CERERE DE AUTORIZARE

MODULUL 1 Capitolul V

SUPORT DE CURS ELECTRICIAN N CONSTRUCIICod COR: 713701 Nivelul de instruire: 2 (studii medii)

2014Formator: ing. Gheorghe Buctaru

Capitolul VElemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor

Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice

Msurarea parametrilor la instalaiile electrice

Instalaii i aparate electrice de joas tensiune

Instalaii electrice de cureni slabi

Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt

Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general

Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice

Circuite electronice n instalaii electrice

Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de intalaii

Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilorSIMBOLURI GRAFICE UTILIZATE N SCHEMELE DE ACIONRI ELECTRICEOrice schema electrica, care se doreste a fi utilizata n actionarile electrice, este supusa simbolizarii grafice conform standardelor n vigoareSR EN - 60417(semne conventionale n electrotehnica),respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice -SR EN 60617.SimbolStandard/SECIUNEADescriere

SR EN 60617 - 707 - 22 - 01Eclator

SR EN 60617 - 707 - 22 - 03ParatraznetDescarcator

SimbolStandard/SECIUNEADescriere

SR EN 60617 - 707 - 21 - 07

Siguranta fuzibila - ntreruptor

SR EN 60617 - 707 - 21 - 08

Siguranta fuzibila - separator

SR EN 60617 - 707 - 21 - 09

Siguranta fuzibila - ntreruptor - separator (separator de sarcina)

ntreruptor prghie, semn general, semn utilizat n schemele monofilare

SR EN 60617 - 707 - 21 - 01Siguranta fuzibila, semn general

SR EN 60617 - 707 - 15 - 01

Bobina de releu, simbol generalDispozitiv de comanda, simbol general

SR EN 60617 - 707 - 15 - 21Dispozitiv de comanda al unui releu termic

SR EN 60617 - 707 - 09 - 03

Contact normal nchis al unui releu termic (contact activat prin efect termic).

SR EN 60617 - 707 - 15 - 08

ntreruptor - separator, separator de sarcina

SR EN 60617 - 707 - 15 - 09

ntreruptor - separator (separator de sarcina) cu deschidere automata provocata de un releu de masura sau un declansator ncorporat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 02

INCLUDEPICTURE "http://www.scritub.com/files/tehnica%20mecanica/1630_poze/image075.jpg" \* MERGEFORMATINET ContactorContact principal de nchidere al unui contactor(Contact deschis n pozitia neactivata)

SR EN 60617 - 707 - 13 - 03

Contactor cu declansare automata provocata printr-un releu de masura ncorporat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 05ntreruptor de putereDisjunctor

SimbolStandard/SECIUNEADescriere

SR EN 60617 - 707 - 07 - 01

ntreruptor cu comanda manuala, simbol general

SR EN 60617 - 707 - 07 - 02

ntreruptor cu buton de apasare care contine contact de nchidere (deschidere) si cu revenire automata

SR EN 60617 - 707 - 05 - 01(03)

Contact de nchidere temporizat cnd dispozitivul care contine contactul este activat (cu temporizare la nchidere-deschidere)

SR EN 60617-707 - 05 - 02 (04)Contact de nchidere temporizat cnd dispozitivul care contine contactul nu mai este activat (cu temporizare la nchidere)

SR EN 60617 - 707 - 02 - 01Contact de nchidere (contact de lucru, contact normal deschis)Simbol general de ntreruptor

SR EN 60617 - 707 - 02 - 03CEI 60617 - 7 / 1999Contact de deschidere (contact de repaus, contact normal nchis)

SimbolStandard / SECIUNEADescriere

Excitatie:a- independenta;b- serie;c- derivatie;d- mixtaSR EN 60617 - 6Masina de curent continuu

SR EN 60617 - 606 - 06 / 01- 05 / Motor de curent alternativ:a- serie, monofazat;b- cu repulsie, monofazat;c- serie, trifazat;d- asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit;e- asincron cu rotorul bobinat;f- generator sincron, trifazat cu rotor n stea si neutru accesibil

INCLUDEPICTURE "http://www.scritub.com/files/tehnica%20mecanica/1630_poze/image151.jpg" \* MERGEFORMATINET

SR EN 60617 - 613 / 01, 02, 03,04, 05, Transformatoare

SR EN 60617 /06 - 10 /15, 1606 - 11 - 01, 02, 03, 04, 05, 06

Semne convenionale ale aparatelor electrice Standardele nu conin semne pentru toate utilizrile posibile, de aceea anumite semne convenionale se pot obine prin combinarea celor existente. n tabelul de mai sus sunt prezentate cele mai uzuale semne convenionale folosite pentru reprezentarea aparatelor electrice n scheme electrice. Semnele convenionale se pot utiliza att pentru reprezentarea aparatelor electrice pe vertical, ct i pe orizontal prin rotirea lor.

Marcarea aparatelor si echipamentelorpe schemele electrice /simbolurile literele se completeaza in felul urmator :-dupa simbol se trece un nr. ce reprezinta numarul de ordine al echipamentului in cadrul grupei din care face parte

-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului

Exemplu:2c24(contactorul nr.24 in tabloul / dulapul nr.2)

-sirurile de clemese simbolizeaza prin literaLprecedata de o cifra care arata nr. sirului .........................24L-14(sirul de cleme 24, clema nr.14)

SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:

PRINCIPII DE ALCATUIRE A SCHEMELOR DE COMANDA A ACTIONARILOR ELECTRICE

Comenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. n cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poate sa controleze acest regim. n alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda este dat de dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a diversilor parametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.Schemele de comanda trebuie sa fie ct mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu un numar ct mai redus de aparate si contacte.Alcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere n amanunt a instalatiei ce trebuie comandata, precum si a functionarii individuale si n diverse m 525p157f ontaje a aparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de comanda trebuie sa fie sigure n functionare.Pentru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul de plecare este ntotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.Semnele conventionale folosite n comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electrice sunt redate n tabelul 1.Realizarea schemelor ntr-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc larg de utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea SR CEI 60617 - 1.13).n functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-un singur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor:n reprezentareamultifilara, fiecare conductor sau dispozitiv/aparat aflat pe traseul conductorului este reprezentat printr-un simbol individual;n reprezentaremonofilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o singura linie; de exemplu, o singura linie poate reprezenta:circuitele unui sistem polifazat;circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal;circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.Fiecare simbol grafic trebuie realizat astfel nct:-sa rezulte o forma ct mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile att pentru ntelegerea si reproducerea simbolului, ct si fata de alte simboluri;-sa poata fi desenata usor att manual ct si prin sisteme CAD;-sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor CAE;-sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, majoritatea simbolurilor indicnd functia obiectului.Simbolurile sunt desenate astfel nct sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul (1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14;20 mm). Standardele CEI actuale folosesc grila avnd M =2,5 mm.Unui simbol (fig. 1.1) i se ataseaza anumite puncte de referinta (puncte nodale - de conexiune). Nodurile cele mai importante sunt nodurile electrice (E) destinate conectarii la o retea electrica si nodurile de legatura (L) care arata legaturile (de natura mecanica - M -, hidraulica - H -, optica - O -, pneumatica - P -).Fig. 1.1.

Marimea unui simbol depinde de textul sau grafica incluse si de numarul de noduri de conexiune necesar.Laturile dreptunghiului sau diametrul cercului trebuie sa fie un multiplu de 2M sau (pentru simboluri mai mici) 1,5M, 1M, 0,5M.Grosimea unei linii va fi 0,1M.Schema de lucru cuprinde legaturile dintre aparate si masina sau dintre elementele componente ale acestora legate ntre ele n ordinea functionala. Schema este compusa n ntregime din circuite asezate n ordinea logica, pentru a permite ntelegerea usoara a functionarii. Schema desfasurata se compune din doua circuite:de fortaside comanda.Circuitele partii de comanda au destinatia dea asigura protectia la scurtcircuita schemei,realizeaza comenzile motoruluisiautomentinerea comenzilor de pornire - oprire.n figura 1.2 sunt redate: schema de distributie monofilara si schema desfasurata pentru comanda automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit, cu pornire directa.Instalatia este prevazuta cu un tablou n care sunt montate toate aparatele. n functie de numarul tablourilor se stabileste numarul regletelor cu conectori.Pe partea de mijloc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. n partea stnga sunt trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele din instalatie.Aparatele sunt prevazute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru identificarea lor se monteaza pe fiecare conductortilede culoare alba (piese tubulare din material plastic prin care trece conductorul de legatura),pe care se scriecu tus negruindicativul aparatului si borna la care pleaca conductorul, respectivaparatul si borna de unde vine conductorul(eticheta).Cea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit este redata n figura 1.2.Aceasta schema poate realiza att protectia la scurtcircuit ct si protectia la suprasarcina.Schema are n compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice - e4) precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e1, e2, e3, e5 si e6).Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit.Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe lnga diverse tipuri de scheme,specificatia echipamentelor,jurnale de cablurisi conductoare.Fig. 1.2.Pornirea automata a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuit.Foarte important n montaj este sa se dispuna de scheme de conexiuni ct mai clare, care se pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.Documentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe lnga diverse tipuri de scheme,specificatia echipamentelor,jurnale de cablurisi conductoare.Exista mai multe posibilitati de realizare a schemelor de comanda. n figura 1.3 sunt redate cteva posibilitati de ntocmire a schemelor de comanda.Urmarind schema electrica din figura 1.3 putem specifica:-alimentarea se face de la o retea trifazata prin sigurantele fuzibile e1,e2,e3;-din sigurantele fuzibile curentul este distribuit la contactele de forta ale contactorului1C;-releul termic e4face posibila protectia la suprasarcina pentru circuitul nostru, n consecinta este necesar sa efectuam o legatura, prin intermediul unor conductoare, ntre contactorul1Csi releul termic e4;-de la releu se duc trei conductoare la motorul m.n practica acest lucru este specificat prin documentatia tehnica care nsoteste schema de montaj.Pentru schema din figura 1.2 s-au utilizat aparatele mentionate n specificatia echipamentului (tabelul 2).

Figura 1.3.Scheme de comanda:a- alimentare bobina contactor;b- automentinerea la un contactor;c- schema cu interconditionare;d- schema cu semnalizare;e- alimentarea semnalizarii cu ajutorul unui transformator;f- alimentarea circuitului de comanda prin intermediul unui transformator;g- schema cu temporizare (actioneaza un bec de semnalizare);h- schema de temporizare (actionare un contactor).

Specificatia echipamentului electric:Tabelul 2Nr. Crt.DENUMIREAAPARATULUICARACTERISTICI TEHNICETIP - CODNr.bucatiSIMBOL

1.Siguranta fuzibilaLFi - 25 /20313e1- e2- e3

2.Releu termicTSA -10 A36701e4

3.Siguranta fuzibilaLFm - 25/19952e5- e6

4.ContactorTCA - 10 A/220 V400111C

5.Buton oprire380 V /2 A37701bo

6.Buton pornire380 V /2 A37701bp

7.ConductorAFY - 4 mm2

8.ConductorFY - 1,5 mm2

Pornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema din figura 1.4. Aceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze ntre ele - faza R cu faza T.

Figura 1.4.Schema de principiu pentru inversarea sensului de rotatie a motorului asincron trifazat

Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice

Gradul de protectieIP=International Protection

Pornirea unui motor

Prin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina L care cupleaza contactorul si simultan cu acesta contactul de automentinere c. Apasand butonul de oprire bo intrerupem alimentarea bobinei L care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. Aceasta este o schema pentru contactoarele care au bobina de 380v, pentru cele cu bobina de 220v singura diferenta este ca releul r nu se mai leaga la faza T ci la nul

Pornirea unui motor in ambele sensuri

Prin apasarea butonului b1 alimentam bobina contactorului 1C care cupleaza contactorul simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere 1C si decupland contactul inchis 2C care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din greseala a butonului b2 cand motorul este pornit.Prin apasarea butonului de oprire bo oprim motorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b2

Pornirea stea triunghi a motoarelorPrin apasarea butonului de pornire b2alimentam contactorul C1si releul de timp d1.Contactele c1se inchid conectand statorul motorului in stea. Contactul c1permite alimentarea contactorului C3 ,care conecteaza statorul la retea. Dupa trecerea timpuluireglat , releul de timp d1se inchide , astfel ca C1isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c1alimenteaza contactorul C2. Acesta isi inchide contacteleprincipale care conecteaza infasurarile statorului in triunghi.Contactorul c1 face steaua, c2 triunghiul si c3 ramane cuplat in ambele cazuri

.

circuite electrice cap scara Circuit electric cap scara

Nulul merge la lampa. Faza merge la borna 1 de la un intrerupator cap scara, bornele 2 si 3 comunica intre ele avand rolul de a inchide si deschide circuitul lampii legata la borna 1 de la celalalt intrerupator cap scara.

circuit cap scara si cruce

Ca la toate circuitele de iluminat nulul se leaga direct la bec iar faza merge la un intrerupator cap scara.Cele 2 iesiri din cap scara merg la intrerupatorul cruce care face legatura cu celelalte 2 iesiri din ultimul intrerupator cap scara care duce la bec. De retinut ca dupa intrerupatorul cruce se pot monta oricate intrerupatoare dorim prin inseriere daca se doreste comanda de aprindere din mai multe locuriInstalaia electric in locuin

Schema generalaSchema de mai jos e cea intalnita, inca, in cele mai multe locuinte construite in vremuritovarasestisi, chiar daca e simplificata, principiala, include toate elementele construc-tive ale unei instalatii electrice casnice: contor de energie electrica, tablou electric(panou de sigurante), prize si aparate electrice(masina de spalat, TV, PC, ...), intrerupatoare si lumini(lustre, aplice), conductoare si doze(de derivatie, de aparat).Instalatia electrica din locuinta e un circuit de curent alternativ monofazat; monofazat = o singura faza, unica, numita, de-acu'nainte, Faza; alternativ = alterneaza polaritatea(schimba sensul) curentului si tensiunii de 50 de

ori pe secunda, cu frecventa de 50Hz(hertzi) adica, la o toleranta de 1%(daca nu se stabileste altfel prin contractul de furnizare); valoarea eficace a tensiunii electrice in instalatie este de 230Vca(volti curent alternativ) 10% - in notatia engleza, Vac(volts alternative current-, conform standardelor Comisiei Electrotehnice InternationaleIEC(International Electrotechnical Commission).Conductoarele electrice aflate in tuburile PVC(PolyVinyl Chloride) protectoare sunt trei la numar: doua pentru alimentarea aparatelor electrice - Faza(firul activ,periculos pt. sanatate), respectiv Nulul(neutru sau nul de lucru) - si unul pentru protectia chiriasilor la defectele de izolatie ale aparatelor sau cablurilor electrice - Impamantarea(nul de protectie saupamant), ca in prizele Schuko(SchutzKontakt= contact de protectie).Faza si Nulul trec prin sigurantele de protectie(fuzibile sau automate) ale fiecarui circuit(lumini sau prize), Impamantarea - niciodata.Identificarea usoara si sigura a conductoarelor se face dupa un cod standardizat(IEC 60446) al culorilor:maro pt.Faza, albastru pt.Nulsi doua culori - verde si galben - pt.Impamantare; in instalatiile electrice si mai vechi poti avea surpriza altor coduri: Faza - negru, Nul - cenusiu, Impamantare - rosu sau variante monocrome - trei conductoare de-o culoare.

Tablou electric cu protecie SPDSchema de conectare descarcator de supratensiuni tranzitoriiVariantade casapentru protectia completa - a instalatiei la suprasarcina si scurtcircuit, a chiriasilor la electrocutare si a aparatelor electrice/electronice la supratensiuni tranzitorii -, include doua intrerupatoare automate MCB bipolare - C20 pt. SPD-ul clasa 2-a si C32 ca siguranta generala -, un RCCB de 40A curent nominal si 30mA curent rezidual si trei MCB-uri 1P+N pt. prize(2 x C16) respectiv lumini(C10).Conectarea SPD-ului din aceasta schema e valabilaindiferent de numarul circuitelor din instalatie;SPD-ul impreuna cu intrerupatorul MCB atasat(C20)poate fi inclus si in schemele prezentate anterior:tabloul electric cu MCB-urisitabloul electric cu RCD-uri.

Cutia folosita e de un rand si 12 module; regula celor 50cm - lungimea maxima a cablurilor ce uneste SPD-ul si MCB-ul de protectie de la intrarea in tablou pana la Impamantare - se respecta fara probleme.

***Dispozitivele sunt desenate, pt. claritate, cu spatii intre ele; in practica, conductoarele vizibile intre dispozitive se trec prin spatele sinei DIN, iar dispozitivele suntlipitept. acoperirea corecta a latimii tabloului si pt. a putea utiliza conectori pieptene pe intrari, dar si pt. autosustinere mecanica.Simbolizare convenional elemente de scheme electrice

Calculator cablu necesar n curent monofazatSeciunea nominala conductoruluiSarcina admisibil de durat (A)

Cablu cu un conductor n c.c.Cablu cu dou conductoare

pmnt la +20Caer, la +30Cpmnt la +20Caer, la +30C

mm2CuAlCuAlCuAlCuAl

1.540-26-32-20-

2.554-35-42-27-

47052463668423730

69068584690524838

10122867963116696652

1616011310582-908970

25206150140128-11511891

35249192174145-140145113

50296229212176-165176138

70365282269224-200224174

95438339331271-245271210

120499388386314-275314274

150561435442361-315361281

185637494511412-355412320

240743578612484-415484378

300843654707548-465--

400986765859666----

50011258731000776----

Calculator cablu necesar cu 3,4 i 5 conductoare n curent trifazatSeciunea nominala conductoruluiSarcina admisibil de durat (A)

Cablu cu 3 i 4 conductoare.Cablu cu 5 conductoare

pmnt la +20Caer, la +30Cpmnt la +20Caer, la +30C

mm2CuAlCuAlCuAlCuAl

1.526-19-18-14-

2.534-25-24-19-

44436342731252620

65645433439323226

107560604753424535

169878806369556047

25128991068390698062

35157118131102110839877

50185142159124----

70228176202158----

95275211244190----

120313242282220----

150353270324252----

185399308371289----

240464363436339----

300524412481377----

400600475560444----

Calculator cablu necesar cu 1 conductor utilizat n sistem trifazatSeciunea nominala conductoruluiSarcina admisibil de durat (A)

Pozare n liniePozare n trefl

pmnt la +20Caer, la +30Cpmnt la +20Caer, la +30C

mm2CuAlCuAlCuAlCuAl

1.5--25---20-

2.5--34---27-

4--45---37-

6--57---48-

10--78---66-

16127-103-107-89-

25163-137-137-118-

35195151169131165127145113

50230179206160195151176138

70282218261202239186224174

95336261321249287223271210

120382297374291326254314244

150428332428333366285361281

185483376494384414323412320

240561437590460481378484378

300632494678530542427549433

400730527817642624496657523

500823649940744698562749603

Msurarea parametrilor la instalaiile electriceMASURAREA PARAMETRILOR INSTALATIILOR ELECTRICE Msurarea este o operaie care are ca scop obinerea uneiinformaii cantitative asupra unei mrimi.Pentru a efectua o msurtoare este nevoie de: mrimea de msurat, unitatea de msur, aparatul de msur i metoda de msurare. Procesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurile retelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizei regimurilor de functionare cat si exploatarii instalatiilor electrice. Pe baza datelor obtinute se pot trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure a instalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilor energetice. In orice aplicatie practica se executa masuratori in timpul executiei, la efectuarea probelor, la punerea in functiune cat si masuratori periodice in exploatare. Normativul I7/2011 prevede periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice. Masuratorile pot fi efectuate: de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoare de energie, luxmetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice. Efectuam masuratori electrice:1. Masurari Prize de pamant + continuitati la circuitelor de legare la pamant

2. Masuratori in instalatiile de medie tensiune3. Masuratori locale si transmisie la distanta a parametrilor masurati

HYPERLINK "http://2.bp.blogspot.com/-XRSgjgI4VMM/UKyhjeBv0BI/AAAAAAAABQA/FQTqirFttf4/s1600/DSC07844.JPG"

4. Masurarea temperaturii la incalzirea prin inductie

5. Masurarea parametrilor marimilor electrice la panourile solare si la centralele eoliene

6. Masurarea marimilor electrice cu ajutorul aparatelor de masurare montate pe tablourile electrice

7. Masurarea factorului de putere si a puterii reactive

HYPERLINK "http://2.bp.blogspot.com/-8VK4EBFc86k/UK0Dic96aLI/AAAAAAAABRM/7aVEsHcaNBQ/s1600/DSCN0581.JPG"

8. Masurarea parametrilor instalatiilor electrice pentru intocmirea bilanturilor energetice si calcularea eficientei energetice

HYPERLINK "http://2.bp.blogspot.com/-Uxes7pgR24s/S7cvz7kr2WI/AAAAAAAAAws/NqQ3TTRMVf8/s1600/Graf2.JPG"

9. Masurarea tensiunilor si curentilor de polarizare la statiile de protectie catodica

HYPERLINK "http://1.bp.blogspot.com/-Zt7WkkR3Rpw/TqPPb7iyPHI/AAAAAAAAA8U/o-JGljAx3B0/s1600/appareil-de-test-de-la-resistance-d-isolement-103873.jpg"

HYPERLINK "http://3.bp.blogspot.com/-XlM3tzEyFfY/S13gn4ugtXI/AAAAAAAAAos/s0hlPs8yuBI/s1600/212122.JPG"

10. Masurarea curentilor continui intensi de la redresoarele statiilor de tratamente termice de suprafata

11. Masurarea parametrilor actionarilor cu motoare electrice

Imcercarile si masuratorile care trebuie efectuate in instalatiile electrice sunt prevazute inNormativul I7/2011. Condiiile de execuie a probei Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor i determinarea coeficientului de absorbie

a) Msurarea rezistenei de izolaie se face cu megohmmetrul, conform tabelului:

Tensiunea nfurrilorTensiunea megohmmetrului

1000500

1000-30001000

> 30002500-5000

Se msoar i se noteaz temperatura nfurrilor.

De preferin, msurarea se face la temperatura mediului ambiant.

b) Pentru msurarea rezistenei de izolaie a nfurrii rotorice fa de mas se va utiliza un megohmmetru de 1000 V.

c) Pentru aprecierea gradului de umiditate la maini cu U 3000 V i P 300 kW (sau 3000 kVA) se msoar R60 i R15 Indicaiile i valorile de control

a) valorile obinute nu trebuie s fie mai mici de 50% din datele de la PIF, la aceeai temperatur. n lipsa acestora, rezistena de izolaie trebuie s fie:

- la maini cu Un 1000 V

Riz > 1M

- La maini cu Un > 1000 V,

Riz KUn(V) / [1000 + (S(kVA) / 100)] (M()

Coeficientul K de variaie a rezistenei de izolaie cu temperatura are valorile:

oC7570605040302010

K1,01,21,82,63,95,58,512

b) RIZ > 1 M( c) Kabs = R60/R15 1,3, pentru temperaturi ale nfurrilor ntre 10 i 30C

Ce se msoar pentru MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV

Standarde de referin

STAS 1893-87Maini electrice rotative. Condiii generale

STAS 8211-84 Maini electrice sincrone trifazate. Metode de ncercare

STAS 7246-91 Motoare asincrone trifazate de la 0,5 kW la 10000 kW. Metode de ncercare

CE 34Recomandri pentru maini electrice rotative

Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor. Determinarea coeficientului de absorbie (Kabs)

Condiiile de execuie a probei

a) Msurarea rezistenei de izolaie se face:

- cu megohmmetrul de 500 V pentru nfurri cu U < 500 V, ntre faze;

- cu megohmmetrul de 100 V pentru nfurri cu U = 500 - 1000 V, ntre faze;

- cu megohmmetrul de 2500 V pentru nfurri cu U > 3000 V, ntre faze.

Msurarea rezistenei de izolaie se face la temperatura mediului ambiant.

La motoarele cu rotorul bobinat msurtorile se fac separat pentru stator i rotor.

b) Coeficientul de absorbie

Kabs = R60/R15 se determin pentru nfurri cu U > 3000 V.

Indicaiile i valorile de control

a) Se recomand verificarea cu formula:

Riz(M) KU(V) / [1000 + (P(kW) / 100]

Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.1. b) Kabs = R60 / R15 1,3

ncercarea izolaiei nfurrilor statorice cu tensiune alternativ mrit (50 Hz)

Condiiile de execuie a probei

Pentru maini cu P 50 kW, ncercarea este obligatorie i se efectueaz dup ce s-a msurat rezistena de izolaie. Dup ncercarea cu tensiune mrit se msoar din nou rezistena de izolaie.

Indicaiile i valorile de control

Valoarea tensiunii de ncercare este:

Unc = K(2U + 1000V), dar nu mai mic de 1,5 kV.

Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.8. din Normativul PE 116.Durata meninerii tensiunii de ncercare este de 1 min.

Tester multifuncional pentru instalaii electrice, SONEL MPI-520SONEL MPI 520 este un tester multifuncional pentru msurarea parametrilor instalaiilor electrice n conformitate cu EN61557.

Msurarea buclei de scurtcircuit

SONEL MPI-520 permite msurarea impedanei buclei de scurt circuit n reele electrice cu tensiuni nominale de la 95440V i frecven 4565Hz. Msurtorile pot fi efectuate n circuitele L-PE, LN i LL. Pe ecran sunt afiate urmatoarele rezultatele: impedana buclei de scurt circuit, rezistena i reactana buclei de scurtcircuit, curentul de scurtcircuit precum i valorile tensiunii i frecvenei.

SONEL MPI-520 permite, de asemenea, efectuarea de msurtori ale buclei de scurt circuit n reele securizate cu sigurane RCD, astfel nct n timpul msurtorilor sigurana RCD nu va declana.

Msurarea dispozitivelor de curent rezidual de tip AC, A i B

SONEL MPI-520 este unul dintre cele cteva testere de pe pia, care permite msurarea parametrilor RCD-urilor (siguranelor de protecie difereniale) de toate tipurile: AC, A i B. Msurtorile se pot face pentru RCD-uri cu valoare nominal a curentului rezidual de la 10 mA la 1000 mA, generale, selective i cu ntrziere scurt, care funcioneaz la tensiuni de la 95270 V. Se pot msura i verifica timpii de declanare, curenii de declanare, tensiunea de atingere i rezistena mpmntrii.

Instrumentul are funcia unic de msurare a timpului i curentului de declanare n timpul unei singure declanri.

De asemenea, SONEL MPI-520 are funcia special AUTO ce permite efectuarea unui set de msurtori pentru un RCD. Tipurile de msurtori ce pot fi efectuate cu funcia AUTO sunt definite de ctre utilizator n meniul instrumentului.

Msurarea rezistenei de izolaie

O alt funcie util a instrumentului SONEL MPI-520 este msurarea rezistenei de izolaie. Msurarea poate fi efectuat cu urmtoarele tensiuni de test: 50 V, 100 V, 250 V, 500 V sau 1000 V.

Descrcarea automat a obiectului msurat este o caracteristic foarte important pentru sigurana utilizatorului. Domeniul maxim de msur a instrumentului este de 3GW.

Msurtorile rezistenei de izolaie pentru cablurile cu 3, 4 i 5 fire se pot face automat, folosind adaptorul AutoISO-1000C. Este posibil msurarea rezistenei de izolaie ntre fiecare pereche de fire, toate comutrile necesare fiind fcute automat.

Msurarea rezistenei de mpmntare

Msurarea rezistenei de mpmntare se face folosind metoda tehnic cu 3 poli. Pentru a injecta un curent de test respectiv pentru a citi o diferen de potenial n pmntul msurat se folosesc 2 rui auxiliari, ce sunt inclui n setul standard de accesorii ale testerului.

Msurarea continuitii

SONEL MPI-520 permite msurarea la joas tensiune a rezistenelor mici. nainte de efectuarea msurtorilor, se pot face teste de calibrare a rezistenei cablurilor de msur. Dup aceast calibrare, multimetrul va memora rezistena cablurilor de msur i va compensa n mod automat aceast rezisten.

Msurarea rezistenei poate fi efectuat cu curent mic de 10 mA, cu semnalizare acustic sau cu curent bidirecional de 200 mA. Tensiunea pe terminalele deschise este ntre 4V i 7V.

Msurarea tensiunii, curentului i puterii

SONEL MPI-520 permite msurarea tensiunii n timp real, a curentului (folosind clete de curent), a puterii (activ, reactiv, aparent) i a factorului de putere, cos .

Verificarea succesiunii fazelor

SONEL MPI-520 permite verificarea secvenei fazelor.

Pentru conectarea uoar la prize trifazice de 16, 32 i 63 amperi este posibil procurarea de adaptoare speciale din seria AGT.

Instrumentul are o memorie de 990 msurtori pentru fiecare funcie. Rezultatele memorate pot fi transferate la PC prin intermediul interfeei USB sau wireless.

MSURAREA INTENSITII CURENTULUI ELECTRIC

MSURAREA INTENSITII CURENTULUI. AMPERMETREIntensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate indicatoare numite, n tehnic,ampermetre.

INCLUDEPICTURE "http://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii_ser2/ITE/Cioroianu%20Doinita%20Elena-MASURAREA%20INTENSITATII%20CURENTULUI%20ELECTRIC/img/image015.png" \* MERGEFORMATINET n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se impune ca aparatul de msurat s fie montatn seriecu circuitul respectiv.

Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama de tensiunea U (E) i rezistena consumatorului R : .

I=U/R

Scheme electrice de msurare a intensitii curentului electric

Atenie!! :Nu se conecteaz ampermetrul direct la baterie, fr consumator ( bec sau rezistor).Se vaardeampermetrul !

Se conecteaz borna + a bateriei la borna pozitiv (roie,de obicei) a ampermetrulului.

Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n serie cu consumatorul!

Se regleaz selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu A

Conectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s influeneze valoarea mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, orict de precise ar fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori de msurare. ntre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat i cea real, care exista nainte de conectarea acestora n circuitul de msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului de msurat (RA rezistena ampermetrului nu este zero).n concluzie, eroarea introdus este cu att mai mare cu ct consumul aparatelor de msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de rezistena intern a aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic dect rezistena consumatorului, pentru a nu influena msurarea:*(mult mai mic)

nainte de montarea ampermetrului n circuit intensitatea curentului electric, care trece prin consumator, este:

I=U/R

Montnd ampermetrul, n circuitul de msurat , intensitatea curentului electric, care trece prin consumator, este:

I=U/R+RA

Curentul msurat de ampermetrul A (IA) se dorete a fi egal cu intensitatea curentului ce trece prin consumator (I).Pentru aceasta trebuie ca rezistena total (R + RA) s fie apropiat de valoarea R. Condiia poate fi ndeplinit numai dac rezistena ampermetrului RA este mult mai mic dect rezistenaconsumatorului R.Concluzie:Cu ct rezistena ampermetrului este mai mic fa de rezistena consumatorului, cu att erorile datorate acestei rezistene sunt mai mici, deci calitatea msurrii este mai bun.Observaie:La montarea greit a ampermetrului, n derivaie fa de conectarea n serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora (rezistena ampermetrului fiind foarte mic, curentul care va trece prin aceasta va fi foarte mare). Pentru a preveni distrugerea (arderea) aparatelor electrice, acestea sunt prevzute cu sigurane fuzibile, care se topesc dac intensitatea e prea mare, ntrerupnd curentul i protejnd piesele mai valoroase ale aparatului

MSURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Tensiunea electricntre dou puncte ale unui circuit electric este diferena depotenialntre cele dou puncte i este proporional cuenergianecesar deplasrii de la un punct la cellalt a uneisarcini electrice.

DefiniieTensiunea electromotoarereprezintmrimea fizicscalar egal cu raportul dintrelucrultotal efectuat decmpul electricpentru a transporta sarcina electric pe ntregul circuit i mrimea sarcinii electrice.

;

unde:

U - tensiune electromotoare;

L - lucrul forei electrice; Q - sarcina electric.

Uniti de msurUnitatea de msura tensiunii electrice nSIestevoltul.

Analogie hidraulicAceast analogie e util unei mai bune nelegeri intuitive a conceptului. ntr-un sistem hidraulic, lucrul mecanic rezultat din micarea apei este egal cu presiunea nmulit cu volumul apei mutate. n mod similar, ntr-un circuit electric,lucrul mecanicnecesar pentru a deplasaelectroniieste egal cu presiunea electric nmulit cu numrul de electroni mutai. Tensiunea electric, sau presiunea electronilor, se msoar n uniti devolt.Msurarea energiei electrice

MSURAREA ENERGIEI ELECTRICE ACTIVE N CIRCUITE MONOFAZATE DE CURENT ALTERNATIVVERIFICAREA CONTOARELOR DE ENERGIE ELECTRIC1. Scopul lucrariiLucrarea are drept scop cunoasterea contorului monofazat de inductie si a metodelor de verificare a contoarelor.

2. Aspecte teoreticePentru etalonarea si verificarea contoarelor se pot folosi urmatoarele metode :

- metoda wattmetrului si cronometrului;

- metoda contorului etalon ;

- metoda stroboscopica ;

- metoda de etalonare automata.

2. 1. Metoda wattmetrului si a cronometrului ("putere-timp")Etalonarea individuala clasica se bazeaza pe numararea unui anumit numar de rotatii ale discului aparatului de verificat si pe masurarea timpului necesar pentru aceasta; se presupune ca puterea reglata cu ajutorul wattmetrului ramne cons 19519p1522t tanta n timpul masurarii.

Eroarea relativa a contoruluieste definita de relatia :

(12. 1)

unde :

Wm-este energia masurata cu ajutorul contorului;

W- energia adevarata sau exacta.

Energia masuratapoate fi scrisa sub forma :

(12. 2)

n care :

- n este numarul de rotatii ale discului contorului, efectuate n intervalul de timp t ;

- Cceste constanta contorului, n rot/kWh.

Energia electrica adevaratase determina cu relatia :

(12. 3)

n care :

P - este puterea la care se face verificarea ;

t- este timpul n care se efectueaza cele n rotatii.

Daca se introduc relatiile (12. 2)si (12. 3) n expresia (12. 1), se obtine :

(12.4)

sau:

(12. 5)

Daca se introduce notatia :

(12. 6)

rezulta urmatoarea forma pentru expresia erorii :

(12. 7) n care :

T - estetimpul teoreticn care discul contorului trebuie sa efectueze cele n rotatii, daca contorul ar functiona fara eroare la puterea :(U fiind tensiunea de alimentare a bobinei de tensiune a contorului, I - curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, - defazajul dintre tensiunea U si curentul I).

Limitele erorilor relative ale contoarelor de energie sunt specificate n tabelul 12 .1.Tabelul 12. 1.Valoarea curentului,

n procente, din valoarea

curentului de bazaFactorul de

putereLimitele erorilor relative n procente

clasa 0,5clasa 1clasa 2

(1 la 5)%1,01,01,52,5

de la 10% pna la Imax1,01,01,52,0

la 10%0,5 inductiv

0,8 capacitiv1,3

1,31,5

1,52,5

-

de la 20% pna la Imax0,5 inductiv

0,8 capacitiv0,8

0,81,0

1,02,0

-

ObservatieMetodaputere-timpconsta n urmatoarele :

- pentru o anumita valoare a puterii P, se cronometreaza timpul t n care discul contorului face un anumit numar ntreg n de rotatii;

- cnd se face o etalonare completa numarul n se alege, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, astfel nct timpul t sa fie cuprins ntre 50 si 70 secunde ; un timp mai scurt poate face ca eroarea de pornire si oprire a cronometrului de catre operator (aprox 0,2 sec.), devina comparabilacu eroarea permisa de clasa de exactitate a contorului si sa vicieze rezultatul masurarii. (2% din 60 s = 1,2 s).

- se calculeaza, cu relatia (12. 7) eroarea relativa.

2. 2. Metoda automata de etalonareMetoda automata de etalonare presupune folosirea unui sistem de masurare format dintr-un traductor de putere activa monofazata, un convertor tensiune-frecventa si un calculator (fig. 12. 1).

Fig. 12. 1. Schema de principiu a metodei de etalonare automata.Frecventa trenului de impulsuri de la iesirea convertorului tensiune-frecventa este proportionala cu puterea activa :

(12. 8)

k fiind o constanta de transfer.

Daca n formula (12. 5) se nlocuieste puterea cu relatia (12. 8), se obtine :

(12. 9)

n relatia (12. 9) se observa ca produsul dintre frecventa de la iesirea convertorului tensiune-frecventa si timpul n care se face masurarea este chiar numarul de impulsuri N preluate de calculator.

n consecinta, relatia cu care se poate determina eroarea contorului este :

(12. 10)

Cu ajutorul relatiei (12. 10) se poate determina eroarea contorului de verificat.

3. Chestiuni de studiat3. 1.Verificarea contorului la mersul n gol. 3. 2.Verificarea sensibilitatii contorului.

3. 3.Verificarea exactitatii contorului si trasarea curbei de erori

[%]= f(I/In) prin metoda wattmetru-cronometru.

3. 4.Verificarea exactitatii contorului cu instalatia de etalonare automata.

4. Mod de experimentarePentru verificarile de la punctele 3.1. - 3.3. se foloseste schema din fig. 12.2.

Fig. 12. 2. Schema de montaj pentru verificarea exactitatii contorului prin metoda wattmetru-cronometru.n schema se folosesc :

- ATR - autotransformator reglabil de (120/0...240) V;

- T - transformator de 120V/10V-10A cu prize de cte 1 V;

- Rh- reostat de 1; 10 A;

- C - contor monofazat cu capacitate mare de masurare, tip CAM 6;

- W - wattmetru electrodinamic monofazat ;

- A - ampermetru electrodinamic ;

- V - voltmetru electrodinamic sau feromagnetic;

- RF - regulator de faza.

Observatie.Montajul utilizat la verificarea contorului este unmontaj cu surse separate, adica curentul este obtinut dintr-un circuit cu tensiune mica obtinuta de la transformatorul cobortor T (120/12V), iar tensiunea este furnizata de regulatorul de faza care va livra un curent mic necesar voltmetrului, bobinelor de tensiune ale wattmetrului si contorului.

Avantajele acestei scheme sunt:

- putere mica necesara si energie putina consumata (doar de instrumente si dispozitivele de reglaj);

- reglaj usor al defazajului prin utilizarea regulatorului de faza.

Verificarile contorului se fac dupa aplicarea tensiunii timp de cel putin jumatate de ora si dupa ce contorul a fost parcurs de curent un timp suficient pentru obtinerea stabilitatii n functionare.

4. 1. Verificarera la mersul n golSe face n felul urmator :

- se alimenteaza bobina de tensiune a contorului, nti la 0,8 Un, apoi la tensiunea de 1,1 Un, curentul prin bobina de curent fiind nul.

- n aceasta situatie, discul contorului poate sa se miste usor, dar n nici un caz sa nu faca o rotatie completa; semnul marcat pe disc se opreste de obicei n dreptul semnului de pe capac.

4. 2.Sensibilitatea contoruluiSe va verifica astfel :

-se aplica contorului tensiunea nominala, frecventa nominala,

cos = 1 si un curent egal cu 0,5% din curentul de baza,

- discul contorului va trebui sa porneasca singur si sa efectueze cel putin o rotatie completa.

Observatie:Aceste doua probe au drept scop verificarea reglajului realizat cu dispozitivul pentru compensarea frecarilor.

El este realizat sub forma unui surub aflat deasupra discului, lnga electromagnetul de tensiune asezat tangential la disc. Prin pozitia sa excentrica el creeaza un cuplu ce compenseaza frecarile n lagare si mecanismul integrator.

4. 3. Verificarea clasei de exactitate a contorului Se efectueaza n modul urmator:

- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 1, frecventa nominala si curenti de valori : (5, 10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;

- se calculeaza puterile active corespunzatoare acestor curenti si se regleaza exact la wattmetru valorile obtinute, reglnd curentul din circuit;

- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii astfel reglate;

- se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos = 0,5; frecventa nominala si curenti de valori : (10, 20, 50, 75, 100, 200, 300, 400)% din curentul de baza;

- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii corespunzatoare acestor curenti la cos = 0,5;

- se vor trasa apoi curbele erorilor = f (I/In), pentru ambele cazuri, pe o aceeasi diagrama.

Limitele erorilor relative trebuie sa corespunda celor indicate n tabelul 12. 1.

ObservatieSe recomanda a se ncepe verificarea contorului la valoarea curentului de baza In, careia i corespunde puterea nominala.Se calculeaza :

(12. 11)

Se alege n ntreg si, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, se calculeaza T cu relatia (12. 5).

La toate determinarile de erori se urmareste ca indicatia wattmetrului sa fie reglata ct mai exact, pe toata durata cronometrarii, deoarece el este aparatul etalon n aceasta determinare, chiar daca ampermetrul nu indica valoarea exacta a curentului dorit.Pentru a stabili un anumit defazaj, de exemplu cos = 0,5, se foloseste regulatorul de faza.

Pentru aceasta se regleaza tensiunea nominala, curentul de baza si se determina pozitia regulatorului (reglnd n sens inductiv), pentru care puterea la wattmetru devine: P = 0,5 UnInPentru celelalte determinari, cu acelasi cos , pozitia regulatorului de faza se pastreaza.

Datele si rezultatele se trec n tabelul 12. 2.

Tabelul 12. 2.Nr.

crt.I/InIPcosntTe

-%AdivW/divW-rotss%

.

Observatie:Determinarea erorilorpentru cosj= 1 si cosj=0,5 are drept scop verificarea reglarii corecte a cuplului rezistent din magnetul permanent si a reglajului unghiului internbal contorului; acesta se regleaza din cursorul rezistentei variabile pe care se nchide o nfasurare aflata pe electromagnetul de curent.

Observati prin capacul contorului aceste dispozitive de reglaj!

4. 4. Verificarea automata a contoruluiSe foloseste schema din figura 12. 3, n care:

TP - traductor monofazat de putere activa ;

U/f - convertor tensiune-frecventa ;

C- contorul de verificat ;

ATR - autotransformator reglabil (120/0...240)V ;

RF- regulator de faza ;

Rh- reostat de reglaj al curentului ;

A- ampermetru electrodinamic ;

V- voltmetru feromagnetic.

Fig. 12. 3. Schema pentru verificarea automata a contorului.

n care:

TP - traductor monofazat de putere activa ;

U/f - convertor tensiune-frecventa ;

C- contorul de verificat ;

ATR - autotransformator reglabil(120/0...240)V ;

RF- regulator de faza ;

Rh- reostat de reglaj al curentului ;

A- ampermetru electrodinamic ;

V- voltmetru feromagnetic.

La iesirea traductorului de putere activa, se obtine un semnal de tensiune 0...10 V. Valoarea maxima (10V) corespunde unei puteri activede220W. Acest semnal este aplicat convertorului tensiune-frecventa.

Pentru puterea activa maxima (220W), se obtine frecventa maxima la iesirea convertorului tensiune frecventa (U/f) de 10 kHz. Constanta de conversie este: k = 9,09 Hz/W

Verificarea automata a contorului se face prin parcurgerea urmatoarelor operatii :

- se introduc n calculator datele nominale ale contorului de verificat;

- se alimenteaza schema de masurare si, n momentul n care se ncepe numararea rotatiilor, pe care le va efectua discul contorului, se porneste programul de numarare a impulsurilor; - se fac masurari pentru parametrii specificati la punctul 4. 3.

- programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele doua seturi de masurari, afisnd erorile, precum si curba de erori.

Instalaii i aparate electrice de joas tensiuneEchipamentele electrice de joasa tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale ce nu depasesc 1000 V curent alternativ, 1200 V curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.

Clasificarea materialelor si echipamentelor electrice de joasa tensiune se poate face dupa mai multe criterii : dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupa numarul de poli etc.

Dupa felul curentului sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curent alternativ fiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.

Tensiunile nominale standardizate sub 1000V curent alternativ si 1200V curent continuu sunt : in curent alternativ 24, 48,127,220,380,660,1000V, iar in curent continuu 24,48,125,400,800, 1200V.

Curentii nominali standardizati sunt :3,6,10,16, 32,40 ,63,80,100,160 , 200 ,315 ,400, 630,1600, 2000, 2500 si 3150 A. Pentru secundarul transformatoarelor de masura este standardizat curentul de 5 A.

Aparatele de joasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare. Primele doua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau curent continuu. Variantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativ trifazat.

INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNEInstalaii electrice sunt folosite pentru energia electric de for, iluminat i alte scopuri industriale sau casnice.Instalaiile electrice pot fi executate in interior, cuprinzand conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, ntrerupere, protecie, ce se monteaz in interiorul cldirilor, si instalatii executate in exterior, unde, elementele instalaiei sunt montate n afara cldirilor.Instalaiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalaii electrice de ilumina, sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc. i se numesc instalaii electrice de for.Instalaiile electrice de iluminat sunt alimentate n special de la tablouri de distribuie separate de cele care alimenteaz instalaiile electrice de for.Instalatii electrice de joasa tensiuneAcestea reprezinta instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.

Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice se impart in:

1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj, intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel.

2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor.

Instalatiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numesc instalatii electrice de iluminat, sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc si se numesc instalatii electrice de forta.

Instalatia electrica reprezinta sistemul eneregetic al unei cladiri, de accea este foarte importanta proiectare si realizarea unui astfel de sistem in cocnordanta cu normativele in vigoare precum si nevoilor ocupantilor.

Competentele si experienta noastra vin in sprijinul realizarii unui sistem energetic profesionist pentru cladirea dumneavoastra.

Aparataj industrial de joasa tensiuneAparatajul industrial de joasa tensiune acopera toate necesitatile pentru comutatie, protectie si pornire pentru echipamente electrice. Totodata, acest aparataj asigura functiile de monitorizare, control, detectie, comanda si semnalizare pentru intreg spectrumul de aplicatii industriale, si nu numai.

Cabluri de energie de joasa tensiuneCablurile de energie de joasa tensiune sunt fabricate cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare sau cu conductoare flexibile de cuprusi de asemenea cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare din aluminiu.Conductoarele rigide de sectiuni mai mari din cablurile cu doua pana la patru conductoare sunt de obicei de forma sector.Compoundurile pe baza de XLPE, PVC, LSF/LSOH si elastomeri sunt pricipalele materiale utilizate pentru izolatiile acestor cabluri. Compoundurile pe baza de PVC, PE, LSF/LSOH si elastomeri sunt utilizate in mod obisnuit pentru mantalele acestor cabluri.Sarmele de otel (sau aluminiu pentru cablurile monopolare) sau benzile de otel pot fi aplicate sub mantaua exterioara a cablurilor, conferindu-le acestora o protectie mecanica suplimentara.Instalaii electrice de cureni slabiFr instalaiile de cureni slabi o cldire modern este de neconceput. Fie c sunt impuse de legislaie sau de nevoile ocupanilor, de calitatea acestor instalaii depind sigurana i funcionalitatea cldirii:

reele de cabluri telefonice i fibr optic

cablare structural

detecie i avertizare

incendiu

control acces

televiziune cu circuit nchis

adresare public

reele de calculatoareCurentii slabi (T.V. , internet , telefon )Realizarea instalatiilor de curenti slabi , se rezuma oarecum ca si executarea instalatiei de forta . Acest lucru se deduce prin asemanarile din punct de vedere al executarii instalatiilor : Cablurile de T.V. , Internet sau telefon se protejeaza prin tuburi de P.V.C. sau copex . In punctele de distributie a semnalului se folosesc doze de legatura de dimensiuni necesare . Si instalatiile de curenti slabi poate contine "un tablou " ce poate fi reprezentat dintr-un : modem , switch ,Router Distribuitor semnal tv ( Spliter ) sau Amplificator semnal R.F. (Radio frecventa) (necesar pentru amplificarea si distribuirea semnalelor T.V. . De asemenea Dozele de aparat folosite pentru prizele de tv , internet si telefon sunt asemanatoare cu cele de curenti slabi .Acum sa particularizam instalatiile de curenti slabi . Cum probabil stiti traseele retelei de "curenti tari", (intensitati ale curentului de minim 50 mA la o tensiune de 220 Volti 380 Volti) , au frecventa aproximativa de 50 Hz. Aceste valori fac ,treseele de "curenti tari " sa fie independente din punct de vedere al functionarii fata de de alte trasee de curenti tari care sunt in paralel cu acestea . Spre deosebire de traseele de curenti slabi unde avem intensitati uneori chiar si de ordinul uA (micro amperi) si frecvente ce pot depasi 500 Mhz . Acest lucru face ca , circuitele de curenti slabi sa fie sensibile la majoritate perturbatiilor produse de circuitele de "curenti tari " , cat si a altor tipuri de curenti slabi cum ar fi Circuitele de Internet fata de cele de T.V. Rezolvarea acestei probleme se rezuma in general la departarea intre respectivele circuite ( curenti tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuri de curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . Distanta minima recomandata intre acestea este de 30 Cm . Din punct de vedere al Modulul electric de executie , circuitele de curenti slabi se pot executa in legatura " stea " sau "magistrala " . Mai jos aveti atasat distributia semnalului tv "in stea" cat si "in magistrala " . Mentionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator CA- TV ) acesta va trebui alimentat cu o tensiune de 220 Volti si e de preferat ca in doza de distributie a semnalului TV ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de 220 Volti special destinata in acest scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimenta respectivul amplificator . Aceasta afirmatie este valabila si pentru Distributia semnalelor de Internet sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . In cazul in care se foloseste un router wirelwss acesta se va atasa aplicat pe perete , Iar alimentarea cu energie a acestuia se va face dintr-o priza invecinata

Schema distributie semnal "in stea "

Schema distributie semnal " in magistrala "

Instalatii de curenti slabiInstalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video, distributie semnale TV si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.Executam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat si intretinerea lor ulterioara.

Incercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam sa gasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast al instalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilor din punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.

Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului, configurarea sistemului, serviciile de montaj, instalare si punere in functiune, scolarizarea si instruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-ului in perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.

In domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim:

Supraveghere video sisteme de televiziune cu circuit inchisSistemele de televiziune cu circuit inchis sau CCTV ( closed circuit TV ) folosesc camere video de supraveghere cu ajutorul carora capteaza imaginile pe care le stocheaza intro componenta a sistemului permitand consultarea lor ulterioara in caz de necesitate. Sistemele de supraveghere video sunt componente importante in cadrul sistemelor de securitate permitand monitorizarea in timp real a spatiilor, cailor si zone de acces.

Gama de aparatura folosita in configurarea unui sistem de supraveghere este foarte variata incepand de la echipamente analogice si continuand cu echipamente digitale , echipamente didigitale cu IP, echipamente wireless analogice, echipamente wireles digitale , DVR (digital video recorder ), Nvr IP recorder (network video recorder ) sisteme de back-up al sursei de alimentare, etc.

Sisteme avertizare efractieCu ajutorul sistemelor de detectie efractie se asigura securitatea bunurilor si a persoanelor, avand avantajul reducerii costurilor cu paza umana, ele fiind monitorizate de la distanta prin retele centralizate de comunicare sau prin internet. Deasemenea in cadrul sistemelor de alarmare la efractie diversitatea echipamentelor folosite este foarte mare.

Sisteme avertizare incendiuAu rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prin intermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori, prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de stingere. Sesizarea incendiului se face automat cu ajutorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc. sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.

Sisteme control accesSistemele de control acces au aplicatii de securizare a accesului in cladiri, companii, zone cu regim special, institutii, etc. Aceste sisteme executand in anumite cazuri si pontajul sau eliberand grafice de prezenta

Sisteme voce-dateSistemele de voce date se refera la sistemele de telefonie si retelele de date cum ar fi retele de internet sau intranet, instalari de echipamente specifice ca centrale telefonice, switch-uri pentru distributie, routere, media convertoare, cablare structurata , retele fibra optica, etc.

Sisteme de sonorizare si adresare publicaSistemele de adresare publica sau public address au aplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala si trimiterea de mesaje in locuri ca gari, aeroporturi, spatii comerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc., facand posibila creerea unui ambient sonor darsi trimiterea de mesaje catre angajati, clienti, pasageri, spectatori, elevi.

Componenta unui sistem este urmatoarea: sursa de semnal (radioreceptor, CD player, microfon, etc.), sistem de mixaj, statie de amplificare sau sistem de amplificare (in functie de necesitati poate fi un ansamblu de amplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice (difuzoare, boxe, megafoane, coloane sonore, etc.), cablajele aferente. Alegerea acestora nu se face la intamplare ci se iau in calcul elemente ca necesarul de putere al amplificatoarelor, presiunea acustica a difuzoarelor, coeficientul lor de dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoare a sectiunii conductoarelor, amplasarea traductoarelor acustice pentru a nu avea zone neacoperite sau acoperite prea putin.

Sisteme de receptie si distributie a semnalelor TVMontaj si reglaj de antene terestre si satelit, realizare de sisteme si retele de distributie a semnalelor de TV si a semnalelor de la instalatiile de receptie prin satelit. Realizarea retelelor de distributie de tipul stelar sau linie de distributie in functie de conditiile si cerintele de la fata locului, realizarea transmiterii unei benzi mari de frecventa (47MHz pana la 2500 MHz) echilibrare nivelului de semnal la toate iesirile retelei de distributie precum si compensarea pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilor coaxiale si a componentelor de distributie si cele pentru conexiuni) cu ajutorul amplificatoarelor.

Sisteme de interfoane si videointerfoaneMontajul si executia instalatiilor electrice aferente instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamiliale sau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea Yalelor electromagnetice si amortizoarelor.

Automatizari pentru porti si usi de garajMontajul, reglajul si programarea sistemelor de automatizari pentru porti batante, porti culisante sau usi de garaj tip panou, sectionale sau rulou.

Sisteme de detectie si avertizare incendii, monitorizare ACS, comanda instalatii de desfumare si evacuare gaze fierbinti. Un scurtcircuit care apare la unul dintre multele fire care sunt prezente in casele sau birourile noastre, o scanteie care scapa din caminul aprins si in scurt timp aprinde covoare, draperii ori canapele. O tigara incomplet stinsa aruncata intr-un cos de gunoi plin de hartie sau pe un camp intr-o vara fierbinte. Mirosul care preanunta o scapare de gaz si gestul instinctiv de a aprinde becul... Si acestea sunt doar cateva dintre posibilele cauze ale unui incendiu, ale carui daune pot fi semnificativ reduse daca s-ar fi luat masuri de preventie.

Sistemele antiincendiu sunt create, multumita unor decenii de studii aprofundate, tocmai pentru a limita sau elimina eventualele daune care pot fi produse persoanelor si bunurilor in nefericitul caz in care ceva ia foc, chiar daca avem de-a face doar cu fatalitatea. De fapt, in multe cazuri incendiile ar putea fi prevenite, cu un bun sistem de preventie si avertizare.

- Sistemul de detectare prin aspiratie a fumului Titanus constituie un mijloc activ de detectare timpurie a incendiilor. Recunoasterea este efectuata cu ajutorul unui modul de detectare, folosind tehnologia HPLS (High-Power-Light-Source). Cu ajutorul modulelor de detectare se obtine un grad ridicat de flexibilitate n proiectarea unui sistem de detectare prin aspiratie a fumului.Unitatile de detectie prin aspiratieTITANUS pot fi instalate in zona de congelare pana la - 40 grade celsius (deep freeze units down to -40C).n zonele mai reci dect -10 C trebuie sa fie utilizate tevi din ABS, (tevile din PVC ar putea crapa din cauza procesului de suflare. Diametrul interior trebuie sa fie 21mm. Se va acorda atentie la schimbarea de lungime n timpul procesului de racire .

- Echipamente Bentel; pentru aplicatii de intindere mica in domeniul comercial, social si in domeniul rezidential;

Sisteme de stingere incendii- echipamente ESSER (Honeywell) - pentru comanda si control instalatii stingere

Sisteme de alarmare mpotriva efractiei(detectie si alarmare efractie; protectie perimetrala; supraveghere video - TVCI; acces controlat);Daca este adevarat ca tehnologia face pasi uriasi in fiecare zi, acest lucru este valabil pentru toate domeniile in care este prezenta. Asadar, daca pe de o parte sunt propuse sisteme antifurt tot mai sofisticate si complete, pe de alta parte si tehnologiile la dispozitia raufacatorilor devin tot mai rafinate.Din acest motiv, pentru a proteja casa si familia dvs., sau biroul ori firma dvs., este important sa va adresati unor profesionisti care sa fie in mod constant actualizati cu privire la ultimele solutii de siguranta si alarma disponibile, VLV Systems SRL fiind unul dintre acestia. Ca urmare a continuei actualizari si profesionalismului personalului sau, VLV Systems SRL poate propune clientilor sai cele mai bune sisteme antiefractie prezente astazi pe piata. Propunand sisteme de alarma si de videosupraveghere usor de instalat si utilizat, VLV Systems SRL garanteaza siguranta si linistea clientilor sai, intrucat toate sistemele utilizate, alese dintre cele mai prestigioase marci internationale, au fost testate si asigura o inalta eficientaDiscret si elegant, astazi sistemul antiefractie este conceput pentru a fi cat mai putin vizibil, dar in acelasi timp cat mai eficace. Pe baza analizei parametrilor specifici ai spatiului care urmeaza a fi protejat, asiguram proiectarea gratuita a sistemului, realizarea si instalarea celui mai bun sistem pentru exigentele dvs., atat pentru utilizare industriala cat si domestica. De asemenea, asiguram mentenanta si service pentru sistemele instalate.PRODUCATORI recomandati:- NOVAR (eff- eff), Honeywell, - pentru aplicatii mari in domeniul industrial, comercial si social cu centrale de capacitate mare (561-MB100), echipamente Identkey de armare/ dezarmare externa precum si de control acces integrat, echipamente de detectie adresabile (SCM 3000 , Viewguard);- DSC, BENTEL, ELMES etc - pentru aplicatii de intindere mica si medie in domeniul comercial, social si in domeniul rezidential;

- supraveghere video: Honeywell, Samsung, Dahua, AvTech, MTX

Sisteme de interfonie si videointerfonieEficienta comunicatiilor este un element fundamental al modernismului actualei societatii informationale, atat in sectorul sigurantei persoanelor si bunurilor, cat si in gestiunea afacerii. Suntem mereu in cautarea unor metode cat mai rapide si eficiente de comunicare.Sistemele de interfonie recomandate de VLV System SRL sunt instrumente fiabile si discrete, utilizabile in multiple medii: spatii de productie, birouri, porti, ascensoare, aeroporturi, spitale, parcari, locuinte ... pe scurt, in toate locurile unde este necesara o perfecta comunicare audio-video "hands free".

Producator recomandat:- Commax

Instalaii de paratrsnet i priz de pamntPROTECIA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI

GENERALITI

Domeniu de aplicare

Nu exist dispozitive sau metode capabile s modifice fenomenele meteorologice naturale, n msura n care acestea s previn descrcrile electrice sub form de trsnet. Trsnetul pe/sau lng structur (sau serviciile/utilitile conectate la structur) sunt periculoase pentru persoane, pentru structur n sine, pentru coninutul su i instalaiile lor precum i pentru servicii/utiliti. Din aceste motive aplicarea msurilor de protecie mpotriva trsnetului sunt eseniale.

Prezentul capitol este preluat prin prelucrare / rafistolare din Normativul I7 / 2011 i stabilete principiile generale de care trebuie s se in seama pentru protecia mpotriva trsnetului:a) a structurilor, inclusiv instalaiile din acestea i tot ceea ce conin, precum i a persoanelor;

b) a serviciilor dintr-o structur.

Urmtoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:

a) sisteme feroviare;

b) vehicule, navele maritime i aeriene, instalaii maritime;

c) conducte de mare presiune ngropate;

d) - conducte, linii de alimentare cu energie electric i de telecomunicaii care nu sunt racordate la o structur.

n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autoritile competente.

Normativul I7 se aplic la:

a) proiectarea, instalarea, inspecia i mentenana unei instalaii de protecie mpotriva trsnetului

(IPT) pentru structuri fr limitarea nlimii lor;

b) stabilirea i alegerea msurilor de protecie mpotriva vtmrii fiinelor vii datorit tensiunilor de atingere i de pas.Termeni i definiii proprii

Pentru scopul acestui normativ se aplic definiiile i termenii:

avarie fizic - avarie a unei structuri (sau a coninutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice, chimice i de explozie ale trsnetului

component natural a IPT - component conductoare care nu este instalat n mod special pentru protecia mpotriva trsnetului, dar care poate fi utilizat suplimentar de o IPT sau n unele cazuri poate asigura funcia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT.

Exemplele de utilizare a acestui termen includ:

a) element de captare natural;

b) conductor de coborre natural;

c) priz de pmnt natural (electrod de pmnt natural).

conductor de coborre - parte exterioar sau interioar a unei IPT destinat conducerii curentului de trsnet de la dispozitivul de captare la priza de pmnt

conductor de ecranare- conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trsnetelor asupra unui serviciu/utiliti

conductor n bucl - conductor care formeaz o bucl n jurul structurii i interconecteaz toate conductoarele de coborre pentru distribuia curentului de trsnet prin ele

dispozitiv de captare - parte exterioar a unei IPT care utilizeaz elemente metalice cum ar fi tije, reea de conductoare sau

conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor

dispozitiv de protecie la supratensiuni i supracureni SPD dispozitiv destinat s limiteze supratensiunile tranzitorii i s devieze supracurenii. Acesta conine cel puin o component neliniar (descrctor cu rezisten variabil)

durata trsnetului T timp n care exist circulaie de curent electric prin punctul de impact

ecran magnetic - anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de protejat sau o parte a acestuia, utilizat pentru reducerea defectrilor reelelor electrice i sistemelor electronice

elemente conductoare exterioare - orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de trsnet

impedan convenional de dispersie - raportul dintre valorile de vrf ale tensiunii i curentului din priza de pmnt care, n general, nu apar simultan

impuls electromagnetic generat de trsnet IEMT- efecte electromagnetice ale curentului de trsnet

instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)- parte a sistemului de protecie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de coborre i o priz de pmnt

instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)- parte a sistemului de protecie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipotenializare i/sau izolaia electric a unei instalaii exterioare a sistemului de protecie mpotriva trsnetului

LMPS - sistem de protecie mpotriva efectelor trsnetului

msuri de protecie - msuri care se adopt pentru obiectul de protejat n scopul reducerii riscului

nivel de protecie mpotriva trsnetului NPT - valoare asociat unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trsnet i probabilitii ca valorile minime i maxime preconizate s nu fie depite la apariia unui trsnet

Nivelul de protecie mpotriva trsnetului este utilizat pentru a stabili msurile de protecie n funcie de ansamblul parametrilor curentului de trsnet

obiect de protejat - structur sau serviciu de protejat mpotriva efectelor trsnetului

protecie coordonat prin SPD - ansamblu de SPD alese n mod corespunztor, coordonate i puse n funciune pentru a reduce defectrile reelelor electrice i sistemelor electronice

punct de impact - punct n care trsnetul lovete pmntul sau un obiect nalt (de exemplu o structur, o instalaie de protecie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). Un trsnet poate s aib mai multe puncte de impact.

sarcina secvenei de lung durat Qlong - integrala n raport cu timpul a curentului electric de trsnet pe durata secvenei de lung duratsecven - o singur descrcare electric din componena unui trsnet

secven de scurt durat - parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent

secven de lung durat - parte a trsnetului care corespunde unei circulaii continue de curent electric

secvene multiple - trsnet care cuprinde n medie 3 sau 4 secvene, cu o pauz de timp ntre ele n mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut cteva zeci de secvene cu o pauz ntre ele de la 10 ms pn la 250 ms.

sisteme interioare - reele electrice i sisteme electronice din interiorul unei structuri

sistem de protecie mpotriva trsnetului (SPT)- cuprinde o instalaie interioar i o instalaie exterioar de protecie mpotriva trsnetului

supratensiune/supracurent electric - und tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT. Supratensiunile/supracurenii electrici din cauza IEMT pot s apar din (fraciuni de) cureni de trsnet prin efectele de inducie n buclele instalaiei i ca solicitare remanent n aval de SPD (dispozitiv de protecie la supratensiuni i supracureni).

structuri cu riscuri de explozie -structuri care conin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate n conformitate cu recomandrile din SR EN 60079-10 i SR EN 61241-10

structuri periculoase pentru mediul nconjurtor - structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecin a trsnetului (precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc).

tensiune a prizei de pmnt - diferena de potenial ntre priza de pmnt i pmntul ndeprtat

trsnet - descrcare electric care se produce ntre nor i pmnt constnd din una sau mai multe secvene trsnet descendent - trsnet iniiat de un precursor descendent care se propag de la nor la pmnt

trsnet ascendent - trsnet iniiat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur de pe pmnt ctre nor

structur de protejat - structur pentru care este necesar protecia mpotriva efectelor trsnetului n conformitate cu acest standard. O structur de protejat poate fi i o parte a unei structuri mai mari.

trsnet pe un obiect- trsnet care lovete un obiect de protejat

trsnet n apropierea unui obiect - trsnet care lovete n vecintatea unui obiect de protejat i care poate provoca supratensiuni periculoase

vtmarea fiinelor vii - vtmri inclusiv pierderea vieii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere i de pas generate de trsnet

zon de protecie mpotriva trsnetului ZPT - zon n care mediul electromagnetic al trsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt n mod necesar limite fizice ( de exemplu perei, planeu sau plafon).

Parametri caracteristici ai curentului de trsnet

Sunt acceptate patru niveluri de protecie a construciilor/structurilor mpotriva trsnetului:- ntrit: I i II,

- normal: III i IV.Valorile maxime ale parametrilor curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecie sunt

indicate n tabelul 6.1 i sunt utilizate pentru concepia componentelor de protecie mpotriva

trsnetului (de exemplu seciunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,

distanele de separare mpotriva scnteilor periculoase) i pentru definirea parametrilor de ncercare de simulare a efectelor trsnetului asupra componentelor.

Valorile minime ale amplitudinii curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protecie sunt utilizate pentru a se obine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecie mpotriva trsnetului ZPT 0B care nu poate fi atins de o lovitur direct. Valorile minime ale parametrilor curentului de trsnet mpreun cu raza sferei fictive sunt indicate n tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru poziionarea dispozitivului de captare i pentru definirea zonei de protecie ZPT 0B .Tabelul 6.1

Valorile maxime ale parametrilor trsnetului corespunztoare nivelului de protecie mpotriva trsnetului

Tabelul 6.2

Valori minime ale parametrilor trsnetului raza sferei fictive asociat corespunztoare nivelului de protecie

Poate fi determinat o probabilitate ponderat astfel nct parametrii curentului de trsnet s fie mai mici dect valorile maxime i respectiv, mai mari dect valorile minime definite pentru fiecare nivel de protecie (a se vedea tabelul 6.3).

Pentru protejarea persoanelor, a cladirilor si a echipamentelor o importanta deosebita o au instalatiile de impamantare si de paratrasnet.Instalatia de legare la pamnt este ansamblul de conductoare si electrozi prin care se realizeaza legatura unor elemente dintr-o instalatie cu solul. La exploatarea echipamentelor electrice pot sa apara defecte care sa determine aparitia unor tensiuni periculoase pe diferite parti metalice care n mod normal nu sunt sub tensiune. Pentru protectia echipamentelor si a personalului de deservire se folosesc instalatiile de legare la pamnt.Protectia prin instalatii de legare la pamnt se foloseste mpotriva electrocutarilor prin atingere indirecta n instalatiile electrice cu tensiuni sub 1000V.n cazul n care legarea la pamnt de protectie reprezinta mijlocul principal de protectie mpotriva electrocutarilor prin atingere indirecta, se vor lega la instalatiile de legare la pamnt de protectie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune dar care n mod accidental pot fi puse sub tensiune, cum sunt:- carcasele echipamentelor electrice;- elementele de sustinere, metalice sau din beton armat ale instalatiilor de echipamentelor electrice;- partile metalice ale tablourilor si pupitrelor electrice;- ngradirile de protectie, fixe sau mobile, daca nu au o legatura sigura n exploatare cu alte elemente legate la pamnt;- nvelisurile si armaturile metalice ale cablurilor .Nu este obligatoriu sa se lege la instalatia de protectie urmatoarele elemente:- carcasele aparatelor de masura, ale releelor si ale altor aparate montate pe tablouri daca au o legatura sigura conductoare cu elementele lor de sustinere;- constructiile metalice care sustin cabluri electrice, daca aceste cabluri au nvelisurile metalice legate la capete la pamnt;- elementele metalice nedemontabile sau care se pot deschide daca sunt n legatur printr-o rezistent neglijabila cu constructiile metalice legate la pamntDaca mai multe constructii, hale, ateliere, sunt alimentate cu energie electrica de la aceeasi sursa instalatiile de legare la pamnt de protectie vor fi legate ntre ele.Se admite legarea directa la priza de pamnt de protectie a instalatiei de paratraznet, cu conditia ca rezistenta de dispersie s fie mai mica de 1 ohm iar sectiunile conductoarelor si electrozilor sa fie cele normate.La folosirea n comun a unei prize de pamnt, conductoarele de legatura la pamnt a instalatiei de paratraznet vor fi separate fata de celelalte categorii de instalatii pna la priza de pamnt.Fulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o diferenta de potential electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc n natura ntre nori ncarcati cu sarcini electrice diferite. Descarcarea ntre nor si pamnt se numeste trasnet. In fiecare minut, globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.800 trasnete. In fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si raneste 80. Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA si tensiunea electrica de 30-200 MV. In fiecare secunda, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare. Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-3 Km si poate dura citeva sutimi de secunde. Speram ca toate aceste statistici sa va convinga de necesitatea unui paratrasnet. Dar nu orice instalatia care pare a fi un paratrasnet, ci una care sa fie proiectata pentru a va proteja in mod real.Instalatii paratrasnet si prize de pmntParatrasnet PrevectronDetalii de functionare ale paratrasnetului PrevectronPrevectron difera de paratrasnetul simplu prin crearea artificiala a unei ionizari suplimentare la varful sau. Cand lovitura trasnetului este iminenta acest paratrasnet reactioneaza primul inaintea tuturor varfurilor vecine asigurand o zona de protectie superioara tijei simple.

Prevectron functioneaza in 3 trepte:-stand-by dispozitivul de amorsare se incarca cu ajutorul electrozilor inferiori obtinand energia necesara din campul electric atmosferic. Asta inseamna ca acest paratrasnet este total autonom.-control paratrasnetul reactioneaza instantaneu la orice crestere brusca a campului electric. Dispozitivul de amorsare electronic este pregatit sa lanseze un ,,lider ascendent in momentul critic, in momentul premergator descarcarii principale.-amorsare cand lovitura de trasnet este iminenta, Prevectron va amorsa anticipat un lider ascendent in varful sau inaintea tuturor varfurilor vecine. Astfel va fi punctul de impact preferential al loviturii de trasnet din zona protejata.

Avantaje:- precizie remarcabila asigurata de dispozitivul electronic de amorsare- gama variata de sase modele: pentru diferite tipuri de cladiri- functionare total autonoma- continuitate electrica permanenta de la varf pana in pamant- flexibilitate in conditii termice extreme- rezistenta la multiple lovituri de trasnet

Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare Trazor

Specificatii:Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) TRAZOR, cu timp de avans al amorsarii t, cu raza de protectie, pentru un nivel de protectie, si o inaltime data. Fabricat in acord cu normele UNE 21 186 si NFC 17102, respectind aceeasi tehnologie de fabricatie ca si DAT CONTROLER dar avind designul diferit.

Caracteristici tehnice: Dispozitiv de amorsare dublu

Condensator atmosferic

Dispozitiv de anticipare a amorsarii

Functionare in orice conditii atmosferice

Total autonom

Stuctura metalica din otel inoxidabil

Conductivitate electrica excelenta

Mentine caracteristicile sale dupa fiecare descarcare

Izolarea sitemului: Rasina Poliuretanica

Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare DAT ControlerParatrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA), DAT CONTROLER PLUS, model (M), cu un timp de avans la amorsare (t) i care determin o raz de protecie de (R) metri, pentru un nivel de protecie (N). Izolarea ntre armturi mai mare de 95% n condiii de ploaie.

Dotat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de ncrcare electrostatic n mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente i un eclator.

Fabricat din oel inoxidabil AISI 316 cu o greutate total de maximum 5 kg, o lungime util total de minimum 1078 mm, fr surs de alimentare.

Caracteristici: circuit electronic emitor de impulsuri de nalt tensiune i generator de lideri ascendeni.

Limit de funcionare mai mic de 50 kV/m.

nchis ermetic n corpul central al paratrsnetului i protejat contra descrcrilor electrice prin montaj n cutie Faraday;

amorsare, conform Anexei C a normelor UNE 21 186/96, NF C 17-102/95.

Triplu protector al sistemului de izolare, NOREIN, care garanteaz caracteristicile sistemului n condiii de ploaie.

Certificat de izolare emis de Laboratorio Central Oficial de Electrotecnia din Madrid (Ministerul Industriilor);

acumulator de ncrcri electrostatice n mai multe etape, cu un singur vrf de descrcare cu scopul de a evita dispersarea ineficient a ncrcturii;

fabricat integral din oel inoxidabil AISI-316 (fr aluminiu pentru a evita formarea de perechi galvanice i coroziunea)

Cmp electric ambiental ca unic surs de alimentare extern.

Total autonom i fr mentenan

Paratrasnet, tija Franklin (clasic)Priz de pmnt se folosete pentru protejarea instalaiilor electrice, n cazul scurgerilor de tensiune.

PARATRSNETUL I DETECTORUL DE TRSNETE - ROLUL LOR N PROTECIA CLDIRILORn orice moment, sunt 1800 de furtuni electrice active n lume, care produc 100 de fulgere pe secund sau peste 8.600.000 de fulgere pe zi. Din cele mai vechi timpuri acest fenomen a fost studiat i analizat, ncercndu-se ct mai multe metode de combatere, datorit efectelor distructive produse de el. n continuare se vor prezenta doar cteva consecine produse de lovitura de trsnet:

Consecinele trsnetuluiTipuri de structuriEfecte ale trsnetului

1. Structuri obinuite

Cas de locuitStrpungerea instalaiilor electrice, incendii i deteriorri de materiale Avarii n mod normal limitate la obiecte care se gasesc la punctul de impact al trsnetului sau pe traseul trsnetului

FermRisc primar de incendiu i tensiuni de pas periculoase Risc secundar datorit pierderii alimentrii cu energie electric i risc de moarte pentru animale ca urmare a defectrii sistemului de comanda electronic a instalatiilor de ventilaie, alimentare cu hrana etc.

Teatru. coal. Magazin mare. Zone sportive.Defecte provocate instalaiilor electrice (de exemplu prin descrcri electrice) care pot cauza panic.Defect la sistemele de alarmare n caz de incendiu ceea ce conduce la o ntrziere n luarea msurilor de lupt mpotriva focului.

Banc. Societate de asigurri. Societai comercialeSuplimentar fa de efectele menionate mai sus, probleme legate de pierderea comunicaiilor, defectarea calculatoarelor i pierderea de date

Spital. Cre. nchisoareSuplimentar fa de efectele menionate mai sus, probleme legate de bolnavii aflai la terapie intensiv i dificulti pentru salvarea persoanelor imobilizate

IndustrieEfecte suplimentare depinznd de specificul fabricilor, pornind de la avarii minore pn la avarii inacceptabile i cu pierdere de producie

2. Structuri cu pericol limitat

Telecomunicaii. Centrale electrice. Industrii cu risc de incendiuPierdere inacceptabil de servicii publice.Riscuri indirecte n vecinatatea imediat, cauzate de foc etc.

3. Structuri periculoase pentru imediata lor vecinatate

Rafinrie. Benzinrie. Fabrica de artificii. Fabrica de muniiiConsecine ale incendiului i exploziei pentru fabrica i vecinatatea ei imediat

4. Structuri periculoase pentru mediul ambiant

Uzin chimic. Central nuclear. Laboratoare, uzine biochimiceIncendiu i disfunctionaliti ale instalaiilor cu consecine nocive asupra mediului nconjurator global

Modul de funcionare al paratrsnetuluiLovitura de trsnet se declaneaz prin apariia unui lider n mijlocul norului. Acesta se apropie de pmnt n trepte i poart denumirea de lider descendent. Prezena norului oragios provoac creterea cmpului electric la niveul solului. Variaia cmpului electric atrage dup sine apariia efectului corona la vrful tuturor structurilor geometrice. Aceast ionizare natural st la originea liderului ascendent.

Paratrsnetul funcioneaz prin emiterea unei descrcri electrice ascendente pentru a putea devia liderul descendent. Descrcarea ascendent creeaz un cmp electric suficent de mare pentru a modifica traiectoria liderului descendent, lovitura de trsnet fiind condus spre vrful de captare al dispozitivului de amorsare.

Nivelele de protecie oferite de paratrsnet

Scopul alegerii unui nivel de protecie este acela de a reduce, sub un nivel tolerabil maxim, riscul de producere a unor daune cauzate de o lovitur direct de trsnet pe o structur sau pe un volum ce urmeaz a fi protejat.

Stabilirea nivelului de protecie necesit o ncadrare adecvat a structurii. Trebuie determinate dimensiunile i poziia structurii, activitatea orajoas (densitatea anual de trsnete) n regiunea considerat i clasificarea structurii.

Pentru paratrsnetele cu Dispozitiv de AmorsareINGESCO, razele de protecie(h=20m) sunt ( n metri):

MODEL3.13.34.35.36.3E15E30E45E60

NIVEL I354554637435506580

NIVEL II435463728343597489

NIVEL III5465758496547086102

NIVEL IV63758595106638097113

Principalele caracteristici si avantaje ale paratrasnetului Ingesco

- asigur o arie foarte mare de protecie avnd o eficacitate ridicat

- nu afecteaz arhitectura i hidroizolaia construciei

- are continuitate electric permanent de la vrf pn la pmnt

- poate asigura protecia mai multor cldiri sau a spaiilor deschise, cu un singur dispozititv

- reducerea costurilor de execuie

- simplificarea realizrii prizei de pmnt

- reducerea semnificativ a numrului de coborri pn la pmnt

- se produce n 9 variante, asigurandu-se cel mai bun pre performan n funcie de aplicaie

- permite trecerea curentului de descrcare fr a opune rezisten

- calitile sale tehnice nu sunt afectate de ctre descrcarea electric

- nu necesit o ntreinere special

- nu necesit surs de alimentare

- fa de o reea de captare : nu exist pericolul afectrii hidroizolaiei, se micoreaz numrul de coborri la priza de pmnt, execuie mai simpl, erorile de execuie au o probabilitate mult mai mic, nu afecteaz estetic cldirea

- raza de protecie mult mai mare fa de paratrsnetul Franklin (tija simpl).

-dublu dispozitiv de amorsare: un dispozitiv de amorsare n avans; un condensator electroatmosferic

- materialele: structura principal din oel inoxidabil AISI 316; set de deflectoare din rin epoxidic

- materialele utilizate asigur o funcionare optima n orice condiii atmosferice

Detectorul de trasnete

A preveni riscurile reprezint cea mai bun protecie. Aceast idee ghideaz cercetarea desfaurat de Ingesco care permite dezvoltarea celor mai inovative sisteme de detecie care se gsesc pe piaa internaional. Detectorul de trasnet IPSO a fost creat s msoare i s afieze nivelul de activitate electroatmosferic produs pe o raz de pn la 30km. Prin intermediul semnalelor luminoase i acustice i a celor dou alarme (programabile de ctre utilizator) IPSO te ajut s anticipezi furtuna i s previi consecinele trsnetului asupra persoanelor i cldirilor. IPSO i ofer prevenirea de care ai nevoie pentru elaborarea celor mai optime planuri de securitate i sisteme de protecie.

Unde este nevoie de detectorul de trsnete IPSO?

Prevenirea i protecia mpotriva trsnetului sunt foarte importante n cazul marilor aglomerri de persoane i n cazul cldirilor care conin materiale sau procese tehnologice periculoase. Detectorul de trsnete IPSO este un element important din componena sistemelor de securitate pentru:

- activiti n aer liber (concursuri sportive, parcri)

- servicii (spitale, coli, hoteluri )

- activiti industriale (chimie, IT)

- minerit i extracie (rafinrii de petrol)

- sectorul energetic (centrale termo, hidro, nucleare, staii electrice)

- transport i telecomunicaii

- protecie civila

- staii meteorologice

- baze militare (depozite de muniie)

Cum functioneaza detectorul de trasnete IPSO?

Detectorul de trsnete IPSO este format dintr-o anten, care trebuie instalat afar i un modul de control care nregistreaz activitatea electro atmosferic pe o raz de pna la 30 km. Modulul de control are 7 led-uri care se ilumineaz progresiv n funcie de creterea numrului de trsnete n zon. Domeniul de avertizare al sistemului IPSO ncepe de la mai putin de 10 descrcri pe minut (LED 1) pn la peste 60 de descrcri pe minut (LED 7). Detectorul de trsnete IPSO are 2 alarme pe care utilizatorii le pot asocia cu oricare dintre cele doua nivele de activitate electroatmosferic. Fiecare alarm poate activa un releu i poate genera un semnal acu