0. pth reghiu, vrancea - pod

7/23/2019 0. PTh Reghiu, Vrancea - Pod

1/47

REFACERE DRUM COMUNAL SI POD AFECTATE DE INUNDATII IN ANUL 2010, COMUNA REGHIU,

JUDETUL VRANCEA

OBIECT 2 - REFACERE POD PE DRUMUL COMUNAL DC 94, PESTE RAUL MILCOV

BENEFICIAR: COMUNA REGHIU, JUDETUL VRANCEA

FAZA: P.TH.+D.D.E.+C.S.

1

Proiect nr. 31/2013

PROIECT TEHNICREFACERE DRUM COMUNAL SI POD

AFECTATE DE INUNDATII IN ANUL 2010,

COMUNA REGHIU, JUDETUL VRANCEA

OBIECT 2 - REFACERE POD PE DRUMUL

COMUNAL DC 94, PESTE RAUL MILCOV

BENEFICIAR:COMUNA REGHIU, JUDETUL VRANCEA

PROIECTANT GENERAL:S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L.

FAZA:P.TH.+D.D.E.+C.S.

2013


2/47


JUDETUL VRANCEA




2

COLECTIV DE ELABORARE

EF PROIECT

ing. Ovidiu Agache ____________________

PROIECTANT


TEHNOREDACTARE



3/47


JUDETUL VRANCEA




3

A. PIESE SCRISE


4/47


JUDETUL VRANCEA




4

CUPRINS

A. PIESE SCRISE 3

Cuprins4

1. DATE GENERALE7

1.1. Elemente generale 7

1.1.1. Denumirea obiectivului de investitii 71.1.2. Amplasamentul 7

1.1.3. Titularul investitiei 7

1.1.4. Beneficiarul investitiei 7

1.1.5. Elaboratorul proiectului 7

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 8

2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR 8

2.1.1. Amplasamentul 8

2.1.2. Conditii hidro-geologice si meteo-climatice generale 9

2.1.3. Incadrarea geomorfologica 172.1.4. Studiul geotehnic 23

2.1.5. Prezentarea proiectului pe specialitati 24

2.1.6. Devierele si protejarile de utilitati afectate 26

2.1.7. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari

definitive si provizorii26

2.1.8. Cai de acces permanente, cai de comunicatii si altele asemenea 26

2.1.9. Trasarea si masurarea lucrarilor 26

2.1.10. Programul de executie a lucrarilor 26

2.1.11. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa 27

2.1.12. Organizarea de santier 27

2.1.13. Curatenia in santier 28

2.1.14. Serviciile sanitare 28

2.1.15. Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica

achizitoare (investitor)28

2.1.16. Categoria de importanta a obiectivului 28

2.1.17. Norme de protectie si securitate a muncii 29

2.1.18. Impactul asupra mediului 31

2.2. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE34

2.2.1. Generalitati 342.2.2. Descrierea solutiei tehnice 35

2.2.3. Note de calcul 41


5/47


JUDETUL VRANCEA




5

2.2.4. Program de control pe santier privind urmarirea lucrarilor executate pe faze

determinante42

2.2.5. Incadrarea documentaiei n legislaia general de proiectare 432.2.6. Soluii privind postutilizarea construciilor i urmrirea comportriiconstruciilor conform normativ P 130/99 i HG 766/97

44

3. CAIETE DESARCINI PE SPECIALITATI 45

4. LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI SI DEVIZE 46

B. PIESE DESENATE

+

1.

Plan amplaament

2. Plan de situatie

3. Profil longitudinal

4. Vedere plana

5. Vedere longitudinala

6.

Sectiune longitudinala

7. Sectiune transversala culee C1

8.

Sectiune transversala pila

9. Sectiune transversala culee C2

10. Sectiune transversala suprastructura

11. Plan trasare fundatii

12. Plan cofraj culee C1

13.

Plan cofraj culee C2

14. Plan cofraj pila

15.

Plan cofraj placa de suprabetonare

16. Plan armare culee C1

17.

Plan armare culee C2

18. Plan armare pila

19. Plan armare placa de suprabetonare

20.

Detalii de uzinare grinda metalica L=24.75m, h=0.60 m


6/47


JUDETUL VRANCEA




6

21. Plan cofraj-armare grinda de rezemare

22. Detaliu gura de scurgere

23. Plan cofraj-armare borduri

24.

Parapet pietonal. Dispozitie generala.

25. Parapet directional. Dispozitie generala.

26.

Detaliu sfert de con.

27. Detaliu casiu si rigola.

28.

Detaliu scara de acces.

29. Calibrare albie.

30. Dispozitie generala varianta provizorie.


7/47


JUDETUL VRANCEA




7

1. DATE GENERALE

1.1. ELEMENTE GENERALE

1.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

REFACERE DRUM COMUNAL SI POD AFECTATE DE INUNDATII IN

ANUL 2010, COMUNA REGHIU, JUDETUL VRANCEA

OBIECT 2REFACERE POD PE DRUMUL COMUNAL DC 94, PESTE

RAUL MILCOV

1.1.2. AMPLASAMENTUL

TARA ROMANIA

JUDETUL VRANCEA

COMUNA REGHIU

1.1.3. TITULARUL INVESTITIEI


1.1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI


1.1.5. ELABORATORUL PROIECTULUI

PROIECTANT - S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L.


8/47


JUDETUL VRANCEA




8

2. DESCRIEREA GENERALA A

LUCRARILOR

2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR

2.1.1. Amplasamentul

Asezarea geografic a Judeului Vrancea este definit de intersecia paralelei

de 45 latitudine nordic cu meridianul de 26 longitudine estic, ce i confer opoziie exterioar fa de Curbura Carpailor, n sud-estul Romniei.n raport cu unitile administrative limitrofe de acelasi rang, Vrancea se

nvecineaz cu judeul Bacu la N, Vaslui la N-E, Galai la E, Brila la S-E, Buzuctre S si Covasna la V. Unitile majore de relief care definesc poziia judeuluiVrancea sunt: Munii Vrancei, ce ocup treimea vestic, sectorul Subcarpatic cuprinsntre Zbru si Rmnicu Srat n arealul central si Culoarul si Cmpia Siretului, ceacoper treimea rsritean.

Amplasamentul este situat in Romania, judetul Vrancea, comuna Reghiu.

Localitatea este situata la o distanta de 32 km nord - vest fata de municipiul Focsani,resedinta de judet.

Comuna Reghiu este situata in zona centrala a judetului Vrancea pe prima terasa

a Raului Milcov.

Comuna Reghiu se invecineaza cu Comuna Mera si Andreiasu, de-a lungul

drumului national DN 2M (Focsani - Odobesti - Andreiasu).

Podul este situate pe trosonul de drum comunal DC 94 care se doreste refacut,

ce porneste din satul Reghiu catre satul Farcas.

Figura 01. Plan de incadrare in judetul a comunei Reghiu.


9/47


JUDETUL VRANCEA




9

2.1.2. Condiii hidro-geologice i meteo-climatice generaleDatorit condiiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziia

geografic n cuprinsul Curburii Orientalilor si de ali factori, teritoriul judeului

Vrancea ofer condiii prielnice organizrii unei reele hidrografice dense. Aceastaare o distribuie radiar, ncrustndu-se pe ambele flancuri montane. Vile dirijatespre est aparin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre vest revin bazinuluiOlt. Excepie face Bsca Mic, al crui curs, desi se formeaz pe versantul vestic alMunilor Vrancei, este aferent tot bazinului Siret. Datorit disproporiei accentuate aextinderii celor dou flancuri muntoase vrncene, vile orientate spre est sunt mailungi si mai numeroase n raport cu cele de pe flancul opus, rezultnd astfel oeviden asimetrie hidrografic. De aceea, bazinul Siret colecteaz majoritateacursurilor de ap din acest spaiu montan.

Figura 02. Reeaua hidrografic a judeului Vrancea.

Siretul (care formeaz limita estic a judeului), colecteaz din cuprinsulMunilor Vrancei o reea de ape constnd din cinci bazine hidrografice importante:Oituz, Susia, Putna, Rmnicul Srat si Buzul.

n ceea ce privete reeaua hidrografic, ce se constituie ntr-o surspermanent de vapori, oglinzile de ap ale rurilor si praielor, contribuie laumezirea si rcorirea aerului n semestrul cald si la umezirea si nclzirea lui n


10/47


JUDETUL VRANCEA




10

semestrul rece. Evident, suprafeele acvatice, din spaiul luat n studiu, sunt prea micipentru ca influena lor s fie sesizabil pe distane ct de ct importante, dar umezireasi nmlstinirea pe care ele o provoac adesea n luncile inundabile, sporescsubstanial rolul atenuator exercitat de ap asupra principalelor elemente

meteorologice.De asemenea, unitile acvatice lacustre din acest spaiu analizat, nu se

constituie n elemente majore de modificare o parametrilor climatici, ele fiind doarresponsabile de crearea unor microclimate specifice unitilor acvatice cu temperaturimai coborte si umezeal mai mare dect n mprejurimi.

Clima, cea mai dinamic component a cadrului natural, deine un roldeterminant asupra proceselor si fenomenelor ce duc la modificarea calitiimediului. Situarea arealului studiat n zona de curbur a Carpailor Orientali, precumsi marea diversitate a condiiilor fizico-geografice care-l caracterizeaz, imprim

climatului su o serie de particulariti ce vor fi evideniate n acest studiu.

Figura 03. Harta climatic.

Caracteristicile climatice ale judeului Vrancea sunt cele specifice siturii la olatitudine nordic de 46 si in plin domeniu continental. Aceste dou elementedetermin clima temperat - continental de tranziie, cu caractere specificedeterminate de etajarea altitudinal (de la treapta cmpiei, pn la peste 1700m) si cuinfluene locale care impun topoclimate de tip depresionar. Dispunerea reliefului ntrepte, ce coboar ctre est, deschide larg spaiu, n primul rnd, influenelor estcontinentale dar n acelai timp si influenelor de climat nordic si sudic. Totodat,Carpaii de Curbur au funcia unui deversor natural pentru masele de aer vestice.

Temperatura aerului si solului pe teritoriul judeului Vrancea

Ca urmare a poziiei sale geografice, Judeul Vrancea beneficiaz, n

ansamblul su, de un climat temperat-continental moderat cu influene de ariditatemanifestate, cu precdere, n sectorul de cmpie.


11/47


JUDETUL VRANCEA




11

Temperatura medie anual

Datorit altitudinii si a formelor de relief variate, valorile temperaturii aeruluise repartizeaz neuniform. Distribuia spaial neuniform a temperaturii aerului pe

teritoriul judeului Vrancea este generat n primul rnd, de diferenele altitudinaleale reliefului.

Temperatura medie anual a aerului scade odat cu creterea altitudinii, de la10,90C n zona de cmpie la 58m altitudine, la 8,50C la baza muntelui, la 571maltitudine absolut, la 1,20C la nivelul crestelor montane, situate la 1776 m altitudineabsolut. n zonele depresionare adpostite ale Vrancei, temperatura mediemultianual are valori de 9,80C. Pe fundul vilor adnci si n depresiunile binenchise din zona montan se nregistreaz frecvent inversiuni termice

ntruct parametrii temperaturii aerului se difereniaz n funcie de relief,

altitudine, expunere, trebuie subliniat faptul c pe pantele cu expunere sudic, sud-vestic si sudestic, temperatura medie anual are valori ceva mai ridicatecomparativ cu pantele nordice, nord-estic si nord-vestice, si cu vile montanesuperioare (nguste).

Temperaturile medii lunare ale aerului

Temperatura medie anual a aerului nregistreaz o curb ascendent dinianuarie pn n iulie, cnd se atinge maximul termic anual si o curb descendentdin iulie pn n decembrie, uneori pn n ianuarie, cnd se remarc cele mai mici

medii termice din cursul anului. n condiiile de cmpie (culoar de vale, din nord-estul judeului), drenat de Siret, la staia meteorologic Adjud (102 m altitudine),variaia temperaturii medii n cursul anului se situeaz ntre -0,60C n decembrie si21,60C n iulie, atingnd o amplitudine termic medie de peste 210C. Spre sud, naceleai condiii de relief, dar la altitudinea de 57m la contactul ntre Cmpia nalt aRmnicului cu cea joas a Siretului Inferior (staia meteorologic Focani),amplitudinea medie crete, reflectnd o variabilitate medie lunar cu valori

cuprinse ntre -1,80C n ianuarie si 22,50C n iulie. n regiunea colinar, lastaia meteorologic Odobeti, variaia lunar a temperaturilor medii din cursulanului evideniaz aceeai cretere valoric din ianuarie (minimul lunar mediu dintimpul anului de -1,70C) pn n iulie (maximul lunar multianual de 21,50C).Amplitudinea medie are un ecart de variabilitate n cursul anului de 23,20C.

Staia meteorologic Lcui, situat n condiii de relief deosebite,reprezentate prin treapta nalt (1776m), reflect o variabilitate termic diferit ncursul anului. Cele mai mici temperaturi medii multianuale se produc n lunileianuarie si februarie, - 7,90C respectiv -7,60C, iar cele mai mari n iulie, de 9,90C, ladoar 0,10C diferen de cele din august, ceea ce reflect ncetinirea proceselor denclzire n spaiul montan nalt. Temperaturile medii lunare multianuale devin

pozitive n cursul lunii martie la partea inferioar a Munilor Vrancei (2,40 C la

Tulnici), si n aprilie pe culmile montane nalte (0,20C la Lcuti). La altitudinireduse, n regiunea subcarpatic jos si n cea de cmpie, temperaturile medii lunare


12/47


JUDETUL VRANCEA




12

devin pozitive n lunile februarie-martie. La fel, toamna, mediile devin negative dinnoiembrie pe culmile nalte (la Lcuti - 20C) si din decembrie n restul regiuniimuntoase mai joase (la Tulnici -0,30C). Spre regiunile de cmpie, temperaturilemedii lunare devin negative din lunile decembrie sau chiar ianuarie, (cum este cazul

statiei Odobeti care beneficiaz de efectele maselor de aer de tip foehnal).Totui, dinanaliza irului de date ale temperaturii pe 40 de ani, se constat c nu exist osimetrie deplin ntre anotimpul de primvar si cel de toamn.

Figura 04. Harta distribuiei spaiale a temperaturilor medii multianuale a judeului

Vrancea.

Temperaturile extreme absolute

Temperaturile extreme absolute s-au produs n anumite perioade sinopticedeosebite. Astfel, temperaturi maxime absolute s-au produs n perioade caracteristice,cnd circulaia atmosferic a antrenat mase de aer tropical-continental, cald si uscatdin sud si est, n condiiile anticiclonice din estul Europei sau nordul Africii, de timpsenin si stabil. Producerea unor astfel de condiii, au determinat temperaturi maximeabsolute nregistrate la staia Lcuti de 27,20C (n 06.07.1988), 370C n 25 iulie1987 la staia Tulnici, 38,30C n data de 25 iulie 1987 la Odobesti si de 38,50C laFocsani (06.07.1988).


13/47


JUDETUL VRANCEA




13

Temperatura suprafeei solului

Pentru staiile meteorologice Tulnici si Adjud, din judeul Vrancea,temperatura medie multianual a solului nregistreaz o cretere normal dinregiunile mai nalte ctre cele joase, avnd valori de 9,20C la staia Tulnici si de

11,20C la staia Adjud. n ceea ce privete evoluia lunar a acestora, se remarc oevoluie ascendent normal, cu valori minime n anotimpul rece (ianuarie) simaxime n luna iulie. Amplitudinea medie multianual la cele dou staii este de23,90C la staia Tulnici si de 29,20C la staia Adjud.

Precipitaiile atmosferice

Pe teritoriul judeului Vrancea, pe cele trei trepte majore de relief, precipitaiilecomport o serie de particulariti, generate n principal de: circulaia maselor de aer,altitudine si configuraia general a reliefului, gradul de acoperire cu vegetaie.

Dispunerea n trepte a reliefului, cu o diferen altitudinal de peste 1700m, au impusca si n cazul temperaturilor si a altor parametri climatici, zonalitatea vertical aprecipitaiilor, evideniat att de cantitile anuale ct si de distribuia lor lunar sianotimpual.

Repartiia spaial a cantitilor anuale de precipitaii

Analiza datelor meteorologice reflect distribuia spaial a precipitaiilor nstrns legtur cu altitudinea, suma anual a acestorascznd invers proporional cutemperatura, de la vest ctre est, pe msura creterii influenelor de ariditate.

Izohietele anuale evideniaz prezena celor mai mici cantiti de precipitaii (450-500mm) n extremitatea estic a judeului si anume n Cmpia Siretului, CmpiaRmnicului, Culmile Rctului si Zeletinului, precum si n arealul DealurilorSubcarpatice Bljani, Deleanu, Grbovei, Mgura Odobestiului.

Pentru judeul Vrancea se remarc faptul c cele mai bogate precipitaiicaracterizeaz lunile mai, iunie, iulie si august, pe fondul ptrunderii maselor de aeraparinnd ciclonilor atlantici, regimul pluviometric caracterizndu-se astfel prinmaxime de var si minime de iarn. Lunile de iarn si din prima parte a primveriisunt n general, srace n precipitaii.

n ceea ce priveste distribuia sezonier a precipitaiilor, anotimpul cel maiploios este vara, cnd cad ntre 34-44% din cantitatea anual. Primvara se nscrie cuponderi mai reduse ce oscileaz ntre 23,2% la Lcui si 25,8% la Focsani. Cele maimici cantiti de precipitaii cad iarna (sub 20% ) si primvara.

Deoarece cantitatea de precipitaii depinde, n mare msur si de temperaturaaerului, este util analiza repartiiei acesteia pe semestre, cu att mai mult cu ctsemestrul cald (aprilieseptembrie) coincide n bun parte cu perioada de vegetaie.n semestrul cald al anului se nsumeaz cantitatea de precipitaii cu ponderea ceamai mare din totalul annual. Pe ntreg teritoriul judeului Vrancea, proporia

precipitaiilor din semestrul cald depseste 50%, valorile cele mai mici ale acestui

parametru localizndu-se n arealele cu influene estice (de ariditate) din regiunea decmpie, iar cele mai mari (peste 70% ) n zona montan, cu influene vestice. n


14/47


JUDETUL VRANCEA




14

semestrul rece al anului, cad n general, cantiti mai reduse de precipitaii, datoritconinutului mai redus n vapori de ap al maselor de aer, condiionat detemperaturile mai sczute.

Figura 05. Harta distribuiei spaiale a precipitaiilor medii multianuale ajudeului Vrancea.

Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic cruia i aparine

amplasamentul, impune urmatoarele ncadrri:

- din punct de vedere al ncrcrii date de zapada conform CR1-1-3/2012rezult: Sk = 2,0 kN/m2


15/47


JUDETUL VRANCEA




15

Figura 06. Zonarea valorilor caracteristice ale ncrcrii din zpad pe sol sk,kN/m2, pentru altitudini A 1000 m conform CR1-1-3/2012.

- din punctul de vedere al ncrcrii din vnt conform CR1-1-4/2012: qb=0,60kPa

Figura 07. Zonarea valorilor de referin ale presiunii dinamice a vntului, qb n

kPa, avnd IMR = 50 ani conform CR1-1-4/2012.

Adncimea maxim de nghe, conform STAS 6054-77, este considerat 80-90cm de la cota terenului.


16/47


JUDETUL VRANCEA




16

Figura 08. Harta cu adncimile de inghe.

Amplasamentul se afl sub incidena cutremurelor vrncene, cu epicentrul nzona Vrancea i conform prevederilor din normativul P100-1/2006, zonaamplasamentului, se ncadreaz astfel: acceleraia terenului pentru proiectare ag= 0.32g;

Figura 09. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vrf ale acceleraiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurent

IMR = 100 ani, conform P100-1/2006.

perioada de col Tc = 1.0 sec;


17/47


JUDETUL VRANCEA




17

Figura 10. Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col),

TC a spectrului de raspuns, conform P100-1/2006.

2.1.3. Incadrarea geomorfologica.

Din punct de vedere geomorfologic, Comuna Reghiu, Judeul Vrancea esteaezat in partea nord-estica a Subcarpailor de Curbur. Comuna este aezat in

Subcarpaii Vrancei la o altitudine de 290 m. La nivel local, comuna este aezat pevalea rului Milcov.Relieful major al teritoriului judeului Vrancea este foarte variat att din punct

de vedere al altitudinii i al formei, ct i din punct devedere al originii i vrstei lui.Ceea ce caracterizeaz relieful acestui teritoriu, din punct de vedere altimetric, estedispunerea sa n trepte ce coboar de la vest ctre est, influennd n acelai sensdispunerea principalilor parametri climatici. Privit mai n amnunt, variaiaaltitudinal a reliefului este mai complex, n cadrul fiecrei forme principale derelief existnd de asemenea mai multe trepte altitudinale.Variaia originii, altitudinii,formei, alctuirii interne i vrstei principalelor forme de relief determindiferenierea, n cadrul teritoriului, a mai multor uniti i subuniti de relief.Principalele subuniti de relief sunt Munii Vrancei, mprii n mai multesubdiviziuni, dintre care n regiunea analizat se regsesc: Lcui Goru; MuniiLepei; Zboina Neagr; Coza; Zboina Frumoas; Furu, depresiunile submontane aleVrancei i Sovejei (Depresiunea Soveja, pe uia; Depresiunea Leadova - Vsui, pePtna; Depresiunea Nruja, la confluena Nrujei cu Zbala; Depresiunea Nereju, peZbala), Subcarpaii Vrancei (care nchid la est ulucul depresionar submontan:Rchitaul Mare 937m; Riuul 966m; Rchitaul Mic 870m) i Depresiuneaintracolinar a Vidrei (care este delimitat spre cmpie de D. Momia i Mg.

Odobeti 996m).


18/47


JUDETUL VRANCEA




18

Munii Vrancei

Situai n partea de nord-est a Carpailor de la Curbur (fig. 2), Munii Vranceise desfoar pe o lungime de 79 km (n direcia nord-sud) i o lime de 25-30 km(n direcia est-vest) avnd o suprafa de 1666 km. Sunt muni cu altitudini mijlocii,

alctuii dintr-o alternan de culmi (Lcuti, Giurgiu, Zboina Frumoas) i masiveizolate cu aspect de mguri (Goru, Pietrosu, Clbuc) fragmentate de vi adnci, cunumeroase chei i sectoare de lrgire sub forma unor mici depresiuni (Lepsa, Gresu).

Trsturile geografice reflect prezenta depozitelor de fli pe care s-a dezvoltatun relief cu altitudini mijlocii, cu o fragmentare accentuat, generat i de un regim

pregnant de torentialitate. Nodul orografic principal Goru (1785m) Lcuti(1777m) situat n sud-vest, corespunde unei axe de nlare tectonic maxim nCarpaii de la Curbur i reprezint un obstacol major n calea circulaiei maselor deaer. Munii Vrancei sunt alctuii dintr-o serie de culmi muntoase i masive izolate cu

aspect de mguri, a cror altitudine absolut oscileaz ntre 960m-1785m, ceea cedetermin o etajare a principalilor parametri climatici. Altitudinea medie este n jurulvalorii de 1500m.

Figura 11. Harta altitudinal a unitilor de relief din Judeul Vrancea.

Subcarpaii Vrancei

Acetia se ntind ntre Valea Trotuului i valea Rmnicului. n cadrul acesteiuniti de relief, al crei areal se suprapune cu cel al unitilor structurale, sedifereniaz mai multe forme principale de relief:


19/47


JUDETUL VRANCEA




19

Depresiunea submontan. Este situat ntre povrniurile estice ale MunilorVrancei i cele vestice ale dealurilor nalte vestice . Privit n general, reliefuldepresiunilor submontane este destul de uniform. n amnunt ns, el este destul devariat. Astfel, la nord de cumpna de ape dintre bazinul Milcovului i Rmnicului,

depresiunea este compartimentat n trei sectoare diferite din punct de vederemorfologic:

- un sector nordic, ntre aliniamentul Tulnici-Negrilesti, la sud i limita nordica teritoriului la nord, un sector central, ntre Valea Putnei i aliniamentul dealurilorLipu-Tojanului i un sector sudic, ntre dealurile Lipu-Tojanului la nord i

povrniul vestic al culmii subcarpatice longitudinale n prelungire cu abruptul zoneimuntoase.

Glacisul subcarpatic. La nord de neuarea de la Odobasca, aceast form derelief constituie planul de racordare ntre cmpie i culmile dealurilor estice, n timp

ce, ncepnd de la aceast neuare spre sud, ia contact direct cu dealurile sud-estice.n cuprinsul su pot fi difereniate dou trepte: una superioar (350-180m), numitCmpia nalt a Rmnicului i alta inferioar, cu altitudini ntre 180m i 120-90m.Condiiile morfologice, pedologice i climatice specifice acestei regiuni sunt deosebitde favorabile dezvoltrii viticulturii, ceea ce a determinat existena aici a unor

podgorii renumite, cum sunt cele de la Odobeti i Coteti. n acelai timp, pe spaiulglacisului subcarpatic se remarc o mare densitate a populaiei i a aezrilor.

Zona de cmpie

Cea mai joas unitate de relief corespunde prii nord-estice a CmpieiRomne. n cadrul ei se pot diferenia dou sectoare i anume: cmpia nalt(piemontan) avnd un aspect vlurit datorit conurilor aluviale ale principalelorcursuri de ap ce traverseaz regiunea (Putna, Milcov, Rmna). Altitudinile scad dela 120-90m la contactul cu glacisul, la 70-50m la limit cu cmpia joas (n nord) i35m n sud. Cea mai mare parte a cmpiei are aspectul unei suprafee netede, foarteslab nclinat spre est, uor vlurit datorit prezenei unor mari conuri aluvialedepuse de principalele cursuri de ape care o strbat, respectiv Putna, Milcovul iRmna, precum i a unor conuri de dejecie depuse de cursurile de ape caretraverseaz glacisul subcarpatic, la contactul acestora cu cmpia.

Cmpia joas (de divagare sau subsiden) ocup extremitatea estic abazinului. Ea face parte din Cmpia Siretului Inferior. Altitudinile absolute aleacestui sector bazinal sunt cuprinse ntre 50-70m (n vest) i 20-30m (n est). Zonacorespunde ariei de subsiden din nord-estul Cmpiei Romne n care depozitelecuaternare s-au acumulat pe grosimi de peste 200m. Aspectul general al cmpiei esteacela al unui es aluvial, format din ngemnarea luncilor Siret, Putna, Milcov iRmna ale cror albii sunt puternic meandrate.


20/47


JUDETUL VRANCEA




20

Dealurile Tutovei

La est de valea Siretului teritoriul judeului Vrancea cuprinde si o micporiune din extremitatea sudic a Podisului Brladului, respectiv Dealurile Tutovei.Relieful este constituit din interfluvii relativ largi, netede ori slab ondulate, a cror

altitudine absolut variaz ntre 200 si 300m, desprite de vi adnci de circa 100m.Din punct de vedere geologic, zona Comunei Reghiu, Judeul Vrancea aparine

platformei Moesice, alctuit din dou etaje structurale: unul inferior ce corespundefundamentului cristalin i unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.

Figura 12. Configuraia geologic a zonei studiate.

isturile cristaline, mpreun cu o parte din nveliul lor sedimentar suntstrpunse de roci eruptive n cea mai mare parte acide (porfire) i de roci bazice.Fundamentul de isturi cristaline este de vrst mai veche dect Ordovicianul,

probabil Precambrian. Cuvertura sedimentar din Platforma Moesica incepe cuSilurianul i se termin cu Cuaternarul.

Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat n mai multe cicluride sedimente dup erele geologice n care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer

pn la Cuaternar. Partea bazal a Cuaternarului este reprezentat de pietriuri,nisipuri i lentile argiloase, rezultat al depunerii materialului transportat de vastele


21/47


JUDETUL VRANCEA




21

conuri de dejecie din zona carpatic de curbur. Peste acestea este suprapus reliefulcaracteristic depozitelor fostelor albii respectiv pietriuri i nisipuri cu grosimicuprinse ntre 3 si 7 m n zona de cmpie. Dup migrarea albiilor, aceste sedimenteau fost acoperite de depozite loessoide de natur deluvial-proluvial cu grosimi

cuprinse ntre 2 i 8 m.

Tectonic

Teritoriul judeului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din aranoastr.

Rspndirea focarelor de cutremure pune n evidenta existena a dou zone: Zona 1: trunchiul Vrncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la

adncimi ntre 80-160 km, legat de curbura arcului carpatic. Zona 2: n regiunea de cmpie ntre Rmnicul Sarat, Mreti i Tecuci cu

cutremure maipuin adnci.Seismele cu epicentru n Vrancea au origine tectonic, fiind provocate dedeplasrile blocurilor scoareisau alte pri superioare ale nveliului, n lungul unorfalii formate anterior sau n lungul unora foarte adnci.

Prin energia cutremurelor, aria lor de macroseismicitate i caracterul persistental epicentrelor, Vrancea este, de departe, cea mai important regiune din sistemulalpinocarpatic. Cutremurele sunt cauzate de micarea microplcilor care colizeaz naceast zon. Implicaiile pe care le au micrile seismice vrncene la nivel regionali extraregional sunt multiple. Analizat doar din perspectiv regional, impactul

instabilitii seismice se resimte n gradul de stabilitate a versanilor, constituindu-sen factor declanator al eroziunii i deplasrilor gravitaionale a terenurilor. Acestemicri pot afecta alte componente naturale, cum ar fi reeaua hidrografic, dar iactivitatea uman, prin modificri aduse suprafeelor agricole sau impact devastatorasupra infrastructurii tehnice a regiunii, cu referire special la cile de comunicaii.

Vegetaia

Trsturile de ansamblu ale asociaiilor fitogeografice din cuprinsul judeuluiVrancea, sunt o reflectare a condiiilor de mediu, proprii fiecrei trepte de relief i aclimatului corespunztor. Pe lng ele, intervin ns o serie de factori locali careinflueneaz calitativ i cantitativ nveliul biotic al teritoriului. Etajarea reliefului dela vest la est, de la 1875m la mai puin de 20 m, a impus i o etajare pe vertical acomponentelor biogeografice n strns concordan cu caracteristicile solurilor i a

parametrilor climatici.

Cu excepia regiunii de cmpie care aparine domeniului silvostepei i numaiparial, la sud de valea Rmnicului, domeniului stepei, vegetaia teritoriului judeuluiVrancea se ncadreaz aproape n ntregime n domeniul pdurii.

Etajul subalpin corespunde treptei montane nalte (1650-1750m), cutemperaturi medii anuale de 20C i precipitaii medii anuale de peste 800-1000mm.

Aici se ntlnesc punile subalpine ce caracterizeaz mai ales vrfurile Goru,Lcuti, Giurgiu, Pietrosu, Zboina Frumoas i unde ntlnim asociaii vegetale


22/47


JUDETUL VRANCEA




22

alctuite din piu, firusa, afin, merior, ienupr, s.a.. Doar pe Vf. Goru se maintlnete jneapnul. Consecina substituirii pdurii pe cale antropic este apariiagolurilor din interiorul spaiului forestier ocupate cu asociaii vegetale ce constituie

pajitile montane cu posic, firu, piu, tevia - n jurul stnelor, etc.

n arealul pdurilor se disting dou etaje: etajul boreal (al pdurilor deconifere) i etajul nemoral (pduri de amestec).

Figura 13. Harta vegetaiei din Judeul Vrancea.

Etajul pdurilor de coniferecaracterizeaz treapta montan mijlocie, unde ncondiii de temperaturi cuprinse ntre 2 i 4oC i precipitaii de 800mm, predomin

pdurile de molid, brad i pin silvestru, n special pe versanii cu expoziie vestic.

Insular se dezvolt molidiuri pure, brdete sau plante pe vile superioare ale Putnei,Zbalei, Nrujei, Miinei, extremitatea vestic a Munilor Vrancei sau insular n jurulvrfurilor Zboina Frumoas, Bonio, Musat, Musa. Datorit valorii economice ridicatea molidului, arealul iniial al acestora a fost mult diminuat n urma exploatrilorintense din ultimul secol. Ca urmare a tierilor rase practicate pe suprafee mari,molidiurile cu arborete btrne i flor caracteristic se mai ntlnesc doar pesuprafee restrnse. n spatiile n care au fost distruse, au aprut pajiti secundare cucaracteristici asemntoare celor subalpine.

Etajul pdurilor de amestec de fag i rinoaseare o extindere deosebit peversanii cu altitudini de la 600m pn la 13001400m, fiind prezent att n sectorulmontan (mai ales pe versanii estici, n masivul Zboina Frumoas), ct i n sectorul


23/47


JUDETUL VRANCEA




23

subcarpatic. Ca specii predomin fagul n asociaie cu paltinul, carpen , gorunul iarspre partea superioar i pe vi, cu molidul i bradul.

Etajul pdurilor de stejar au ocupat suprafee extinse n arealul subcarpatic,

fiind defriate n cea mai mare parte, n special n prima jumtate a secolului XX. nprezent, exist suprafee restrnse sub forma pdurilor de amestec (fag i gorun) ndealurile subcarpatice interne, iar n prile inferioare ale versanilor subcarpailorestici i glacisului piemontan, se ntlnesc plcuri de stejar pedunculat. Pe culmileteite ale versanilor, pe podurile de terase i treimea inferioar a versanilor, pdurileau fost nlocuite cu pajiti secundare, iar n depresiunile unde afloreaz brecia srii,sunt prezente plantele halofile.

Zona silvostepeieste caracterizat prin plcuri de stejar pedunculat, brumriu

i pufos (la contactul cu regiunea subcarpatic iar n apropierea oraului Focani seremarc stejretul n terase i interfluvii. n stratul ierbos se remarc piuul, colilia,rogozul, s.a. Dintre arbuti, abundeni sunt pducelul, mceul, lemnul cinesc.

Zona de stepapare pe un spaiu restrns n partea estic i sudic, ndeosebila sud de valea Rmnicului. Flora i vegetaia spontan a fost nlocuit aproape ntotalitate de culturi agricole. Spaiile care mai pstreaz astzi o flor spontan

prezint o alctuire floristic interesant. Pe fondul elementelor eurasiatice, europenei central-europene, se pstreaz nc multe elemente continentale, pontice, ponto-

submediteraneene i submediteraneene. Vegetaia azonal este reprezentat nJudeul Vrancea prin zvoaie n luncile rurilor i prin vegetaia halofil, peterenurile srturate.

2.1.4. Studiul geotehnic

Din forajele de studiu s-au prelevat probe tulburate, pentru determinarea

caracteristicilor geotehnice necesare identificrii i caracterizrii pmnturilor dinamplasament.

Cercetrile efectuate, respectnd prevederile GT 035/2002, aprobat de MLPTLcu ordinul nr.837/06/06/2002, au evideniat stratificaia descris n continuare:

Stratificaia terenului.cf. studiului geotehnic anexat


24/47


JUDETUL VRANCEA




24

2.1.5. Prezentarea proiectului pe specialitati

SITUATIA EXISTENTA

Alctuirea structurii podului si dimensiunile generale au fost stabilite prinmsurtori n amplasamentul podului, n urma inspeciei tehnice efectuate.

Structura de rezistenta

Structura de rezistenta a suprastructurii podului este alctuita dintr-o podinadin lemn sustinuta pe o structura alcatuita din 3 ursi cu sectiune de 400 x 300 mm,

rezemata pe infrastructuri din lemn.

Suprastructura podului

Podina din dulapi din lemn alcatuieste zona carosabila cu latimea de 2,50 m.

Podina este rezemata pe o retea de grinzi drepte (ursi simpli) alcatuita din 3 ursi

simpli cu sectiuen de 400x300 mm, dispusi la 1,25 m distanta interax, solidarizatetransversal cu tracerse ci sictiunea de 150x150 mm.

Infrastructura podului

Infrastructura podului este alctuita din 8 palei si 2 culei.Paleele sunt alcatuite din 2 randuri paralele de cate 3 piloti. Piloti centrali suntverticali, iar pilotii marginali sunt inclinati. Pe capul pilotilor reazema un rand de

ursi, prin intermediul unor babe din grinzi din lemn cu sectiune dreptunghiulara

400x300 mm.Piloti sunt contravantuiti cu moaze dispuse in plan vertical si orizontal, pe un

rand.

Cale pe pod

Calea pe pod cuprinde zona carosabila cu latimea de 2.50 m si 2 trotuare

denivelate de 0,75 m latime fiecare.

Zona carosabila este realizata sub forma unei podine din dulapi din lemn,

rezemata pe o structura din grinzi drepte.

Trotuarele cu latimea de 0,75 m latime fiecare, sunt construite dintr-o podina

din scanduri din lemn rezemata pe longrine din lemn cu sectiune patrata 150x150mm.

Trotuarele sunt echipate cu parapeti pietonali din lemn, contravantuiti cu

contrafise din lemn, rezemate inclinat pe traverse.


25/47


JUDETUL VRANCEA




25

Albia cursului de apa

Albia rului Milcov prezinta un traseu sinos, fiind blocata de depunerialuvionare. Se semnaleaza modificri ale regimului hidraulic, coborrea etiajului n

zona podului si adncirea talvegului.

SITUATIA PROIECTATA

Proiectul Tehnic privind lucrarea "Refacere drum comunal si pod afectate

de inundatii in anul 2010, comuna Reghiu, judetul Vrancea", Obiect 2 - Refacere

pod pe drum comunal DC 94, peste raul Milcov a fost dezvoltat avand ca baza de

plecare:- studiul topografic;

- studiul geotehnic;

- expertiza tehnica elaborata de Expert Tehnic atestat Prof. univ. Dr. ing. Cristian

Claudiu Comisu;- vizite in amplasament.

Proiectul cuprinde un singur pod amplasat pe drumul comunal DC 94 ce se afla

in intravilanul comunei Reghiu, judetul Vrancea.

Lucrarile efectuate in cadrul acestui proiect sunt:

- lucrari infrastructura;

- lucrari de suprastructura;

- lucrari de terasamente;- lucrari de consolidari de drum;

- lucrari de calibrare a albiei.

Caracteristicile podului:

Podul de pe drumul comunal DC 94 peste raul Milcov ce face obiectul

prezentei documentatii are urmatoarele caracteristici:

- lungime totala: 60,50 m;

- deschideri: 2;

- lungimea unei deschjideri: 24,00 m;

- latime parte carosabila: 4,00 - 6,00 m;

- panta transversala unica pe zona partii carosabile: 2,0%;- panta transversala acostamente: 4,00%;

- declivitatea minima: 1%;

- declivitatea maxima: 5%;

- schema statica: cadru;- clasa de incarcare: E.


26/47


JUDETUL VRANCEA




26

2.1.6. Devierele si protejarile de utilitati afectateDeoarece traseul proiectat al podului ramane pe amplasamentul existent,

platforma drumului comunal se va pastra si nu sunt necesare lucrari de relocari aleinstalatiilor existente.

2.1.7. Sursele de ap, energie electric, gaze, telefon i altele asemenea pentrulucrri definitive i provizorii

Sursele de ap, energie electric i telefon pentru organizare de antier vor firezolvate prin proiectul de organizare etapa a II-a ce va fi ntocmit de antreprenorulgeneral.

Sursele de ap, energie electric, telefon pentru racordurile definitive sunt

existente n zon.Avizele de racordare pentru ap, telefon, gaze i energie electric sunt obinutede ctre beneficiar.

2.1.8. Cai de acces permanente, cai de comunicatii si altele asemeneaOrganizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura

accesul direct si facil atat al muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii,

cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgenta.

Caile de acces provizorii se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu

traseele retelelor de utilitati care urmeaza sau au fost deja deviate din amplasamentullucrarii.

Podetele provizorii raman in exploatare si asigura circulatia rutiera si pietonala

pe toata durata de constructie necesara realizarii obiectivului.

2.1.9. Trasarea si masurarea lucrrilorTrasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in

realizarea investitiei: beneficiar, proiectant, constructor.

In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va

face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al

obiectivului.

Msurarea lucrrilor se va realiza n conformitatecu prevederile HG 1014.

2.1.10. Programul de execuie a lucrrilorProgramul de execuie a lucrrilor, graficele de lucru i programul de recepie

vor fi stabilite de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul.

Programul de urmrire a execuiei pe antier este prezentat n programele

raport pe fiecare specialitate n parte.


27/47


JUDETUL VRANCEA




27

In aceste programe sunt prezentate att fazele determinante ct i fazeleintermediare de urmrire a lucrrilor precum i listele de responsabiliti pentru

beneficiar, constructor i ICS.Se estimeaza o durata de 12 lunipentru executia podului.

Tabel 2

Nr.

crt.ETAPE

TEHNOLOGICE

LUNI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Executie varianta

provizorie de circulatie

2 Demolare pod existent

3 Executie fundatii pod

4Executie terasamente

rampe de acces5 Executie suprastructura

6Executie cale pe pod sirampe de acces

Semnalizare si marcaje

rutiere

7 Executie calibrare albie

Deoarece lucrrile se execut sub trafic, este obligatorie semnalizareacorespunzatoare a lucrarilor de executie conform normelor in vigoare.

Punerea in opera a straturilor de mixturi asfaltice se va face numai pe perioadede timp favorabil conform normelor in vigoare.

2.1.11. Laboratoarele contractantului i testele care cad n sarcina saExecutantul va utiliza, n vederea atestarii calittii construciilor, laborator

propriu autorizat i acreditat sau va ncheia contracte cu alte laboratoare autorizate iacreditate pentru intreaga gama de lucrari rezultat din tehnologia de execuie.

Testele la care trebuie supuse straturile executate, sunt mentionate in caietele

de sarcini ce fac parte integranta din proiect.

2.1.12. Organizare de santier

Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administrativ al

santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere

mecanice de intretinere a utilajelor. Organizarea de santier se supune strict regulilor

de protectie a muncii si de protectie impotriva incendiilor.Organizarea de antier (grupul social + baza de producie) se va amplasa ntr-o

zon de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate cile de acces, sursele de ap,energie electric, pentru necesitile antierului.

Lucrrile de organizare de antier necesare executrii lucrrilor de reparaii si

consolidare vor cuprinde: construcii i instalaii ale antreprenorului care s permit


28/47


JUDETUL VRANCEA




28

satisfacerea obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlulexecuiei.

Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobileaflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice, materialelor

bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor.Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite,

limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul dezgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB.

n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile deconstructiea acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminareaexecuiei lucrrilor.

n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorultrebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de

urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse.Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd contde condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri.

Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzuten caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia.

2.1.13. Curenia n antiern vederea asigurarii unui flux normal al lucrrilor, executantul va asigura

ordinea i curtenia att n incinta organizrii de antier ct i n zona lucrrilor.

Se vor respecta conditiile din avize.La terminarea lucrrilor se vor demonta toate lucrrile de organizare de antiersi se va cura terenul din zon.

2.1.14. Serviciile sanitare

Nu sunt necesare dotri speciale n ceea cepriveste serviciile sanitare. Se vorrespecta conditiile din avize.

2.1.15. Relaiile dintre contractant (ofertant) consultant i persoana juridicachizitoare (investitor)

Relaiile ntre aceti factori sunt stabilite prin lege. Controlul calittii lucrrilorse va executa permanent i periodic conform "Programului de inspecii pe faze".

La inceputul lucrrii beneficiarul va stabili modalitatea de urmrire tehnic sieconomic a executiei.

2.1.16. Categoria de importan a obiectivuluiLucrarea se ncadreaz n urmtorii parametrii:Categoria de importanta a construciei conform HCM 766/1997 este categoria

C (construcie de importanta normal).


29/47


JUDETUL VRANCEA




29

2.1.17. Norme de protectie si securitate a muncii

In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei 300/2006 privind cerintele

minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile coordonareain materie de securitate, sanatate trebuie sa fie organizata atat in baza unui studiu,

conceptie si elaborare a proiectului, cat si in perioada de execcutie a lucrarilor.Planul de securitate si sanatate este un document scris care va cuprinde

ansamblul de masuri ce vor fi avute in vedere pentru preintampinarea riscurilor ce pot

aparea in timpul desfasurarii activitatii pe santier.

Planul de securitate si sanatate va face parte din proiectul elaborat al lucrarii si

va fi adaptat continutului acestuia.

Acesta va preciza :

- Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pe santier;

- Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;- Masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri;

- Masuri de protectie colectiva si individuala.

Planul va contine cel putin urmatoarele:- Informatii de ordin administrativ care privesc santierul ;

- Masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de managerul

de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate.

- Identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri, masuri de

protectie colectiva si individuala.- Amenajarea si organizarea santierului, modalitati de depozitare a materialelor,

amplasarea echipamentelor de munca prevazute de executanti pentru realizarea

lucrarilor.

- Obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrulsantierului si in vecinatatea acestuia.

- Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de

curatenie.

- Conditiile de manipulare a diverselor materiale

- Limitarea manipularii manuale a sarcinilor.

- Conditii de depozitare eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate

din frezari, spargeri betoane, etc.

Inainte de inceperea lucrarilor pe santier de catre executant, planul propiu de

securitate si sanatate al acestuia (conform formular anexat) va fi consultat si avizat

de catre coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii,

medicul de medicina muncii si membrii comitetului de securitate si sanatate.Conform Art. 11 din N.G.P.M., preluand paragraful 2 pct. b art. 6 din

Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede: Angajatorul are urmatoarele obligatii indomeniul securitatii si sanatatii in munca:


30/47


JUDETUL VRANCEA




30

- sa asigure evaluarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor in vederea

stabilirii masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului tehnic, a

substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.;- angajatorul trebuie sa dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala pentru toate locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajaticare sunt expusi la riscuri particulare;

- in urma acestei evaluari, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre

angajator trebuie sa asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa

fie integrate in toate activitatile unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice.Art. 31 din N.G.P.M. stabileste ca prima atributie a personalului din cadrul

serviciului de securitate a muncii evaluarea riscurilor: Atributiile personalului dinserviciul de securitate a muncii sunt:

- sa asigure evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile

de munca, precum si sa reevalueze riscurile ori de cate ori sunt modificate conditiilede munca si sa propuna masurile de prevenire corespunzatoare, ce vor alcatui

programul anual de protectie a muncii;

- evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare

si imbolnavire profesionala si determinarea nivelului de risc pe loc de munca siunitate".

Angajatorul are obligatia generala de a asigura starea de securitate si de a

proteja sanatatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv sa permita

angajatorului adoptarea masurilor de prevenire/protectie adecvate, cu referire la:

- prevenirea riscurilor profesionale;- formarea muncitorilor;

- informarea muncitorilor;

- implementarea unui sistem de management care sa permita aplicarea efectiva a

masurilor necesare.Evaluarea riscurilor trebuie sa fie structurata astfel incat sa permita

muncitorilor si persoanelor care raspund de protectia muncii:

- sa identifice pericole existente si sa evalueze riscurile asociate acestor pericole, in

vederea stabilirii masurilor destinate protejarii sanatatii si asigurarii securitatii

muncitorilor, in conformitate cu prescriptiile legale;

- sa evalueze riscurile in scopul selectarii optime, in cunostinta de cauza, a

echipamentelor, substantelor sau preparatelor chimice utilizate, precum si a

amenajarii si a organizarii locurilor de munca;

- sa verifice daca masurile adoptate sunt adecvate;

- sa stabileasca atat prioritatile de actiune, cat si oportunitatea de a lua masuri

suplimentare, ca urmare a analizarii concluziilor evaluarii riscurilor;- sa confirme angajatorilor, autoritatilor competente, muncitorilor si/sau

reprezentantilor acestora ca toti factorii relevanti, legati de procesul de munca, au fost

luati in considerare;

Planul de securitate si sanatate se va afla in permanenta pe santier pentru aputea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari,


31/47


JUDETUL VRANCEA




31

membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii

lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si securitatii.

Planul de securitate si sanatate va fi pastrat de catre managerul de proiect timpde cinci ani de la data receptriei finale a lucrarilor.

2.1.18. Impactul asupra mediului

Lucrrile de execuie pentru investiie trebuie realizate astfel nct s nu creezedereglri ecologice, respectnd legislaia romn n domeniu:- OUG nr 195/2005 privind protecia mediului;- Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG nr 195/2005 privind protecia mediului;- Legea 107/1996 Legea apelor i celelalte acte legislative n vigoare privind

protecia mediului, specifice fiecrei categorii de elemente ale mediului care trebuieprotejate.

Protecia calitii apelor

Avnd n vedere faptul c apele rezultate de pe suprafaa obiectivului nu suntape reziduale, nu sunt necesare staii sau instalaii de epurare ale acestor ape.

Apa folosit la diferite procese tehnologice (curarea suprafeelor, udareasuprafeelor .a.) va fi ap curat conform SR EN 1008:2003 Ap de preparare

pentru betoni nu reprezint surs de poluare n urma folosirii ei la respectivelelucrri.

Protecia aeruluiObiectivul, n sine, la darea lui n folosin, nu va produce noxe care ar puteapolua aerul. Nu sunt necesare msuri speciale pentru protecia calitii aerului.

Noxele ce pot polua aerul sunt produse n timpul lucrrilor de execuie: celerezultate din mixtura asfaltic pe perioada punerii n oper, din realizarea spturii ia turnrii betoanelor. Se recomand utilizarea unor staii de mixturi asfaltice i de

betoane ale cror emisii s se ncadreze n valorile stabilite n Ordinul nr. 592/2002.Staiile trebuie dotate cu filtre din saci textili, iar valorile limit pentru concentraiilede particule la emisie vor fi verificate periodic. La transportul i depozitareamaterialelor granulare care pot elibera particule fine, se vor lua msuri de acoperire aacestora.

Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

Carosabilul a fost prevzut cu o mbrcminte asfaltic, care duce la ocirculaie cu un nivel de zgomot sczut.

Pentru a reduce numrul de rosturi de dilataie se poate realiza o continuizare aplcii de suprabetonare peste pile, reducndu-se astfel vibraiile i zgomotele produsede autovehicule. Aceste zgomote se pot ncadra n limitele maxime ale STAS10009/88.

Zgomote i vibraii vor aprea n perioada de execuie, datorit utilajelor, dardurata acestora este limitat la perioada de lucru de zi.


32/47


JUDETUL VRANCEA




32

Protecia solului i subsolului

n perioada de execuie, sursele de poluare a solului pot fi cele provenite de latraficul de utilaje i vehicule grele desfurat, prin pierderi de accidentale de ulei sau

combustibil, de la manipularea unor substane potenial poluatoare (vopsele,carburani, solveni, bitum etc.).

Pentru realizarea sistemului rutier se vor folosi agregate naturale, iar straturile

cii se vor realiza cu liani i emulsii care se vor folosi doar pentru realizareasistemului rutier. Deeurile rmase nu se vor lsa sau mprtia pe terenul din jur, cise vor depozita n recipiente i se vor duce la o groap de gunoi autorizat.Constructorul va urmri realizarea unor cofraje etane astfel nct s se evite scurgeriintense de lapte de ciment.

Apa folosit la diferite procese tehnologice (curarea suprafeelor, udarea

suprafeelor .a.) va fi ap curat conform SR EN 1008:2003 i nu reprezint surs depoluare n urma folosirii ei la respectivele lucrri.n perioada de operare, sursele de poluare sunt doar accidentale (pierderi de substanetoxice, produse petroliere). Nu sunt necesare msuri speciale pentru protecia solului.

Gospodrirea deeurilor

Pe drum i n zona nvecinat nu pot aprea deeuri dect la executarealucrrilor. n aceast situaie, constructorul va avea n vedere ca pe tot parcursulexecutrii lucrrilor s pstreze zona n perfect stare de curenie. Aceast sarcin

cade n seama executantului, deoarece la terminarea lucrrilor zona va fi predat labeneficiar curat. Constructorul are obligaia s ncheie contract cu o firmspecializat n gestionarea deeurilor.

Deeuri diverse (solide-balast, pietri, metal, lemn etc.) vscoase (bitum,grsimi, uleiuri etc.) n cantiti modeste, se vor neutraliza sau se vor depozita nlocuri special amenajate conform H.G. 865/2002.

Deeurile rezultate n urma executrii lucrrilor de terasamente, pietriul,pmntul, elemente de beton degradate se ncarc i se transport n locurile specialamenajate, indicate de autoritatea contractant, cu respectarea condiiilor de refacerea cadrului natural.

Lucrri de ecologizare

Dup finalizarea etapei de execuie se trece la dezafectarea organizrii deantier. Constructorul este obligat s predea beneficiarului zona curat.

Dup finalizarea lucrrilor de reabilitare, constructorul are obligaia refaceriimediului natural, prin ecologizarea zonei afectate si replantri.

Concluzii privind impactul asupra mediului

Obiectivul n sine nu afecteaz calitatea apelor, a aerului, solului, subsolului.

Obiectivul este prevzut s nu produc zgomot, vibraii i s nu afecteze aezrileumane i alte obiective de interes public.


33/47


JUDETUL VRANCEA




33

Impactul n urma realizrii investiiei este unul pozitiv, avnd influenefavorabile asupra mediului prin reducerea polurii fonice, a noxelor, reducereaconsumului de combustibil, creterea siguranei traficului etc.

Intocmit,

ing. Ovidiu Agache


34/47


JUDETUL VRANCEA




34

2.2. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE

2.2.1. GENERALITATI


de inundatii in anul 2010, comuna Reghiu, judetul Vrancea", Obiect 2 - Refacere

pod pe drum comunal DC 94, peste raul Milcov a fost dezvoltat avand ca baza de

plecare:

- studiul topografic;



Claudiu Comisu;- vizite in amplasament.

Proiectul cuprinde un singur pod amplasat pe drumul comunal DC 94 ce se afla

in intravilanul comunei Reghiu, judetul Vrancea.

Lucrarile efectuate in cadrul acestui proiect sunt:- lucrari infrastructura;

- lucrari de suprastructura;

- lucrari de terasamente;

- lucrari de consolidari de drum;- lucrari de calibrare a albiei.

Caracteristicile podului:Podul de pe drumul comunal DC 94 peste raul Milcov ce face obiectul

prezentei documentatii are urmatoarele caracteristici:- lungime totala: 60,50 m;

- deschideri: 2;

- lungimea unei deschjideri: 24,00 m;

- latime parte carosabila: 4,00 - 6,00 m;

- panta transversala unica pe zona partii carosabile: 2,0%;- panta transversala acostamente: 4,00%;

- declivitatea minima: 1%;

- declivitatea maxima: 5%;

- schema statica: cadru;- clasa de incarcare: E.


35/47


JUDETUL VRANCEA




35

2.2.2. DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE


de inundatii in anul 2010, comuna Reghiu, judetul Vrancea", Obiect 1 - Refaceredrum comunal DC 94, km 0+214,08 - 1+500,00 a fost dezvoltat avand ca baza de

plecare:

- studiul topografic;



Claudiu Comisu;

- vizite in amplasament.

Proiectul cuprinde un singur pod amplasat pe drumul comunal DC 94 ce se aflain intravilanul comunei Reghiu, judetul Vrancea.

Soluia constructiv propus are la baz Legea 43/1997 privind regimul juridical drumurilor i Normele tehnice ale M.T. 44,45,46/98 privind proiectarea,construirea i modernizarea drumurilor.

Lucrarile de construire a podului pe drumul comunal DC 94 respecta limitele

de proprietati existente rezultate din planurile de situatie topografice.

Obiectul acestei documentatii tehnice este constituit dintr-un singur pod cu o

lungime de 60,50m.

Amplasamentul podului ce face obiectul acestei documentatii se afla inintravilanul comunei Reghiu, judetul Vrancea.

Descrierea constructiv, funcional si tehnologic

Obiectivul prezinta o lungime totala de 145,50 m, este compus din:

1. Podul propriu-zis cu 2 deschideri si o lungime totala de 60,50 m;

2. Rampa de acces spre Farcasa cu lungimea de 30,00 m;

3. Rampa de acces spre Dn 2M, lungimea de 55,00 m;

4. Amenajare albie in zona podului.

Podul este construit drept, este amplasat n aliniament.Gabaritul podului, este de 8,70 m, fiind compus din:

- zona carosabila de 6,00 m pentru 2 benzi de circulaie de 3,00 m latime fiecare,- bordure de tii a20 cm grosime;- 2 trotuare de cte 1,00 m latime fiecare;- lisa parapet pietonal30 cm grosime.

Structura de rezistenta a suprastructurii podului este proiectat cu grinzimetalice incastrate care conlucreaza cu o placa carosabila din beton armat, pe dou

deschideri de 24,0 m, pe grinzi mixte oel-beton.


36/47


JUDETUL VRANCEA




36

Suprastructura podului este prevzut din grinzi mixte de oel-beton simplurezemate: grinzi I compuse din platbanda metalica i plac de beton la parteasuperioar, la care conlucrarea este asigurat de conectori metalici de tip dornuri.

Lungimea unei grinzi este de 24,00m si are inlatimea de 60 cm. Talpile grinzii

sunt alcatuite din platbenzi de 300x30 mm, iar inima din blatbanda de 540x16 mm.Elevaiile infrastructurilor se vor realiza din beton armat de clas superioar

C30/37 i vor respecta cerinele de durabilitate impuse de normativele n vigoare.Modul de fundare este prevzut din fundaii de suprafata, atcatuite dintr-un

bloc de fundatie cu doua trepte de 1,50 m fiecare.

Proiectul prevede totodat lucrrile necesare la rampele podului i zonele dinvecintatea rampelor.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PODULUI

Tehnologia de executie a podului parcurge urmatoarele etape constructive principale:

ETAPA 01 - Organizare de santierETAPA 02 - Trasarea lucrarii

ETAPA 03 - Executie drumuri de acces

ETAPA 04 - Executia variant provizorie

ETAPA 05 - Demolare pod existent

ETAPA 06 - Executia blocurilor de fundatie a infrastructurilor poduluiETAPA 07 - Executia elevatiilor infrastructurilor podului

ETAPA 08 - Executia terasamente/racordari pe rampele de acces la pod

ETAPA 09 - Asamblarea si montarea tablierului

ETAPA 10 - Executia placii de beton in conlucrarea cu tablierele metaliceETAPA 11 - Executia caii pe pod si rampe

ETAPA 12 - Dezafectare varianta provizorie

ETAPA 13Executia lucrarilor in albieETAPA 14 - Semnalizarea orizontala si verticala

Fiecare etapa tehnologica cuprinde:

ETAPA 1 - Organizarea de santier

Organizarea de santier se va construit pe partea dreapta a rampei de acces spre

DN 2M si va cuprinde toate constructiile, dotarile si platformele de lucru necesarepentru desfasurarea in conditiile de calitate prevazute in caietele de sarcini, a

lucrarilor de constructii-montaj.

Se vor construi:

a. O platforma pentru depozitarea materialelor de constructie, a grinzilor metalice si atronsoanelor si a componentelor metalice ale tablierelor metalice;


37/47


JUDETUL VRANCEA




37

b. O platforma pentru fasonarea armaturilor de rezistenta;

c. Doua platforme pentru asamblarea tronsoanelor de tablier metalic pe grinzi cu

zabrele.

ETAPA 2 - Trasarea podului

Se vor trasa toatele elementele constructive ale podului:

Podul cu pozitia exacta a fiecarui element de infrastructura. Rampele de acces la pod.

Drumuri de acces la pasaj si racordari la drumurile existente.

Se va intocmi un proces verbal de predare-primire a amplasamentrului lucrarii intre

proiectant si constructructorul podului, proces verbal in care se vor fi precizate

coordonatele topografice pentru fiecare element constructiv al podului.

ETAPA 3 - Executie drumuri de acces

Se vor executa drumuri de acces pe toata lungimea podului, care asigura

conform procesului tehnologic stabilit, accesul utilajelor grele de constructie, in

depline conditii de siguranta, la oricare element constructiv component al podului, petoata durata de constructie, de 12 luni, a acestuia.

ETAPA 4 - Executie variant provizorie

Se va executa o variant provizorie cu o lungime totala de 120 m, ce va traversacursul de apa cu ajutorul unor tuburi PREMO cu diametrul de 1500 mm. Se vor

monta 8 tuburii, cate 4 in sectiuen transversal. Deoarece in aval de pod se afla un

versant, variant provizorie nu poate fi executata decat in amonte de podul existent/

viitorul pod.

ETAPA 5Demolare pod existent

Dupa realizarea variantei provizorii de va executa demolarea podului existent

alcatuit din lemn si fundatii directe din beton simplu. Atat blocurile de fundatie

existente cat si celelalte blocuri din beton/piatra naturala, aflate in albia raului, se vor

sparge mecanizat, pe cat posibil in blocuri avand un diametru de 30 cm pana la 80cm

si se vor utiliza la protectia albiei.

ETAPA 6 - Executia fundatiilor podului

Infrastructurile podului sunt compuse din 2 culei (C1 si C2), si o pila.

Infrastructurile sunt proiectate pe fundatii directe, dupa cum urmeaza:

- Culeea C1 si C2bloc de fundatie cu doua trepte de 1,50 m fiecare, L=4,00m.

B=6,80m;-

Pila - bloc de fundatie cu doua trepte de 1,50 m fiecare, L=4,50m. B=4,50m;


38/47


JUDETUL VRANCEA




38

Principalele faze tehnologice la executia fundatiilor:

- trasarea pe teren a pozitiei - vezi Plansa nr. 11- instalarea utilajului de sapat pe pozitie;

- excavatia gropii fundatiei;- curatarea fundului gropii;

- executia unei base pentru colectarea apelor;

- pregaturea pompelor de evacuare ape;

- executia stratului de egalizare de 10 cm grosime;

- armarea fundatiei;

- betonarea fundatiei;

Abateri limita admise la pozitia in plan a fundatiilor, fata de cea prevazuta in

proiect este de 10 cm pentru.Abaterea limita pentru dimensiunile fundatiei - 5 cm.

Abaterile limita admise la cote fata de cele prevazute in proiect:

- pentru cota bazei fundatiei este de 20cm;- pentru cota superioara fundatie este de 5 cm.

Hidroizolarea fundatiei se face cu un strat de bitum filerizat aplicat manual,

fara sapa de protectie. Stratul de hidroizolatie se aplica pe peretii laterali ai fundatiei

si pe fata superioara, mai putin zona pe care se va executa elevatia infrastructurii.

Hidroizolatia se executa uniform, in strat continuu, pe toate suprafetele

mentionate.Se interzice aplicarea de bitum filerizat pe mustatile de armatura care vor

asigura continuizarea cu armatura din elevatie. In cazul in care se constata ca pe

mustati exista pete de bitum filerizat, se executa manual lucrari de curatire a fiecarei

bare, cu peria de sarma.In jurul fundatiei se va executa mecanizat o umplutura de pamant astfel incat

sa se asigure accesul la nivel elevatiilor infrastructurilor, fara a exista pericolul

producerii unor accidente de munca.

Pamantul de umplutura se dispune in straturi succesive in grosime de 30 cm, si

se compacteaza corespunzator Proctor 94%. Se interzice lovirea radierelor de utilajele

de constructie, sau degradarea hidroizolatiei.

Stratul de pamant superior se va amenaja cu pante minime de 3%, necesare

asigurarii scurgerii rapide a apelor pluviale din amplasamentul radierului.

Pamantul de umplutura trebuie sa asigure rezemarea sigura a esafodajelor

necesare executiei elevatiei elementului de infrastructura, si ulterior calarea

macaralelor care vor realiza montarea suprastructurii.


39/47


JUDETUL VRANCEA




39

ETAPA 7 - Executia elevatiilor infrastructurilor podului

Infrastructura podului este compusa din 2 culei notate C1 si C2, si o 8 pila.La capetele podului propriu-zis sunt prevzute culeile de beton armat C1 si C2,

care se vor racorda cu rapele de acces prin intermediul unor sferturi de con permeatesi cu ajurorul dalelor de racordare, executate monolit.

Intermediar, suprastructura podului reazem pe o pila din beton armat, cunlimea de 6.80 m , prezentand o sectiune circulara cu diametru de 1,50 m.

Pentru realizarea nodurilor cadrului, atat culeile cat si pila se vor turna in doua

faze, lasandu-se obligatoriu mustati si etrieri de legatura, care sa ajute la relizarea

nodului.

ETAPA 8 - Executia terasamentelor in rampele de acces

Pe toata lungimea rampelor de acces, se vor executa trepte de infratire pentru

largirea platformei drumului existent.

Rampa de acces spre Farcasa are lungimea de 30,00 m si o declivitatea

longitudinala de 5%, iar rampa de acces spre DN 2M are lungimea de 55,00 m si odeclivitate longitudinala de 1,0%. Calea pe rampele de acces se executa cu declivitati

transversale de 2,0%, in profil acoperis.

Rampele de acces sunt prevzute cu cte o band de circulaie pe sens, pentruvehicule, i vor avea limea variabila 4,0-6,0 m, alctuit din dou benzi de

circulaie de 2,0-3,00 m i acostamente de 1,00m latime.Umplutura terasamentelor se va realiza din balasat armat cu geogrile.Balastul se asterne in straturi suprapuse de 0,30 m grosime cu buldozerul, se

compacteaza cu cilindri compactori, si se profileaza cu autogrederul, cu declivitati

transversale si longitudinale prevazute in Proiectul Tehnic si specificate in Caietul desarcini. Intre 2 straturi suprapuse de 0,30 m grosime fiecare, se dispune un strat de

geogrile, care au rolul de a spori capacitatea portanta a terasametelor.

Pentru ultimul strat de pamant de pe fiecare rampa de acces, se verifica gradul de

compactarea Proctor normal, care nu trebuie sa fie mai mic de 96%.

In spatele culeelor, dupa aplicarea unei sape hidrofuge din bitum filerizat, se executa

drenul din zidarie de piatra bruta. Zidaria de piatra se executa manual, in sistem filtru

invers, in care bolovanii cu dimensiuni mai mari, de 10 -20 cm, se dispun in straturi

orizontale, imediat in spatele culeei sau a zidului de sprijin, pe o grosime de 0,50 m,

iar bolovanii cu grosimi din ce in ce mai mici, se dispun spre exteriorul drenului, pe

grosimea de 0,50 m, spre terasamente. Dupa executia drenului pe o inaltime de 0,50

m in spatele culeilor, se executa umplutura de terasamente in rampa de acces.Lucrarile de executie a drenurilor si de executie a terasamentelor in rampele de acces

se desfasoara simultan, in etape succesive, cu grosimi ale straturilor de 0,50 m.

In spatele culeelor de pe fiecare rampa de acces se vor executa dale de

racordare cu lungimea L=6,00 m. Dala de racordarea are grosimea de 0,30 m, seexecuta din beton armat de clasa C30/37, turnat monolit. Dala de racordare se


40/47


JUDETUL VRANCEA




40

dispune inclinat, cu cu o diferenta de 0,30 m intre capatul superior ancorat articulat,

prin intermediul unei ancore din PC52 525/m, si capatul inferior, simplu rezemat peo grinda de rezemare din beton armat. Grinda se rezemare este dispusa pe un prismde piatra sparta de 0,75 cm grosime. Dala de racordare este dispusa pe un strat de

beton de egalizare de 10 cm grosime sub care se asterne un strat de nisip grauntos de10 cm grosime, cu rol anticapilar. Peste dala de racordare din beton armat, si pe

umplutura de terasamente de pe rampele de acces, se dispun straturile sistemului

rutier de pe rampele de acces.

Structura rutier pe rampele de acces este alctuit din:

4 cm strat de uzur din beton asfaltic BA166 cm strat de legtur din beton asfaltic deschis BADPC2520 cm strat din piatr spart20 cm strat de fundaie din balast.

ETAPA 9 - Asamblarea si montarea tablierului pe grinzi metalice

Pe cele doua deschideri ale podului au fost proiectate tabliere mixte oel-betoncu lungimea L=24,0 m, compuse din 4 grinzi construite din platbenzi metalicea sevedea Plansa nr. 20;

Transversal grinzile sunt prevazute cu 2 antretoaze din beton armat.

Pentru confecia metalic se utilizeaz oel S 355 JWO pentru grinzileprincipale i oel S 235pentru piesele de asamblare.

Tehnologia de executie, asamblare si montare a tablierului pe grinzi metalice

laminate cuprinde urmatoarele etape tehnologice:

- Transportul si depozitarea confectiilor metalice;

- Asamblarea tronsoanelor tablierelor;- Montarea pe infrastructure.

ETAPA 10 - Executia placii de beton in conlucrarea cu tablierele metaliceDupa executia terasamentelor pe rampele de acces, se asigura astfel accesul

autocamioanelor care transporta betonul si a pompei de beton pe la capetele

suprastructurii podului.

Placa de beton se toarna monolit, cu pompa de beton, la partea superioara a

tablierelor metalice, si va conlucra cu tablierele metalica intr-o structura mista otel-

beton, pe toate deschiderile podului.

Pentru executia placii monolite de beton se va o tehnologie care cuprinde

urmatoarele etape:

10.1.Executia cofrajului placii de beton armat a se vedea Plansele Plan cofraj-armare placa de suprabetonare .

10.2. Armarea placii de beton a se vedea Plansele Plan armare placa de

suprabetonare.10.3.Betonarea placii si protectia betonului


41/47


JUDETUL VRANCEA




41

10.4.Decofrarea placii de beton

ETAPA 11Calea pe pod

Executia caii pe pasaj necesita urmatoarele etape:

1. Se monteaza gurile de scurgere.

2.

Se monteaza hidroizolatia pe pod. Se asigura racordarea hidroizolatiei la gurile

de scurgere.

3.

Se monteaza parapetul pietonal.

4. Se monteaza parapetul de tip semigreu.

5. Se monteaza stratul de protectie a hidroizolatiei din BA 82 cm.6. Se executa imbracamintea pe pod din MASF, asternut in doua straturi de 4 cm.

7.

Se executa dala de racordare cu rampele de acces. Dala de racordare reazemape grinda de rezemare, care la randul ei este dispusa pe un strat din piatra

sparta.

8. Sistemul rutier pe rampe de acces este alcatuita din urmatoarele straturi:

- 4 cm strat de uzur din beton asfaltic BA16;- 6 cm strat de legtur din beton asfaltic deschisBADPC25;- 20 cm strat de piatra sparta;

- 20 cm strat de fundatie din balast.

ETAPA 12 - Dezafectare varianta provizorie

Se dezafecteaza drumul tehnologic si organizarea de santier dupa care se da in

exploatare podul. Terenul ocupat pe durata de exploatare a podului, va fi adus in

conditiile initiasle de inxploatare, de dinaintea inceperii lucrarilor

ETAPA 13Executia lucrarilor in albie

Se vor executa sapaturi si montarea salteleor si anrocamentelor conform

plansei din prezenta documetatie.

ETAPA 14 - Semnalizarea orizontala si verticalaSe executa marcajele si semnalizarea rutiera. Marcajele rutiere se vor executa

cu vopsea ecologica.

2.2.3. Note de calcula se vedea caietele de sarcini

Intocmit,

ing. Ovidiu Agache


42/47


JUDETUL VRANCEA




42

2.2.4. PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER PRIVIND URMARIREA

LUCRARILOR EXECUTATE PE FAZE DETERMINANTE

1. Denumirea lucrrii: Refacere drum comunal si pod afectate de inundatii inanul 2010, comuna Reghiu, judetul Vrancea - Obiect 2 - Refacere pod pe drumul

comunal DC 94, peste raul Milcov.

2. Beneficiar (B): COMUNA REGHIU, JUDETUL VRANCEA3. Proiectant (P): S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L.4. Executant (E):

5. In conformitate cu Legea nr. 10/1995, cei de mai sus stabilesc de comun acord

prezentul program pentru controlul calitatii lucrrilor:

Nr.

crt.

Lucrrile ce se controleaz, se verifica sau sereceptioneaza calitativ si pentru care se

ntocmesc documente scrise

Documente scrise care se

ncheie:P.V.L.A. proces-verballucrri ascunseP.V.R. proces-verbal de

recepie calitativP.V.proces-verbal

Cine executcontrolul:

BBeneficiarEExecutantPProiectantI.C.Insp. c-tii

1 Predare amplasament P.V. B + E + P

2 Cota de fundare fundatii P.V. B + E + P + I.C.

3 Armare fundatii P.V.L.A. B + E + I.C.

4 Armare elevatii P.V.L.A. B + E + P +I.C.

5 Trasare ziduri de sprijin P.V. B + E + I.C.

6 Executie drenuri in spatele culeelor P.V.L.A. B + E + P + I.C.

7 Umplutura de pamant in spatele culeelor P.V.L.A. B + E + P + I.C.

8 Montare grinzi P.V. B + E + P+I.C.

9 Armare placi de suprabetonare P.V.L.A. B + E + P + I.C.

10 Montare parapete P.V.L.A. B + E + P + I.C.

11 Sistem rutier (fiecare strat) P.V.L.A. B + E + P + I.C.

12 Executie calibrare albie P.V. B + E + I.C.

13 Receptie finala P.V.R. B + E + P + I.C.

NOT: Conform prevederilor Legii 10/1995, executantul are obligaia convocrii factorilor caresunt prevzui s participe la verificri cu minim 3 zile nainte de finalizarea fiecrei faze.

BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR, I. C. P.

COMUNA S.C. SPC ELITEREGHIU CONSULTING S.R.L.


43/47


JUDETUL VRANCEA




43

2.2.5 NCADRAREA DOCUMENTAIEI N LEGISLAIA GENERALDE PROIECTARE

La elaborarea documentaiei au fost avute n vedere prescripiile legislaiei

generale i a legislaiei de proiectare, hotrri guvernamentale si ordonane dupa cumurmeaz:

- legea 10/1995privind calitatea n construcii;- legea 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri

pentru realizarea locuinelor.- legea 125/1996privind modificarea i completarea Legii 50/1991;- legea 137 /1995privind protecia mediului.- HGR 112/1993privind componena, organizarea i funcionarea consiliului

de avizare lucrri publice de interes naional i locuine sociale.

- HGR 51/1992 republicat n 1996 privind unele msuri pentru mbuntireaactivitii de prevenire i stingere a incendiilor.- Ordin MLPAT 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de

autorizare i a coninutului documentaiilor prevazute de legea 50/1991.- Ordin MAPPM 125/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a

activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului nconjurator- HGR 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism

- HGR 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare

tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor i a construciilor;

- Ordin MLPAT 77/N/1996 privind aprobarea ndrumatorului pentruaplicarea Regulamentului de verificare i expertizare tehnic de calitate a proiectelor,a execuiei lucrrilor i a construciilor;

- HGR 273/1994-privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor deconstrucii i instalaii aferente acestora;

- HGR 261/1994 pentru aprobarea regulamentului privind conducerea iasigurarea calitii n construcii, Regulamentului privind stabilirea categoriei deimportan a construciei, Regulamentului privind urmrirea comportrii nexploatare, intervenie in timp i post utilizare a construciilor.

- Ordonanta 60/2001privind achiziiile publice;- HG 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a OG 60/2001 ;

- Ordin MF 1013/873privind aprobarea structurii, coninutului i modului deutilizare a documentaiei standard pentru elaborarea i prezentarea ofertei pentruachiziia public de servicii;

- Ordin al MF si MLPAT 1014/874privind aprobarea structurii, coninutuluii modului de utilizare a documentaiei standard pentru elaborarea si prezentareaofertei pentru achiziia public de lucrri;

- Legea 106/1996privind protecia civil;

Intocmit,ing. Ovidiu Agache


44/47


JUDETUL VRANCEA




0. pth reghiu, vrancea - pod

Documents