, cataif de mere, budinc�, omlet�, sos de mere, sup� – crem� de mere, mere în aluat. Din mere uscate se prepar� chizel.

În scopuri terapeutice se folosesc merele proaspete, sucul de mere, o�etul de mere, infuzia din flori de m�r. Valoarea terapeutic� a merelor const� în ac�iunea lor asupra aparatului digestiv, la care, datorit� acidit��ii moderate, provoac� o important� cre�tere a secre�iei gastrice �i salivare. Merele regleaz� peristaltismul intestinal �i absorb toxinele de la nivelul intestinului, pe care le înglobeaz� în celuloza lor �i le elimin�. Din acest punct de vedere, m�rul ar putea preveni cancerul de colon.

La copii, merele, al�turi de morcov, constituie un tratament eficace în diareele acute �i cronice. Merele constituie un tratament în afec�iunile renale, diateze urice, artritism, reumatism, gut�, prin ac�iunea lor diuretic�.

Cura de mere este indicat� �i persoanelor care sufer� de colibaciloz�, de astenie fizic� �i intelectual� �i pentru a favoriza cre�terea. Atât preventiv, cât �i curativ, merele influen�eaz� pozitiv în hipertensiunea arterial� �i reduc nivelul colesterolului, datorit� con�inutului ridicat în pectine solubile. Sunt recomandate în curele pentru combaterea obezit��ii, în tratarea afec�iunilor respiratorii �i cele ale sistemului nervos, având ac�iune calmant�. Au efect benefic în prevenirea bolilor cardiovasculare, datorit� unor substan�e numite flavone. Exist� indicii sigure c� una din componentele acestor flavone (quercetina) are o oarecare ac�iune anti


��

cancerigen�. De asemenea, m�rul este folosit �i la prepararea unei m��ti hidratante pentru ten.

Datorit� componentelor men�ionate, medicina naturist� include merele în toate dietele alimentare. Se spune c� „un m�r pe zi te scute�te de doctor”, dar dac� se consum� mai multe, sunt garan�ii c� s�n�tatea este în deplin� siguran��.

Drd. ing. Milan Craia

Consilier O.J.C.A. Timi�

CONTROLUL SEM�N�TURILOR DE TOAMN� ÎN TIMPUL IERNII


��

În timpul iernii, mai ales când sem�n�turile sunt neacoperite de z�pad� sau stratul de z�pad� este sub�ire din cauza gerurilor puternice, sem�n�turile pot suferi. Este bine s� se cunoasc� din timp modul în care plantele ierneaz� �i în ce propor�ie au pierit pentru a lua m�suri de îndep�rtare. Pentru acest scop , este necesar ca dup� fiecare ger mai puternic s� se ia probe de sol cu plante. Aceste probe au dimensiunea de 30/30 cm �i 20 cm adâncime �i se vor lua din mai multe locuri ale parcelei. Probele respective se a�eaz� în l�di�e care se vor �ine timp de 2-3 zile în camere neînc�lzite la temperatura de 8-10 ° C. Dup� aceast� opera�iune vor fi trecute într-o camer� cu temperatura de 18°C unde se �in dou� s�pt�mâni. Apoi plantele se num�r� �i se raporteaz� la metru p�trat cele care au început s� vegeteze �i cele care s-au uscat . Dup� num�rul de plante vii la metru p�trat se stabile�te gradul de degerare. Dac� sem�n�tura a r�mas rar� se pot lua m�suri de completarea num�rului de plante prin îns�mân�are de grâu în locul golurilor, în prim�var�.

Ing. Grigore Moica C.L.C.A Belin�

IMPORTAN�A FERTILIZ�RII CEREALELOR P�IOASE CU ÎNGR��MINTE CHIMICE

Ob�inerea produc�iilor mari �i sigure la cerealele p�ioase este hot�râtor influen�at� de folosirea îngr��mintelor chimice. Factorii care trebuie avu�i în vedere atunci când se stabilesc dozele de îngr��minte chimice sunt: fertilitatea solului, planta premerg�toare , soiul �i umiditatea solului. Aceste îngr��minte contribuie la sporuri de 5-20 kg boabe la cerealele p�ioase la 1 kg îngr��minte s.a.


��

Dintre îngr��mintele chimice azotul este principalul element nutritiv care trebuie administrat. Dat în cantit��i normale ( grâu 80-140 kg / ha s.a , secar� 70 - 90 kg / ha; triticale 50 -100 kg./ ha; orzoaic� 50 -100 kg / ha; ov�z 40 - 80 kg / ha, azotul favorizeaz� o bun� dezvoltare vegetativ�. Respectând dozele de azot se asigur� o bun� înfr��ire , înr�d�cinare a plantelor, de asemenea m�rindu-se num�rul de flori fertile în spic �i continutul boabelor în substan�e proteice. Insuficien�a de azot duce la formarea de plante slab dezvoltate �i ob�inerea de produc�ii mici, iar cantit��ile prea mari ( excesul ) determin� o dezvoltare vegetativ� prea puternic� , culturile fiind predispuse la c�dere, plantele având o rezistent� mai mic� la boli �i d�un�tori . Utilizarea îngr�s�mintelor cu azot se face astfel : la preg�tirea patului germinativ toamna, 1/3 din doz� �i diferen�a de 2/3 în prim�var�. Culturile rare �i cele neînfr��ite vor fi fertilizate pe teren înghetat, chiar pe z�pada , în timp ce culturile bine înfr��ite vor fi fertilizate în prim�var�. Îngr��mintele cu fosfor se dau sub ar�tura de baz� în doze cuprinse între 60 -120 kg / ha s.a. Atunci când nu s-a reu�it aplicarea în modul mai sus mentionat este necesar s� se utilizeze îngr��mintele complexe unde s� predomine fosforul , la preg�tirea patului germinativ sau în prim�var� timpuriu. Fosforul îmbun�t��este rezisten�a plantelor la c�dere , boli, îmbun�t��este calitatea recoltei. Îngr��mintele cu potasiu se dau ca �i îngr��minte cu fosfor sub ar�tura de baz� atunci când sunt utilizate îngr��mintele simple ( sare potasic� ), la preg�tirea patului germinativ sau prim�vara timpuriu când se folosesc îngr��mintele complexe. O aten�ie deosebit� trebuie acordat� împr��tierii lor uniforme, evitându-se suprapuse cu fâ�ii nefertilizate. Insuficien�a potasiului are repercusiuni negative asupra plantelor ducând la încetinirea cre�terii,cloroz�, necroz� frunzelor, scurtarea internodurilor. Pentru ob�inerea unor produc�ii mari �i sigure este necesar s� se administreze potasiul pe toate tipurile de sol. De respecrarea tehnologiei administrarea îngr��mintelor chimice la cerealele p�ioase depinde �i necesarul produc�torilor agricoli la aceste culturi.


��

Ing. Gheorghe Sârbu

C.L.C.A Bethausen

PRODUCEREA R�SADURILOR DE LEGUME PENTRU CULTUR� ÎN SOLARII �I TIMPURII ÎN CÂMP

R�sadurile de legume se pot ob�ine în r�sadni�e cu înc�lzire biologic� sau în sere înmultitor, dup� posibilit��ile fiec�rui produc�tor în parte. Programarea producerii r�sadurilor se face luând în calcul data înfiin��rii culturii �i urm�toarele elemente: stabilirea datei de plantare , vârsta optim� a r�sadului , respectiv num�rul de zile de la r�s�rirea plantelor pân� la plantare, durata de timp de la îns�mân�are pân� la r�s�rirea plantelor, stabilirea datei de îns�mân�are. În tehnologia de producere a r�sadurilor de legume sunt cuprinse mai multe lucr�ri , care se vor efectua în mai multe etape în func�ie de spa�iul folosit, astfel:

- preg�tirea gunoiului de grajd în cadrul r�sadni�elor cu înc�lzire biologic� : colectarea gunoiului, p�strarea �i preînc�lzirea acestuia cu 7-8 zile înainte;

- înfiin�area r�sadni�elor, a�ezarea patului cald la r�sadni�ele de suprafa�� sau introducerea gunoiului în r�sadni�ele îngropate, a�ezarea tocurilor pe paturile calde, a�ezarea ferestrelor pe tocuri dup� care se a�teapt� 5-8 zile pentru înc�lzirea gunoiului , eliminarea amoniacului degajat �i stabilizarea temperaturii din gunoi la 35-30 °C;

- preg�tirea serei în cazul producerii r�sadurilor în sere înmul�itor: repararea �i etan�area serelor, dezinfectarea construc�iei �i a uneltelor;

- preg�tirea amestecurilor de s�mân�� ( substratul pentru sem�nat ); asigurarea componentelor necesare din timp cernerea �i amestecarea ( omogenizarea ) acestora, dezinfectarea , introducerea amestecului în r�sadni�e sau


��

sere pentru înc�lzire �i acordarea unui interval de 4-6 zile, înc�lzirea amestecului în r�sadni�e �i 2-4 zile în ser�-înmul�itor, pentru germinarea semin�elor de buruieni �i plivirea acestora;

- sem�natul : afânarea substratului ( amestecului ) , nivelarea �i tasarea substratului, mascarea rândurilor sub form� de ��n�ule�e, când se seam�n� în rânduri, distribuirea semin�elor ( sem�natul propriu-zis ), acoperirea semin�elor cu substrat nutritiv, tasarea u�oar� �i udatul cu ap� c�ldu�� , acoperirea cu folie, hârtie sau ferestre de sticl� a sem�n�turilor, acoperirea r�sadni�elor cu ferestrele �i apoi acestea cu un material pân� la r�s�rirea pl�ntu�elor;

- controlul factorilor de mediu dup� sem�nat: dirijarea c�ldurii , luminii, umidit��ii din substrat �i aer, aerisirii �i fertilit��ii;

- efectuarea lucr�rilor speciale: repicatul r�sadurilor, tratarea cu substan�e regulatoare de cre�tere, tratarea împotriva bolilor �i d�un�torilor, combaterea buruienilor;

- preg�tirea r�sadurilor pentru plantare: c�lirea r�sadurilor ( adaptarea dirijat� a plantelor la condi�iile de mediu în care urmeaz� s� fie plantate).

Ing. Ioan Ilie

C.L.C.A Teremia-Mare

PAGUBELE PROVOCATE DE BURUIENI Problema combaterii buruienilor în agricultura modern� este una de previziune �i nu apar�ine numai fermierilor �i speciali�tilor,


��

aceasta apar�ine întregii societ��i. A�a cum spune profesorul dr. ing Berca M. , tricolorul din culturile de grâu – macul, rapi�a �i alb�stri�a chiar dac� e pl�cut ochiului dar mai ales turistului or��ean sau ecologistului , nu preveste�te nimic bun pentru masa de prânz �i cea de cin� a consumatorului de fiecare zi. În democra�iile cele mai înaintate din lume exist� legi care oblig� de�in�torul de p�mânt s� între�in� culturile curate. Acest lucru trebuie s� se implementeze �i în legisla�ia româneasc�, deoarece bun�starea oamenilor este reflectat� �i de modul în care este gospod�rit patrimoniul agricol �i mediul ambiant. Stabilitatea politic� �i social� este puternic influen�at� de asigurarea corespunz�toare a nevoilor alimentare �i de o bun� gospod�rire a teritoriului ��rii. Ob�inerea unor produc�ii mari se datore�te unor factori cum sunt: fertilizarea , folosirea de semin�e cu valoare biologic� mare , irigarea culturilor, etc. O bun� combatere a buruienilor pune în valoare ace�ti factori �i protejeaz� investi�iile f�cute. Pagubele provocate de buruieni au cauze multiple �i duc la sc�derea produc�iei agricole. Datorit� particularit��ilor biologice aparte ale buruienilor, a modului de propagare , a evolu�iei lor, acestea vor fi întotdeauna un concurent serios pentru plantele cultivate . Factorii de mediu influen�eaz� cel mai mult concuren�a dintre plantele de cultur� �i buruieni. Datorit� selec�iei naturale , buruienile sunt mai bine adaptate condi�iilor naturale, iar� ritmul de cre�tere este mai mare din cauza consumului sporit de elemente nutritive. Când la unitatea de suprafa�� raportul buruieni: plante cultivate este de 1:1 sau chiar inferior pentru buruieni, terenul va fi cucerit de c�tre acestea. Un exemplu gr�itor este turi�a în cultura de grâu când pragul de d�unare este de o buruian� la 200-250 plante de cultur�. Consumul de ap� al buruienilor este deosebit de mare , astfel pentru 1 kg. substan�� uscat�, consumul de ap� echivaleaz� sau dep��e�te pe cel al celor mai preten�ioase culturi - lucern� �i soia. Efectul catastrofic al buruienilor se eviden�iaz� mai ales în anii foarte seceto�i la unele culturi cu o perioad� lung� de vegeta�ie ( sfecla de zah�r , porumb, soia ), mai ales la solurile sau hibrizii târzii. Examplu gr�itor este anul 1993 când suprafe�e mari de porumb au fost compromise în zone din sudul ��rii. Concuren�a pentru lumin�


��

este frecvent� la culturile cu talie mic� : lucern�, r�d�cinoase , bulboase, etc. Datele referioare la concuren�a dintre plantele de cultur� �i buruieni pot fi g�site în foarte multe studii, publica�ii, a nenum�ra�i cercet�tori. Toate dovedesc superioritatea buruienilor în concuren�a lor cu plantele de cultur�. Dimensiunea �i natura pagubelor provocate de buruieni la culturile agricole , corelate cu condi�iile economice �i sociale în ansamblul lor , nu pot fi apreciate la valoarea lor real�. Odat� cu descoperirea unei game largi de erbicide s-a reu�it ca prin îndep�rtarea unor buruieni din anumite culturi, s� se determine pagubele directe provocate de c�tre acestea. Un aspect important este acela al determin�rii costului combaterii buruienilor. Mai greu de determinat sunt pagubele indirecte , mai ales când este vorba de consumul de energie în produc�ia de alimente. Datorit� faptului c� pirderile provocate de buruieni sunt determinate de un complex foarte mare de factori, aprecierea pierderilor de recolt� provocate de buruieni difer� foarte mult de la un autor la altul. În urma experien�elor cu erbicide efectuate timp de 14 ani, �arpe ( 1974 ) arat� c� pierderile pricinuite au variat în limite foarte mari în func�ie de: - felul speciei cultivate;

- gradul de infestare ( an secetos sau an ploios ); - raportul dintre diferite specii de buruieni; - poten�ialul de fertilitate natural� a solului �i de dozele de

îngr��minte aplicate. Nivelul pierderilor de produc�ie cauzate de buruieni la diferite plante sunt: Cultura Limitele pierderilor în parcelele neplivite sau

nepr��ite fa�� de cele tratate cu erbicide Grâu de toamn�

10-70%

Porumb boabe

30-95%

Floarea soarelui

15-55%


��

Soia 40-84% Trifoliene 40-100% Sfecla de zah�r

53-96%

Cartof 42-72%

Pagubele provocate de buruieni la cultura grâului de toamn� Se apreciaz� c� în general culturile sem�nate des au o mare capacitate de acoperire a solului, inclusiv a buruienilor. Cerealele concureaz� bine buruienilor cu r�s�rire târzie, dar sufer� în situa�ia buruienilor cu r�s�rire din toamn� sau prim�vara timpuriu. Foarte p�gubitoare sunt buruienile perene datorit� ritmului lor de cre�tere care dep��e�te pe cel al culturilor sem�nate des. De asemenea sunt buruieni cu port volubil care cauzeaz� c�derea prematur� �i îmboln�virea plantelor de cultur� prin mediul umed pe care îl creeaz�. Produc�ia de grâu a crescut sim�itor ca urmare a folosirii îngr��mintelor , moderniz�rii procesului de recoltare �i extinderii pe suprafe�e mari a combaterii buruienilor. Pentru condi�iile din �ara noastr�, pagubele de buruieni la cultura grâului , au fost apreciate la 500 kg/ha, reprezentând cam 20 % din produc�ia medie luat� în calcul (2500 kg/ ha). Acestea sunt pu�in mari fa�� de cele men�ionate de al�i cercet�tori din Europa, S.U.A. �i Canada. Rezultatele ob�inute în diferite sta�iuni experimentale din �ar� în varianta neplivit� �i cea tratat� cu erbicid, indic� o diferen�� de produc�ie care variaz� de la 990 kg/ha pân� la 2500 kg/ha. Pierderile cauzate de buruieni au o tendin�� de cre�tere în ultimii ani. Pagubele provocate de buruieni la culturile de pr��itoare Necesitatea combaterii buruienilor din aceste culturi este cunoscut� de sute �i mii de ani �i se reflect� chiar în denumirea


��

grup�rii acestor plante, aceea de ,,pr��itoare”. Sensibilitatea la îmburuienare este corelat� cu m�rimea semin�elor �i cu rezerva de substan�a oferit� de s�mân�� sau materialul de plantat. Pagubele posibile pentru aceste culturi sunt mari. În condi�iile din România, cele mai mari pierderi au loc datorit� infest�rii cu buruieni anuale cu r�s�rire timpurie care coincid cu perioadele ploioase de prim�var� �i care întârzie lucr�rile de între�inere. De asemenea sunt d�un�toare buruienile graminee anuale, perene �i dicolitedonate cu r�s�rire târzie ( Solanum nigrum, Hibiscus, Amarantus, etc) Cultura porumbului La cultura porumbului , cauzele unor produc�ii mici pot fi multiple, dar principala cauz� este îmburuienarea. Posibilitatea mare de îmburuienare în prima faz� de vegeta�ie ( 2-4 frunze ), când porumbul înceteaz� de a mai cre�te, din rezerva bobului poate provoca pierderi, dup� diferin�i cercet�tori, cuprinse între 30-85%. Pierderile pentru condi�iile din �ara noastr� variaz� între 30-95% de 25 g/ha . S-a avut în vedere efectuarea unor lucr�ri de între�inere. Prof. dr.ing. Doru I. Petanec

Utilizarea pulberilor deshidratante, o metod� nepoluant� de perspectiv� în protec�ia cerealelor depozitate


��

Utilizarea pulberilor deshidratante este o metod� fizic� de combatere care în contextul preocup�rilor actuale de protec�ie a mediului ambiant prezint� o importan�� major�. În Germania utilizarea acestor produse se realizeaz� în prezent pe o scar� larg�. Pulberile sunt folosite pentru deshidratarea corpului insectelor d�un�toare cerealelor depozitate ca: g�rg�ri�a grâului (Siptophilus granarius L.), g�rg�ri�a orezului (Sitophilus oryzae L.) �i altele. În urma ac�iunii acestora se reduce tensiunea apei din corpul insectei de la 42% la 32 %, provocând moartea prin deshidratare. În România utilizarea pulberilor deshidratante este redus�. Din cercet�rile efectuate de noi privind ac�iunea oxidului de Aluminiu, oxidului de Magneziu �i Silicagelului a reie�it c� aceste pulberi deshidratante sunt eficiente în combaterea d�un�torilor din depozitele de cereale. Având în vedere c� aceste produse inerte sunt inofensive pentru om �i animale, utilizarea lor este bine s� fie extins�. Oxidul de Aluminiu nu a fost utilizat pân� în prezent în �ara noastr�. Cele mai bune rezultate s-au ob�inut prin aplicarea unei doze de 2 g de oxid de Aluminiu la 100g, boabe de grâu atacate de g�rg�ri�e, când dup� 24 de ore s-a ob�inut o mortalitate medie de 73,3 %, dup� opt zile, mortalitatea a fost de 93,33 %, iar dup� zece zile aceasta a fost de 100%. Oxidul de Magneziu pu�in utilizat la noi, aplicat în aceea�i doz�, a prezentat o mortalitate medie dup� 24 de ore de 66,66%, dup� opt zile aceasta a fost de 96,0 %, iar dup� zece zile a fost de 100%. În cazul utiliz�rii unor doze mai sc�zute mortalitatea de 100%, s-a ob�inut dup� 13 zile. În cazul Silicagelului folosind doza maxim� de 2g/100 boabe de grâu atacat, dup� dou� zile mortalitatea a fost de 65,0


��

%, dup� trei zile, aceasta a fost de 87,5% iar dup� patru zile a fost de 100 %. În doze mai reduse o mortalitate de 100 % a fost înregistrat� dup� �apte zile de la aplicarea tratamentului. Comparând coeficien�ii de eficacitate (Abbot) a celor trei produse testate a rezultat c� cel mai eficient a fost Silicagelul urmat de oxidul de Magneziu �i oxidul de Aluminiu. Evolu�ia în timp a ac�iunii produselor testate au eviden�iat rapiditatea ac�iunii produsului Silicagel. Rezultatele ob�inute demonstreaz� c� utilizarea unor produse nepoluante cum sunt pulberile deshidratante reprezint� o alternativ� notabil� în protec�ia cerealelor din depozitele din �ara noastr�.

Dr. Ing. Titus P�l�ge�iu

1149 vegetal

Documents