Upload File

0 iniţiativa surprinzătoare p o l i ţ i ş t i i d a l a p r e f e c t u r...

  • Home
  • Documents
  • 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n
16
z ia r in ă e p e n d e n t [ http://www.dntcj.ro/adevarur ANUL X NR. 2877 ISSN I220-32U3 MIERCURI, 26 APRILIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI 0 iniţiativa surprinzătoare VALER CHIOREANU Tr n urmă cu aproximativ o jumătate I de an, organizaţia clujeană a Parti- "ĂL dului Socialist s-a dizolvat. Preşe - dintele filialei, împreună cu majoritatea colegilor săi,'a părăsit partidul lui Mohora şi s-a înscris în PSDR. Aţi înţeles'bine,1 nu în PSM, din care s-au desprins de cîţiva ani buni şi spre care tînjeau cei măi mulţi socialişti, în dorinţa de. a reface ceea ce a fost stricat la un moment dat. Mişcarea socialiştilor clujeni a trecut neobservată, Tudor Mohora părînd a nu fi deranjat, în eforturile sale de formare a unui pol social-democrat şi de apropiere de PDSR, considerat partidul pilon al unei foarte posibile alianţe care să conducă România după alegerile din toamna acestui an. Interesant este faptul că puţinii socialişti clujeni rămaşi pe dinafară n-au încercat să formeze o nouă filială şi nici n;au fost încurajaţi de la centru să întreprindă ceva în acest sens. Probabil, lideri naţionali ai partidului sînt convinşi de inutilitatea unor eforturi în acest sens, hotărirea lor de a se alătura partidului condus de Ion Iliescu fiind definitivă. în schimb, semnarea unui protocol între organizaţiile din Bucureşti ale PDSR şi ApR a stîmit vîlvă în lumea politică. Dan loan Popescu şi'Mihai Erbaşu au realizat o înţelegere, care prevede crearea unei alianţe locale a forţelor democratice de centru-stînga, văzută ca alternativă' electoralăA“cerută de tot mai mulţi cetăţeni”. în baza unui protocol care se va semna curînd, cele două formaţiuni politice vor adopta programe comune şi vor “conlucra democratic şi constructiv”. Mai mult, filialele respective vor încheia două acorduri, unul preelectoral, iar altul postelectoral, acesta din urmă vizînd activitatea de administrare a Capitalei. La 'prima vedere, o alianţă (pre şi postelectorală) între PDSR şi ApR pare imposibilă. Este adevărat, Ion Iliescu şi Teodor Meleşcanu sînt vechi colaboratori (chiar dacă nu şi actuali) şi au fost văzuţi participînd ' împreună la diferite simpozioane şi manifestări ştiinţifice, în cadrul cărora discuţiile au fost axate pe problematica unei guvernări mai eficiente, care să scoată ţara din criza cumplită în care se zbate. Să ne amintim însă că, nu cu miflt timp. în urm ă,ia Cluj-Napoca, Teodor Meleşcanu a făcut cîteva declaraţii foarte dure la adresa PDSR, acuzîndu-1 că la baza dezastrului ţârii se află guver- narea sa de pînă în 1996. La rîndul său, continuare în pagina a 16-a Cerghizan^sefplînge-?presei Poliţiştii da la Prefectură dorm în post Prefectul a ajuns să fie nemulţumit de “cetăţenii îmbrăcaţi în uniformă militară albastră” care păzesc sediul Prefecturii. “Luni dimineaţă, la ora 7:25, cînd am.venit la Prefectură,' subofiţerul de pază dormea. Dormea şi la ora 8:20 cînd a sosit colonelul Nelu Pop, comandantul Poliţiei. I-am cerut colonelului sâ-i schimbe”, a spus prefectul judeţului. Bogdan Cerghizan a ajuns la asemenea destăinuri după ce reprezentanţii presei şi-au manifestat nedumerirea că nu au fost lăsaţi să participe, ieri dimineaţă, în sediul. Prefecturii, la întîlnirea cu primarii localităţilor clujene, fiind opriţi la poartă. Prefectul spune că nu a dat un asemenea ordin, iar paznicul de la intrarea în Prefectură spune că o astfel de poruncă a primit-o de la. secretară. Oricum, nu e prea plăcut să tot faci drumul de la redacţie pînă la Prefectură, cînd e vorba de informaţii de interes public, pe care eşti împiedicat să le afli,.fiecare dintre părţi dînd vina una pe cealaltă. Titus CRĂCIUN Numărul de consilieri rămîne acelaşi Primarii din localităţile judeţului Cluj au fost convocaţi, ‘ieri, la sediul Prefecturii pentru instructajul premergător alegerilor locale din 4 iunie a.c. Numărul, de consilieri locali în unităţile administrative clujene nu se va modifica în acest an, la Cluj-Napoca, spre exemplu, râmînînd, în continuare, 31. Şi numărul consilierilor judeţeni râmîne constant - 45. S-a hotârît ca pînă pe dată de 2 mai a.c. toţi primarii din comunele şi oraşele judeţului să comunice listele cu secţiile de votare. Viorel Stănică, secretarul general al Prefecturii a spus că nu s-a putut lua legătura pentru -transmiterea numărului secţiilor de votare, cu Primăriile din Cluj-Napoca, Gherla, Orşa, Cuzdrioara, Săvâdisla, Geaca şi Vad, atrâgînd atenţia asupra eventualelor tergiversări. Pentm definitivarea listelor membrilor din birourile de circumscripţie şi din secţiile de votare se va organiza încă,o întîlnire cu preşedintele Tribunalului Cluj. Biroul Electoral Judeţean va funcţiona în Sala mică a Prefecturii clujene. T.C. Bolnavii operaţi pe cord vor ieşi in stradă Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Asociaţia Naţională de Protejare a Operaţiilor pe Cord, a decis organizarea unui marş de protest, în data de 5 mai, ca urmare a abrogării Ordinului 1108, din luna iunie a anului trecut de către CNAS şi Ministerul Sănătăţii, prin care bolnavii operaţi pe cord beneficiau de gratuitate la principalele medicamente. Membrii asociaţiei susţin că tratamentul post-operatoriu este foarte costisitor şi nu pot să-şi permită din buzunarul propriu acoperirea înţregului tratament, mai ales că majoritatea sînt pensionari. Deşi a înaintat o serie de memorii la ‘ Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Camera Deputaţilor, Senat, ANPOC nu a primit nici un răspuns. „Avînd în vedere că toate demersurile noastre s-au soldat cu tăcerea instituţiilor abilitat? şi datorită degringoladei din sistemul de sănătate, fiind aruncaţi de Ia-o instituţie la alta, în sensul că Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS au încercat să ne treacă la un program de sănătate cofinanţat de cele două instituţii medicale, programul 15,'anexa 8, insuficient de explicit, derulat teoretic prin Institutul Inimii, am decis ca singura modalitate de a ne face auziţi este o acţiune de protest organizată Ia nivel naţional, ne-a declarat loan Oltean, membru al comitetului de conducere al ANPOC filiala Cluj. Totodată, ANPOC intenţionează să centralizeze situaţia deceselor din ultimul an cauzate de bolile cardiovasculare, din momentul în care s-au sistat medicamentele gratuite, acţionînd în justiţie Ministerul Sănătăţii sub acuzaţia de ucidere din culpă. Dr. Radu Căpîlneânu, directorul Institutului Inimii Cluj-Napoca, consideră această afirmaţie destul de periculoasă şi extremistă, neavînd o bază legală, fiind greu de demonstrat. Corina POPESCU Revoluţia Română '89 cere clujenilor să salveze Teatrul de păpuşi din Cluj-Napoca Ţ W Daţi Cezarului ce e a Cezarului, iar posesorilor de autovehicule Taxa Băsescu! 35 Construcţiile prin fiNL rămîn blocate în Cluj-Napoca Prefectul Bogdan Cerghizan a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că situaţia locuinţelor care urmează sâ se construiască prin Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL) din subordinea MLPAT este în continuare blocată. Prefectul susţine că ministrul Lucrărilor Publice . şi . .Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica, în întîlnirea de la Dej de săptămîna trecută i-a spus că nu se poate rezolva nimic pînă cînd nu se clarifică situaţia unui teren de pe strada Rarău 17-19. Practic este vorba de o hotărire a Consiliului local, care punea la dispoziţia ANL două suprafeţe de teren: pe str. Dorobanţi . 132 şi Rarău 17-19. Prefectul spune că doar terenul de pe Dorobanţilor a fost atribuit gratuit, pentru cel de pe str. Rarău, Primăria prezentînd o documentaţie în valoare de... 680 milioane lei, pe care ANL nu are cum sâ-i plătească. Cerghizan spune că MLPAT a intervenit pe lîngă Primăria Cluj-Napoca pehtru reglementarea situaţiei, însă, pînă pe data de 18 aprilie nu s-a primit nici un răspuns. Titus CRĂCIUN t ta ti ▼t-<4 0 BANCĂPECAREPOŢICONTA Credite: - pentru persoane fizice în sistem C.A.R. cu dobânzi de 22% pe an - credite pentru bunuri cu 35% dobândă pe an - B an c a P opulara K nerva Cooperativa de credit Bd.21 Decembrie nr.152 Te!.4l0263 ap r»}p|A if P cu scadentă la 3 luni y Ef\ I ir I IC GUdobândă de 65% Depozite: 1 60» 3 luni .....................63% 6 luni... ......... .65% 12 luni 65% Deponenţii Banlicoop consilieră că nu merită efortul să se mai deplaseze pînă la banei biblioteca Premieiol Miigpr Isărescu s-a mtâSaaif cu echipa română de • nepciaitoii In relaţia cu FMI Premierul Mugur Isărescu s-a întîlnit, ieri, cu echipa română de negociatori în relaţia cu FMI, au declarat, surse guvernamentale.’ . . _ Premierul a dorit ca semnalul care va fi dat de partea română pe parcursul negocierilor să fie unul coerent şi unitar, au afirmat sursele menţionate. La întîlnire au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Industriei şi Comerţului, ai BNR, ai Comisiei Naţionale pentru Statistică şi ai Ministemlui Muncii şi Protecţiei Sociale. Negocierile dintre autorităţile române şi echipa FMI vor începe astăzi, la nivel de experţi. Negociatorul-şef al FMI în relaţia cu România, Emanuel Zervoudakis, a declarat, ieri, la sosjjea în Bucureşti, că vizita misiunii FMI va fi scurtă, tema Drincipală a discuţiei fiind problema bugetului.'

Upload: others

Post on 24-Feb-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

z i a r in ă e p e n d e n t

[ http://www.dntcj.ro/adevarurANUL X NR. 2877 ISSN I220-32U3

MIERCURI,26 APRILIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

0 iniţiativa surprinzătoareVALER C H IO R E A N U

Tr n urmă cu aproximativ o jumătate I de an, organizaţia clujeană a Parti-

"ĂL dului Socialist s-a dizolvat. Preşe­dintele filialei, împreună cu majoritatea colegilor săi,'a părăsit partidul lui Mohora şi s-a înscris în PSDR. Aţi înţeles'bine,1 nu în PSM, din care s-au desprins de cîţiva ani buni şi spre care tînjeau cei măi mulţi socialişti, în dorinţa de. a reface ceea ce a fost stricat la un moment dat. Mişcarea socialiştilor clujeni a trecut neobservată, Tudor Mohora părînd a nu fi deranjat, în eforturile sale de formare a unui pol social-democrat şi de apropiere de PDSR, considerat partidul pilon al unei foarte posibile alianţe care să conducă România după alegerile din toamna acestui an. Interesant este faptul că puţinii socialişti clujeni rămaşi pe dinafară n-au încercat să formeze o nouă filială şi nici n;au fost încurajaţi de la centru să întreprindă ceva în acest sens. Probabil, lideri naţionali ai partidului sînt convinşi de inutilitatea unor eforturi în acest sens, hotărirea lor de a se alătura partidului condus de Ion Iliescu fiind definitivă.

în schimb, semnarea unui protocol între organizaţiile din Bucureşti ale PDSR şi ApR a stîmit vîlvă în lumea politică. Dan loan Popescu şi'M ihai Erbaşu au realizat o înţelegere, care prevede crearea unei alianţe locale a forţelor democratice de cen tru -stînga , v ăzu tă ca a lte rn a tiv ă ' electoralăA “ceru tă de tot mai m ulţi cetăţeni”. în baza unui protocol care se va semna curînd, cele două formaţiuni politice vor adopta programe comune şi vor “conlucra democratic şi constructiv”. Mai mult, filialele respective vor încheia două acorduri, unul preelectoral, iar altul postelectoral, acesta din urmă vizînd activitatea de administrare a Capitalei.

La 'prim a vedere, o alianţă (pre şi postelectorală) între PDSR şi ApR pare imposibilă. Este adevărat, Ion Iliescu şi Teodor Meleşcanu sînt vechi colaboratori (chiar dacă nu şi actuali) şi au fost văzuţi pa rtic ip înd ' îm preună la d ife rite simpozioane şi manifestări ştiinţifice, în cadrul cărora discuţiile au fost axate pe problematica unei guvernări mai eficiente, care să scoată ţara din criza cumplită în care se zbate. Să ne amintim însă că, nu cu miflt timp. în u rm ă ,ia Cluj-Napoca, Teodor Meleşcanu a făcut cîteva declaraţii foarte dure la adresa PDSR, acuzîndu-1 că la baza dezastrului ţârii se află guver­narea sa de pînă în 1996. La rîndul său,

continuare în pagina a 16-a

Cerghizan^sefplînge-?presei

P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ă

d o r m î n p o s tPrefectu l a ajuns să fie

nemulţumit de “cetăţenii îmbrăcaţi în uniformă militară albastră” care păzesc sediul Prefecturii. “Luni dimineaţă, la ora 7:25, cînd am.venit la Prefectură,' subofiţerul de pază dormea. Dormea şi la ora 8:20 cînd a so sit co lonelu l N elu Pop, comandantul Poliţiei. I-am cerut colonelului sâ-i schimbe”, a spus prefectul judeţului.

Bogdan Cerghizan a ajuns la asem enea destă inu ri după ce reprezentanţii presei şi-au manifestat nedumerirea că nu au fost lăsaţi să

participe, ieri dimineaţă, în sed iu l. Prefecturii, la întîlnirea cu primarii localităţilor clujene, fiind opriţi la poartă. Prefectul spune că nu a dat un asemenea ordin, iar paznicul de la intrarea în Prefectură spune că o astfel de poruncă a primit-o de la . secretară. Oricum, nu e prea plăcut să tot faci drumul de la redacţie pînă la P refec tu ră , cînd e vorba de informaţii de interes public, pe care eşti îm piedicat să le afli,.fiecare dintre părţi dînd vina una pe cealaltă.

Titus CRĂCIUN

N u m ă r u l d e c o n s i l ie r i r ă m în e

a c e la ş iP rim a rii din lo c a l i tă ţ i le

judeţului Cluj au fost convocaţi, ‘ieri, la sediul Prefecturii pentru in s tru c ta ju l p re m e rg ă to r alegerilor locale din 4 iunie a.c. Numărul, de consilieri locali în unităţile administrative clujene nu se va modifica în acest an, la Cluj-Napoca, spre exemplu, râmînînd, în continuare, 31. Şi num ărul consilierilor judeţeni râm în e co n stan t - 45 . S -a hotârît ca pînă pe dată de 2 mai a.c. toţi primarii din comunele şi oraşele judeţului să comunice listele cu secţiile de votare. V io re l S tăn ică , s e c re ta ru l general al Prefecturii a spus că nu s-a putut lua legătura pentru

-transmiterea numărului secţiilor de votare, cu P rim ăriile din C lu j-N apoca , G herla , O rşa , Cuzdrioara, Săvâdisla, Geaca şi V ad, atrâgînd a ten ţia asupra eventualelor tergiversări. Pentm definitivarea listelor mem brilor din birourile de circum scripţie şi din secţiile de votare se va o rganiza în c ă ,o în tîln ire cu preşedintele Tribunalului Cluj.

Biroul Electoral Judeţean va fu n c ţio n a în S a la m ică a Prefecturii clujene.

T.C.

B o l n a v i i o p e r a ţ i p e c o r d v o r i e ş i i n s t r a d ăIeri, în cadrul unei conferinţe de

p resă , A soc ia ţia N a ţio n a lă de Protejare a Operaţiilor pe Cord, a decis organizarea unui m arş de protest, în data de 5 mai, ca urmare a abrogării Ordinului 1108, din luna iunie a anului trecut de către CNAS şi Ministerul Sănătăţii, prin care bolnavii operaţi pe cord beneficiau de gra tu ita te la p rin c ip a le le medicamente. Membrii asociaţiei susţin că tratamentul post-operatoriu este foarte costisitor şi nu pot să-şi perm ită din buzunaru l p ropriu acoperirea înţregului tratament, mai ales că majoritatea sînt pensionari. Deşi a înaintat o serie de memorii la ‘ M inisterul S ăn ă tă ţii, Casa

Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Camera Deputaţilor, Senat, ANPOC nu a primit nici un răspuns.

„A vînd în v ed e re că toa te demersurile noastre s-au soldat cu tăcerea in s titu ţiilo r ab ilita t? şi datorită degringoladei din sistemul de sănătate, fiind aruncaţi de Ia-o in s titu ţie la a lta , în sensul că Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS au încercat să ne treacă la un program de sănătate cofinanţat de cele două instituţii medicale, programul 15,'anexa 8, insuficient de explicit, derulat teoretic prin Institutul Inimii, am decis ca singura modalitate de a ne face auziţi este o acţiune de protest organizată Ia

nivel naţional, ne-a declarat loan Oltean, membru al comitetului de conducere al ANPOC filiala Cluj.

Totodată, ANPOC intenţionează să centralizeze situaţia deceselor din u ltim u l an cauza te de b o lile cardiovasculare, din m om entul în care s-au sistat m edicam entele g ra tu ite , ac ţio n în d în ju s t i ţ i e Ministerul Sănătăţii sub acuzaţia de u cidere d in culpă. D r. R adu Căpîlneânu, directorul Institutului In im ii C lu j-N ap o ca , c o n s id e ră a ceas tă a firm a ţie d e s tu l de periculoasă şi extremistă, neavînd o bază leg a lă , fiind g reu de demonstrat.

Corina POPESCU

Revoluţia Română '89 cere clujenilor

să salveze Teatrul de păpuşi

din Cluj-NapocaŢ W

Daţi Cezarului ce e a Cezarului, iar posesorilor deautovehicule Taxa Băsescu!

35

Construcţiile prin fiNL rămîn blocate în Cluj-NapocaPrefectul Bogdan Cerghizan a

declarat, ie ri, în cadrul unei conferinţe de presă, că situaţia locuinţelor care urmează sâ se c o n stru ia scă p rin A genţia Naţională de Locuinţe (ANL) din subo rd inea M L PA T este în con tinuare b locată . Prefectul susţine că ministrul Lucrărilor P ub lice . şi . .A m en a jă rii Teritoriului, N icolae Noica, în

întîlnirea de la Dej de săptămîna trecută i-a spus că nu se poate rezo lva n im ic p înă cînd nu se clarifică situaţia unui teren de pe strada R arău 17-19. Practic este vorba de o hotărire a Consiliului local, care punea la dispoziţia ANL două su p ra fe ţe de te ren : pe str. Dorobanţi . 132 şi Rarău 17-19. Prefectul spune că doar terenul de pe D o roban ţilo r a fost a tr ib u it

gratuit, pentru cel de pe str. Rarău, P rim ă ria p re z e n tîn d o documentaţie în valoare de... 680 milioane lei, pe care ANL nu are cum sâ-i plătească. C erghizan spune că MLPAT a intervenit pe lîn g ă P rim ăria C lu j-N a p o c a peh tru reglem entarea situaţiei, însă, pînă pe data de 18 aprilie nu s-a primit nici un răspuns.

Titus CRĂCIUN

t t a t i ▼ t-<4

0 BANCĂPE CARE POŢI CONTA

Credite:- pentru persoane fizice în sistem

C.A.R. cu dobânzi de 22% pe an

- credite pentru bunuri cu 35%

dobândă pe an -

B a n c a P o p u l a r a K n e r v a Cooperativa de credit

Bd.21 Decembrie nr.152 Te!.4l0263 a p r » }p | A i f P cu scadentă la 3 luni y E f\ I i r I IC GU dobândă de 65 %

Depozite: 1 6 0 »

3 luni .....................63%

6 luni... ..........65%

12 luni 65%

Deponenţii Banlicoop consilieră că nu

merită efortul să se mai deplaseze pînă

la baneib i b l i o t e c a

Premieiol Miigpr Isărescu s-a mtâSaaif cu echipa română de

• nepciaitoii In relaţia cu FMIPremierul Mugur Isărescu s-a întîlnit, ieri, cu echipa română

de negociatori în re la ţia cu FM I, au decla rat, su rse guvernam entale.’ . . _

Premierul a dorit ca semnalul care va fi dat de partea română pe parcursul negocierilor să fie unul coerent şi unitar, au afirmat sursele menţionate. La întîlnire au participat reprezentanţi ai M inisterului Finanţelor, ai M inisterulu i Industriei şi Comerţului, ai BNR, ai Comisiei Naţionale pentru Statistică şi ai M inistemlui Muncii şi Protecţiei Sociale.Negocierile dintre autorităţile române şi echipa FM I vor începe astăzi, la nivel de experţi. Negociatorul-şef al FM I în relaţia cu România, Emanuel Zervoudakis, a declarat, ieri, la sosjjea în Bucureşti, că vizita misiunii FMI va fi scurtă, tem a Drincipală a discuţiei fiind problema bugetulu i.'

http://www.dntcj.ro/adevarur
Page 2: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

" ’T T s e s c u n b o t e z 's p l i e r t a r e a t p ă c a t e l o r ' 3

•' Calendarul ortodox: Sf. Sfinţit Mc. Vasile, ep. Amasiei; Sf. Glafira (Denie); Calendarul greco-cato'ic. S. Vasile, ep. m. (+322).

• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUT-NAPOC A: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17.90 " . •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA:'24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27 •POUTIA FEROVIARĂ - .

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 .•POLITIA DEJ;21-2I-2J• POLITIA TURDA: 3 N21-21

POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22•POLITIA HUEDIN: 25-15-38 .

POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 .

PROIECŢIA CI\TLĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 - •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE'921 •ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 ••SC MONTENAY.SA: 41-51-71

R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. -SALPRESr S.Â.: 19-55-22

SCPRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR 1'

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

•JANDARMI: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; * mtem -43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

• ALIANŢA ASTISUICID: I9-1M7

CURSE LNTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în alele de luni, mani, joi şi vineri la ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri,-vineri si simbitâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare In

zilele dc joi om 22.00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de n incri ora 16.00. INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-26

Autogara II: 43-52-78

TAROM: 26.04.1999-28.10.2000- . - * luni .

CIuî Buc. Buc. Clui07,30 08,30 09,15 10,45!6,45 ' 17,35 19,45 ,•20,4518,00 19,00 ■ - ■ •

marţi07,00 08.00 08.20 . 09,00 .15,25 16,15 19,45 •20,45

miercuri07,30 ' 08-.30 . - 09,15 10,1518,00 ‘ 19,00 12,00 12,45 -18,55. ~ ” 19,45 19.45 20,45

iai07,30 0830 08,20 09,0015 5 16,15 17,00 18,40'19,00 . 20,00 19,15 20,15120,45 21,45 •

vineri09.15 10,15 07.45 08,4520,45 21,45 14.00 14,4520.55 21,45 19.15 20,15

sîmbătă19.30 ' 2030 11,00 12,00

duminica- 1430 15,05- • . ' 20,15 21,15

Preţ bilet: PSS’.OOO Ici, respectiv 960.000 lei Luni: Cluj Bologna 10,30-12,05

Bologna -3Quj t235*lt».40 mittDuilCluj-3 Bologna 10,30-12.05

Bologna*>Cloj 1255-16.40 vineri: Clnj 4Bologna 10.30-1205 . .

Bologna-Ktoj 1235-16.40 Preţ bilet: . 235$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

Din 21 aprilie, POLICLINICA FĂRĂ PLATA

"FAMILIA SFÎNTA" este închisă în

vederea mutării în noul sediu din str.

Moţilor nr. 32.

^ F A R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent: Farmacia

’ CORAFAR.M". sir. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540; str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "CVNARA", Calea Florcşti nr.75, tcl.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia IN7TRPHAR.M*. str. Primiicrii nr. 5, telefon

42-71-95 cer 8-22. Firaucâ "CLEMA TISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda dc noapte:Farmacia nr. 4. "HF.DERA’. Str. Gh. Doja nr.

52. telefon 13-00-77, orar 20-8.

A D E V Ă R U Lde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

F IL .IV IE21 - 27 APRIUE

Republica - Th e In sider, SUA -premieră (10,30; 13,30; 16,30; 19,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de’ la ora 22,30 * Victoria- Stuart

— * Little - Ş o ric e lu l familiei, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta Eurimages - Plaja, SUA (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîmbătă, duminică -spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit - D e bunăvoie f i nesilită de n im e ni, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - U n tătic g ro za v, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - F ig h t club, SUA ( 13; 16; 19)DEJ - Arta - D e b u n ă v o ie f i nesilită d e n im e ni, SUA (13; 15; 17;

19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21

GHERLA - Pacea - Lu m e a e prea m ic ă , SUA (15; '17; 19) - vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.

U N IP L U S R a d i o Miercuri, 26 aprilie P ro gra m info rm a tiv B B C : 6,00-6,30;8,00-

8.20.11.00-12,00.14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im inea ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a ru l zilei. M eteo. 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş tir i lo ca le . 9,20 P ro g ra m u l c inem a . 9,55 Inform aţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale f i locale.10.00-14,00 P u n c t... f i de la Zece-, 14,30-18,00 U niplus alternativ. 18,30- 21,00 Tre i ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; U nip lus nocturn.

■ B.C.U. “L ucian 'B laga” (stradă Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătş: 8-13.30.Notă: In sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21; sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ • Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15.30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăştr- ORAR: luni/miercuri, joi: 9.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8^00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni- vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12‘- 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni-- 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii în UŞA.

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 .

Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; -sîmbătă: 9 - 13. ; •

I B iblioteca . .C lubului Studenţesc . Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 -

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. ,

■ Biblioteca Creştină ”Bibios” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia' cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

B i W iU iI i Ii'i M H i H

a stăzi, d e la ora 18,30: CAVALLERIA RUSTICANA

de P. Mascagni

Miercuri, 26 aprilieI E » 7,00 .. Matinal

4 naţional; 9,00 TVR N tvjLs I' laşi; 10,00 Hiller şi «omanul Diller ( s / r ) ; '10 ,25 Agenţia de plasare (r); 10,55 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Teatrul N aţional de T eleviziune prezintă: Căsătorie imposibilă (r); 13,00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan; 14,30 Film: Faţă în faţă (r); 16,30 O vedetă... populară; 17,30 Impas în doi; 18,10 Hiller şi Diller (s); 18,40 Predanii; 18,50 Fotbal - România-Cipru (meci amical);21.00 Jurnal; 21,55 în flagrant;22 .30 Jurnalul A cadem iei C aţavencu; 22 ,45 Lum ea dansului; 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 întoarcerea acasă, i a j , 7 ,00 Fem eia f y V f J i misterioasă (s/r);

* 7,45 Seria AlfredHitchcock (r); 8,40 Care pe care! (r); 9,20 Veni, video, viei (r); 9,40 Puls ,2000 (r); 10,30 E dreptul tău! (r); .11,15 John Belushi (do/r); 12,00 Caii (do/r);13.00 Globul dragonului (d.a.);13.30 Nouă meşteri mari (r);13.45 Toţi, îm preună; 14,50 Ştiri; 15,00 Volei; 16,35 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplă acum;18.45 Telejurnal TVR 2; 19,20 Tineri interpreţi; 19,40 Film: Paşi sp re Lună (România 1964); 21 ,05 Mit şi istorie; 21 ,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Amintiri din purgatoriu (SUA 1965); 23,05 Ştiri; 23,10 Ştiri b ancare şi b u rs ie re ; 23,15 Lentila de contact; 0,15 TVM Mesager.

7 ,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;

i 10,00 Tînăr şi 10,50 Cursa cea

mai lungă (s/r); 11,30 Jake şi G răsanul (s); 12,10 Film: O iubire nemuritoare (Anglia ’94); 13,55-Film: Isus din Nazareth (Italia/Anglia ’77, p.l); 16,05 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Pro TV Special;' 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,00 Film: Duzina de ticăloşi: Misiune mortală (SUA 1987); 2,30 Ştirile Pro TV; 3,00 Isus din Nazareth (f/r);; 5,00 Cursa cea. mai lungă (s/r) .

7,00 Dimineţi a n t a r p clujene; ' 8,00Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Tropical Heat (s); 11,00 Film: Tot înainte - Luati-vă după cămilă (SUA 1967); 13,00 Ştirile amiezii; 1 13,15' S eria l:- învăţămintele lui Moise ; 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s);16.00 Suflet febel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 Film: Urmărire în •viitor (SUA 1992); 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Tucă Show;1.00 Navaro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor (s).

neliniştit (s/r);

7,00 Milagros■ j d i î f i ” î (s/f); 8*00 Taifas

. m agazin matinal; 13,00 Milagros (s);14.00 Uncovered (r); 15,00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de 1tiri; 18,30 impact - puternic pe Prima;19.00 Cronica cîrcotaşului- haz de necaz; 19,10 Justiţie militară (s); 20,00 Film: Coşmarul (SUA '93); 21,50 .Cronica cîrcotaşului - haz de necaz; 22,00 Rebecca (s); 23,00 Detectivi de elită (s);

■ 0,00 Focus (r); 0,30 Impact - puternic pe Prima (r).

.6,15 Ştirile de < E î î î2 S l i A casă (r); 6,45 Dragoste şi putere (s/r); 7,15

: Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,00 Femeia vieţii mele (s/r); 10,45 Sînge din sîngele meu (r); 11,30 Guadalupe (s); 12,15 Cinemateca de acasă:

. Alex şi ţiganca (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! ( s ) ; '15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 C ăsuţa poveştilor; 17,15 A casă la bunica - reţeta culinară a zilei;17.30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 90- 60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinem ateca de acasă : Fiica minerului (SUA 19080); 0,10 Dragoste şi putere (s/r); 0,35 Verdict: crimă! (s/r); 1,30 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae M anolescu (r); 2,50 Ştirile de Acasă (r).TELŢ7 7,00 Ştiri; 7,10

/ / Bună d im ineaţa, Z / c i d c R om ânia; 9,00

Dincolo de anul 2000 (do);10.00 Ştiri; 10,15 Ţeleshopping;10.30 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 11,30 Economic ABC (r); 11,50 Gura lumii (r);12.00 Cutia Pandorei (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Dincolo de stadion (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan D iaconescu; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30 Telemedicina; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Telemedicina (r); 5,00 Reporter Tele 7 (r).

- ol. ■/ 15,00 Videoclipuri; E tou^A 15,30 Post Meridian; cmi+wf»' 17,30 D ocum entar;18.00 Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre sute de ziare.

Redacţia nu-îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările

% intervenite în programele posturilor, de televiziune.

O N C O P R A X-CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J -N A P O C A . '. s t r . P R O F C I O R T E A nr.9

(c a r t ie r G r ig o r e s c u ) C O N S U L T A Ţ I I 7 :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR* (G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O nco log ie)

L , M l: 1 5 -1 8 ; M a , J : -16M- 1 8 *

Dr. V A L E N T IN P O P E S C U(C h iru rg ie , O n c o lo g ie ) .'

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : . 1 5 -1 7 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” -2 0 . :.. V : 1 6 -2 0 ' .

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ io n a r e . .. a c a b in e t u lu i

^ PO LICLIN ICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERM ATOLO- CIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA ■ RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE ' ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LA B O R A TO R C O M P U TE R IZ A T (Biochimie - Bacteriologic Imunologîe : Parazitologie Determinare Rh • Tesle de. sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări biologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) Z ILN IC , inc lusiv DUMINICA

orele 7 -21 Medic dc gardă: orele 21-7 R eze rva re , con su lta ţii

l a tei. 41.41.63. ' ■'

’ă .CABINET MEDICAL DE

STOMATOLOGIECalea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, impiante) Programări zilnic Ia tel: 430.028

ORAR- Luni - Vineri: 9-19

Sîmbăfă: 10-13

Pentm: studenţi,.; pensionari, şomeri/reducere 2 0 % .....

mMiercuri, 26 aprilie

72Sf,H06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00,21:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale, 08:20, 17:00 CD Sport (Mihai Petruşcă), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40, 16:40 Colecpa de mirări (Mihai Draţjolea); 11:00 -13:00 MESAJ FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 19:00-21:00 "Musica Magica’ (Ştefan Coroian), 21:30-23:00 "Cu capsa pusă" (Tudor Runcanu - Horaţiu Nicoară).

Miercuri, 26 aprilie

R a d io S o n ic

! « T ) )

FM 6 S ..9 MHzŞ tiri: 8,10,12,14,17, 20.

6-10 'Cafeaua de serviciu’ (meteo,'maxima zilei, informaţii

utile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revistapresei/o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua Tn amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu breteie, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald's). 17-19 "Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu), 20-21 "Greatest Hits". 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Miercuri, 26 aprilie 6.00-6.30 B B C , 6.30-9.00 - S U P E R M A T IN A L :

> 1 Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Powerplay, Concurs,. Liniuţa de dialog (8.30),

Buletin rutier (8.55); 9.00 Ştiri. 9.00-14.00 P A T R U L A D E S E R V IC IU : 9.30 Revista presei; 10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe. mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - B B C Educaţional' Program ;14-t4.30 B B C ; 14.30-18.00 C A L E I D O S C O P TR A N S ILV A N : 14.30 Click FM, 15.15 Biografia:zilei-, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30- 17 00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 BBC, 19.00 Concurs; Ştiri 15.00, 16.00, 19.00; 20.00 Sinergia; 21.00-1.00 F A P T U L S E R II: 21.00-23.00 Ţaxi music (dedicaţii muzicale); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 U N D E M A G IC E .

Miercuri,26 aprilie •5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Zona 810

ttfTĂCT (meteo, 8:08 Revistă presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:2fi trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19.00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de c o n c e rt -realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce riu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintrfe soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din tară, realizator Roxana Niculescu Costei. 100-5:00 Discontact.

Miercuri, 26 aprilie— rrr;-:-;, ■ ^ . . n( R A P IO CLUJ J J 6,00-16,00 Revizie

tehnică. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu. 18,30 Crochiuri muzicale prezintă Dan Izvoreanu, 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Rotonda literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora Pavel; 20,00 -Ştiri; 20.05 Anotimpul ideilor. Redactor: Dan Banciu; 21,00 Ştirr, 21.05 Breloc, Redactor: Anca Mureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. Ioan H U T A N U

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13. ap. 12 .

• (autobuze; 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICA, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17,19

Pediatrie;L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11. "

Medicină generală:ACUPUNCTURA: 'Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRDDr. ANGELA CĂLUGĂRD

S tr . P rah o v e i nr. 11( l în g â b is e r ic a B o b ) ^

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V - 17-20 .S - 8-12. '

Tel.: 42.56.18; tel/fax: 19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

MBORATOIUT DE SMTATE MUTAU CIJLI stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Page 3: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră }

Ziârul nostru, fo loseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

.tk ’ i-

S c h i m b ă r i p a l i s t a n e a g r ă a s t a t e l o r " p a r i af i

("USA Today")Cel m ai re d u ta b il inam ic al

, teroriştilor din cadrul Departamentului de S tat al SUA, a afirmat recent că ar dori ca ţările lumii să vină în întîmpinarea cererii SUA de a furniza “lis te ,n e g re ” cu a ce le sta te ca re sp o n so rizează grupurile teroriste, lucru care i-ar u şura eforturile de identificare a “celor ce fac necazuri”.

“Le-am spus oam enilor la C asa Albă urm ătorul lucru; d acă aveţi p ro b lem e cu C u b a din c a u z a n e re sp e c tă r ii d rep tu rilo r om ului, aplicaţi sancţiunile pe care le credeţi dum neavoastră de cuviinţă, nu pe cele dorite de m ine”, a declarat dl M ichael S h e e g a n , coordonatoru l p rog ram u lu i a m e r ic a n de lup tă împotriva.teroriştilor. în. cadrul unui interviu acesta a anticipat, cu date, publicarea lă data de 28 aprilie, a . acestu i an , a unui raport anua l a su p ra a c te lo r te ro ris te com ise , rap o rt • re a l iz a t în c a d ru l Departamentului de Stat.

S e ştie de către toată lumea că • nu au avut loc şi nici nu vor av ea

p re a c u rîn d d iscu ţii cu p a r te a c u b a n e z ă în le g ă tu ră /cu a c te le teroriste ce au avut. loc în-SUA, a mai spus. dl S heegan , iar Cuba nu. dă sem ne că va trimite lista solicitată.

R ap o rtu l m ai s u s m en ţio n a ţ, acoperă activitatea anti-teroristă din anul 1999 şi cu siguranţă va oferi o listă neagră cu aceleaşi’ şapte sta te susţinătoare ale grupurilor teroriste internaţionale, prezen te de altfel pe primele liste de a c e s t ggn, apărute în 1979; e s te vorba a şad ar de Iran, Siria, Sudan, C oreea de Nord, Cuba, îrak şi Libia.

/ Dl S teeg an a continuat, referin- du-se la faptul că intenţionează s ă modifice a c ea s tă iniţiativă, pe motiv că s-a transform at într-un instrument politic cinic, care nu face decît să pedepsească ţări care nu au aici nici un a m e s te c în m işcările şi acţiunile te ro ris te in te rna ţiona le . “D o resc s ă im prim mai m ult dinamism aces te i liste,' pentru ca astfel să mă pot concentra asupra acelor părţi ca re sîn t adevăra te le

su rse ale necazurilor noastre”. Ca fost m em bru al “bere te lo r verzi”, S h eeg an s-a confruntat în anii ’80, în A m erica de S u d , cu tru p e le cubaneze. însă o dată cu prăbuşirea blocului sovietic, în 1991, regimul lui Fidel C astra a încetat implicit s ă mai' a c ţio n e z e . C u b a , a d e c la ra t dl S heegan , va trebui.să adopte o serie d e . e t a p e n e c e s a r e , in c lu siv e x p u lz a re a a z e c e ' te ro r iş ti portoricani.

“Nu m-ar surprinde nici o iniţiativă a preşedintelui Clinton, pe parcursul ultimelor nouă luni, cît mai a re din mandatul său, poate chiar acordarea unei Medalii a Libertăţii preşedintelui C astra”, a spus republicanul Lincoln Diaz-Balart. Amintindu-şi că partea cubaneză a doborît în 1996 două avioane pilotate de membri ai unor g ru p u ri a m e r ic a n e a n ti-C a s tro , incident în urma căruia au murit patru am ericani, d l.B alarta a continuat: “dacă a s ta nu înseam nă ac t terorist, atunci ce altceva poate fi?”.

Dl Sheegan a confirmat faptul că un mai vechi număr al “Usa Today” a calificat Coreea de Nord ca fiind principala ţară ce a r trebui ş te a rsă d e p e lista re spec tivă . E xistă o accen tu a tă stare d e turbulenţă şi a g re s iu n e internă, d a r nu ex is tă dovezi că ar fi implicat în vreun act terorist internaţional, cel puţin de-a lungul ultimilor z e c e ani. Motivul pentru care a continuat să figureze pe lista statelor implicate în ac te te ro ris te internaţionale e s te c â a acordat azil la patru sau cinci membri ai Armatei roşii jap o n eze ca re au deturnat un avion japonez în 1970. De asem en ea dl S heegan s-a întîlnit luna trecu tă , la New York cu un oficial nord-coreean, ocazie cu care a e x p u s cond iţiile p e n tru ca Phenianul sâ fie ş te rs de pe lista neagră.-

Trebuie spus faptul că noile legi a m e r ic a n e p erm it c e tă ţe n i lo r

■ am ericani să poate da în judeca tă ţări pentru actele teroriste com ise de diferite grupuri şi susţinute de ţările respective. Criticii ap reciază că în m o m e n tu l în ca re f ie c a re ţa ră p rez in ţă o “listă n e a g ră ”, dev ine foarte dificil din punct d e ved ere

politic ca grupurile să poată scăpa. In c e e a ce p riv eş te p e membrii “perm anenţi” ai listei negre, lucrurile nu s-au sch im b a t p re a mult, cu excepţia Republicii Yemenul de Sud, care în 1990 s-a alipit Yemenului de Nord.

D e sp re ra p o rtu l c e va fi d a t publicităţii dl S h eeg an spune că nu va p re z e n ta ţă r ile c a re sponsorizează grupurile teroriste. De asem enea, rem arcă faptul că nu se va centra pe anum ite ţări, ci pe două zone care au devenit în ultima vreme adevărate “paradisuri” a le violenţei. “Este vorba de partea sudică a Asiei (A fganistan - P a k is ta n ) şi a rcu l, cuprins între T eheran , D am asc şi Beirut”.

Printre grupurile ca re s e refugiază în zonele asiatice s e num ără şi 'cel al lui O sam a-ben Laden, cel care a am en in ţa t ch ia r SUA; alături de acesta, facţiuni ânfi-indiene care au deturnat sistem atic avioane sau au intervenit în disputele din Provincia Caşmir. O a doua zonă de interes în acest se n s , o reprezintă grupările islamice H am as şi Hezbollah, care joacă un rol negativ în procesul de pace din Orientul Mijlociu şi care primesc to todată ajutor din partea Iranului şi Siriei.

Chiar d acă nici o altă ţară nu a fost adăugată “listei neg re”, totuşi dl Sheegan a spus că raportul va aduce şi veşti bune; doar ş a s e americani au murit în urma acţiunilor teroriste, în 1999, iar 12 în 1998.

Dl S h e e g a n a ţin u t s ă lau d e Iordania, autorităţile palestiniene şi Egiptul, a lături d e oficialii de la graniţa cu C anada, pentru eforturile serviciilor de securita te şi a le politicii care au d e z a m o rs a t o se r ie d e comploturi te ro ris te d e la sfîrşitul anului t r e c u t , p re v e n in d a s tfe l posibilele victime. E fecte a avut şi politica de sancţiuni. De pildă, Libia a predat doi suspecţi implicaţi în actul terorist com is în 1998 asupra cursei Pan Am 103, după circa şap te ani de em bargo aerian impuls Libiei de către SUA. “Instrum ente care pot com bate terorism ul sîn t susţinuta presiune diplomatică, voinţa şi curajul, politic.”

Ucraina, spre un rol in relaţia China-Rusia

("STRATFOR")China se străduie să acopere pata-

albă a informaţiilor sale cu privire la Rusia, lacună expusă în mod dramatic de demisia bruscă a lui Boris-Elţîn, care a luat prin surprindere Beijingul, pe care liderul rus abia îl vizitase cu mai puţin de o lună înainte. Pentru a remedia această deficienţă, China îşi antrenează în Ucraina mai mulţi ofiţeri de informaţii în domenii ca vocabularul tehnic rus şi analiza semnalelor. Pentru Ucraina, această colaborare este o m etodă d e 'c o n s o lid a re tă c u tă a independenţei sale politice. Potrivit unui raport al Agenţiei de ştiri militare din Moscova, cinci ofiţeri de informaţii chinezi învaţă rusa la U niversitatea Politehnică din Lvov. După încheierea studiilor de limbă, îşi vor continua pregătirea la Institutul de tehnică de război radîo-electronic de la Harkov. După ce cei cinci vor absolvi ciclul, vor urma şi alţi 18.

Dacă această informaţie de pe situl pe In te rn e t al agen ţie i ru se este adev ă ra tă , este un sem n c la r că Beijingul încearcă să umple o gaură importantă în activitatea chineză de colectare de informaţii, iar ucrainienii sînt dispuşi să dea o mînâ de ajutor. Dar mai înseamnă şi câ relaţia sino- rusâ nu este atît de fermă cît ar dori Beijingul şi Moscova sâ pară. China caută să obţină informaţii mai fidele despre "a lia tu l” ei, iar U crainei îi convine de minune sâ o ajute.

Pc măsura modificărilor produse la nivelul conducerii, atît în China cît şi în Rusia, cele două state nu pot avea certitudini cu privire la limitele relaţiei lor. Această lipsă dc înţelegere întîrzie îndelung aşteptatul summit sino-rus, iar confuzia nu face decît sâ alimenteze ezitarea. Practic, tot ce pot arăta China

şi Rusia în contul “parteneriatului lor strategic” pînă la această dată sînt v înzări sporite de arm e şi d iscu ţii prelim inare p riv ind două conducte • petroliere. Lipsa de terenuri comune şi înţelegere a ieşit în eviden ţă în momentul demisiei lui Boris Elţîn în ajun de An Nou, care a fost o surpriză pentru oficialităţile chineze şi în plus a dem onstrat o slăbiciune severă- a aparatuluj chinez de informaţii.

P e rfec ţio n a rea lim b ii ru s e şi antrenamentul în analiza sem nalelor pot ajuta China să rem edieze această deficienţă. Pentru China, recurgerea la facilităţile oferite de U craina este o alegere firească.

Ucraina este, bineînţeles după Rusia, ţara cu cei mal mulţi ruşi şi a fost gazda c e lu i m ai m are c o m p le x m il i ta r sovietic, aşa încît chinezii îşi pot forma o imagine bună a modului de gîndire şi acţiune al Rusiei, ca ţară. La rîndul ei, Ucraina înţelege câ este im portant pentru ea să se. slăbească poziţia Rusiei, l-a r fi cvasiim posibil din punct dc vedere, economic, Rusia puţind foarte uşor sâ o domine. Din punct de vedere p o li tic , Ucraina* nu se b u c u ră de suficientă influenţă pen tru a afec ta Rusia. Ajutînd C hina, poate acţiona asu p ra cele i m aj p u b lic e le g ă tu r i politice a Rusiei, in plus, U craina este suficient de apropiată dc N A T O , iar cooperarea ucraincano-chineză o face sâ fie m ult m ai v a lo ro a să p en tru Alianţă.

R e la ţia s in o -ru s â c o n tin u ă sâ balanseze între cooperare şi competiţie. Deşi amîndouâ vor să contro lc/e SUA. Rusia ascunde Beijingului informaţii po litice fundam entale. C a răspuns. C h ina îşi re v iz u ie ş te o p e ra ţiu n ile serviciilor secrete. K ievul şi-ar putea descoperi în curînd funcţia dc pîrghic nu doar în confruntarea dc forlâ Rusia- Vest, ci şi în com petiţia Rusia-China.

î n ţ e l e g e r e a d e l a I a l t a s - a e v a p o r a t , a ş a a r t r e b u i

s ă s e p e t r e a c ă ş i c u p a c t u l R i b b e n t r o p - M o l o t o v

( " T h e W a l l S t r e e t J o u r n a l E u r o p e " )

Dacă soarta statelor baltice este un test fundamental pentru soarta întregii Europe - aşa cum a recunoscut secretarul de stat adjunct al SUA, Strobe Talbott - este tot atît de adevărat că modul cum se va coordona aderarea la UE a Estoniei, Letoniei, Lituaniei' constituie un astfel de test pentru .NATO şi Uniunea Europeană. în ceea ce le priveşte, cele trei republici baltice depun eforturi considerab ile p en tru a-şi construi viitorul ca membri ai organismelor euroatlantice şi în cadrul procesului care înseamnă trecerea ireversibilă a ocupaţiei sovietice în istorie. în timp ce Estonia se situează pe primul loc în ceea ce priveşte reformele economice, Lituania şi Letonia trebuie să recupereze timpul pierdut de guvernele de stînga de la începu tu l an ilo r ’90. T otuşi, la s f îrş itu l lunii decembrie anul trecut, toate cele trei state, baltice sînt pe lista ţă rilo r in v ita te să înceapă negocierile de aderare la- UE. în timp ce se confruntă cu problemele tranziţiei comune tuturor ţărilor posteomuniste,

ele trebuie sâ îşi soluţioneze şi sechelele economice rezultate în urm a ap a rten en ţe i la fosta Uniune Sovietică. Acestea sînt:

.dependenţa de furnizarea de com bustibil din Rusia şi de comerţul de tranzit, ca şi de piaţa de desfacere din Rusia," m ai .a les pen tru produsele* agricole de export.

D eşi ţă r ile baltice şi-au reorientat rapid comerţul spre O cciden t, e le răm în to tuşi vulnerabile în faţa, efectelor- ciclurilor economice din Rusia şi a manipulărilor politice ale furnizării de combustibil. în plus, Lituania se confruntă şi cu o costisitoare dezafectare a centralei nucleare de la Ignalina, ale cărei reactoare din epoca sovietică sînt de acelaşi tip cu cele de la Cemobîl.

Există şi alte indicii care arată că statele baltice păşesc îri Europa contemporană. P rin tre . acestea se num ără naşterea euroscepticismului, presiunile a g ric u lto rilo r pen tru protecţionism agricol, dispute intermitente privind cotele de pescuit sau zonele maritime economice, iar ocazional, chiar “războaie ale cărnii de porc” între vecinii baltici. Aceste state îşi coordonează şi eforturile de m odern izare în dom eniul Apărării şi de pregătire pentru

o eventuală aderare la NATO. Summitul NATO din 1999 a recunoscut oficial aspiraţiile Estoniei, Letoniei şi Lituaniei de ad erare , ele u rm înd să îndeplinească criteriile necesare pentru a deveni m em bre în NATO. Multe programe sînt în curs, beneficiind de asistenţă din partea NATO şi a ţărilor nordice, pentru crearea unei forţe militare baltice viabile. Programele pentru o cooperare inter-baltică trilaterală includ crearea bata lionu lu i m ixt BaltBat, cu baza în Letonia, detaşamentul naval BaltRon, cu centrul de comandă în Estonia, Colegiul de Apărare BalDefCol tot în Estonia şi sistemul de control aerian BaltNet cu baza în Lituania. . ' :

M ilita rii din “ cad ru l Batalionului Baltic au participat cu succes la . operaţiunile de menţinere a păcii din Balcani, efectuate sub comanda NATO, ia r u n ită ţile navale ba ltice organizează regulat exerciţii comune cu militari ai Marinei din NÂTO şi din ţările nordice. Cele tre i-s ta te baltice au în vedere şi achiziţionarea comună de arm e şi echipam ente, un concept nou, care poate produce simultan costurile şi standardiza anumite părţi din dispozitivul militar al acestor state.

Deşi Rusia nu a reuşit să oprească prim a ex tindere ă N A TO în Europa C entrală, încearcă în prezent să împiedice o extindere a Alianţei spre ţările baltice.

A şa cum a p rec iza t p reşed in te le P arlam en tu lu i lituanian, Vytautas Landsbergis, Moscova a pierdut “linia Ialta”, care a divizat Europa Centrală în timpii! lui Stalin, dar rămîne leg a tă - de um bra pac tu lu i R ibbentrop-M olotov, care a lăsat ţările baltice în umbra de in f lu en ţă a R usiei. N um ai N ATO poate şterge această

/u m b ră şi poate p re în tîm p ina ' trasarea unor astfel de linii prin deschiderea porţilor Alianţei statelor baltice. ’

Politica Moscovei constă în a sugera câ aderarea statelor baltice va împovăra NATO. cu

■ problemele politice interne şi va duce la fricţiuni serioase cu Rusia în regiunea baltică. Pentm a-şi atinge obiectivul, Moscova joacă “cartea etnică”, invocînd populaţia rasă stabilită mai ales în Letonia şi Estonia în perioada so v ie tic ă . P ropaganda Kremlinului acuză aceste două ţări că-i oprimă pe ruşi, iar diplomaţii săi încearcă să obţină sp r ijin o cc iden ta l fa ţă de condam narea rusă la n iv e l internaţional.

Şi Lituania este acuzată de acelaşi păcat comun cu surorile ei baltice, persecutarea cîtorva foşti ofiţeri N K V D şi KGB im plica ţi în u c id e rea şi deportarea în Siberia a multor baltici, ca şi pentru adoptarea unor legi de lustraţie privind foşti agenţi ai aparatu lu i de represiune sovietic, cărora li se interzice să mai deţină vreo funcţie publică. In tim p ce oficial, autorităţile ruse îi apără pe fo ştii o fiţe ri K G B , e le încearcă însă să prezinte cele trei state baltice drept baze de spionaj antiras.

Cele trei state baltice au fost confirmate în repetate rînduri ca aderînd la s ta n d a rd e le * internaţionale privind drepturile omului şi cele etnice. OSCE, C onsiliul E uropei şi U E au sa lu ta t leg ile p r iv ito a re la cetăţenie şi limbă din Letonia şi Estonia, pe care cele două ţări le-au revizuit în scopul dublu de acomodare a populaţiei ruse şi de ameliorare a relaţiilor cu R usia . în tr -a d e v ă r , s ta te le baltice consideră aderarea la NATO şi păstrarea relaţiilor de bună vecinătate cu R usia ca fiind ţeluri com patibile într-o Europă democratică.

Moscova pretinde câ nu sînt com p a tib ile . E x p lo z ii de p ro pagandă a n ti-b a l t ic ă au

izbucnit în perioada în c a re funcţia de prem ier era deţinută de Evgheni Prim akov, în urm ă cu doi ani.

E le co n tin u ă acu m , d u p ă alegerea lui V ladim ir Puţin în funcţia de preşedinte. A ceastă propagandă nu reflectă opinia societăţii, ci m ai deg rab ă o viziune pe care liderii ruşi caută să o comunice societăţii. A şa cum a re m a rc a t r e c e n t p o lito lo g u l m o sco v it B o r is K agarliţk i, ac tua la s tra te g ie politică a Kremlinului vizează fabricarea de imagini ale unor potenţiali adversari şi se pare că pentru a juca acest rol au fost selectaţi cecenii şi b a ltic ii.'

In c iu d a . v iru le n ţe i propagandei anti-baltice, aceasta n u m ai c o n ţin e a lu z ii la co n tram ăsu ri m ili ta re în e v e n tu a lita te a că a c e s te republici vor adera la N ATO şi nici la “linia roşie” anterioară, trasată în jurul acestora, pe care NATO nu trebuie să o treacă .. Dispariţia tacită a acestor tem e sugerează că există persoane la K rem lin c a re în c e p s â se * o b işn u ia sc ă cu p e r s p e c t iv a ex tin d e rii A lia n ţe i în z o n a baltică , aşa cum M oscova a a c c e p ta t fă r ă e n tu z ia s m extinderea N A TO la fosta sferă de in f lu e n ţă s o v ie tic ă d in Europa Centrală.

Page 4: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

Aici ar putea fi ! ' reclama dumneavoastră

1915 - A fost înctîeiat Tratatul de alianţă dintre Italia si Puterile Antantei, în urma căruia Guvernul italian a declarat

' război monarhiei austro-ungare. în ciuda acordurilor existente între Bucureşti şi Roma/Guvernul italian nu a

informat Guvernul român asupra semnării acestui tratat

' . f '.

P ţ e f e c t u r a C lu j a a m e n d a t m a i m u l ţ i p r i m a r i p e n t r u n e g l i j e n ţ ăPrefectura Cluj a sancţionat, în ultima

săptămînă, mai mulţi primari din judeţ, aplicînd 22 de amenzi contravenţionale în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei.

Prefectul i-a sancţionat pe primari pen tru n e în to c m ire a p lan u rilo r de protecţie împotriva dezastrelor şi pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor, iar zece primari şi trei viceprimari din judeţ au fost sancţionaţi contravenţional pentru

“Noi am tot anunţat aceste controale şi am sperat că primarii vor colabora măcar de frica verificărilor, dacă altfel nu se poate. Se pare, însă, că nu i-a interesat suficient de mult”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvînt al Prefecturii Cluj, Tiberiu Marţian. .

Alţi .trei primari au fost avertizaţi cu privire la intrarea în legalitate pînă în data de marţi, apoi verificările vor fi

neîndeplinirea^sarcinilor de serviciu şi • reluate. Principalele abateri ale acestora, lipsa colaborării cu Prefectura Cluj. în opinia reprezentanţilor Prefecturii

Cluj, se referă da existenţa, pe raza localităţilor, a unor rampe de deşeuri industriale şi an im aliere care funcţionează ilegal. ' - '_ Prefectul Bogdan Cerghizan a declarat că o mare parte a pagubelor produse de inundaţiile din primăvara acestui an a fost cauzată de neglijenţa unor Primării,

: care nu au adoptat nici o măsură de p ro tecţie în acest sens. Pagubele provocate de inundaţii în judeţul Cluj se ridică la aproximativ 35 de miliarde de lei. : - ..

Tot în această perioadă, echipele de contro l, form ate diri rep rezen tan ţii Prefecturii Cluj, ai A genţiei pentru Protecţia Mediului şi ai Inspecţiei de Stat în Construcţii, au aplicat amenzi în valoare de peste 100 de milioane de lei pentru construcţiile ilegale din zona Făget,"din Cluj-Napoca.

Alţi 46 de proprietari d.e asemenea construcţii vor trebui să se prezinte, în perioada 25 - 27 aprilie 2000, la sediul P re fec tu rii C luj, pen tru a do v ed i legalitatea construcţiilor. •

PNŢCD Tarda a ales decenţa unui profesor universitar

Prezent la Primăria Turda, stafful PNŢCD Cluj a lansat oficial, zilele acestea , candidatul la postul de primar al municipiului de pe Arieş. Deputatul loan Vida Simiti, alături de preşedintele Radu Sârbu, au prezentat personalitatea complexă a profesorului universitar Călin Felezeu. într-o sală plină, profesorul de istorie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" şi-a expus principiile politice, spunînd că nu va face promisiuni demagogice deoarece în situaţia .actuală în ca re se află bugetul local nici m ăcar promisiuni nu se mai pot face.’ Călin Felezeu este şi consilier din partea PNŢCD, prezenţa sa în Consiliul local fiind poate cea mai respectată din rîndul colegilor săi. Poate şi pentru că, aşa cum a spus chiar el, unui politician nu trebuie să-i lipsească decenţa şi responsabilitatea faţă de urbea în care trăieşte.

Tot cu această ocazie au fost • desem n a ţi şi candidaţii pentru Consiliul local, primele trei locuri fiind ocupate de Monica Moldovan, Bichiş Sorin şi Marţian Radu. în cursa pentru Consiliul judeţean au fost numiţi Felezeu Călin, Moldovan Simion şi Mezei Bogdan.

Brîndusa FAUR

PDSR nu va face alianţă cu PRM, deoarece “costurile ar fi foarte mari”, a declarat, ieri, într- o co n fe rin ţă de presă, v icep re şed in te le PDSR loan Mircea Paşcu. Paşcu a spus că PDSR nu este interesat de faptul că PRM este caracterizat ca partid

adăugind că, dacă ApR nu doreşte să ajungă la guvernare, “ce mai caută în curtea politicii?’’.

în p riv in ţa ideii ca p ritn- vicepreşedintele PDSR să fie premier în viitorul guvern PDSR, Paşcu a spus că “Adrian Năstase are cele mai mari şanse pentm a

extremist, atîta vreme cît n u 'îş i propune să încheie o alianţă cu aceasţâ formaţiune politică, chiar dacă partidul condus de CV Tudor va obţine voturi în alegeri.

V icep reşed in te le PDSR a apreciat că PDSR “nu a lămurit” încă relaţiile sale cu ApR. El a spus că lideru l ApR T eodor Meleşcanu a fost cel care, prin declaraţiile sale, “a pus cruce” relaţiilor dintre cele două partide şi nu p reşed in te le PDSR Ion Iliescu. Potrivit lui Paşcu, “cine nu poate sâ treacă peste interesele personale nu are şanse să facă o politică aşa cum trebuie”.

“ ApR trebu ie să-şi facă socoteala unde procentele sale cîntărcsc mai greu sâ ajungă la guvernare”, a mai spus Paşcu,'

forma Cabinetul” şi ca această idee “este conturată încă din 1996, cînd preşed in te le PD SR Ion Iliescu i-a avansaf numele în acest sens”. El a adăugat că trebuie în trebat Adrian N ăstase dacă acceptă funcţia de premier, aşa cum a propus vicepreşedintele Nicolae Vâcâroiu.

Paşcu a precizat că lista viitorului Guvcm “nu este bătută în cu ie" şi că ea depinde de alianţele care sc vor încheia după alegeri. El a adăugat că în viitorul Cabinet trebuie numite persoane pe criteriul competenţei şi nu după cel politic. “Ministerul trebuie să

- re v in ă om ului cel m ai bun specialist şi nu unui partid”, a mai spus Paşcu, adâugînd că trebuie eliminate orgoliile şi interesele.

De pe fotoliul de director al teatrului, la cel de primar

Filiala Turda a PUR şi-a lansat zilele acestea candidatul la P rim ărie . în a tm osfera intimă a Clubului The Han. în prezenţa liderului clujean loan B iriş. a v icep re şed in te lu i Marius Loga şi a candidatului la Primăria Cluj. Aurel Tâmaş, preşedintele PUR Turda, Dan Zâhan, a punctat personalitatea “celui mai potrivit um anist” tu rdean : V irg il D cccanu . C an d id a tu l la fo to liu l de primar ocupă, dc la sfîrşitul lui ’99, funcţia dc director al T eatrului M unicipal Turda, ad e ra rea sa Ia o m işcare politică fiind o surpriză pentm marca m ajoritate. “Am ales acest p a rtid p en tru că uţnanismul reprezintă o a treia cale”, a explicat el. V irgil Deccanu a arătat că hotărîrea sa de a can d id a a fost co n sid e ra tă de un ii “îndrăzneaţă, nefondată, chiar obraznică”, dar treeînd. peste acest aspect el este hotărît sâ lupte pen tru c rezu l - său:' “prom ovarea o raşu l . p rin oam enii s ă i” . P rin tre program ele ' sale electorale, Deceanu a enumerat: stabilirea unui birou de strategie locală, m o n ito riza rea ac tiv ită ţii Prim ăriei, descen tra lizarea regiilor, înfiinţarea unui birou de re la ţii cu p u b licu l şi' pu b lica rea rea liz ă r ilo r bugetaref pentru ca fiecare cetăţean să poată vedea cum au fost cheltuiţi banii publici. Virgil .Deceanu a mărturisit că-1 sp erie n ep artic ip a rea oamenilor la alegeri, dar în

acelaşi timp crcdc că Partidul Umanist arc un atuu puternic prin pîrghiile dc carc dispune pentm a deschide căile spre oameni. Candidatul umanist este co nştien t că Prim ăria tu rdeană va răm îne , în viitoarea legislatură, cu bani pu ţin i, dar el s-a declarat optimist în posibilitatea atrage­rii altor fonduri la bugetul local, în Turda existînd multe oportunităţi de afaceri, cum âr fi de pildă turism ul.7 ..

în lu a rea sa de cuvînt, preşedintele PUR Cluj, loan B iriş, a am in tit - despre dizolvarea vechii organizaţii a filialei turdene a partidului, ca fiind nereprezentativă pentm partid , cea de acum fiind co n stitu ită din “oam eni potriv iţi la locul potriv it” , întrebat pe cine va sprijini PU R în cazu l în care candidatul lor mu va ajunge în turul doi al alegerilor locale din Turda, Biriş a răspuns că deoarece ex is tă deja un protocol semnat cu PDSR, la nivel central, se va respecta aceeaşi linie şi pe plan îocal.

.0 su rp riză pen tru cei p rezen ţi a constitu it-o prezentarea, în prem ieră, a imnului filialei Turda a PUR, com pus de M ugurel Scutăreanu şi interpretat de corni Asociaţiei de Pensionari.

1 “Dr. loan Raţiu”.Pentm funcţiile de consilieri

locali, pe primele trei locuri, au fost desemnaţi: Zăhan Dan, Deceanu Virgil şi Rad Elena.

Brîndusa FAUR

•Sub>deviza*“Uri*banipentru*buciiria?copiilorrnoştri

D ir e c ţ ii le d e s p e c ia l i t a t e

din M A pli au e la b o r a t t e x tu l

D o c tr in e i d e In form aţii a A r m a te i*

Direcţiile de specialitate din Ministerul Apărării Naţionale au elaborat textul Doctrinei de Informaţii a Armatei, document redactat în premieră în istoria serviciilor militare de informaţii din România, se arată într-un comunicat al MApN,

Doctrina de Informaţii a Armatei, elaborată de către Direcţia Protecţie şi Siguranţă M ilitară (D PSM ) împreună cu Direcţia Informaţii şi Reprezentare Militară (DÎRM), are la bază prevederile legislaţiei interne în domeniu şi este compatibilă cu doctrinele militare şi

■ de informaţii ale statelor membre NATO, precizează MApN. Documentul conţine principiile de organizare şi funcţionare a structurilor de informaţii din cadrai MApN. -

Anunţul a fost făcut în ziua în . care DPSM, parte integrantă a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), împlineşte zece ani de la înfiinţare. DPSM are atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, asigură protecţia personalului MApN, securitatea informaţiilor şi com unicaţiilor, p ro tec ţia fizică şi secu rita tea industrială. Structurile de informaţii ale MApN au fost reoganizate în toamna anului 1999. La conducerea DGIA a fost numit generalul de divizie Gheorghe Rotam, fost reprezentant militar al României la Cartierul General NATO din Bruxelles, DPSM şi DIRM fiind conduse de coloneii Gheorghe Nicolaescu, fost ataşat militar la Roma, şi Sergiu Medar, fost ataşat militar la Washington.

PIPPPPPPW PBW SSW jpm

Lansarea candidatului privi

pentru Primăria Dej■ în prezen ţa m em brilor şi simpatizanţilor săi, filiala locaiă

- a Partidului Rpinânia Mare şi-a lansat candidatul propriu ,1a funcţia. de p rim ar . al municipiului Dej, în persoana ing. A le x a n d ru P e tru ţ, abso lvent al Institu tu lu i P o litehn ic , F acu lta tea de T ransportu ri. . D in partea organizaţiei judeţene a PRM au fost prezenţi dr. Mihai Năstase, preşedinte, Petru Călian, prim- vicepreşedinte şi col.(r) Viorel

, Munteanu, vicepreşedinte.Luările de cuvînt ale celor

prezenţi la m an ifesta re au reiterat ideea că PRM are soluţii v iab ile . pen tru redresarea economică a ţării şi realizarea unui sistem ech itab il de retribuire a muncii şi'stopare a corupţiei. Sintetizat în sloganul “Unire în belşug”, programul cand ida tu lu i PRM pentru P rim ăria Dej se în scrie în ob iec tive le s tra teg ice ale partidului privind măsurile de ameliorare, reală, a vieţii pe ■plan local. Cîteva dintre acestea ar fi: construcţia de locuinţe sociale şi edificii de utilitate publică , m odern izarea in fra stru c trii, com baterea criminalităţii, simplificarea şi verifica rea com petenţei apara tu lu i , adm in is tra tiv j reducerea b iro c ra ţie i, contractarea de împrumuturi pentru finanţarea unor proiecte locale etc; Lansarea a prilejuit şi subscrierea unor donaţii în

.bani pen tru un tîn ă r care necesită în g rijiri m edicale costisitoare.

m . Vai daSBSHiMH

u Asociaţia Luptătorilor din Revoluţia Română ’89 cere clujenilor să salveze Teatrul de păpuşi din Cluj-Napoca

Reprezentanţii Asociaţiei Luptătorilor din Revoluţia Rom ână '89 Cluj-Napoca vor deschide un cont la Banca Dacia F.elix în vederea ajutorării Teatrului de păpuşi, PUC, care are nevoie de 1 miliard 380 milioane lei pentm definitivarea lucrărilor d e renovare şi dotare a sălii de spectacol. Sub deviza “Un ban pentm bucuria copiilor noştri”, liderii ALRR '89 solicită clujenilor să contribuie la refacerea teatmlui, care în acest an va împlini vîrstă de 50 ani. în plus, ei s-au gîndit la înfiinţarea unui "Centru de educare şi formare pentm copii”.

ALRR '89 consideră că acum, în toiul cam paniei electorale, trebuie am intite idealurile revoluţiei din decembrie, care au fost implinite doar pe jumătate. Două dintre acestea, “eliminarea factorului politic din destinul omului” şi “asigurarea unui nivel de

trai decent” n-au fost realizate nici măcar parţial, au opinat rrţembrii ALRR '89. Acum, după peste un deceniu de la revoluţie, liderii

. asociaţiei au o listă de cereri care se adresează partidelor politice şi candidaţilor care s-au lansat în lupta pentm putere. în primul rînd se doreşte o campanie electorală

'civilizată, bazată pe o ofertă electorală pozitivă, care să fie axată pe d a te /ş i posibilităţi reale.

Radu Bădilă, membru în biroul de presă ăl Asociaţiei, a"precizat că este necesar să ■se caute soluţii concrete la problemele cu care se confruntă municipiul şi judeţul Cluj, cum ar fi modalitatea de stabilire a taxelor locale, gestionarea lor şi controlul fondurilor colectate de pe urma taxelor şi impozitelor locale. -

7 în plus, ALRR cere soluţii cu privire la

construcţia locuinţelor sociale, modalitatea de atragere a investitorilor autohtoni şi străini, siguranţa cetăţeanului' şi relaţia' administraţiei publice locale cu cetăţeanul. Deocamdată, reprezentanţii ALRR ’89 sînt rezervaţi în a face recomandări cu privire la alegerea unui candidat sau' a unui partid politic, precizînd că cel mai probabil vor susţine un partid neparlamentar, pentru că “ dorim o voce nouă în Parlament”.

Vicepreşedintele ALRR ’89, loari Gurzău invită toţi revoluţionarii interesaţi să revadă momentele revoluţiei din decembrie şi să v iziteze noul sediu al A sociaţie i din bulevardul Eroilor, nr. 27, unde sînt expuse, fotografii care imortalizează scen e din euforia acelui moment istoric.

Adriana CIOTl

nevinovaţi şi deschizîndu-le dramul spre ani greu de temniţă. Ei sîn t călăi. Gardienii şi directorii de închisori care i-au primit şi i-au păzit sînt călăi. Cei din conducerea statelor respective sînt si ei călăi. Miliţienii au fost

Lumea c aExistă o categorie de oameni

mai sfîn tă decît sfinţii! O 'c a te g o r ie care niciodată nu

greşeşte, nici cît. negru sub unghie. Aceştia sînt magistraţii, fară de care nici un regim nu ar supravieţui. Ei le slujesc pe toate, cu aceeaşi rivnâ, pricepere, sau nepricepere, cinste sau necinste, cu aceleaşi interese! Tot ce fac de-a lungul şi de-a latul şi e i-un ii - călăi. Dar magistraţii, diverselor regimuri li se pare \ care’au “judecat” procesele şi

omenie. Gălâi au fost securiştii, garditnii, miliţienii, directorii de închisori,.ba şi medicii legişti. La revoluţie, i-a cerut unui prieten să facă autopsii d uşm an ilo r poporului. Medicul i-a replicat:' “Eu fac autopsie cadavrelor.

I n f a i l i b i l i t a t e a m a g i s t r a ţ i l o r !

normal, corect, de bun simţ. Ei stau în spatele, legii, ca viermele în .măr. Nimeni, niciodată; nu-i trage la răspundere. Deşi ei au hotărît prin pedepse - unele strigătoare la cer - destinul unor oameni vinovaţi sau nevinovaţi, pot sta liniştiţi, nu vor răspunde,, n u . vor da socoteală. E o adevărată ură şi revoltă la adresa foştilor securişti, unii dintre ei arestînd, e adevărat, oameni

au h o tă r î t ciţi an i va sta nenorocitul în detenţie, nu sînt

'că lă i!!! Ei sînt nişte îngeraşi, trimişi din cerpe'pâmînt sâ apere legea. Un amic, procuror militar,, făcea pe vremea dictaturii rechizitorii fară milă unora care au spus bancuri. După revoluţia,- voia să ajungă şi general şi a trecut cu arme şi bagaje în rîndurile actualului regim. El e un om bun, curat, cinstit, de

Atît!” .A doua zi, tot procurorul îi cerea entuziast să aibă grijă de eroii revoluţiej!! Vremurile se schimbaseră! Şi omul meu, cum ziceam, voia să ajungă general!'.

Magistraţii sînt plătiţi cu vîrf şi îndesat, chiar dincolo de bunul _ simţ.

Ei primesc şi spor de. praf, p e . lîngă. alte zeci de sporuri. Au muncă grea, periculoasă. Dar cp muncă e aia, cînd un complet de judecată îl condamnă pe Miron Cozma la 3 ani si altul imediat la

18 ani?! Care din cele două .instanţe şi-a bătut joc de viaţă, de legi şi de inculpat? O altă - instanţă l-a condamnat la moarte pe Pacepa pentm trădare..Cîţiva ani mai tîrziu, tot o instanţă, aproape aceeaşi!, îl scoate erou, ", graţijndu-i pedeapsa! ' ;- M agistraţii, indiferen t de

regim, sînt infailibili! Stoica, liberalul, le-a dat drepturi şi'bani cît au vrut, în vreme ce orbii fac grevă, m inerii îşi dau foc, pensionarii sînL supuşi unui genocid lent, studenţii şi dascălii „ sînt batjocura regimului.... Voltaire spunea, acum un sfert •

de m ileniu: “ O noareaju d e c ă to r ilo r co n stă în îndreptarea p ropriilor greşeli în a in te de to a te ” . Dar ei, magistraţii, zic eu, nu au greşeli, nu sînt niciodată vinovaţi de nimic. Ei sînt infailibili!

Viorel CACOVEANU

Page 5: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

S ţ r a m l - v ^ -1 - ? ■

;6 x i d a t h ^ . î n . ::> : > ; bolile, interne

La. Editura clujeană Casa C ărţii de Ştiinţă a ieşit de sub tipar, în aceste zile, o lucrare de mare interes pentru lumea medicală, tratînd, în premieră naţională, ‘ Stresul oxidativ în bolile interne. C o lec tivu l de autori, coordonat de prof. univ. dr. D o rm D E J IC A - m edic p rim ar .in te rn is t, m ed ic , primar imunologie- clinică, m edic ' „ specia listgastroenterolog, profesor la C atedra, de Im unologie, Clinica III Medicală, U.M.F. “luliu Haţieganu” din Cluj- Napoca - este alcătuit din: conf. d r. L avinia Comes; dr. Livia Duma; prof. dr. A d ria n a M u re şa n ; d r . Sorina Pop, medic primar; d r. P au l J . P o rr , medic primar; d r. P au la Szanto, lector; conf. d r . S im ona Tache.

în cup rin su l ce lo f 14 capitole ale cărţii (Speciile reactive ale oxigenului şi a z o tu lu i: fo rm a re şico n sec in ţe ; S tre su l o x id a tiv ; A specteim unologice ale stresului ox idativ ; Im b ă tr în ire a - co n sec in ţă a s tre su lu i o x id a tiv ; In f la m a ţia şi

s t r e s u l o x id a tiv ; S tre su l oxidativ în cancer; Metode de e v id e n ţie re a s t r e s u lu i: oxidativ; S tresu l oxidativ în bo lile re s p ira to r i i ; S tre su l o x id a t iv în b o lile c a rd io v a s c u la re ; S tre s u l o x id a tiv în bo lile re n a le ; S tre su l o x id a tiv în bolile digestive; S tresul oxidativ în colagenoze; Stresul oxidativ în d ia b e tu l z a h a ra t ; S tre su l oxidativ în alte boli interne), dispuse pe 500 de pagini, autorii pun în ev iden ţă , fap tu l câ ; ox ig en u l, e lem ent v ita l, indispensabil vieţii aerobe, este în acelaşi timp şi un element toxic, prin Capacitatea sa de a genera specii reactive. Faţă de acestea, organismul se apără p rin in te rm ed iu l-d ife rite lo r

, sistem e antioxidante. Stresul oxidativ reprezintă totalitatea deteriorărilor cauzate de speciile, re a c tiv e a le oxigenulu i în o rg an ism , ca urm are a

- d e z e c h ilib ru lu i b a lan ţe i prooxidanţi / antioxidanţi, în favoarea primilor. Se impune su b lin ia t fap tu l câ tra ta tu l abordează o problemă de mare ac tualita te m edicală şi oferă cititorilor interesaţi o prezentare bine structurată şi la zi asupra stresului oxidativ, ca proces

INB O L I L E I N T E R N E

C A S A C Â R T I I D E S T I I N T A

’ u b icv ita r 'o m n ip rezen t în organism, în numeroase situaţii fiziologice şi stări patologice. Speciile reactive ale oxigenului sînt implicate în efortul fizic, a ltitu d in e , m ediu d isb a ric , g rav id ita te , îm b â tr în ire , in f la m a ţii, cancer, bo li resp irato rii, cardiovasculare, renale, digestive, colagenoze, în diabetul zaharat. Colectivul de autori, în majoritate clinicieni, p rez in tă , într-o perspectivă nouă, înţelegerea mecanismelor patogenetice cauzate de speciile reac tiv e ale c^ igenu lu i, cu valoare fundam entală pentru in s tifu irea p rev en irii şi combaterii efectelor nocive ale

aces to ra , p rin te rap ia antioxidantă. • '

Cartea va fi lansată asfăzi, 26 aprilie, ora 13, la C lubul C asei Universitarilor, uimind să fie p rezen ta tă de a c a d . p ro f . d r . Ion Baciu şi de prof. univ. d r. M ircea G rigorescu

p ro rec to r alU n iv e rs ită ţii deM edicină şi Farm acie “ luliu H aţieganu" din Cluj-Napoca.

Michaela BOCU

în premieră la Teatrul de păpuşi “Puck” • .

t > tJo i, 27 aprilie a.c., ora 12,

în sa la fe s tiv ă a L iceu lu i “ A paczai C. J .” (strada L 1. C . B ră tian u 26), Teatrul de Păpuşi “Puck” oferă copiilor o

nouă bucurie, una care vine, fericit, în întîmpinarea Sfintelor Sărbători de Paşti, un cadou “într-o primăvară dedublată şi cu daruri puţine”.

Două îm părătese, comedie a erorilor, îl are drept regizor pe R udolf Moca din Tîrgu Mureş, “cel care a stîmit în interpreţi o particulară emoţie”. Dar şi cel care semnează scenografia şi ilustraţia muzicală a textului lui V. S inachev ic i, dem ers regizoral în care Rudolf Moca este asistat de Doina Dejica, de Szabo Ştefan (lumini), Dorel Ciocan (sonorizare), de actorii D ana B o n ţid ean , C am elia

C o n s ta n t in , R am o n a A tă n ă so a ie , A ng e lica L u p e a n u , G eo rg e B o rza , L iv iu M ate i, V irg il V esa , Lucian M era, Călin M ureşan.

R u do lf Moca ne invită să rîdem ş i.să medităm. Sau ca să-l citez, “uităm că sîntem gazda binelui şi răului. Sîntem două ram uri a le ace lu iaşi trunchi. Prinţ şi cerşetor; cizmar şi îm părat (...) D inco lo de zîmbete, de clemenţa faţă de “ sp iritu l c ritic ” , răm îne întrebarea: oare ne-am obişnuit cu tolerarea propriilor noastre refulări?”. - -

Demostene SOFRON

Ş.' L a G a l e r i a V e c h e d i n P i a ţ a U n i r i i 1 4

Episcopia Greco-Catolică de Cluj - G h erla şi filia la in te rju d e ţean ă a U niunii Artiştilor Plastici a vernisat ieri, 25 aprilie, o expoziţie de icoane pe lemn exemplară, Drumul C ru c ii. 14 icoane sem n a te - Rodica Svinţiu (1938 - 1998), donaţie a doamnei Livia SaYâ (1910 - 1997), 14 meditaţii

profunde de maximă reculegere şi pioşenie, 14 icoane care vor împodobi noua Catedrală greco- câtolică din Piaţa Cipariu.

De un colorit viu şi expresiv, în tuşe bine delimitate, icoanele - I s u s m îng îie fem eile d in Ie ru sa lim c a re p lîng , Isu s m oare pe cruce, Isus coborit de pe cruce, Simon din C reta

îl a ju tă p e . Isu s să d u că crucea, Veronica şterge Faţa lui Isus, Isus cade pen tru a doua o ară ,... - sînt expresia suferinţei şi a durerii, a liniştii şi re sem n ă rii, a c red in ţe i nestrămutate. Care înnobilează şi care potenţează acest sfîrşit de săptâmînă, atît de aşteptat şi dorit. R ealizate în respectul

iconografiei- trad iţio n a le , icoanele Rodicâi Svinţiu sînt expresia supremă a sufletului pur şi curat, adînc înrădăcinat în tradiţii şi obiceiuri, sînt Calea spre cunoaştere şi reve la re . S în t invitaţii to t a tîtea spre toleranţă, dragoste, înţelegere, iubire.

Demostene SOFRON

o f c i i t i j i u) ■>

ACTUALITATEA CULTURALA

Lansarea cărţii

Amintiri pentru Mileniul III de Constantin Mustaţă

Ieri, în Sala de sticlă a Primăriei clujene a avut loc lansarea cărţii A m intiri p en tru M ileniul trei semnată de colegul si amicul, nostru, publicistul C onstantin M U STAŢA: o carte de amintiri, confesiuni, despre o lume care a fosţ aşa cum a fost sau cum ne-am dori-o în mileniul care vine. In curînd. de acelaşi autor, trilogia memorialistică S tu d ent ia C lu j.

U A !'v ,Y > 'fr Foto: l. PETCU,

Invitatieja co n ce rt

Mîine seară , la o ra 19, la Casa U niversitarilor, concertu l Orchestrei simfonice a Filarmonici “Transilvania ; la pupitru maestrul E m il S im on; so listă C ris tin a A n g h e lescu in programul serii lucrări din creaţia lui Johannes B rah im Uvertura A cadem ică, op. 80; Concertul pentru v ioara m orchestră în re m ajor, op.. 77; Simfonia a 3-a în fa m au r. op. 90. Este valabil A bonamentul B 7 ..

Recital cam eral extraordinar

z— ^ C e n tru l C u ltu ra l SINDAN nc invită la anrec ita l cam era l e x tra o rd in a r su s tin u t dc f la u tis ta am erican a C y n th in W ith m a n .

' ■ ' îm p re u n ă cu so liş t ii ru m ân i D a lilnCernătescu - nai şi A d rian Baciu - flaut. Artiştii am u nn vor prezenta un recital din creaţia muzicală H’m.iiie.uc i. combinaţie ex traordinară dc m uzici d ifcn ic ; tradilro i’ui fo lc lo rică si a v a n g a rd is t-e x p c r im c n tn i . i . d in n p c ia compozitorului Dan Buciu. M aia Ciobunu. Dum a Kot.ou. Mihaela Stăncule.scu-Vosganian şi Dinnn V oda-Nutcanu. S ut compozitori recunoscuţi pentru afinităţile lor. deopotrivă cu lumea m uzicii trad iţio n a le , cit si cu aceea a m u z ic ii contemporane, de avangardă, fapt cc conduce la .stiluri muzicale pline dc conţinut şi. totodată, accesibile unui public numeros. Turneul interpreţilor de mai sus. num e recunoscute pe plan internaţional, va debuta la Cluj-Napoca. urm înd ca. la începutul lunii m ai, să fie continuat la B ucureşti, in programul recitalului cam eral vor putea fi audiate com poziţii în primă audiţie; D iana Vodâ-Nuteanu - “Flori dc cîm p"; Dan Buciu - “Suita rustică”; Maia Ciobanu - “D ecor V” ; M ihaela S tănculescu-V osganian - “ In ter-F lu tcs” ; D oina Rotam - “Rădăcini”. M anifestarea va avea loc m îinc , 21 aprilie a.c., la o ra 18, în Sala “Tonitza" a M uzeului N aţional de Artă Cluj.

Vernisaj Z O L T A N K A T Y

Vineri, 28 aprilie , la o ra 13,30, va avea loc la G aleria Korunk din C luj-N apoca (str. Iaşilor nr. 14) vernisaju l expoziţiei de p ictu ră a artiste i Z o ltăn K a ty ; cu v în tu l introductiv va fi rostit de Kăntor Lajos; îşi va da concursul corni Sotto voce.

Manifestări pascale la Gherla

în preajma Sărbătorilor de Ppşti, majoritatea activităţilor cultural-artistice din oraşul Gherla se subordonează acestui eveniment. La Clubul Fundaţiei Culturale “Teka” a avut loc pn reuşit concurs .de vopsit... ouă, la care alături de elevii şcolilor gherlene a participat şi un grup de copii din localitatea înfrăţită ABA (Ungaria). Cele mai reuşite “creaţii” au fost expuse în cadrul unei originale expoziţii organizate la sediul clubului. Tot în aceste zile premergătoare Paştelui a avut loc un program artistic cuprinzînd obiceiuri şi tradiţii legate de această sărbătoare, pe scenă evoluînd elevii Şcolii G enerale nr. 2 din localitate.

Şi elevii Liceului Teoretic “Petru Maior” se află în p rag de sărbătoare. E i au susţinut un spectacol de cîntece şl dansuri, iar încasările sînt folosite de copii pentru activităţile consiliului elevilor. Printre iniţiativele tinerilor de la această veche unitate de învăţăm înt din orăşelul de pe Som eş se află şi înfiinţarea unui grup de m ajorete. Pînă la sfîrsitul acestei săptămîni elevii celorlalte şcoli din urbe vor prezenta scenete biblice şi programe artistice inspirate din tradiţiile Sărbătorilor de Paşti.

’ S Z .C s.

R u b r ic ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

Page 6: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

i f i S Iw #

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;.,

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

1 B Hat

COMUNICATAdunarea G enerală Ordinară a Acţionarilor SC SINTEROM

SA C lu j-N apoca , întrunită în cvorum ul legal la data-de 14.04.2000, la care au fost prezenţi acţionari reprezentînd 82,39% din capitalul social, a hotărît următoarele:

1. Aprobă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi pe anul 1999.

a) cifra de afaceri - 86.740:902 mii lei;b) venituri to tale '- 114.144.130 mii lei; .c) cheltuieli totale - 112.297.047 mii lei;d) rezultatul brut - 1.847.083 mii lei;

' e) rezultatul n e t - 1.149.523 mii lei;2. Repartizarea profitului net astfel: ' ■ ^

a) constituirea de rezerve legale - 92.354 mii lei;b) surse proprii de finanţare - 1.057.169 mii lei.Nu se acordă dividende pe anul 1999.

3. Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2000.a) venituri totale - 126.770.700 mii lei;b) cheltuieli totale - 124.859.045 mii lei;c) rezultatul n e ţ - 1.911.655 mii lei.

Date şi inform aţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii situat în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 12, tel. 064/ 415.077, fax 064/415.076, dl Dorin Rotar.

(3 3 8 6 7 5 7 )

S . C . " T R U S T U L D E I N S T A L A T i l - M O N T A J

S I C O N S T R U C Ţ I I "’ ’

cu sed iu l în C luj-N apoca, str. P iteşti nr. 7

A N G A JE A Z Ă DE U R G E N Ţ ĂIN G IN ER - specialitatea sudură - responsabil C .T.C. C O N D IŢII: - studii superioare - specialitatea sudură;

- vechimea minimă în specialitate;.- dinamism, spirit organizatoric, abilitate de comunicare;- disponibilitate pentru program flexibil de muncă.Cei interesaţi sînt rugaţi să depună la sediul societăţii din

Cluj-Napoca, str. Piteşti nr. 7, telefon-fax 431.202, pînă la data de 5 m ai 2000, o ra 16.00, dosarul personal cuprinzînd: curriculum vitae, o fotografie tip paşaport, solicitare de angajare. Informaţii suplim entare la telefon 431.198 - Biroul resurseumane.

( 5 7 ( 7 0 5 0 )

C o o p e ra t iv a d c C o n su m M ih a i V ite a z u a n u n ţă L IC IT A Ţ IE , dc închirieri de spaţii:

- Com plex comercial et. I;- Com plex prestări ct. I.

Licitaţia va avea loc în data de 15 m ai 2000 o ra 12, la sediulCooperativei Mihai Viteazu, str. Principală nr. 927.

în caz de neadjudecare, licitaţia se va ţine săptămînal în ziua dc LUN I la aceeaşi oră.

In form aţii tel. 197.828 Clujtel. 134 M ihai V iteazu. (5717043)

S.C. PRQDVINALCQ S.A. ClujCu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian 36 tel. 134.787,organizează în data de 03 mai 2000 ora 9,00.

\

L IC IT A Ţ IE |N.

în vederea închirierii de spaţii pentru activităţi comerciale şi de producţie în suprafaţă de 318 mp (13 7 mp, 106 mp, 75 mp) situate în str. H orea nr. 33 şi str. Traian nr. 36.Inform aţii suplimentare la telefon 134.787, 134.539, ing. Şerban Dragoş.

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă " F L A C Ă R A " S .A .

A n g a je a z ă : _ . . .1. T R A N S L A T O A R E G E R M A N ĂC ondiţii:

- studii superioare- v îrs tă m axim ă 35 ani.

2. C O N F E C Ţ IO N E R I ÎM B R Ă C Ă M IN T E SAU i ■' P E R S O N A L N E C A L IF IC A T C U A P T IT U D IN I'

P E N T R U A C E A STĂ M E S E R IE 1C ond iţii: . . ■■

- ■ - v îrstă m axim ă 35 ani..-

R e la ţii Ia se d iu lso c ie tă ţiid in C lu j-N ap o ca , s tr . Som eşului N r . 14, te le fo n 1 3 4 .0 7 7 , in te r io r 135. (3715069)

SC G rup 4 In sta laţii SA. S tr . D eva n r . 1-5 C lu j-N ap o ca _

<N* . A < c* ■- - ' * ’ < 5_ , ' , ’ - «v

A n g a j e a z ă . I

Ş E F C O M PA R T IM E N T A .Q .

C erinţe: ' ,- studii superioare tehnice, dc preferinţă în specialitatea

instalaţii; • - ■- experienţă în specialitate minim 3 ani;- cunoştinţe operare P.C.; . - . ‘ .- cunoaşterea unei limbi străine constituie un avantaj.Doritorii vor depune un C.V. la Biroul Personal pînă la

data de 03.05.2000 orele 14,00 Interviul va avea loc în data de 04.05.2000, începînd cu

orele 10,00'Relaţii suplimentare la telefon 196.168 - int. 116.-

r — — — — — — — — — — — ti| Companie cu activitate industrială solicită colaborare | cu firme serioase pentru închirierea pe bază de contract a următoarelor:1. Cap tractor cu 3 axe, pentru remorcarea uneiI

J semiremorci cisternă.■ Caracteristici solicitate:I licenţă de execuţie pentm mărfuri periculoase (ADR) I posibiliţăţi de circulaţie în trafic internaţional| conducător auto atestat ADR -| stare tehnică şi estetică corespunzătoare| disponibilitate pentm lucm în program permanent| Autotractoml va trebui sâ deservească o semiremorcă■ cisternă criogenică în parcurs intern, dar şi intemaţoinal -(datele semiremorcii sînt disponibile pentm apreciereacompatibilităţii).I 2. Motostivuitor sau electrostivuitor pentru uz I industrialI Caracteristici solicitate:|. capacitate minimă dc încărcare = 1.2 tone | stare corespunzătoare de funcţionare # j disponibilitate de lucm în program contractat (4-10 ore/| z i)■ Diversele variante pot face obiectul unor discuţii -ulterioare.J Rugăm trimiteţi ofertele Dvs. la OP 14 Cluj, C.P. 14 I sau prin fax la 064/415.708. Pentm informaţii suplimentare I sunaţi la tel. 064/ 415.707. *■ (5717043)

S.C. "EDILTRANS" S.A. Aiud Cu sediul în Aiud str. Cuza Vodă Nr. 1

Vinde prin licitaţie deschisă cu strigare, în fiecare sîmbătă, ora 10, la garajul unităţii situat în Aiud, str. Avram lancu nr. 105:

MIJLOACE DE TRANSPORT din patrimoniu (autobasculante 5,5 to; 8,5to; 16to şi tractor U445 - în stare de funcţiune).

Lista cu mijloacele de transport poate fi consultată atît la sediul cît şi ,1a garajul unităţii,.

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele 058/ 864.018 (sediu) şi 058/862.542 (garaje). fMa6756J

C E A M A I BO G ATĂ O F E R T Ă Şl LA C E LE M A I A VA N TA JO A SE P R E Ţ U R I .P -ţa U n irii nr. te l/fax : 064-19.68 . # '

-------

- ■

i

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075: 094664062

REPREZENTAHŢA:• Pollcolor Bucureşti: vopsele auto, emailuri, lacuri, diluanţi;• Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emai.luri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri;• Capabil - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti:• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Perom Cluj: pensule,'bidinele; • ' s• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; ' |• Retco Braşov: chit auto f

Şi multe alte produse chimice: oxizi, coloranţi,adezivi, produse de întreţinere.

CASA DE ASIGURĂRI DE SANATATE A JUDEŢULUI CLUJCluj-Napoca str. C onstanta nr. 5, tel./fax: 064-13.05.97ÎN ATENTA AGENŢILOR ECONOMICI DIN JUDEŢUL CLUJ

V ă rugăm ca la în tocm irea şi transm iterea docum entelor p e care le depuneţi la C asa de A sigurări de Sănătate a Judeţului C luj să aveţi în vedere urm ătoarele:

1. La d e c la ra ţi i le lu n a re- în sc rie rea ad rese i exacte a agen tu lu i econom ic, a

codului fiscal şi a co n tu rilo r bancare- S tabilirea bazei de calcu l a con tribu ţiilo r datorate de

angajator şi a sigu ra t p o triv it pct. 4 lit. a şi b d in N orm ele publicate în M .O . nr. 114/19.03.1999;

- însqrierea com pletă a datelor p riv ind o rd inele de plată trecute la cap. II, cu exp lica ţia plăţii: con tribu ţii angajator - contribuţii asigu ra t, lu n a pentru care se face plata. în cazu l în ca re p la ta se re fe ră la res tan ţe pe perioade anterioare, se va sp ec ific a luna sau lun ile pen tru care se v irează sum a;

- D epunerea ritm ică şi la term en a decla ra ţiilo r lunare (data de 20 a lunii urm ătoare pen tru care se depune declaraţia)

2. La o rd in e le d e p la tă (verso)- înscrierea co rec tă a contului C A S: 30.15.11324762

B N Trezoreria C lu j-N apoca;- înscrierea în co loana „O B L IG A Ţ II D E P L A T Ă ” ă

contribuţiei vărsa te d is tinct pentru angaja to r şi pentru asigurat, cît şi luna pen tru care se varsă aceste contribuţii;

- C om pletarea co loane i ,',TER M EN D E P L A T Ă ”;- Copia sau cop iile anexate la decla raţiile lunare să

poarte v iza organu lu i bancar.______________• ______3. L istele n o m in a le- L a în c e p u t d e an se d ep u n e li s ta n o m in a lă a

persoanelor asigu ra te (anexa nr. 3 la H G nr. 108/1998);- T rim estrial se depun listele nom inale cu persoanele

care intră si ies din ac tiv ita te (anexa nr. 4 la H G nr. 108/ 1998).

N O TĂC o lo a n a „ C O D N U M E R IC P E R S O N A L " e s te

obligatorie şi esen ţia lă pen tru sistem ul inform atic al CAS.Nedepunerea declaraţiilor completate conform celor de mai

sus, se sancţionează po triv it Legii nr. 87/1994; pentru combaterea evaziunii fiscale (art. 4 al. 2 din HG nr. 108/1998)

OFICII TERITORIALE CAS CLUJ unde puteţi depune declaraţiile lunare:

DEJ: Spitalul Municipal Dej, str. 1 Mai nr. 14-16, tel. 212.640, luni-joi, orele 8.00-14.00.

TURDA: Spitalul Municipal Turda, str. Mureşanu Andrei nr. 16, luni-joi, orele 8.00-14.00

HUEDIN: Spitalul Orăşenesc Huedin, str. 30 Decembrie nr. 42, luni-joi; 8.00-14.00. . (5 7 1 7 1 0 5 ) \

S i m ţ i ţ i că, n u m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?9 ■

In fo rm a ţiile pe care le g ă s iţi în p a g in ile z ia ru lu i n o s tru v ă p o t sa lva!

Page 7: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14; ' i Vtel/fax 19-73-04; ] )

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

r i H K i i a ■ . ■ " i . - s g a s E O T S B i

, j n

C O N S U L T IN G

• asistă firmă cu capital austriac renumită pe piaţa românească în industria alimentară în selecţia pentru postul deA G E N T D E V A N Z A R I U T I L A J E

; Profilul ocupantului postului: ■ -" - . , ;* stu d ii superioare în in d u s tria a lim en ta ră* c u n o ş tin ţe d e lim ba g e rm an ă şi/sau e n g le z ă . i* c u n o ş tin ţe operare P C i

p e rm is d e co nducere ca tego ria B i

Cerinţele postului: i * vânzări d e u tila je p en tru am b a la t p ro d u se a lim en tare

Se oferă: !i o muncă dinamică şi variată într-o companie stabilă şi în continuă extindere ţ

cu un colectiv plăcut, care vă poate oferi multe satisfacţii şi:posibilităţi salariale atractive i

: - C.V.-urile însoţite de fotografie se trimit la: 3400, Gluj-Napoca, str. Aranyjanos, nr. 9/1: : sau la fax: 197.070, până la data de 5 mai 2000. (Pe plic vă rugăm să specificaţi postul, j : pe care faceţi aplicaţia) ;? •• • •■ • Persoanele existente în baza noastră dc date interesate de acest post sunt rugate să ne; : semnaleze interesul pentru a fi implicate în procesul de selecţie (fără a mai trimite CV | i şi fotografii) . \. , ‘ -v i- Xorfi cont/irtste doar persoanele caic corespund ceri iile/or postului ■ (3714958)'

r

SOCIETATEA C OM ERCIA LA ■. "TRANSILVANIA C O N STRU C TI" S.A. J

Cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Deva nr. 1-7, "Telefon /Fax: 192.952 I

VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE | - GARSONIERĂ, în suprafaţă de 13,30 mp şi dependinţe de 6,95 ■

mp, situată în Ciuj-Napoca, str. Cemei fir.'5, apt. 17. *I Preţ de pornire: 60.000.000 lei inclusiv T.V.A. 1| Garanţia de participaţie minim 6.000.000 lei. . |. Licitaţia va avea loc în data de 12.05.2000,1a ora 9.00, la sediul.■ societăţii. ■ | în caz de rieadjudecare, licitaţia se va repeta la interval de 7 zile |■ calendaristice. .* Relaţii suplimentare la telefon: 192.801, 192.952. (5717110)

t î m

r

/ p n P-jo Timoîei Cipariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787, 198802

SapeiCase de marcat fiscale

iln cn s tra tu l t e o b l ig ă , _ : _ _ _d e c e s ă n n - ţ l S a p e i S H O P

c u m p e r i c e -i m a l h u n ! ! ! , D I N S T O G

( «Ocaracteristici tehnice: ş

S I F O A R T E M E S E R I A S Ă 1dacă. (ta exedete tMtac6at£ ccactcteata

îk

7

O f f i c e

S o l i c i t a ţ i c a t a l o g u l R T C

c u p e s t e 6 0 0 0 d e

a r t i c o l e d e

b i r o t i c ă - p a p e t ă r i e !

Telefon: 064-194 255Bucureşti 0 1 - 2 2 0 1 0 0 8Vizitati

5

magazinul virtual!

I;

f f V:. : \ /■ ‘ " A / ' ~y \ \ /■ ’ . /

e-mail clienţi: customer@ rtc.ro /wmm i

N U R A T A T I ! t ţ r , J ,3

Cu ocazia S ă rb ă to rilo r de P a s te -TV CABLU va oferă conectare GRATUITA!!!

Oferta este valabila doar in perioada 1 7 .04 -29 .04 i . - , in sucursalele CLUJ-NAPOCA , TURDA ,

CAMP1A TURZII si HUEDIN!! v

C LU J tel. 136233 TURDA tel. 324043CAMPIA TURZII tel 366355 HUEDIN - te l. 251383

PROFITAT! ACUM !

UN PASTE FERICIT ! ’ ( 3 7 1 4 8 8 8 )

în conform itate cu L eg e a nr. 137 / 19 9 5 , S .C . P A N E G R A N O S .A . anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivu l A m en a jare b iro u r i, str. H o rea nr. 8. E ve n ţu a le le sugestii şi sesizări, num ai pentru factorii de mediu se depun Ia sediul A .P .M . C lu j str. D orobanţilor nr. 99. ~

rI

I

TV C A B LU A N G A JEA Z Ă I

| Muncitori-cu experienţă | | în lucrări de instalaţii în | I telecomunicaţii şi agenţi ■ I vînzări! -.Informaţii la sediul firmei, .str. DECEBAL nr. 37 sau J i ■telefon 432.435. prjzgssJI

M O C H E T A45 .6 7 7 lei/m p L I N O L E U M

39 .650 lei/m p : C O V O R B A I E '

100.000 lei/m liniar SC GARGALO SR L

T e l : 1 9 8 .8 1 7 * 4 2 7 . 1 9 1str. Cîm pului nr. 27

Orar: L-V: 9-19, S: 9 -141

EX PO TRAN SILVA N IA S.A., cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Aurel Vlaicu f.n., tel. 419.075, 419.088 organizează licitaţie pentru vînzarea unui autovehicul ARO 4x4 (benzină).Licitaţia va avea loc în data de 5.05.2000, ora 9.00, la sediul societăţii. .In caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta zilnic la aceeaşi oră şi în acelaşi loc pînă-la vînzarea bunului.- (5717112)

RECONDIŢIONARI CARTUŞE PENTRU

IMPRIMANTELASERJET SI INKJET5

(3 7 1 4 9 2 7 )

3400 Ciuj-Napoca, P-ta Unirii 5/11

Tel /Fax: 064-43.04.23.

Societate farmaceutică angajează reprezentant comercial cu domiciliul stabil în oraşul Ciuj-Napoca.

Condiţii: : Studii superioare, . .■- Vîrsta maximă 35 ani, f<*)-" , / Posesor auto, , |

- ' Permis cat. B. '

Relaţii la telefon: 01/315.47.02093/26.60.68 (pentru dl Flaviu Visalon)

Puteţi trimite CV la fax: 01/315.47.04.

MAESTRO ||§§ jt INDUSTRIESS .C . M A E S T R O IN D U S T R IE S S.A.

S tr. Ghe. Asachi, nr. 6-8, tel: 432.313;' A N G A JE A Z A :

GESTIONAR CARNECerinţe: ’ - - -

- minim studii medii;- experienţă în domeniu minim 3 ani;- excelente abilităţi dc comunicare;

G ES T IO N A R C O N D IM EN T E Cerinţe:

minim studii medii;- experienţă în domeniul alimentar,- capabil să înţeleagă şi sâ asimileze

cunoştinţe noi;

V ÎN Z Ă T O A R E■ Cerinţe;, - experienţă în domeniul alimentar,

- aspect fizic plăcut;- vîrsta maximă 35 ani; -

Se oferă:. - un loc de muncă sigur

- salarizare competitivă. (3386753)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A D E V Â R U Lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z.icrru h ii, s t r .N a p o c a n r .1 6 . d ®

mailto:[email protected]
Page 8: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

l ’ u b l K ' j w n c. s CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14:

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

. . 1

QHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

Şl ALTE IMPRIMATE FISCALEle p u te ţ i c u m p ă ra d in

^ m u i i i i i i i ^ Z I

X

A G R A s ^ U M Ă R U iU N U Î N 'Ă S lG U R Ă R I L E A G R lC O L E

AGRAS asigură creditul acordat producătorilor agricoli

A s i g u r a r e a s e a d r e s e a z ă : b ăn c ilo r comerciale, In tegratorilor (soc ie tă ţi de m orărit-

pan ifica ţie , fabrici d e zahăr, d e ulei, textile, conserve, cen tre de vînificaţie) sau oricăror alţi

c reditori a i p roducătorilo r agricoli, c a re b enefic iază de dreptul de ce s iu n e a despăgubirilor

în sc ris în co n trac tu l d e a s ig u ra re a culturilor agricole creditate.

A G R A S a s i g u r ă r a m b u r s a r e a c r e d i tu lu i angajat/contractat (în bani s a u natură) pentru

re a liz a re a p rb d u c ţie i agricole, în cazul d istrugerii parţiale s a u totale a culturilor ag rico le

c re d ita te , d in c a u z a calam ităţilor na tu ra le .

S u m a a s i g u r a t ă s e s tab ile ş te la v a lo a re a creditului aco rdat.

P l a t a d e s p ă g u b i r i l o r s e fa c e d irec t în contul creditorului, în te rm en d e 3 0 de zile.

S u c u r s a l a A G R A S - C lu j v ă s t ă la d i s p o z i ţ ie : C lu j - N a p o c a |

S t r .2 t D ecem brie 1 9 8 9 nr.131;B I.M 1;A p.21;T el:064 .41 .36 .24 . 1

J h .

X

% } § C a d o u l T ă u d e P a ş t e

E R I C S S O N A 1 0 1 8 s

5 9 U S D *

N O K I A 5 1 1 0 f

6 9 U S D *

ş i 3 0 % r e d u c e r e p e n t r u o r i c e a c c e s o r iu G S M c u m p ă r a t !

Oferta CONNEX, va lab ilă până la 3 0 aprilie: prim a lună fără ab on am en t!

Dar şi a lte m o d e le d e te le fo a n e la c e le m ai mici preţuri.

E l e c t r o n i c CONNEXem ail: rit@ fx.ro

BUCUREŞTI, Calea Moşilor nr. 268, sector 2, telefon 2 10 78 67 CLUJ, Gheorghe Doja m\22-26 (Magazinul Central) 064 193 32S SIBIU, Piaţa Unirii, nr. 10 (Magazinul Dumbrava) 069 212 860

X (3 7 1 5 0 7 3 ) x

A V O Nthe company fo r women

lansează o nouă cam panie de recrutare

reprezentante!

Cerinţe:•M inim studii medii; •Seriozitate,

dinamism;•F ire comunicativă,

. . sociabilă; - ; Se oferă:

•Program flexibil 1-2 ore/zi; ~

• Cursuri de machiaj, .estetică, cosmetică; •Avantaje materiale

deosebite. -•Recunoaşterea

meritelor într-o echipă puternică

Programare interviuri la tel.: 093/266.010

MIDAROMAGENŢIE IMOBILIARA

Str. Calea Florcşti nr. 2, bl. Ale. an.9

• T e l./fax : 4 2 7 .2 7 5c-mail [email protected]

• Cumpăr garsonieră confort I. Ofer preţul pieţei, plata pe loc. Telefon .427275. (Ag.i.)• Cumpăr 2 camere pe Calea Mănăştur, Grădini Mănăştur, Nicolae Titulescu, ofer 240 milioane lei. Telefon 427275 (Ag.i.)• Caut spaţiu de închiriat cu trifazic, telefon, acces auto, ofer plata pe loc. Telefon 427275 (Ag.i.)• Cumpăr 4 camere, confort I, în cartierul Mănăştur, ofer maxim 280 milioane lei. Telefon 427275 (Ag.i.)• Vînd urgent 2 camere pe Calea Dorobanţilor, la preţul de numai 175 milioane lei. Telefon 427275 (Ag.i.)• Vînd 3 camere cofort II pe str. Ciucaş, preţ 155 milioane lei. Telefon 427275 (Ag.i.)• Cumpăr teren cuprins între 500-10.000 mp în intravilan. Telefon 427275 (Ag.i.) . '• Vînd 2 camere în Grigorescu, la preţul de 185 milioane lei, negociabil. Telefon 427275 (Ag.i.)• Cumpăr 2 camere în orice zonă din Cluj, sunaţi la-numărul 427275 pentru detalii. 7 ,• Cumpăr 3 camere în Mănăştur, Mărăşti, neapărat etaj intermediar. Ofer peste 200 milioane lei, funcţie de finisaje, etaj, zonă. Telefon .427275 (Ag.i.)

• Vînd garsonieră confort sporit str. Paring, etaj intermediar, finisată, gresie, faianţă, mochetă, mobilată, balcon închis, modificări interioare. Preţ 135 milioane. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Dau în chirie casă nou construită, etajată, Andrei Mureşanu, 5 camere, 2 băi, finisată, acces auto în curte. Preţ 450$ neg. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort sporit, str. Muscel, A. Mureşanu, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon, 2 balcoane. Preţ avantajos50.000 DM neg. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.) '• Vînd apartament 3 camere, decomandat, în Zorilor Gh. Dima, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon, 2 balcoane, garaj sub bloc la 230 mii. neg. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere confort sporit, 60 mp, str. Dorobanţi la început,etaj 3, parchet, tel, internaţional, orientare, sud-vestică. Preţ 250 milioane neg. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Caut pentru închiriat apartament 2 camere, nemobilat sau mobilat, parter, în cart Gheorgheni, str. Dorobanţi, Mărăşti în zona bis. Sf. Petru. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.) . ’• Cumpăr apartament 2 camere conf. I, Gheorgheni, finisat sau nu,-etaj intermediar. Ofer plata în lei său valută. Ţel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2 camere, str. Pata, Dorobanţi, Năsăud, finisat, telefon, etaj intermediar. Ofer preţ bun. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)

• Vînd apartament 4 camere confort. I mărit, 92 mp, zona Grădinii Botanice, decomandat, etaj I, 3 balcoane închise, superfinisat, zugrăvit lavabil, merită văzut: Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau urgent în chirie apartament 2 camere, str. Gheorghe Doja, etaj I, confort mărit, 90 mp., mobilat complet modem, pentru sediu firmă sau locuit. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere, 120 mp construiţi, 1250 mp curte şi grădină, str. Maramureşului, cu gresie, parchet, faianţă, singur în curte, bucătărie, garaj, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 6 camere, 2 băi, 2 bucătării, str. Cîmpuiui, 200 mp construiţi, 3000 mp curte şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces TIR, garaje, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament 1 ‘cameră, Calea Mănăştur, complet mobilat, cu aragaz, frigider, televizor color, cablu, finisat, etaj I, lingă mijloacele de transport, 125 DM. Tel. 430.423. (Ag.i) : ' . •• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, decomandat, gresie, faianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului Mărăşti. Tel 430.423. (Ag.i)• Vînd teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări pt. construcţie pe 3 nivele, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i) .

• Vînd apartament 3 camere în Mărăşti , B-dul Dorobanţi , bloc nou de BCA, (bloc cu centrală) e taj 2 din 6, cu parchet, fa ian ţă , 2 băi, 2 balcoane preţ 250 mii neg, tel. 193048, 193049.

• Cumpăr urgent apartament 3 camere în bloc sau în vilă-în cartierul Andrei Mureşanu, prefer etaj 1, 2 ofer cu plata imediată 50-55.000 DM, tel. 193.048, 193049. (Ag.i.) 'r Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, str. Baişoara, etaj 5 din 10, parchet, faianţă, telefon, orientare sud-vest, preţ 200 milioane uşor neg., tel.19348,193049. (Ag.i.)• ^V înd apartament 2 cam ere- decomandate, pe str. Godeanu, conf. mărit, finisat, cu telefon, preţ 20.000 DM. Tel: 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort 1 Zorilor, str. Observator, etaj intermediar, proaspăt zugrăvit, telefon, ocupabil imediat, preţ 240 milioane neg., tel.193048, 193049.. (Ag.i.) ; ' -• Vînd casă 1 cameră, bucătărie, baie, pivniţă, pod, zonă centrală, str. Traian, curată şi îngrijită, telefon, 3 în curte. Pret 155 mii neg, telefon 193048, 193049. (Ag.i.) >>•• Vînd urgent apartament 2 camere, str. Donath, etaj intermediar, cu telefon preţ 185 mii neg., telefon 193048, 193049. (Ag.i.)

Pa g e n ţ ia Im o b il ia r a

PRO FIRMA

m % 4

A D E W R U Ld© Cluj ! zL2Tindepend£at:

str. Voltaire nr. 21 §Tel.: E

194.968,196.479,439.007

• Vînd apartament 3 camere confort sporit, str. Năsăud, 80 mp, ultrafinisat, modificări interioare, mobilă de bucătărie la comandă, toate instalaţiile schimbate, etaj 5(8), tel. internaţional, loc de parcare. Preţ neg. în valută. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)* Caut pentru închiriat apartament 2-3 camere, mobilat şi utilat, numai în P-ţa Cipariu. E urgent! Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)

• Vînd urgent garsonieră confort I, M ărăşti, balcon închis, etaj intermediar, cu gresie, faianţă, preţ negociabil. Tel: 430.423. (Agă)• Dau în chirie apartament 2 camere, etaj intermediar, confort I decomandat, zona Grădinii Botanice, mobilat, aragaz, frigider, telefon, cu plata lunar. Tel. 430.423. (Ag.i) • •

• Dau în chirie spaţiu comercial ultrafinisat, Union parter, 50 mp., pret 10 USD/mp., tel. 193048, 193049. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere str. Pâdin, cart. Mănăştur, etaj intermediar, cu parchet, gresie, faianţă, telefon,mobilat , preţ 215 milioane. Teii 193048, 193049. (Ag.i.) .

str. A v r a m la n c u 9 C lu j-N a p o c a te l. 0 6 4 -1 9 6 2 6 2 ,0 6 4 - 4 3 1 .3 0 2 , E -m a il: r e n @ m a il.iln lc i.ro• Dau în chirie spaţiu pentru bar sau restaurant, 100 mp, cu terasă betonată, semicentral, pret 450 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.) . '• Vînd apartament 3 camere confort. mărit Mărăşti, Dorobanţilor, etaj intermediar, semifinisat, preţ: 280 mii. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, Zorilor, Pasteur, etaj 2/4, nefinisat, ocupabil, telefon. Pret: 245 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Vînd garsonieră Mărăşti, etaj 2/4, confort 2, pret: 90 mii. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
Page 9: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax B L J u l i i /

......

M O C H E T EIN TER IO R

T R A FIC- L IN O L E U M IN TEN S- C O V O A R E : - lînă, sintetice

A s i g u r ă m <

ANIVERSARI MULŢUMIRI

MONTARE si

TRANSPORT centra cost

GTPREŢURIDINpRAŞ!- ia c o m a n d ă -m o c h e tă p e rso n a liz a tă :

- 29 de modele trafic intens de provenienţă Italia, Belgia- 49 de modele interior

• Mulţumiri din inimă dr. M azilu Amedeo din cadrul In s titu tu lu i Inimii Cluj, colaboratorilor, domniei sale dr. Popescu de la Urgenţe, cp laboratorilo r, precum şi în tregului, personal pentru profesionalismul şi conduita morală excepţionale. Sărbători fericite. Aldea. (5717040)

vis*a-vlsdeT.C lacinematografuLMăVINZARI

CUMPĂRĂRI• Vînd casa P+M, semicentral, 4 camere, 2 băi, ultrafimsatâ, garaj, preţ: 47.000 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.) '• Vînd apart. 2 camere, Gheorgheni, conf. unic, balcon, etaj 1, semifinisat, pret: 165 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Dau în chirie spaţiu cu multiple utilizări, zona Cipariu, 2 camere, grup social, curent trifazic, ultrafinisat. Preţ 200 USD. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Vînd casă cu 7 camere, teren de 375 mp, singur în curte, proprietate,' ultracentral, ideală locuit sau firmă. Preţ: 65000 USD. Telefon: 196262, 431302 (Ag.i.)• închiriez, căsă P+M, 3 camere, finisată, mobilată, utilată, acces auto, zonă semicentrală, Plopilor. Pret: 450 USD, neg. Telefon: .196262,431302. (Ag.i.) ,• Vînd apartament 4 camere, confort mărit, 110 mp, Pata, zona Interservisan, etaj 2, finisat, 3 balcoane, garaj, pret: 53.000 DM. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

(368333)1

AGENŢIE E D I L IMOBILIARĂ

Str. lu liu M aniu nr. 17 E-mail: edil rotojusa.net

f ? m 196.857,430.024,092-689.398

• Vînd apartament 2 camere cf. I în Mănăştur, str. Primăverii, nefinisat, cu telefon, 2 balcoane închise, parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, etajul 2 în bloc cu 4' etaje, pret 185 milioane negociabil, tel. 196857, 094-637481, 092-689398 (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf. I în Gheorgheni, str. Unirii, cu parchet, baie şoi bucătărie cu faianţă şi mozaic, orientare vestică, beci, 54 mp, telefon; ocupabil imediat, preţ

.190 milioane negociabil, tel.196857, 092-689398 (Ag.i.) j

Vînd apartament 2 camere cf. sporit, 60 mp, Calea Mănăştur, nefinisat, parter, ideal pentru privatizare, preţ 185 milioane negociabil, tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.) • . '• Vînd apartament 2 camere cf. I în Mănăştur, cu 2 balcoane, ţelefons preţ l65.miIioane, tel. 196857,092- 689398 (Ag.i.) V :.• Vînd apartament 3 camere cf. I în Gheorgheni, str. Unirii, lîngă Mercur, cu parchet, faianţă, telefon, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 250 milioane, negociabil. Tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.) ~ '• Vînd apartament 3 camere decomandate, în Grigorescu, cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, telefon, 2 balcoane, preţ 200 ' milioane negociabil, tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf. sporit în Mănăştur, 78 mp cu 2 băi cu faianţă şi gresie, telefon internaţional, str. Calea Floreşti, preţ 220 . milioane negociabil, tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf. sporit, Calea Dorobanţilor, 78 mp, parchet în camere, 2 băi, etajul 3 în bloc de 8 etaje, bloc cu lift, orientare sud-vest, preţ 260 milioane negociabil,'tel. 196857,092-689398 (Ag.i.)• Vînd apartament cu .2 -camere decomandate în Gheorgheni, cu parchet, telefon, 2 balcoane, faianţă, mozaic, preţ 205 milioane, tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cf. 2, în Mănăştur, nefinisat, etaj 2 - 160 milioane şi 3 camere cu parchet, faianţă, gresie, Mănăştur, etajul I în bloc de 4 etaje, ocupabil imediat, str. Ciucaş, preţ 175 milioane, tel. 196857, 092-689398 (Ag.i.)

• Vînd cabană pe Lacul Traniţa. Tel. 43-40-84; 43-40- 85 între orele 8-15 sau 092-35- 90-11. (995724)

• Dau în chirie 2 camere, confort, centru. Vînd candelabru cristal cu 8 braţe, becuri (ip lum inări, ladă frigorifică tipBosch, ventilator mare. Tel. 13-69-76. (2372701)

• Vînd pick-up Akkord. Tel. 43-00-84 (2372710)

’ • Vînd aparat auditiv, marcă germană. Tel. 18-69-98, orele 18-20. ( 2372723)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de' publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală m a is im p lu

n i l se p o a te

A D E V Ă R U L de C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• SC Napopan SA, str. Berăriei nr. 6, cod 3400, Cluj- Napoca, tel. 064-43-03-90; 064-42-89-75; 064-42-89-80; fax 064-42-80-10, vinde: activele situate la următoarele adrese: -Cluj-Napoca, str. Roşiori nr. 3, teren 1693 mp + construcţii 691 mp; -corn. Gilâu nr. 221, teren 620 mp+ casă modestă; - sat Pata, teren 15025 mp + ferm ă anim ale. înch iriază; spaţiu comercial, situat în str. Mehedinţi (Complex Olimpia) suprafafa de 66 mp. Relaţii suplimentare privind activele ce urmează a fi vîndute sau închiriate se pot obţine de la dom nul ing. Man Radu. (995743)

• SC Napopan SA cu sediul în Cluj-Napoca, str. Berăriei nr. 6, vinde: făină din griu im port U ngaria, cu calităţi excepţionale de panificaţie. Oferă, de asemenea făină pentru patiserie, gris, pesmet, ambalate în saci sau în pungi (0,5-1 kg). Fabrica de pîine vă stă Ia dispoziţie cu peste 20 sortim ente produse de pan ificaţie şi specialităţi, inclusiv produse tradiţionale pen tru înm orm întări (parastase, colăcei, cozonaci).(995742)

• Vînd familii de albine şiinventar apicol. Tel. 14-57-82.(997438)■ Vînd medicament Proscar la preţ

compensat. Tel. 16-65-50. (750302) • Vînd.radiocasetofon auto

Grundig, stereo, AM, FM, pret350.000 lei, boxe auto PIONEER^ preţ ilO DM, radiocasetofon auto ALPINE, complet digital, 4x25

.W att, panou frontal detaşabil, telecomandă, ieşire pentru CD, preţ 280 DM. Telefon 092-798.197. (R.j

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie garsonieră confort

1, Zorilor, 120 DM, pentru 1-2 intelectuali. Tel. 18-97-84. (886892)

DIVERSE• Apicultori ! Cumpăr, la

p reţ bun, polen de calitate. Ofer colaborare de duţată. Tei. 12-21-27. (995644)

• Vîpd cabană în Beliş P+l+M, cu garaj, finisaj deosebit, mobilată, curent electric. Pret 12000 USD. Tel. 060-61-35-45. (995600)

• Vînd Oltcit Cluj 1 IR, an 1989, stare foarte bună. Tel. 17-93-56.(886881)

• • Vînd cărămidă eficientă (tip Gherla) 15.000 bucăţi, pret 2500 lei bucata. Tel. 17-05-43; 094-87- 72-74.(2372702)

_• Szabo Nicolae şi Szabo Iuliana sînt citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 2432/2000 •în ■ ziua de 17 mai 2000 sala 125 în calitate de pîrîţi, în proces cu reclamanţii Sânpetrean Ştefan, Turdean Iulian, Man Grigore, Moldovan Ambrozie şi Sixoi Marcel avînd ca obiect acţiune în constatare Legea 18/1991 şi prestaţie tabulara. (886884)

• Numiţii Dajbukat Francisc, Dajbukat Martin, Halmath Murgya Sniza, măr Dajbukat Ipsif, Dobocan Ana, Dobocan Ioan, Dobocan Ileana, Dobocan Rozalia, măr. Bria Ioan, Dobocan. Todor, Dobocan Janos ■a lui Izidor, sînt citaţi în calitate de pîrîţi în dos. nr. 795/2000, al Judecătoriei Gherla, pentru termenul din 11 mai 2000 orele 9,30, sala 2 de către reclamantul Moncea Ţărmure Alexandru pentru acţiune în constatare şi prestaţie tabulară. (886903)

• Consiliul Local.Geaca anunţă organizarea concursului de ocupare a postului de secretară al comunei,în data de 11 mai 2000,ora 10,1a sediul Prefecturii Cluj.Dosarele se vor depune ja Primăria com.Geaca.de unde se vor primi bibliografia şi relaţii despre acest concurs. (2372635) •

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Costin Ioan anunţă îpeeperea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru obiectivul casă familială situată în Cluj-Napoca, str. Livezii nr. 16. Eventuale sugestii şi reclamaţii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99 (2372708)

• Gal Maria, cu ultimul domiciliu în Gilâu, este chemată în judecată în dosarul 1476/2000 cu termen dc soluţionare la Judecătoria Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 2, camera 124 în ziua de 28.04.2000. (2372715) '

• în conformitate cu Legea mediului nr. 137/95 dl. Irimeş (oan anunţă începerea demersurilor de obţinere a acordului de mediu pentru construirea unui garaj auto pc str. Bucium nr.-719 Cluj. Eventualele sugestii şi sesizări se depun la Agenţia de protecţia mediului Cluj str. Dorobanţilor nr. 99. ( 2372721)• Vînd maşini de prelucrare hîrtiec

igienică şi şerveţele. Asigurăm montare, întreţinere şi garanţie. Tel. 092-40-28-87; 092- 25-74-63, fax01- 321-05-07. (2372720)

• în conformitate cu Legea nr.l37/ 1995 Agenţia TC Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivele districtul TCM şi ARUM cu sediul în Cluj-Napoca Est str.Pata Rât nr.l.Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii -de mediu se vor depune la sediul APM Cluj,Calea Dorobanţilor nr.99. (2372633) '

• SC URSUS SA cu sediul în Cluj-Napoca, str. Mănăştur nr. 2-6, solicită închirierea a 2 autotractoare cu axa dublă pentru semiremorci cu platformă pentru transport cisterne pe termen lung. Oferte prin fax 064-199.511, tel. 064-405.054 departament transport. (5717109)

• Angajăm fete pentru salon de Bingo. Telefon 093-322.493, 094-979.625. (5717106)

• S.C, YOUI S.R.L. angajează agenţi comerciali şi vînzător la magazin. Informaţii la tel. 094-,601.771 si 410.506 după ora 17. (5717107)• • Cedez contract leasing Peugeot 206 Diesel, an fabr. ian. 2000,4.000 km. Tel. 093-248.884. (3683295)

• Traducători de carte din limba engleză, domeniul economic. Relaţii la telefon: 01/610.76.83. (3683474)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Sas Mugur. îl declar n u l.. (997452)

• Kontrax Solutions declară nule chitanţierul cu nr. 5323558-5323600 si facturierul cu nr. 0970634- 0970650 şi seria BACG. (5717045)

• Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 28579 eliberată în 26 august 1999. O declar nulă. (2372642)

• Pierdut legitimaţie RATUC şi carnet de nevăzător nr. 19321 pc numele Marosan Rudolf. Le declar nule. ( 2372703)

• Pierdut certificat înmatriculare CJ-05-DML pe numele dc Ţuţui Simona. O declar nulă. (2372711)

• Pierdut carte dc identitate nr. B 265347 vehicul Dacia 1310 pc Studio Ambient Consulting SRL. O declar nulă. (5717113)

• Pierdut carte dc identitate a autovehiculului cu scria C nr. 367489. O declar nulă. ( 2372712)

• Pierdut legitimaţie dc cămin pe numele Chiorcan Marcel, Complex Mârâşti II B, cam. 120. O declar nulă. ( 2372722)

• Anunţ pierderea certificatului dc trezorerie scria -Ai-0270541/ 50Q0000 pc numele Gogâtean Victorias Turda. îl declar nul. (2372409)____________________

DECESE COMEMORĂRI

• Firmă producătoare de uşi şi ferestre din profile PVC, cumpără profile şi accesorii m arca A ctual.Tel.43-30-14, 094-79-02-36.(2372641)

• Atenţie firme! Căutaţi să cumpăraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de construcţii, d is trib u ţie comercială, service auto? Avem noi: casă 5 cam ere, două intrări, uşi blindate, curte 580 mp, parcări camioane, posibilă extindere; telefon internaţional, preţ 90.000 DM, negociabil, TVA deductibil, str. Cîmpina nr. 3. (Cartier Bulgaria - din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (2372640)

• Cu nespusă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru fiu şi frate CRIŞAN ALIN în vîrstă de numai 16 ani. Înmormîntarea va avea loc în Baciu strada Nouă miercuri 26 aprilie ora 13. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama Nastasia, fratele Doru şi unghiul Nelu. (997453)

• Mulţumim din suflet celor care au fost alături de noi în momentele grele pricinuite de decesul celei care a fost scumpa noastră AURELIA POP ONIŞOR. Familia îndoliată. (2372709)

• Cu nemărginită durere în suflet anuriţăm înce ta rea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost tată .şi soţ iubitor SANTA VASILE PETRU . Înmormîntarea va avea loc în data de 27 aprilie ora 13 în cimitirul din str. Crişan. Fiica Ioana.şi soţia Rodica. (2372707)

• Sîntem alături de Nuţica şi Ioana -în m area d u re re pric inu ită de d isp a riţia neaşteptată a dragului lor soţ şi ta tă VASILE SANTA. Sincere condoleanţe. D uţu , F ana şi D iana Sălăgean . (2372707)

• A trecut un an de lacrimi şi dor de cînd ne-a p ă ră s it scumpa noastră mam ă, soacră, bun ică, m ă tu şă B A L IN T IOANA (JENI). Odihnească în pace. Slujba de pom enire va avea loc în 14 mai orele 17 la biserica Sf. D um itru (cartie r G heorgheni). F am ilia . (2372705)

• Sîntem alături de colegul nostru Toni S tana în aceste triste momente pricinuite de p ierderea ta tă lu i său d rag . Colegii de la Mecanica Farmec. ( 2372704)

• Cu inimile îndurerate ne despărţim de ginerele nostru mult iubit SANTA V A SILE PETRU. D um nezeu să -l odihnească în pace. Soerii Rus Iqyian şi Margareta. ( 2372713)

Sîntem alături de Santa Ana Rodica în aceste clipe grele p ric inu ite de m o a r te a fulgerătoare a soţului ei m ult iubit. Odihnească-se în pace. Sora Rus V eronica şi Nagy Janos. ( 2372714)

Sincere condoleanţe colegei noastre Gligan Mirela pen tru pierderea tatălui drag. S incere condoleanţe. C o leg ii- dc serviciu. (2372719)

• Un u ltim ră m a s b u n vecinului n o s tru ST A N A IOAN. S incere co n d o lea n ţe fam iliei. L o c a ta r ii 13 Septembrie 12. (2372718)

• Cuvintele sînt de prisos în aceste m om ente g re le dc profundă tristeţe şt dureroasa despărţire de iubitul nostru fra te şi cu m n at V A S IL E SANTA carc a plecat dintre noi neaşteptat dc repede. Sufletul lui btînd şi generos va răm îne veşnic în am intirea noastră . Sîntem alături de iubita fui soţie Nuţica şi adorata lui fiică Ioana. F raţii Angola. L a r.tr . Marius şi Mona ru familiile. (2372717)

• Cu inim ile zd rob ite «Ic d u re re ne d e sp ă r ţim dc scumpul şi nepreţuitul nostru fiu VASILE. Sufletul nostru plîngc după line dc durere şi nimic nu poate um ple golul im ens pc c a rc l-a i lă s a t Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace. Părinţăii veşnic îndureraţi. (2372717)

• Dragă unchiule VASILE SANTA ai plecat d in tre noi lăsîndu-ne cu ochii în lacrimi şi cu sufletele pline de durere. Te vom iubi mereu şi nu te vom uita niciodată. Nepoţii Nicuşor, Alin, Ioana, Raluca, Călin şi Adi. (2372717)

• Sîngem alături de colega noastră B uduriean A na în m area durere p ricinu ită de decesul m am ei d rag i. Odihnească-se în pace. Colegii de la Gaz metan. (2372716)

Sîntem alături de colegul nostru Reus Victor în durerea pricinuită de pierderea fratelui d rag . Colegii de la S.C.Napomar S.A. (2372724)

îm p ă rtă ş im d u re re a familiei Novac la trecerea în nefiinţă a soţului, ta tă lu i şi bunicului iubit NOVAC IOAN. Fie-i ţă rîna uşoară. L ina şi Lidia (2372725)

• M ulţum im din su fle t tu tu ro r ce lo r care au fost alături de noi în clipele nespus de grele pricinuite de trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, ta tă şi bun ic B A C IU VASILE d in R ăsc ru c i. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (2372726)

Page 10: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

Aici ar putea fiVi reclama dumneavoastră

1 4 6 2 - M a h o m e d a l l l - le a a î n c e p u t c a m p a n ia îm p o tr iv a

Ţ ă r i i R o m â n e ş t i.

Şeful Statului Major al Armatei ruse se va deplasa la Bruxelles, pentru o reuniune

a Consiliului permanent Rusia-NATOŞeful S tatu lu i M ajor al

A rm atei ru se , A nato li Kvaşnin, se va deplasa Ia Bruxelles, în data de 10 mai, p en tru o re u n iu n e a Consiliului permanent Rusia-

_ N A T O , a a n u n ţa t , ieri, agenţia de informaţii militare AVN, citată de AFP.

D e p a rtam en tu l de cooperare internaţională al Ministerului rus al Apărării a p rec iza t că pe’ agenda d is c u ţi i lo r se v o r afla re lu a rea re la ţ i i lo r d in tre

Rusia şi NATO şi modalităţile de aplicare a rezoluţiei 1.244 a O NU ,-referitoare Ia. provincia Kosovo. >.-•

D upă o p e rio a d ă în care, relaţiile dintre cele două părţi au fost suspendate, ca urmare a b o m b a rd a m e n te lo r NATO asupra Iugoslav iei, Rusia şi NATO şi-au reluat colaborarea,- începînd din data de 15 martie a acestui an.

Directorul departamentului de co o p e ra re ' m ilita tăinternaţională, generalul Leonid

Ivaşov, a avertizat, însă, câ “Rusia nu se va arunca în braţele NATO”. El a spus că red esch id e rea m isiunii NATO la Moscova, închisă da ' u rm are a bombardamentelor NATO, “nu figurează în planurile” R usiei. în luna m artie a acestui an, secretarul general a l N A T O , G eorge R obertson, şi-a exprim at dorinţa ca misiunea NATO la M oscova să îşi re ia ' activitatea.

Justiţia iraniană a ridicat suspendarea impusă, luni seară, principalului cotidian-reformator iranian “Sobh-e-Emruz”, care şi-a reluat activităţile obişnuite ieri, a precizat agenţia oficială IRNA, citată de AFP.

Această decizie a fost motivată prin faptul că directorul ziarului, Said Hajarian, victima unui atentat, la 12 martie, se află în prezent

Justiţia iraniană a ridicat decizia de suspendare a celui

mai important cotidian reformator

internat în spital, a adăugat IRNA, fară să facă alte precizări.Procesul presupuşilor agresori ai lui Hajarian s-a deschis, ieri,

la Tribunalul revoluţionar din Teheran. ţ .. Justiţia conservatoare iraniană a suspendat începînd de duminică, 13 ziare, dintre care nouă cotidiane, apropiate preşedintelui Mohammad Khatami, aceasta fiind cea mai importantă măsură luată împotriva prpsei, începînd cu 1979, cînd a fost creată Republica Islamică.

Lansarea navetei Atlantis. programată a avea loc luni, de la centrul spaţial Kennedv, de Ia Cape Canaveral (Florida), a fost amînatâ din cauza vîntului foarte puternic, a anunţat NASA, citată de AFP. Rafalele de vânt din zona pistei pe care naveta urma sâ revină în cazul în care ar fi apărut probleme la decolare, aveau o viteză care depăşea limita de 15 noduri, viteza considerată sigură, informează AFP. .

Cei şapte membri ai echipajului navetei Atlantis, printre care se află şi cosmonautul Iuri Usaşev, urmează să efectueze o misiune de zece zile, cu scopul de a pregăti Staţia Spaţială Internaţională (1SS), aflată deja pe orbită, pentru primirea primelor echipaje.

în cursul misiunii, doi astronauţi vor efectua o ieşire in spaţiu de peste şase ore, pentru a instala catargul de încărcare rusesc

L a n s a r e a n a v e t e i A t l a n t i s a f o s t a m î n a t ă d i n c a u z a v r e m i i n e f a v o r a b i l eStrcla şi pentru a repara o antenă de pe modulul american Unity. Echipajul urmează, de asemenea, sâ încarce patru baterii pe modulul rusesc Zaria şi sâ transfere mai mult dc o tonă de materiale destinate viitoarelor echipaje ale ISS, dintre carc primul va ajunge pe staţia in această toamnă. -

în fine. naveta va fi utilizată pentru a transporta, pe o distanţă de peste 30 dc kilometri, modulele Zaria şi Unity, pentru câ acestea sc găsesc la altitudinea potrivită pentru a realiza o amarare automatică cu modulul de serviciu rus Zvczda, care urmează sâ fie lansat în luna iulie a anului viitor.

După efectuarea acestei misiuni, Atlantis va reveni pe pista centrului spaţial Kcnncdy.

Aproximativ 300 de manifestanţi comunişti au protestat la Corfu (nord-vestul Greciei) faţă de prezenţa portavioanelor americane Eisenhovver, întîmpinînd rezistenţa Poliţiei în momentul în care au dorit sâ se apropie de navă, a anunţat, ieri, o sursă din Poliţie, citată de AFP.

Poliţia a reuşit să-i împrăştie pe manifestanţi, după o serie de confruntări care s-au înregistrat luni seară, a precizat aceeaşi Sursă.

Cu puţin înainte de începerea manifestaţiei, Poliţia greacă, asistată de ofiţeri americani, a parcurs barurile şi magazinele, din Corfu pentru a cere marinarilor americani sâ se pună la adăpost

la bordul navei, a precizat sursa citată.Aceasta este a doua manifestaţie organizată la

Corfu de la- sosirea navei Eisenhovver, care urm ează sâ părăsească insu la m iercu ri. Aproximativ 500 de militanţi comunişti şi de stingă, printre care numeroşi tineri, au defilat vinerea trecută, împotriva “americanilor asasini ai popoarelor”.

Raidurile aliate asupra Iugoslaviei au relansat în Grecia mobilizarea antiamericană a Partidului Comunist, care, cu fiecare ocazie, îşi înmulţeşte m an ife s ta ţiile v io len te îm po triva ţin te lo r americane.

| Com batanţii ce ce n i au lansat un nou atac asupra forţelor i federale în sudul C eceniei, afirm ă ITAR-TASS

Defileul Argun din sudul Ceceniei era, ieri,, teatrul luptelor dintre combatanţii ceceni şi forţele federale, după ce rebelii au lansat un nou atac asupra unui convoi militar rus, a anunţat agenţia ITAR-TASS, citind surse militare de la Groznîi, relatează AFP. . '"Forţele federale au primit sprijin aerian, a precizat agenţia, care nu a furnizat nici un bilanţ

al luptelor care au loc în defileu. ,Cel puţin 15 militari ruşi şi-au pierdut viaţa, duminică, într-o ambuscadă creată de combatanţii

ceceni în sud-estul Ceceniei. ‘ . ‘

. 0 bombă puternică o

. explodat la Belgrad, provocind importante pagube

materiale, dar nu si rănit!i i

O bombă puternică,. de .-origine necunoscu tă , a explodat. în noaptea de luni spre m arţi, într-un im obil de locu in ţe din B elg rad ) ■ , ;s provocând im portan te V pagube materiale, dar nu şi rănirea unor persoane, a anunţat marţi dimineaţă, postul de te lev iziune de stat sîrb (RTS),’ informează AFP,

Explozia s-a produs la ora 01.05, într-un imobil din carierul periferic Cerak,

.unde .locuieşte," .potrivit, RTS, Zoran Uskovoviei, cunoscut Sub numele de Skole, “care a dezminţit, în presa din Belgrad, faptul că ar fi fost im p lica t” î n : a sas in area Iul Zeliko Raznatovici, cunoscut.sub numele de Arkan, fost şef al miliţiilor sîrbe,'ucis la jum ătatea lunii ianuarie,' într-un' hotel din Belgrad.

Arkanj fusese acuzat de crime de război, de către ; T ribunalu l PenaiInternaţional (TPl) de la Haga. ; - ' ; vv.

Intrarea clădirii vizate de bom bă a fost d istrusă, p o tr iv it R TS, care a prezentat imagini de la faţa locului," iar apartamentele de pînă la etajul şase au fost deteriorate.Poliţia a in iţiat o anchetă pentru identificarea şi capturarea autorilor atentatului.

Un schimb de focuri care a avut loc, luni seară, într-o grădină zoologică din W ashington, a provocat rănirea a cel puţin şase minori, dintre care un băiat în vîrstă de 11 ani, care a fost împuşcat în cap, se află între viaţă şi moarte, a d e c la ra t c ăp itan u l de Brian Lee, purtător de cuvînt al pompierilor şi serviciilor de urgenţă din Washington, informează AFP. ,

Poliţia a răspuns unui apel care î-a • fost adresat la ora locală 18.07 (00.07

ora României) "şi a descoperit, în holul intrării în grădina zoologică, patru persoane rănite şi apoi alte două, aflate în apropiere, a precizat purtătorul de cuvînt al pompierilor.

Trei victime au fost transportate la spitalul pentru copii. O fetiţă în vîrstă de 12 ani şi un băiat în vîrstă de 14 ani se află într-o stare gravă, potrivit purtătorului de cuvînt al spitalului, Lynn Cantwell. Cea de-a treia victimă, băiatul în vîrstă de 11 ani, a.fost"lovită în cap de un g lonţ şi “se găseşte în tr-o stare foarte, foarte critică”, potrivit căpitanului Lee. ", Ceilalţi copii care au fost răniţi, doi băieţi în vîrstă de 13 şi, respectiv, 15

ani, au fost transportaţi la centrul medical universitar din Georgetown, unde s:a constatat câ nu există motive de îngrijorare pentru starea sănătăţii lor. Un alt băiat, în vîrstă de 16 ani, despre care nu se cunoaşte în ce stare se află, a fost transportat într-un alt centra medical. . . '

P o liţia con tinuă cău ta rea unui suspect şi nu a exclus posibilitatea să

; mai fi existat încă o persoană care a lan sa t tiru rile . “P entru -m om ent, verificăm posibilitatea sâ a fi avut loc o în frun ta re între două bande de infractori. Asta nu înseamnă că vreuna

' dintre victim a face parte din vreo bandă” , a declarat, la rîndul său, purtătorul de cuvînt al Poliţiei, Joe Gentile.

Doi adulţi, o femeie însărcinată şi o altă persoană, aflată în stare de şoc, au fost, d e "asemenea, spitalizaţi. Nici una dintre aceste două persoane nu a fost lovită de gloanţe., Potrivit informaţiilor transmise de că tre p o stu l de televiziune local, sch im bu l .de focuri a izbucn it în mijlocul unui grup de patruzeci de tineri oare vizitau grădina zoologică.:

'Z? . -

t u

Abdullah Ocalan va fi aud iat din nou în luna iunie

LV.

I r

$ x v , ^

.; ' i - , -

' K 1 # / "O Curte cu Juri din Ankara a decis,

luni, ca următoarea audiere în procesul îm potriva liderului rebelilo r kurzi. Abdullah Ocalan să aibă loc pe 26 iunie, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii acestuia.

“Curtea a şteap tă în continuare docurftente privind identitatea unora dintre acuzaţi. Următoarea audiere va avea loc pe 26 ignie”, a precizat Dogan Erbas. . -

Audierea a fost amînată din cauza dosarelor incomplete â-peste 100 de alţi inculpaţi, alături de Ocalan, sub acuzarea de trădare, crimă, ja f armat, p o rt ilegal de arm e de foc şi apartenenţă la un grup armat. Printre acuzaţi se află, pe lîngă şeful Partidului Muncitorilor din Kurdistan, Abdullah Ocalan, fosta sa soţie, Kesire Ocalan,

şi doi comandanţi ai- organizaţiei, Gemil Bayik şi Murat Karayilan, care s-a refugiat în Olanda. Nici unul dintre cei patra acuzaţi nu a fost prezent în sala de tribunal, j . .

Un alt apărător al lui Ocalan, Hatice Korkut, apreciase anterior că ar exista posibilitatea să se renunţe la acest nou ' proces, Ocalan fiind deja condamnat la moarte pentru capete de acuzare similare. în prezent, acesta se află în . detenţie în închisoarea de maximă securitate de pe insula Imrali. Ocalan a fost urmărit în justiţie încă înainte de anii ’80, în provincia Sanliurfa, din sud-estul-Turciei, dar acest caz a fost.

dat u itării, pen tru a ' fi reluat în octombrie anul trecut.

Abdullah a fost condamnat la moarte la sfîrşitul lunii iunie 1999, pentru: acuzaţia de trădare, separatism şi pentru cei 15 ani.de luptă armată ai PKK. Autorităţile de la Ankara au. suspendat procesul de execuţie a lui; Ocalan în luna ianuarie, în urma unei solicitări din partea Curţii Europene penţru drepturile omului, care a cerut ' o amînare a punerii în aplicare a pedepsei.

PartiduFMuncitorilor din Kurdistan (PKK) a confirmat, în luna februarie, abandonarea luptei armate.

\ Mihail Goibaciov are rezerve în] i privinţa noii doctrine militare ruse iI Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, şi-a exprimat, luni, rezervele I| în privinţa noii doctrine militare rase, care facilitează recurgerea Ia armamentul |. nuclear, informează AFP, citind Interfax. .■ “Eu susţin noua doctrină, practic în toate'aspectele sale, cu excepţia ‘| dispoziţiei care prevede în special că Rusia poate şă folosească toate forţele 1 | şi mijloacele,de care dispune, inclusiv arma nucleară, în cazul în care toate |

celelalte mijloace folosite pentru reglementarea situaţiei au eşuat sau s-au .I dovedit ineficiente”. . . ; , I| Doctrina precedentă, datînd din anul 1997, permitea autorităţilor de la |I Moscova să folosească primele arma nucleară, dar numai ca răspuns la “o i ' agresiune armată care ar fi fost o ameninţare la existenţa însăşi a Rusiei”. J

Page 11: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

F o t b a l -A z i s e d is p u tă n u m â i p u ţ in d e 1 7 p a r t id e c u c a ra c te r a m ic a l , la tă p r o g r a m u l a c e s to r d is p u te : A n d o r r a - B e la r u s , A u s t r ia - C r o a ţ ia , B u lg a r ia - U c r a in a , C e h ia - ls r a e l , D a n e m a r c a - S u e d ia , F r a n ţ a - S lo v e n ia , G e r m a n ia - E lv e ţ ia ,

I t a l i a - P o r t u g a l i a , O la n d a - S c o ţ i a , I r l a n d a d e N o r d - U n g a r ia , I r la n d a - G r e c ia , L u x e m b u r g -

E s t o n i a , N o r v e g ia - B e lg ia , P o lo n i a -

F i n la n d a , R u s ia - U S A , L i e c h t e n s t e i n - I n s u le le F e r o e ş i R o m â n ia - C i p r u .

D i v i z i ă t ; C i i S e r i ă l r a ş V I - a

Ecuaţia retrogradăriiAm încercat un fel de calcul al... probabilităţilor în privinţa

echipei ce va însoţi formaţia Olimpia Salonta îri exodul spre divizia cea mai inferioară, D. Am luat în calcul şase echipe, cele cuprinse între locurile 10 şi 15, echipe pe care le-am considerat cele mai

.ameninţate (fiindcă, teoretic, în calcul ar putea intra şi formaţiile de la locul 6 în jos). Pentru început să vă prezentăm clasamentul “la zi”, după care vom vedea cu cine au jucat de echipele cele mai implicate în “ecuaţia retrogradării”.

1. F.C. Baia M are 27 21 4 2 69-18 67 (+25)2. Olimpia G herla '• 27 20 2 5 68-23 62 (+20)3. Ind. Sîrm ei C.T. 26 15 3 8 62-41 48 (+9)4. Oaşul Negreşti 25 13 3 9 47-40 42 (+6)5. Someşul S. M are 26 12 1 13 29-38 37 (-2)6. CF Cluj-Napoca 26 10 5 11 47-42 35 (-7)7. Prog. Şom cuta M. 25 11 2 12 46-48 35- (-1)8. Lam inorul Bel, 25 11 2 12 34-41 35 (-4)9. Sticla-Arieşul 26 11 1 14 32-34 34 (-2)10. Phoenix B. M are 25 10 3 •12 36-48 33 (-3)1 L Crişul Aleşd 26 10 2 14 41-42 32 (-10)12. M inerul O. Dej .25 10 2 13 33-41 32 (-7)13. Min. Sărm ăşag 25 9 4 12 33-36 31 (-5)14. Unirea Dej 26 9 2 15 32-40 29 (-7)15. A rm ătura Zalău 26 9 2 15 35-51 29 (-10)16. Olimpia Salonta 25 5 0 20 21-80 15 (-21)

Clasamentul “la zi” l-am reprodus din “Gazeta Sporturilor” de luni, 24 aprilie.

în continuare vă prezentăm echipele in trate în ‘.‘ecuaţia retrogradării” (lăsîndu-vă pe d-voastră, stimaţi amatori, să vă aventuraţi în calculele probabilităţilor).

10. PHOENIX BAIA MARE are de susţinut 3 partide acasă (în ordine, cu Crişul Aleşd, F.C. Baia Mare, Someşul Satu Mare), respectiv două deplasări (cu Armătura Zalău şi Olimpia Gherla).

11. CRIŞUL ALEŞD are trei deplasări (cu Phoenix Baia Mare, Progresul Şomcuta Mare şi Laminorul Beclean, aceasta în ultima etapă) şi un singur meci acasă, cu Olimpia Salonta. O dată stă. Foarte greu program.

12. M INERUL OCÎNA DEJ are două partide acasă (cu Olimpia Salonta şi Ind. Sîrmei C. Turzii) şi trei deplasări (cu Progresul

; Şomcuta Mare, Laminorul Beclean şi Minerul Sărmăşag). Program.greu- .

13. M INERUL SĂRMĂŞAG are trei acasă (cu CFR Cluj, \ Laminorul Beclean şi Minerul Ocna Dej), respectiv două deplasări

(cu Unirea Dej şi Sticla Arieşul Turda). Acasă s-ar putea sâ ia toate punctele, în deplasare nimic. '

ii 14. UNIREA DEJ are trei meciuri acasă (de fapt pe teren neutru, stabilit de federaţie în zona de influenţă... băimăreană, în

,-ordine, cu Someşul Satu Mare, Minerul Sărmăşag şi Sticla Arieşul), o singură deplasare (c*i CFR Cluj) fiindcă o dată... stă. Dă Doamne să iasă bine!_ v ’ ■

15. ARM ĂTURA ZALĂU are două partide acasă (cu Phoenix Baia Mare şi Progresul Şomcuta Mare) şi două deplasări (cu Oaşul Negreşti şi Olimpia Salonta). O dată zălăuanii.stau. Pare un program convenabil.

Succes în calcule.Victor E. ROMAN

A v a n c r o n i c ă

Pentru că etapa cu numărul 30, programată iniţial pentru ziua de duminică, 30 aprilie, coincide cu Sfintele Sărbători ale Paştilor, disputele au fost “aduse”, în devans, ele urmînd să aibă loc joi, 27 aprilie, conform programului:

• Olimpia Salonta - Lam inorul Beclean (0-3). Prilej doar de revanşă pentru Olimpia Salonta, de-acum în... D.

• Progresul Şom cuta M are - M inerul O cna Dej (0-2). Tot un fel de revanşă a şomcutenilor, dar la fel de bine, ca între două vecine de clasament şi de interese, s-ar putea că disputa să se încheie “remiză”. . . . ' ' -

• Oaşul Negreşti - A rm ătu ra Z aîău (2-1). Oşenii nu prea ştiu de “întrajutorare”. Poate, totuşi, se vor “apleca” spre-nevoile zălăuanilor. ,

• Phoenix Baia M are - C rişul Aleşd (1-3). Dincolo de revanşă pentm înfrîngerea din tur intervine şi vechea zicală românească: “Mi-e milă de tine, dar de mine mi se rupe inima”. Aşa că nu încape înţelegere nici .pentm un egal, măcar, amîndouă fiind pasibile de retrogradare.

• M inerul Sărm ăşag - C.F.R. C luj-Napoca (1-4). “Ortacii” îi aşteaptă pe ceferiştii din Gmia pentm revanşă. Tare aş dori ca fotbaliştii clujeni să le încurce socotelile.

• Unirea Dej - Someşul Satu M are (1-3). Acum ori niciodată unirişti: chiar dacă jucaţi departe de casă, unde v-a expediat Comisia de disciplină, puteţi obţine victoria. Noi v-o dorim din inimă! ’ . • ;

• Sticla Arieşul T u rd a - Olimpia G herla (0-3). Altul ar fi fost calculul dacă nu pierdeau gherlenii meciul cu Someşul.- Acum, şansa “curge” în albia Arieşului care, în plus, au de luat şi o revanşă pentm scorni de forfait din tur.

• F C. Baia. M are şi Ind. Sîrmei Cîm pia T urzii stau. ■-

Victor E. ROMAN

Tîmovan si Aştilean» >

implicaţi într-un accident rutierS-a desch is sezonul

a cc id en te lo r de m aşină cu fo tb a liş ti ca autori sau

.participanţi direcţi. Sîmbătă, în jurul orei 14,00 Audiul condus de Dacian Tîmovan (FC “U”) parcurgea distanţa Cluj-Dej. în m aşină se m ai aflau L aur Aştilean, şi el fotbalist la “U”,

■ şi un prieten al celor doi. Pe raza comunei Fundătura Audiul este depăşit de un Ford Transit pe pod. “M i-a tă ia t fa ţa , moment în care am tras mult dreapta şi am pus ffînă. Maşina a prins mîzga şi pietrişul şi a

: derapat arancîndu-ne în şanţul din stînga, pe celălalt sens de circulaţie; Laur şi “Sponsom’”, ' prietenul nostm, s-au speriat îngrozitor şi nu mai ştiau cum să iasă d in m aşină .” , ne-a declarat Tîmovan. Cei trei s-au ales doar cu o sperietură, dar maşina este distrasă. “Audiul este varză! Cred că am s-o vînd aşa lovită. Şoferul Fordului a oprit la cîţiva metri de noi iar P o liţia chem ată de no i i-a reţinut carnetul”. Din cercetarea Politiei a rezultat că vina îi

aparţine conducătorului dubiţei F o rd T ran sit, a c e s ta fiin d o b lig a t să-i p lă te a sc ă lu i Tîmovan reparaţiile maşinii. în caz contrar Dacian T îm ovan intenţionează să-l acţioneze în judecată. Ieri, Tîm ovan se afla la D ej pen tru c la r if ic a re a detaliilor.

Codin SAM01LĂ Mihai HOSSU

C a l i f i c a r e c u p e r i p e ţ i i

Grupa ’85 a FC “U ”, antrenor Tibi Poraczky, s-a calificat pentru turneul zonal ce va avea loc în perioada 3-5 mai la Alba Iulia. Calificarea tinerilor fotbalişti clujeni s-a produs în dauna celor de la Unirea Dej, cu destule emoţii, şi mai ales, datorită unor jocuri de culise recunoscute pînă şi de părinţii fotbaliştilor. La Alba Iulia, FC “U” va întîlni p e Corvinul Hunedoara, FC B ihor şi

FC Apullum Aibă Iulia. Pentru turneul final, din această grupă se va califica ocupanta primului loc. Deplasarea fotbaliştilor clujeni este asigurată de Patriţiu Abrudan, fostu l arbitru FIFA, directorul Sucursalei Cluj a Băncii “Transilvania”, pînă acum o lună preşedintele Centrului de Copii şi Juniori al FC “U”.

(C.ş.)

U n r e u ş i t t u r n e u d e t e n i s ’ l a G h e r l a

Sezonul com petiţional Ia tenis a debutat sub cele mai bune au sp ic ii şi în o raşu l Gherla. în organizarea Clubului tineretuluT din localitate s-a desfăşu ra t prim a ed iţie a

openului “CTG”, la care au partic ipat 24 de concurenţi. D upă în treceri d eoseb it de palp itante, soldate cu m ulte surprize, în finală s-au calificat Iosif Boroş şi Laur Aştilean,

n im eni altul decît ta len ta tu l mijlocaş al lui “U”, originar din Gherla. A cîştigat Io s if Boroş (cel mai bun produs al tenisului gherlean în ultimii 20 ani!) cu6-2, 6-4, dar meritul în reuşita finalei îi revine şi fotbalistului "Şepcilor-roşii", care nu s-a dat bătut aşa de uşor.

SZEKELY Csaba

$ M e m e n t o

26 aprilie• Două jocuri ale “naţionalei”

de fotbal, ambele fară goluri. P rim u l în anul 1963 , c în d tricolorii au terminat cu scorul de 0-0 un joc de verificare cu selecţionata Turciei, iar al doilea în 1989 cînd, tot cu acest scor, a luat sfirşit, la A tena, m eciul G recia-R om ânia, d jn cad ru l “ c a lif ic ă r ilo r” p e n tru C am pionatele M o n d ia le d in 1990, din Italia. Acesta a fost cel de-al 411-lea jo c oficial al “tricolorilor”, care au aliniat în această zi următoarea formaţie: L u n g - Io v an , B u m b e sc u , Red nic, Klein - Sabău, G ică P o p escu , M a te u ţ, L u p escu (Ilie D umitrescu) - C ăm ăta ru (Vaişcovici), Hagi.

LASZL6 Fr.

Fotbal internaţional A n g l i a - 3 5

• M a n c h e s te r U n ited - C helsea L ondra 3-2. Disputa derby de pe S tadionul “Old Trafford” a confirmat - încă o dată, dacă mai era nevoie, că în “ P rem ier League” nu există meciuri strategice. Manchester, cam pioană (m atem atic)- din etapa, trecută, cînd a dispus cu3-1 de “ s f in ţi i” de Ia S o u th am p to n , şi-a onorat blazonul reuşind sâ se impună, nu foarte uşor, în faţa echipei antrenate de “contele" Gianluca Vialli. După 45 de minute “The blues” conduceau cu 2-1 prin p u n c te le m arcate de Dan Pctrcscu şi Gianfranco Zola. “Diavolii" revin şi punctează pc tabelă prin Dwight Yorkc şi Olc G u n n ar S o lsk jaer. V ictorie m e rita tă a cam pion ilo r. “Diavolul" nu sc dezminte... şi. m ai m ult, nu şe înch ină n im ăn u i! în frin g c rca londonezilor pc celebra arenă din Manchester îi privează de o nouă participare în Citampions' League. Dc acest lucra se va “ocupa” Livcrpool şi Arsenal, echipe aflate în urma liderului şi care, în proporţie de 90%, vor ju c a în . toam nă în L iga Campionilor Europeni.

D crb y C o u n tv - S o u th a m p to n 2 -0 . D arry l Powell (‘5) şi Malcom Christie ( ’46) au semnat succesul meritat al echipei gazdă.

• S u n d erlan d - B ra d fo rd0-1. Galezul Dean Sunders a marcat unicul gol al disputei. B radford are şanse m ari de salvare de la retrogradare, avînd în vedere că în urm ătoarele două etape va ju c a cu Wimbledon (pe propriul teren) şi cu Watford (în deplasare, echipă deja retrogradată).

Cristian FOCSANU

m m A r n■SfFILEUi Ştiri • InformaţiiSomeş Dej pe locul 8

C.N. “A” a decis ocupantele locurilor 5-8. Grapă valorică în care clasamentul final indică u rm ătoarea configu ra ţie : D inam o B ucureşti, “U ” Craiova, “U” BRD Baia Mare, Someş Dej. Un loc bun pentru echipa antrenată de profesoral Neculae Pop.

O cupantele prim elor patru lo cu ri se decid în această săptămînă.

Astral Sibiu şi CSU Tîrgu Mureş în T

Sibiul a fost gazda turneului feminin de promovare în “A” , turneu care a dat cîştig de cauză ech ipe i A s tra l S ib iu . Ia tă , Sibiul revine după m ulţi ani în

primele “ 12” ca şi CSU T îrg u M u re ş . P ăca t c ă în tre promovate nu se numără si “U” Cluj.-

Cupa Universităţii “Avram Iancu” la final- 'D upă o săptămînă de m eciuri disputate, excelent găzduite de Sala Armatei, luni, 24 aprilie,

s-au decis ocupantele locurilor1-4. Ele sînt, în ordine ierarhică: A nul IV, Anul II , A nul I si A nul III, într-o activitate ce a urmărit impulsionarea activităţii v o le ib a lis tic e în r în d u rile s tu d en ţilo r, g ă s ire a de n o i e lem en te p en tru v o le iu l de performanţă. Sens în care, în . co m p e tiţia o rg a n iz a tă de c o n f . A u g u s tin P o e n a ru , elementele de valoare sînt Liviu C iu le a (ce l m ai bun coordonator), M arius N icoarâ (cel mai bun trăgător) şi L ucian O b re ja (cel mai bun ridicător/ trăgător).

Demostene SOFRON

Page 12: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

Deponenţii Bankcoop consideră că nu merită efortul să se mai deplaseze pină la bancăIeri, la Agenţia Cluj a Băncii Române pentru

Dezvoltare - G roupe Societe Generale, s-au încheiat p lăţile pentru deponenţii Bankcoop

-repartizaţi la această unitate, respectiv cei care şi-au constituit depozite la Agenţia Mărăşti şi Huedin a Bankcoop. „Deşi ieri a fost ultima zi pentru p lăţile p rogram ate, cei care np s-au prezentat la bancă o mai pot face, în continuare, pînă cel tîrziu în data de 26 mai a.c., atunci cînd se vor încheia operaţiunile de plăţi în tot judeţul”, ne-a declarat directorul Sucursalei Cluj a BRD, . dl Liviu Topşa. In judeţul nostru, următoarea , unitate a Băncii R om âne pentru Dezvoltare la

.care se vor term ina plăţile este cea din Gherla (pe 4 mai a.c., unde au fost repartizaţi depunătorii Bankcoop din Gherla şi Dej), iar la Sucursala ' Cluj a băncii ultimii deponenţi sînt programaţi pentru 26 mai a.c.

iiGonrariîe BRDI P S

-Pînă la sfîrşitu l zilei de luni, la nivelul întregului judeţ, s-au prezentat la bancă mai puţin de jumătate dintre deponenţii programaţi (circa 8.700 la număr). Conducerea BRD Cluj susţine că majoritatea celor care nu au-venit dispun de sume foarte mici (în unele cazuri, în jurul a10.000 de lei), chiar mai mult, o parte dintre aceştia nici măcar nu ştiu că se. află pe listele de plăţi. . ..

In judeţul Cluj, valoarea totală a depozitelor ce urmează a fi res titu ite celor 12.400 de deponenţi ai Bankcoop se ridică la circa 100 de miliarde de lei.

Pînă în dimineaţa zilei de ieri, din cele 43,5 miliarde de lei (la cît s-au ridicat sumele ce trebuiau restituite), pentru circă 16 miliarde s-au constituit depozite la banca plătitoare. „Foarte mulţi dintre deponenţii repartizaţi la Sucursală şi-au constituit depozite la BRD, spre deosebire de cei de la Agenţia Cluj. Aici fiind repartizaţi depunătorii din Huedin, valoarea sumelor'care/ au rămas în bancă e mai mică pe considerentul că BRD nu are punct de lucru în Huedin”, ne-a mâi declarat Liviu Topşa: ■

Mai menţionăm şi faptul că operaţiunile de .plăţi pentm deponenţii. Bankcoop vor fi.sistate în preajma Sărbătorilor, mai precis sîmbătă,. 29. aprilie şi luni, 1 mai a.c. ! , ' '„’*/

Alin TUDOR

„Turdeana” va îi scoasă la vînzare.

Vineri va avea loc licitaţia pentru vînzarea pachetului de acţiuni deţinute de FPS la SC „T urdeana” SA . Societatea are ca principal obiect de activitate producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi a fost. pină la preluarea Uzinelor “D acia" Piteşti de către grupul “Renault”, unul dintre principalii furnizori de piese pentru acestea.

Firma are un capital social de 8.9 miliarde lei. din care FPS deţine 62,87 la sută. Restul acţiunilor (37,13 procente) se află in posesia' acţionarilor PPM.

Preţul de pornire al licitaţiei a fost stabilit la 25.000 lei pentm o acţiune, preţ egal cu valoarea nom inală a unui-titlu emis de „Turdeana” . întregul pachet scos la vînzare valorează, la prima strigare, 5,6 miliarde lei.

„Turdeana” are în momentul de faţă 542 de angajaţi. Din cauza situaţiei dificile în care se află (generată de lipsa comenzilor din partea companiei “Dacia”) privatizarea societăţii pare a fi singura soluţie pentm supravieţuirea firmei. Din păcate, nimeni nu a cumpărat încă vreun un caiet de sarcini. Surse din cadrul FPS Cluj spun câ a existat o singură persoană din Odorheiul Secuiesc care s-a interesat de fabrică, dar care, cel puţin deocamdată, nu a cumpărat dosaml de prezentare. Ea este aşteptată sâ facă acest lucru pînă mîine. Dacă nu va fi cumpărat nici un caiet de sarcini, licitaţia va fi anulată şi se va în ce rca o altă so lu ţie pen tru revitalizarea fabricii.

A.R.B.

ÎN T R E B A R E : U n a g e n t econom ic a a p lic a t p re v e d e r ile a r t . 6 , lit. i d in L eg ea n r . 32/1991 ( r e p u b l ic a tă şi m o d if ic a tă p r in O rd o n a n ţa G u v e rn u lu i n r . 62/1997), re sp e c tiv a a c o r d a t in te g ra l su m a fixă d e55 .000 Iei ( in d e x a tă , în p re z e n t , la 436.000 (e i) cu t i t lu d e c h e l tu ie l i in d iv id u a le , a n g a j a ţ i l o r c u c o n t r a c t d e m u n c ă , in d i f e r e n t d e n u m ă r u l o r e lo r lu c r a te e fec tiv în tr -o lu n ă , a d u c în d ex p lica ţia că L eg ea im p u n e d o a r ca s a la r ia tu l să fie în c a d r a t cu c o n tr a c t in d iv id u a l de m u n c ă şi d e d u c e re a s ă sc fa că d o a r la u n ita te a u n d e a r e f u n c ţ ia d e b a z ă . C a re e s te p u n c tu l-d v s . d e v e d e re ?

RĂSPUNS: în conformitate cu prevederile a rt. 6, lit. i d in L eg ea nr. 32 /1991 , republicată, cu m odificările ulterioare, suma de 436.000 lei reprezintă cheltuiala cu titlu-individual care se deduce integral din venitul brut, n eexistm d o dispoziţie le g a lă de f r a c ţio n a r e a a ce s te i sum e proporţional cu numărul de zile efectiv lucrate într-o lună.

Începînd cu 1 ianuarie 2000, cheltuielile' profesionale stab ilite în sumă de 120.000 lei pentru anul 2000 (800.000 lei deducerea personală de bază x 15%) şi deducerile personale de bază şi suplimentare se acordă lunar persoanelor fiz ice care obţin venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

ÎN T R E B A R E : C e d e d u c e r i se fac d in v e n itu l b r u t d in c h ir i i? .

RĂSPUNS: Din venitul brut obtinut din închiriere se deduce o cotă forfetară de cheltuieli de 30% înmulţit cu venitul brut, reprezentînd cheltuieli aferente venitului, care nu se justifică cu documente (art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, priv in d impozitul p e venit).

ÎN T R E B A R E : C u m se face im p u n e re a ven itu rilo r* re a liz a te de n e re z id e n ţi d in r a te leas in g ? '

RĂSPUNS: Veniturile brute obţinute din România de firmele nerezidente, ca urmare a derulării unor contracte de leasing sînt im p o za b ile în ta ra n o a s tră p o tr iv i t paragrafu lu i (2) a l articolu lu i intitulat “Drepturi de licenţă ” sau “Redevenţe” din Convenţiile de evitare a dublei impuneri în ch eia te între G uvernul R om âniei ş i guvernele altor ţări. Cota menţionată în acest articol se aplică asupra întregii rate de leasing. în cazul în care, prin co.ntract se stab ileşte în m od d istinct cuantumul • "ratei ce reprezintă valoarea utilajului" şi separat cuantumul “dob în zii", impozitul se calcu lează prin a p licarea p revederilo r paragrafului (2) al articolului “Dobînzi" din convenţiile respective, numai la suma brută ce se plăteşte sub form ă de dobîndă.

(S e le c ţie din G h id u l In fo rm a tiv a l M inisterului F inanţelor nr. 1/2000)

D.E.A.

Daţi Cezarului ce e a Cezarului* iar posesorilor de autovehicule Taxa Băsescu!

A In prim a zi de restituire a contribuţiei la Fondul special al drumurilor, unităţile CEC din / m unicipiul Cluj-Napoca au plătit circa 33 de m ilioane de lei • __________

Începînd de luni, unităţile din ţară special al dramurilor pentru anula le C ase i de E conom ii ş f 2000. Restituirea sumelor se face laC o n sem n a ţiu n i (C E C ) re s titu ie unitatea CEC la care s-a plătit taxa,posesorilor de autovehicule care au în perioada 21 aprilie - 31 augustp lă t i t T ax a B ăsescu sum ele a.c. Surse din cadrul Sucursalei CECreprezentînd contribuţia la Fondul C luj ne-au declarat că, de la

i ţ i

' - „ S S e e c *

Foto; /. PETCU

începutu l acestu i an-, Ţn întreg judeţul Cluj, au fost vîndute circa15.000 de rovignete, suma totală încasa ţă de la d e ţin ă to rii -de autovehicule d in ju d e ţ -fiind de aproximativ 2 miliarde de lei. Cea mai mare sumă a fost înregistrată în municipiul Cluj-Napoca,; circa 1,3 miliarde de lei, reprezentînd un total de peste 10.000 de rovignete.: Pentru contribuabilii persoane

fizice, documentele necesare pentm restitu irea sum elor reprezentînd contribuţia la Fondul special al dramurilor sînt; chitanţa originală sau adeverinţa eliberată de către CEC în cazu l p ie rd e rii sau su s tragerii ch itan ţe i, ac tu l de identita te şi foaia de restitu ire completată conform modelului afişat la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni. în ceea ce priveşte persoanele jurid ice posesoare de autovehicule, acestea trebuie să

p rezin te ch itan ţa originală sau ; adeverinţa eliberată de către CEC / în cazul pierderii sau sustragerii

chitanţei CECv o împuternicire din partea persoanei juridice pentru persoana delegată să ridice suma,

/a c tu l / de iden tita te al împuternicitului, foaia 'de restituire com pleta tă conform m odelului existent la unităţile CEC.

P en tru sum ele depuse p rin virament, se solicită prezentarea exemplarului 3 al OPH prin cafe ş-a dispus plata sumelor fixe pentru anul 2000, precum şi o copie după. acesta., ~ în situaţia pierderii, distrugerii sau sustragerii chitanţei CEC care atestă; plata Taxei Băsescu, persoana fizică sau juridică în cauză va completa o cerere pe care o va preda la unitatea emitentă a chitanţei, operaţiune ce se comisionează cu 5.000 de lei.

Alin TUDOR

u , BlB i m e x i m

a l d o i l e a e ş e c9

Ieri a avui loc a doua licitaţie pentru /v înzarea/ac ţiun ilo r/ de ţinu te de;:FPS la S.C. “Bimexim' S.A, Nici de această dată nu s-a prezentat la sediu! FPS Cluj vreun ofertant. Prima încercare, Care a avut loc în data de 5 aprile a.c., s-a soldat şi ea/cu un eşec, A;

De data aceasta,: FPS ă înjumătăţit: preţul de ofşftă;; acesta fiind stabilit la 71.500/ lei/ acţiune. ./Valoarea totală a pachetului.a fost de aproximativ 600 milioane; lei./;;/,//'//:,/ ; / / ; / / /

Capitalul social al firmei este de peste un miliard de-lei, din care EPS are .în proprietate 19.83 procente.

, ///Privatizarea / sbtiefâţîî / va- /fî / relriaţ/ă /după efectuarea publicitarii legale.

A.R.B.

C e r t i f i c a t a d a

t r e z o r e r i a

Ministerul Finanţelor a început ieri o/nouă em isiune (a şaptea de anul acesta! de

. certificate d e , trezorerie, în lei;; nominative.; Acestea au/valoarearaominală de an milion de lei şi o rată anuală a dobînzii de 49 ia sută. Certificatele vor ajunge la scadenţă în termen de 90 de zite de la data cumpărării. Ele- pot, fi achiziţionate d e , populaţie, timp de două: săptămîni (25 aprilie - 5 mai a/c.Leu/excepţia zilelor de luni, Hîrtiile de valoare sînt tipărite; sub/form ă de certificate de 1. 5, 10. 20 si 50 de milioane de lei. -■ / ' ■ ■

■A.R.B.

Problema bugetului va fi

si

autorităţile române«i

N egociatorul şef al FMI în relaţia cu România,; Emanuel Zervoudakis.: a declarat ieri, la sosirea pe/A eroportul Otopeni, că

-problema bugetului va fi principala temă de discuţie cu autorităţile române. / ' //; : “ “Va fi o scurtă vizită, in care principalul subiect' vâ fi problema bugetului”, a afirmat Zervoudakis.

Autorităţile române au obţinut prelungirea tehnică eu 60 de zile a/ acordului /stand-by încheiat ar.ul trecut, carc a expirat la 30 martie.

/:(/Aprobarea; bugetului pe acest an dc către Parlament este principala condiţie pentra ca România să poată obţină prelungirea acordului de împrumut pînă în februarie 2001. Votul final la Legea bugetului este aşteptat pentru m ijlocul acestei săptămîni, dar problema constă în; nivelul final al deficitului bugetar ca urm are a m o d ifică rilo r aduse de parlamentari pe parcursul dezbaterilor.

Liviu Marica nu u primit avizul BNR pentru

preşedinţia CECt

Liviu Marica. nominalizat de premierul Mugur Isărescu pentru preşedinţia CEC, nu a primit avizul BNR pentru această funcţie, a. declarat, ieri. Mihai Bogza, viceguvernator ai BNR. Bog/a nu a dorit să/ofere alte explicaţii privind motivele care au stat la baza acestui aviz negativ.

Ylarica a venit, la CEC de la Banca Agricolă, unde a detinut funcţia de-preşedinte- şi ulterior de vicepreşedinte al comitetului de I

/administrare instituit de/B N R / ■//“ Din punctul nostru de vedere el este la

Banca Agricolă”, a spus Bogza.Marica a fost propus de PNŢCD pentru .

funcţia de preşedinte al CEC în locul lui j • Camenco Petrovici.

V. : • ./

Page 13: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

Cursuri pe piala valutara M Cursuri pe piaţa valutarăf ® lH u h N a p o c i2 5 .M .2 0 0 0

- Ici -

D»nunit*iot»bt» |. VN 1 Ineh j Var | - 0 * ~ Va t. teta ia Ib FI

C?t>9QfB l[ 26 socîebti)

ELN A.LLEDDEAIS ELCOND ZALAU • 1006 323 •2.7 332 340 323 . 330 2,064 - 680,560

ALR* ALR3 SLATINA 25000 151000 0.7 150000 152000 150000 . 151.114 716 108,500.000

arc* ARC-TiC GĂIEŞTI 1000 1010 -1.0 1040 105C . 1000 1,018 213,835 • . 217,738,060ATB‘ antibiotice iasi 1000 e« -1.2 840 840 • 840 840 : 930 420,000STR 8ANCA TUFsCO-RCMANA etemtem 1000 2600 -3.7 2600 2600 2500 2,600 13.700 - 35,620,000CMP‘ COMPA SIBIU 1000 402 -0.3 402 402 402 402 920 [ 3®,800DAC* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 520 0.0 520 - 530 510 522 161.463 84,212,910EU ElECTAOA°ARATAJ BXURESTI 1000 810 1.3 810 •810 ' 800 802 46.715 37,449,440EXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 740 -6.3 740 74C 740 740 - 300 222.000INX. CTELINOX TARGCVISTE 25000 12000 0.0 0 C 0 - 12,000 •: 80 950.000NVR C. N F. R NAVROM GALAŢI 25000 4800 2.1 4700 4300 • 4700 . - 4,665 563 2.626.300OIL OILTEflMINAL CONSTANTA 1000 410 0.0 410 410 410 410 19,100 - 7,831,000OLT CLTCHIM RM. VALCEA 1000 356 1.6 355 356 355 •356 2.400 853,700PCL* POUCOLOR BXURESTI. , 1000 2800 1.8 2600 2800 2800 2.800 - 552 1.545.600RBR RULMENTUL. BRAŞOV 1000 , 135 4.9 144 144 131 . 136 55.000 - 7,471,000TBM TURBOMECANICA BXURESTI 25000 12000 -13.0 12000 12000 12000 12.000 • 100 1.200,000TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 12» ,-o.e 1350 140C . 1260 1.314 864,448 1.136,120.020TLV BANCA TRANSILVANIA cuunawca 1000 - 1610 0.6 . 1600 1620 1590 1,601 1,081.784 1.732,457,560

Total 2,464,244 3,376,327,970

Socfebti de Investiţii FinanciareSimb Dvrwnir* 10c »tat» VN Inch.. Var Dtsc. Ha». U«L PrjTttd. Nr.act Vil.tatjbţb»

SIF1 S.IF. BANAT-CRISANA ARAD • 1000 450 9 414 ■ 450 414 430 ' 767,962 330,483.265SIF2 S I.F. MOLDOVA BACAU 1000 • 342 .6.2 316 • -350 316 •330- - 1,027,235 339,406,777SJtt S.i f TRANSILVANIA BRAŞOV . 1000 580 7.4 . 540 SCO 540 576 . 2.315.533 1,334,413,350SIF4 S.i f. MUNTENIA BXURESTI 1000 580 9.4 530 590 530 564 ' 1.155,787 ‘ 652,042,040SIF5 S.I F. OLTENIA CRAIOVA 1000 472 14 e ' 413 472 • • 413 • 444 1,446,817 642,403,509

Total SIF 6,713,334 3,298,758,941

CiWgorfa iki( 101 societati)AER AEFOTEH BXURESTI 25000 8000 0.0 0 -. 0 0 .8,0» ■ 39 312,0»AlH ALIMENTARA CLUJ NAPOCA 1000 . 670 .. 5.4 670 ~ 670 .670 670 1,0» 670,0»AMO AMONH SLOBOZIA ■ • 1000 . 150 -12.0 155 155 • V 150 •154 • • 10.8» 1,667.0»

APC- VAE APCAROM BUZĂU 1000 . 300 11.1 • 3 » 310 *. 3 » 301 10.1» 3,039,0»ART ARTROM SLATINA 25000 10» -7.4 10» * 10» . 10» 1,000 1.000 1,000,0»

BRM BERMAS SXEAVA 7000 3450 15.0 30» 3450 30» 3.153 • 38,295 120,864,0»

CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 .305 2.0 285 305 285 3 » 7.986 2,391,790

COS COS TARGOVISTE 25000 780 0.0 780 • 780 - 780 780 4 » 312,0»

ETN ELECTROTEHNICA BXURESTI 25000 1C0» 0.0 0 0 . 0 8,8» 117 1.029,6»KTR HlTFOM VASLUI 25000 90» 0.0 0 0 0 8.0» 60 640.CO0IMS IMS AT BXURESTI 1000 23» 2.2 2 5» 25» 23» 2,311 1.676 3,872.6»

INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 ' 6550 -08 - « 50 70» 5550 6.696 20.643 • 138.231,5»

MOL MOLCOMOSfLA IASI 1000 178 14.8 140 178 140 161 • 53.2» 6,578.7»

UPR MOPAR1V RAMNICU VALCEA 1000 630 -6.0 620 630 620 630 4.874 3,069,5»

NVL NA VOI OLTENITA 1000 4 » 8.4 424 424 350 363 6,3» 2.296,4»

PPL PROCPLAST BXURESTI 25000 320» 0.0 0 . 0 0 • 30,5» 40 1,220.0»

SCO SICCMED BXURESTI 1000 1680 12 1660 . 17» 1660 1,668 6.577 • 10,967.220

SOT SICERTRANS CALARASl , 1QQQ 230 QjQ 2 » 230 230 2 » • 2.2» 506.0»SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 6650 14.7 6650 6650 6650 6,601 1,310 8.647.5»

STZ SINTEZA ORA CEA 1000 201 -2.0 215 215 201 209 50,6» 10,5e4,7»

TR5 TURISM TRANSILVANIA 25000 440» ♦10.0 450» 450» 440» 44,5» 2 » 8.9», 0 »

Total estegorta a taTotal categoria I ♦ II (ucelualv SIF)Ofrrb publici printre i» vinar» SC-ZrnlubSA.Zfnnicn *

TOTALGENERAL

C a p l t n l i z n r a b u r s i n r a ( r r i l l l e i ) » 7 8 4 3 1 0 5S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( m i i l e i ) -

(r v i l l . I e i ) — 1 3 4 2 5 2 3B E T R O L «® r > 0 9 . 6 9 p u n c t e V a r i a ţ i a ■=B E T - C ' R O L *= 4 7 5 . 2 1 p u n c t e - V a r i a ţ i e *■

6 5 0 0 5 8 2

■ 0 . 5 4 p u n c t a ( 0 . 1 1 % ) - 2 - 2 0 p u n c t e ( - 0 . 4 7 % )

S o c i e t a t i d i n J u d e ţ u l C l u j

S IM B O L S O C IE TA TE C O M E R C IA L Ă VA RIAŢIE N R .T R A N Z A C Ţ II

V O L U MTO T A L

VA LO ARETO TALĂ

P R E Ţ M E D IU

g r n d G R A N D E M A R - C J • -8 .7 0 1 5 0 0 0 2 1 0 0 0 0 0 0 4 2 0 0

S A N E . S A N E X - C J 1.40 7 1 9 6 5 4 9 9 5 5 2 8 0 • 5 0 7N A P P N A P O L A C T - C J 6 .0 4 5 1 6 3 8 4 1 6 8 5 0 0 2 5 4 5

S O S A S O M P A N S A - C J 11 7 .3 9 1 8 0 1 6 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0IN P R IN S T IT U T P R O IE C T - C J 0 .0 0 1 - • 5 0 5 1 5 1 5 0 0 0 3 0 0 0

t u a n T U R D E A N A - C J -5 6 .5 2 1 4 2 4 4 2 4 0 0 0 1 0 0 0IC P I .... • IC P IA F - C J 1 - : 0 .0 0 . • 1 . 8 0 4 0 0 0 0 0 > / 5 0 0 0 •

C O T RC O N S T R U C T ii

T R A N S IL V A N IA - C J -5 3 .3 3 2 3 5 7 2 4 9 9 0 0 7 0 0 .

t c i gt C l C O N T R A C T O R ţ :

•v V .:< ■ G E N E R A L - C J -V:-'20.00:;.' ..v -y , • 39 -1 17000 . . ' • 3 0 0 0

t e h p T E H N O F R IG - C J . 0 .0 0 1 41 9 0 2 0 0 2 2 0 0R U T T R U T T R A N S - C J : : • : 0 .0 0 . 1 7 8 7 8 0 0 0 . “ 1 0 0 0 'n a p m • N A P O M A R - C J 0 .0 0 1 3 9 5 4 6 0 0 1 4 0 0

TOP 20S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .

T R A N Z A C Ţ IIV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

C O B V 7 C O M C E R E A L B U Z Ă U - B Z 3 1 7 8 4 4 2 6 4 9 9 6 4 1 6 8 0 0 2 8 0 0

r o m t R O M P O R T M E T - g l 15 2 5 5 8 8 2 2 4 2 2 1 7 0 5 3 0 0 1650

: g e r o ">!:r-Yv' .G E R O M E D -,S B ? ,.->t ■;26 219 7 0 1 6 . 1 3 1 5 6 8 9 6 0 0 599

O M N A O M N IA -P H .7 1 8 5 8 0 1 1 1 0 900000 5 9 7 9 0

A C P O A L P R O M .- O T .j •;. r •• V v •tE T-:22 ..;!‘: •■:' 4 1 7 8 3 . ■••.940462040 2 2 5 0 8

S P O T S P O T 1 N G -P H ' 1 8 7 6 6 1 6 7 0 4 0 0 0 7 0 4 0 0 0

D A N A '. • D A N U B IA N A r B U v j; . 7 4 8 3 5 0 5 4 2 4 3 2 0 0 0 1 1 219

p r e h P R E F A B - C L 13 1 4 6 8 5 5 1 6 8 2 4 7 0 0 3 5 1 9 4

! A Q .U A 0 A Q U A P R O IE C T - B U : ; 5 0 0 0 4 2 5 0 0 0 0 0 0 :V ;• 8 5 0 0 0 -

: .E R C A H E R C U L E S - C S 4 8 2 6 8 1 8 0 * 2 2 0 5 5 5 4 4 0 ' 822

• R lM Y : •■•; VT-;;;: '• : R iM N IC -B Z ' •.; +“ .•• , / -. 5 .1 8 0 4 0 f \1 7 3 1 8 4 0 0 0 . , • 9 6 0 0 -

. C O M l C O N D M A G - B R A Ş O V - B V 20 3 4 0 8 7 4 1 6 2 0 1 0 2 0 5 4 7 5

îs r o m b * R O M C iM B U C U R E Ş T I; - B U ■ ■, ; t 3 0 1 9 : ; 9 6 6 0 8 0 0 0 ' _ : 32000:,:.“

£ f e c E F E C T O F IL -V N 5 ' 1 7 1 3 0 92 5 0 2 0 0 0 - ; 5 4 0 0 •

; :.a u c mA U T O T R A N S H O K 1. u a l i m â n u l

,:T . ■: H R ■ » . -1*'. 1 344 1 : •8602500Q . :;:..;25000 •

formaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursierâ RASDAQ provin de Ia SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A, str. Constanţa nr. 7, Ciuj-Napoca TeL 433212.

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) » 3 9 3 0 5 9 2 7 1S o c i e t a t l c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( U S D ) *» 3 2 5 7 7 8 3 7 0S I F ( U S D ) — 0 7 2 8 0 9 0 1B E T U S D 1 9 2 . 4 2 p u n c t e V a r i a ţ i e ** - 0 . 2 4 p u n c t e ( - 0 . 1 2 % )" 3 E T - C U S D •* 1 9 9 . 9 3 p u n c t e V a r i a ţ i e = . 1 . 4 1 p u n c t a ( - 0 . 7 % )

N O T Ă : L a c a te g o r ia a l l - a s în t p r e z e n ta te c e le m a i t r a n z a c ţ io n a te 2 0 d e s o c ie tă ţ i

D a t c a s i n t c a t i o ca

N R - S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ............................. :................ ............................ ............................ :. 3 5 5N R - t o t a l a c ţ i u n i ....... :.................................... :................. 6 .098.359V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II ......................................................... .1 1 .9 2 2 .7 5 1 .5 9 4 L E II N D IC E R A S D A Q ........................................................................................................................................ 6 8 5 .7 1 P U N C T EV A R IA Ţ IA Z IL E I ................ A ............. ............................................................. + 8 .4 6 P U N C T EV A R |A T |a p R O C E N T U A L A ....... , . . ' .+ 1 .2 5 %

D E N U M IR E AV A L U T E I

SimbolVariaţie.

faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL - ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 04S Ţ 11873

DOLAR CANADA CAD 0.04 Ţ . 13520

FRANC ELVEŢIA CHF 0.17 i 11889

COROANA DANEMARCA • DKK ■ 0.08 Ţ 2506

LIRA STERLINA GBP ' 025 Ţ ' 31474

YEN JAPONIA . JPY 0.51 î - 189.37

COROANE NORVEGIA ' NOK 0.52 ‘i ' 2288

COROANE SUEDIA - - . • SEK , ’ 0 22 i 2267

DOLAR SUA;.:5- '■ : USO T':. ;• ’":0.23- Ţ 7.T70::77f;'i9954

DST DST 0.08 Ţ 26661

EURO-:;Cy >,< EUR ■ - ' 18688

Cursurile ţărilor participante la EURO . '• ! -C •••: -rSHILING AUSTRIA . ATS 0.15 i 1358

FRANC 8ELGIA BEF 022 4. 463

MARCA GERMANĂ ’ ? ... V:: .D£M '^Tt:f:;:'o.l5 7Ţ.:. 7,;; 9555

PESETAS SPANIA - ESP * 0.14 4. 112.32

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.16 4 3143

FRANC FRANŢA FRF 0.14 1 " 2849

URĂ IRLANDA CP 0.14 4 ' 23729

URĂ ITALIA LIT 021 4 9.65

GULDEN OLANDA NLG 0.14 4 8480

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE o.u 4 9322

1 g AUR (preţIn lei) 0.05 Ţ . 179630

Casa de schimb ' USD : d :M . .

valutar* .. C - ' +.v 7 ' . , C . ■v

; MACROGROUP 19.830 19.980 9.470 9.800

PLATINUM 19.820 19.950 9.450 9.550

.+ CAMBfO_ 19^40 19.930 - 9.470 9.550

PRIMA 19.830 19.940 ' 9.450 9.570

Banca » 4 <ţK“ 1 X •*." - ‘Y , ’,7 Banc Post 19.800 20Z00 9.450 9.600

BRD 19.850 20.020 9.481 9.659

■ ••• -.BCR ... ; , 19.650 19.985 . 9.387 9.740

.Transilvania 19800 19.920 9.400 9.580

Cursuri afişate la ora 14.30. La aceeaşi casă de schimb valutar,^ cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I IIN ULTIMA SAPTflMÎ

* Cursuri BNR - le i -

DATA EURO: DEM GBP USD AUR

Wie7curi, 19.04 18.815. 9.620 31.306 19.792 179.317Joi, 20.04 , 18.764 9.594 31.347 19.819 179.306

Vineri, 21.04 ţ 18.651 9336 31.350 19.854 179.048

Luni, 24.04 18.643 9.532 31.429 19.885 179.328Marţi, 25.04 : 18.715 9.569 31.396 19.908 179.535

J'v

- persoane fizice -

2.683.40 3.706.012.610

80.000.000

9,39$,814 7.084.771,551

- persoane juridice - %•B A n c I com «rclale la va d e ro 1 lu n ă ; -3 luni 6 h tn l 9 luni 12 lu n i B & ncl e o m a rc la la la v a d a ra .1 lu n ă . 3 lu n i 6 tu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C R * 10 45 46 47 48 49 B C R * 10 4 5 4 6 4 7 4 9

„ v - .. B R D . ; ‘ 10 .- 4 4 •, . . * 4 6 •-. 47 48 4 9 B R D ** . 10 . 4 4 4 6 ’ 4 7 , 4 8 4 9

10 . . 44 47 4 8 . 49 55 B A'•«tn/IMU) 10 4 5 4 6 4 7 4 6 4 5

10 4 5 4 6 47 46 4 5W. n«i) 10 42 40 . " . B a n e P o a t* 9 3 8 * 4 0 ,4 2 4 3 4 5

- B ane P oet* «• . 4 +.47- • 48 4 9 * \5 0 ■ 51 A L P H A B A N K 7 4 3 47 - - *A L P H A B A N K

<B. Sueur**Ul 7 4 3 47 - - - C â r p i t * - 1 0 , 9 0 5 0 4 8 4 « 4 8

C arpatica 10 53 56 56 • 56 5 6 T ra n s ilv a n ia 10 4 3 4 7 4 6 4 3 4 4Transilvania 10 48 51 50 49 47 R o m â n e a s c ă ** 10 4 4 4 6 4 5 4 4 4 4

R o m A n e a s c i** - 10 4 4 46 4 5C E C 9 4 2 43 4 4 4 2 4 0

C EC 9 43 44 42 . 43. A L IA N Ţ A ’ • 10 51 52 53 64 56 B .I.R . 10 . 3 6 3 9 - 4 0 41 42

B.I.R. 10 42 4S 46 47 47 R O M E X T E R R A 10 51 53 5 5 56 5 7R O M E X T E R R A (d o b . variabtIAţ 10 51 • 53 55 66 57 T U R C O -R O M Ă N Ă 5 4 5 4 5 41 40 4 0

T U R C O -R O M A N Â 5 45 45 41 40 40 "D A C IA F E L IX " 9 37 35 3 4 33 32

"D A C IA -F E L IX " a - 30 20 20 20 " Io n Ţ lr ia c * 5 4 0 41 4 2 4 2 4 4“ Ion Ţ lriac“ s 39 41 42 42 44 B ă n c i p o p u la r * la v a d a ra 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B ă n c i p o p u la r* la v ad ara 1 lună 3 luni 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i N A P O C Ara»b Avreuan») 10 4 5 47 4 5 * 5 0N A P O C A

(Oftb flucluantt) 10 53 55 57 * 59S F IN X C O O P 14 6 2 6 4 * *S F IN X C O O P 14 62 -64 •

T R E ZO R 10 58 60 6 5 . - • T R E Z O R 10 58 6 0 6 5 *•C L U J '' 10 4 4 - 46 - • - • - •C L U J " 10 4 0 *

* dobinda se capitalizează; * ' cu plata dobînzii la expirare. N o tă ; Modificarea dobinzilor se com unică redacţiei, pînă la era 1 2 " prin fa x : 1 9 .7 4 .1 8 .

• V A i L U T i f L u ; ; : ^ :V opersoane fizice -

B A N C A V a tu ta V e d e r e 1 lu n ă 3 tu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C RD E M 3 - 3 .3 3 ,7 - 4 ,1 •

U S D 4 • 4 .7 5 S - 5 ,2 5

B R D 'D E M 2 ,2 5 2 ,4 2 .5 2 .6 , 2 ,6 5 2 ,7U S D 3 4 ,1 5 4 ,2 5 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 2 ,8 • 3U S D 4 • - 4 ,8 • 5

• B . A g r ic o lăD E M . 3 3 ,7 4 4,1 4 .2 5 4 ,6U S D 4 ,5 -5,7 5 ,8 6 . 6 6 ,1 5

io n Ţ iri& cD E M . 2 ,2 5 3 2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 ,2 5U S D 3 ,5 5 5 2 5 5 .5 4 ,8 5 5 ,7 5

B J .R .D E M 3 ,5 , 3 ,7 5 4 4 ,2 5 4 ,7 5 5U S D 4 4 ,7 5 5 5 ,2 5 5 ,7 5 6

T ra n s ilv a n iaD E M 3 - 3 2 5 3 ,5 3 ,7 5 4U S D 3 * 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5

R o m â n e a s c ăD E M . -3- .. • .3 . . 3 2 5 3 .5 3 ,7 5 4U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7

C a rp a tic aO E M 2 ,5 - - 3 .5 - 4

J J S D 3 • 4 ,5 - 5 ,5

A L P H A B A N K . (B . B u c u re ş t i) .

D E M 2,1 2 ,5 2 ,5 2 ,5 1 2 ,5 2 .5U S D 2 ,8 5 5 .5 < 5 ,5 5 ,6 6

T u rc o -R o m â n âD E M 1 4 4 2 4 ,5 • - 4 ,7U S D 2 6 ,2 5 6,5 6 ,7 5 - 7,1

R o m e x te r ra •D E M 3 3 ,2 3 2 3 ,5 4 4 2U S D 3 ,5 5 5 ,2 5 ,4 5 ,5 5 ,6

"DACIA FELIX"D E M 2 2 ,5 2 ,5 3 : - 3 > 3U S D 2 3 3 3 2 ••;•; . 4 ... 4 ,5

persoane juridice - %BANCA Vefttra Vadara 1 HinS 3 luni • luni 0 tuni 12 luni

BCRDEM 3 - 3 2 3.7 4.1USO 4 - 4.75 5 5 2 5

- BRDDEM 2.25 2 .* 2.5 2.6 2.as 2.7USD 3 4,15 ■ 4.25 , 4 4 4.5 4.65

Bene PoatDEM 2.25 2.5 2.6 * 3USD 3 4 4.2 4 2DEM 3 3.7 4 4,1 4.25 4.6

USD 4.5 8,7 5,6 • 6 6.15

Ion ŢlriacDEM 2.25 3.2 3.3 3.75 4 4 2 5USD 3.5 5,25 5.5 5.5 5.5 6

B.I.R. ’*DEM 3 3.5 4. 4 2 5 4.25 4 2USD - 3.5 5 ' e 6.5 6.75 7

TransilvaniaDEM 3 - 325 3.5 3.75 4USO 3 . ♦ ' 5.5 5.7 S 6 6 2

Rom âneasciDEM 3 3 3.25 3.5 3.75 • 4USD 3,5 4.75 5 2 5,75 6 7DEM . 2,5 - 3.5 * ■ 4USO 3 • 4.5 5 2

ALPHA BANK DEM 2.1 2.5 2 .5 . 2.5 2 2 2 2(B. Bucureşti) USD 2,8 S ■ 5,5 ■S.S 5.6 6

T rco-Romftn*- DEM 1 4 4 2 4 2 - 4,7

USD 2 6 2 5 6.5 6.75 - 7,1DEM 3 3 2 3.3 3,5 4 4 2USD 3.5 5 5 2 5.4 5 2 5.6

>• DEM 2 3,5 3,5 ' S.S . 4 4: USD -■'2 ' 4 4 •4 4 2 * 2

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute dileră In funcţie de bancă

i M M L F O N D U R I M U T U A L E I aprilie 2 0 0 0

ADMINISTRATOR VALOARE ' LAZI

CREŞTERE iN 1999

CREŞTERE DE LA i.OlEOOO

NR. INVESTITORI (a.03 ooo) -

ACTIV NET . (midiei) .

(31.03.2000)Active Junior * jY v ; ;■ Active Management International S.A. 2.232 81% 17.10% 481 0.820Active Classic ' Y?; v . Ţ ; . • Active Management International S.A. 22.237 78,9% 17,69% 521 • 0,748Active Dinamic ; 4 ; V . ' ,v Active Management International SJL 56.655 82,8% 18,37% 938 2,362Armonia y ! : ; • ' Real Fin Invest S.A. k 144.800 30,9% 17,72% 907 1^21Alpha ■ ; - Administrator SA. 269.000 64,7% 8,9% 460 287,553ARDAF ; , - . Spor S.A. 66.750 87,2% 14,30% 1.541 3,714Capital Pluş Certinvest SJV. 16.680 : 105.8% 22,22% 9.910 I 14,892Fondul pentru Comerţ Exterior Sira S.A. ;. 161.800 103,9% 19,75% | 1.980 1 40,061Fortuna Classic . a -r-x Capital Asset Management SA. 673.500 92% . 16,14% 22.426 36,335Fortuna Gold(19.01 2000) ' •* . ' i - Capital Asset Management SA. 1.150.990 - . 15,10% 75 ' 6.262Fondul de Investiţii şi Dervojtare (26.01.1999) | S.M.F. 2000 SA. - 621.947 105.2% 21,24% 578 11.019Fondul de investiţii Gelsor Gelsor Asset Management SA. 12.275 - 20,05% 13.379 200.614 IFondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) Sov Invest SA. 29 600 134% 26,50% 17.966 125,526Fondul Naţional de investiţii Sov Invest SA. 97.900 221,8% 38,67% 270.860 3.132,611Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management SA. 263.262 92,8% 18.27% 616 23,050Tezaur Certinvest SA. ^ 148.301 27,2% 17^9% 84 4.582Fondul Mutual Transilvania Globinvest SA. 75.550 68,9% 18,66% 541 42,051

Page 14: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N T R U

P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I :4 3 1 .3 6 7 .

1 9 8 6 - A a v u t lo c a c c id e n tu l n u c le a r

• d e la C e rn o b îl

a r

M i g f y g i vr* -

wswmm,n -

..

Scriam în numărul ziarului nostru d& ieri despre Liliana, în ipostaza' sa de fotomodel. Din fericire, aceasta nu este s in g u ra ei c a lita te . D ato rită studiilor sale de psihologie, Liliana a fost candicata ideală Iu postul de directoare de agenţie de modă, acum

VW»»1

un ari cînd M odel F ash ion d in Bucureşti căuta un reprezentant în Cluj. Agenţia este o şcoală particulară care form ează copii pentru m eseria de manechin. Liliana a făcut o lună de specializare în Bucureşti, după care a început treaba...

"W "'

. t i

"Imi plac la nebunia copiii, munca cu ei dă

rezultate uimitoare"

A genţia ' M odel Fashion • p reg ă te şte

j» copii cu vîrste cuprinse ,* 7 ^ între 5 şi 12 ani pentru * ’ * meseria de m anechin

sau fo tom odel. P înă acum, filiala din Cluj a agenţiei a şcolarizat trei “loturi” de copii, care

au şi prezentat articole de vestimentaţie în două show-uri. Un curs durează două luni şi copiii învaţă, pas cu pas, totul despre tainele modei. “ Întîi facem exerciţii de corectare a ţinutei corporale şi apoi elemente de mişcare scenică. De asemenea fac cu, ei o consiliere psihologică, povestim împreună despre to t felul de lucruri.C opiii sînt un material brut, munca cu ei dă rezultate uimitoare. îi vezi că pe măsură ce trece timpul devin tot mai îndrăzneţi, mai profesionalişti şi fiecare îşi formează un stil propriu. îm i plac copiii la nebunie, de aceea şi munca mi-o fac cu mare plăcere. Noi am fost patru fraţi, acum am cinci nepoţei”, declară Liliana. Rezultatele copiilor-manechini sînt evidente, ei învaţă să-şi înfrîngă emoţiile, să fie deschişi şi, cine ştie, în viitor au mari şanse să evolueze în lumea modei. Ideea şcolii Agenţiei

Model Fashion este să formeze copiii de mici, astfel incit la v îrs tă ; de 16 ani să fie numai bun de; scos pe piaţă. Părinţii sînt uimiţi * de'schimbarea în bine a copiilor-; lor cursanţi la Model F ash ion .;Din timizi ei se transformă, au * mai multă încredere în ei, ceea ce e foarte bine. Părinţii care au ambiţia ca progeniturile lor să fie t manechini trebuie să- se ocupe: foarte serios de educaţia lor, de * la o vîrstă fragedă, să aibă g rijă ; de igiena dentară, a feţei, a ' părului, de tot ceea ce ţine de o sănătate fiz ică şi psih ică de excepţie. .

Referitor la facultatea pe care a absolvit-o, Psihologia, Liliana spune că i-a fost de mare ajutor în munca cu copiii. Prietenii e i , sau cunoscuţii, după ce află ce calificare are, imediat p întreabă nerăbdători ce le poate spune despre psihicul lor, aşa doar privindu- le faţa...- “Oamenii au o percepţie cam ciudată despre psihologie” , crede Liliana. Cît despre psihologia ei, s-ar caracteriza ca o persoană echilibrată,

creativă, extravertită, modestă. în viitor vrea să-şi construiască o carieră de excepţie, sâ călătorească cît mai mult.

Corina GĂMAN

ZBORÎncepînd cu data de

24 aprilie 2000 compania CARPATAIR a început un nou zbo r regulat pe ruta

CLUJ-NAPOCA - BUCUREŞTI şi retur.

Zborurile se efectuează zilnic după următorul

program : • 6.30 - decolare de la Cluj-Napoca; • 7.20 -

aterizare Bucureşti B ăneasa; *17.30 - decolare

de la B ucureşti Băneasa;18.30 - aterizare

Cluj-Napoca. Zborurile sîn t efectuate

cu o aeronavă modernă SAAB - 340 B cu 33 locuri, confort sporit ş l servicii la

stan d a rd e internaţionale.

Sistem de alarmă

Vin Sărbătorile de Paşti şi uşile bisericilor so

desch id m ai des.-N ecazul e că şi in faţa... hoţilor, fn

ultima perioadă în oraşul .G herla lăcaşurile de cult

au devenit locurile p referate ale Infractorilor.

A proape că nu a răm as b iserică în localitate, care

jsă nu fie jefuită. La B iserica Armeano-Catollcă din centru l o raşu lu i (unde

e s te ex p u să cunoscuta p ictură a lui Rubens

“C oborîrea de pe Cruce”): s e află în plină montare sistem ul de alarm ă, legat

d irect de parohia din vecină ta tea bisericii. Nu de

m ult de aici s-aii furat cîteva ob iecte de cult

d eo seb it de valoroase.: SZ. Cs.

ZIUA PĂMÎNTULUI

; Cu prilejul acţiunilor‘ded ica te Zilei Pămîntului,

elevii c lasei I B de la ! Ş coala G enerală nr. 1 Dej, i su b conducerea înv.j Melania .Lazăr, au participat i la curăţenia Parcului Mare: : din municipiu. Iniţiativa aU fo s t sa lu ta tă de Primărie, f viceprim arul M arius Mînzat

punînd la dispoziţia copiilor sac i de polietilenă

’ şi m ănuşi de unică: folosinţă.

La final, acţiunea micilor gospodari-eco iog işti a fost răsp lătită cu bom boane şi

sucu ri oferite de Societatea A cadem ică “Ghe. I.

B rătianu”, Filiala Dej., M. VAIDA I

C a r n e t d e r e p o r t e r

08AS8L” DE LA MARGINEA... MUNICIPIULUIA şezată în p relungirea vestică a

m u n ic ip iu lu i C luj-N apoca, com una B ac iu , p rin dezvo lta rea ei socio - econom ică şi ed ilitar-gospodăreascâ beneficiază de m ulte superlative în comparaţiile făcute cu alte aşezări rurale. Ea se în tinde pe aproape 9 m ii de

hectare, are ’ circa 7.800

de locuitori în şapte sate, patru staţii CFR, şapte şcoli, patru b a z eSportive, 12b ise ric i de d i f e r i t e co n fes iu n i, 108 societăţi com erciale,

27 km de d rum asfa lta t, 465 de apartamente, pîriul Nadăşul care nu seacă niciodată, un Consiliu local, multicolor, format din şase partide politice, şi multe do tă ri ce defin esc con tu ru rile mai degrabă urbane reşedinţei comunei ce este un punct de referinţă în 'geografia judeţului Cluj.

T oate aceste elem ente de casetă, ne-au determinat să-l provocăm la dialog pe ing. loan Pop, primarul comunei ce ocupă acest fotoliu din 1991.

U M B R A M UNICIPIULUI G E N E R E A Z Ă AM BIŢII

Să trăieşti în prelungirea municipiului Cluj-Napoca sau, cum, metaforic spun u n ii, în u m b ra acestei m etropo le transilvane, nu-i deloc uşor. Mulţi dintre locuitorii noştri, ne spune prim arul, lucrează în cele mai diverse domenii şi locuri de m uncă ale Clujului şi au fireasca pretenţie a condiţiilor de viaţă şi a comportamentului urban. Acest lucru ne-a conştientizat suficient de repede pe

Ş c o a la G enerală cu 16 să li d e c la s ă - Baciu

* jiiî

î S S E f i S î l î i i R i B f i i r i î E i f n î i i B i i i î g a j f i j g i g i

- j i ş g i j j î nu o u n a hh n n a i r a w m © m i * '

cei ce lucrăm în apăratul executiv al comunei, idee însuşită din mers şi de către Consiliul local. Buna colaborare dintre legislativ şi executiv ne-a permis să găsim modalităţile de a aplana cît mai m ult povara tranziţiei prelungite, iar bugetele de austeritate să le orientăm spre sectoarele şi serviciile cele mai profitabile. ,

- Şi care sînt rezultatele?- Dacă vreţi să le nominalizăm în

funcţie de priorităţi, reţineţi mai întîi faptul că dorinţa de o viaţă a bacenilor de a-şi apropia gazul m etan a fost îm plinită. în 700 de case şi 465 de apartamente arde gazul acum. Pentru 265 apartam ente, am m ontat o centrală termică nouă cu trei cazane performante tip Carbofluer, cu funcţionare automată ce pregăteşte simultan agentul termic şi apa caldă ce lip seau m ereu din apartamente. Tot în cartier am contorizat consumul de apă ce a fost extins în toată comuna, incit fiecare să plătească exact cît consumă. Apoi, am achiziţionat o centrală digitală Philips, la care au fost racordate peste 700 de posturi telefonice internaţionale. în acest miniorăşel al nostru, care se mîndreşte cu oameni harnici şi întreprinzători, s-au amenajat 7. km de trotuare şi am asfaltat străzi noi pe o lungime de 1,5 kin, iluminatul public fiind întărit şi optim izat prin montarea a 112 corpuri de iluminat cu sodiu tip SON-T.

- Să concluzionăm, dle p rim ar, că to t bugetul comunei a fost cheltuit la cen tru?

- Nu, am fi greşit fatal să procedăm aşa. Cele şapte sate ale noastre com pun; acest important organism viu căruia trebuie să-i dai ce-ţi cere. Bunăoară, am dem arat lucrările de in troducere a gazului metan în Popeşti,- Corusu şi Săliştea Nouă; în scurt timp de telefonia automată vor profita şi locuitorii din Popeşti, Suceag şi Mera. în grafic se află refacerea monumentului istoric din

------— — ------------ — satu l Popeşti,unde am montat recen t şi un p o d e ţ nou. R even ind la gazu l metari, p rec izez că re ţe au a spre Popeşti, Corusu şi Săliştea Nouă

[ este pozată'pe 3km. Rezerva de ţeavă asigurată p e n tru ' extra ş i . i n t r a v i l a n u l acestor localităţi

este de cca 8,3 km p lă tită de contribuabili la SOMPLAST Năsăud. Cu un sprijin bugetar sperăm ca lucrările să se finalizeze chiar în acest an.

Ţ a Mera se circulă acum pe noul pod constru it peste N adăş, ce are o deschidere de 24 m liniari, iar la Corusu a fost pietruit drumul comunal pe 700 ml. Datorită inundaţiilor din acest an, am decolmatat şi plantat patru podeţe la Mera, iar alunecările de teren de la Corusu şi Popeşti ne-au obligat să refacem drum urile pe o lungime de 0,5 km. Puterea apelor a smuls pasarela ce facea legătura între Baciu şi zona industrială, pasarelă refăcută în condiţii de rezistenţă sporită. Acestea “au uşurat” bugetul comunei de 200 milioane lei, în condiţiile în care întreaga manoperă a . aparţinu t exclusiv m eseriaşilor din această localitate.

S Ă N Ă T A T E A , / ÎN V Ă ŢĂ M ÎN TU L Şl C U L T U R A - ÎN A T E N Ţ IA E X E C U TIV U LU I

■ D acă la n ivel naţional, cele trei sectoare par deliberat neglijate, la Baciu acest triungh i

generalişti,'pediatrii şi stomatologii, fiind semnale certe că acest serviciu public se a flă pe drum ul cel bun , deoarece privatizarea lui începe să facă concurenţă în beneficiul celor suferinzi.

S E P U TE A Şl MAI M U L T

Fără să pun semnul întrebării la acest subtitlu, răspunsul a venit ca un leit- motiv, adică se putea mai mult şi mai bine în toate segmentele economico- sociale ale comunei dacă parte din cele 27 de societăţi comerciale amplasate pe cele 50 ha ale comunei Baciu pulsau cîte ceva la bugetul local. Dar, pe mai departe, acestea rămîn ale municipiului datorită Legii nr. 2/1968, o lege ce nu ţine cont de realităţile geografice bine

' definite de istoria acestei aşezări._Apoi, mai bine le putea veni din agricultura care, aşijderea industriei, este aproape imperceptibilă din punctul de vedere al veniturilor. Sutele de hectare de livezi de meri, pruni,, cireşi şi nuci înfiinţate pe terasele d in acea s tă zonă sînt condamnate de diriguitorii neamului sâ ajungă lemne de foc. în timp ce fructele ne-au europenizat prin a le uita gustul. C ît despre legumicultură, zootehnie şi

p ro-dom o . se bucură de interes. Numai aşa se explică fap tu l că a ic i cinci căm ine culturale au fost reparate capital, că în cen tru î c iv ic a fost constru ită o

şcoală cu 16 săli de clasă, dotată cu u tilită ţi şi te renu ri de sport, iar vechea şcoală generală,cedată Fundaţiei Transilvania, cu efort financiar din şapte ţări europene, şi ceva de la americani, a fost transform ată într-un lăcaş destinat exclusiv tinerilor cu afecţiuni neuromotorii, devenind sub multe aspecte etalon în domeniu. Pentru repararea ce lo rla lte şcoli d in sate Primăria a alocat din bugetul anului trecut 62 milioane lei. Din alte fonduri s-au montat firme noi la toate şcolile şi grădiniţele din comună.

Cît priveşte sănătatea, comuna are un dispensar bine pus la punct în Baciu şi altele la Suceag, Mera şi Popeşti, toate amenajate prin implicarea nemijlocită a Primăriei. De aici nu lipsesc nici medicii

culturi cerealiere, suprafeţele ocupate în trecut de acestea excelează prin vigoarea ciulinilor şi bălăriilor. - ;Ţ

Primarul de la Baciu are convingerea şi optimismul mai binelui pentru comuna sa, el nu exclude posibilitatea atragerii unor credite prin,programele PHARE, SAPARD, LÎSPA, pentru a dezvoltă suprastructura localităţii dar, mai ales, ' pentru a revigora şi reconsidera rolul agriculturii în toate componentele sale productive şi uşor vandabile în neloială concurenţă cu produsele aduse de pe alte meridiane, ce-şi pierd din; valoare în lunga cărăuşie'de pînă aici.

Dumitru VATAU

Page 15: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 ş i 4 3 - 2 7 - 2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 P O M P IE R I I : 9 8 1

1 8 7 9 - A g e n ţ ia d . ip lo m a t ic â a

R o m â n ie i la B e lg r a d a f o â t r id i c a tă la . r a n g u l d e le g a ţ ie .

m im m m c m s c u m p a 1 E . . .P I IS TAm intrat în “Săptămînă mare, a patimilor’.’, ultima din postul

Paştelui. Ca tot creştinul m-am gîndit ca în toată această săptămînă să postesc şl pentru proteine să folosesc peştele. Drept pentm care. m-am vînturat-prin diverse unităţi în căutare de preparate din peşte sau peşte proaspăt, Surpriza a fost tare..,-neplăcută.

La o unitate centrală (riu-i dau numele) am găsit o apetisantă “salată de peşte” (pe vremuri denumită “ruşi cu ceapă”). Sâ pic jos cînd am auzit preţul: 100 de grame 5.600 lei (cantitate ce abia ajunge la o gustare, cu condiţia să mănînci pîine multă). Am făcut rapidun calcul şi a ieşit că 100 grame salată de peşte este egal cu 5 ouă (şi ce omletă babană iese din ele) dar mi-am amintit că ouăle nu sînt de post, aşa că a picat transferul de la respectiva “salată” la “omletă” .

Am dibuit, într-o altă unitate, peşte proaspăt, printre care somn, cu' preţul de aproapeJO.OOO lei kilogramul. Am renunţat, nu înainte de a face o comparaţie: cu 70.000 lei cumpăr un kil de antricot de porc “a-ntîia”, fără os (dar, iar'mi-am amintit că porcul e “de dulce” şi am renunţat pentru că, de fapt, nu aveam suma respectivă). ;V M-am gîndit să fac mîncare de praz cu ciuperci şi am renunţat: un fir de praz cam 10.000. lei (kilogramul în ju r de 16.000 lei),’ iar

. ciupercile, în conservă scumpe. •, . Pînă la urmă m-am decis: plec la cules urzicuţe şi sălâţică, pe care le voi alterna cu salata care abundă în piaţă < şi la preţuri ridicate (între 4.000 şi 6.000 căpâţîna cea firavă). Apoi, după o săptămînă de... “verdeţuri” şi post aştept dezlegarea spre un antricot în pesmet sau la grătar (acesta din unnâ stropit cu mujdei de usturoi). Dă, Doamne sâ ies cu bine din post.

Victor POCĂITUL

, P.S. Mi-am amintit că am încercat cu surogatele de soia care imită carnea tocată, pentru tocăniţe sau şniţele dar preţurile sînt tare pipărate. Aşa că, tot verdeţurile să trăiască!

P r i s o n F e l l o w s h i p R o m â n i a

I n m i s i u n e c r e ş t i n ă l a N ă d ă s e l u

M isiunea C reştină pentru închisori Prison Fellow ship România va organiză, astăzi, încep înd cu ora 1 8 .0 0 ,; în localitatea Nădăşelu, la Centrul Creştin pentru Copii Expuşi Infiracţionalităţii, o conferinţă de presă cu scopul de a marca mai multe evenimente. Unul dintre acestea este aniversarea unui an de la în fiin ţa rea C en tru lu i Creştin pentru Copii Expuşi

Infracţionalităţii ocazie cu care se va prezenta şi bilanţul de ac tiv ita te şi s tra teg ia de perspectivă. T otodată se va inaugura “A zilu l de noapte pentru persoane fără adăpost" şi "Centrul Creştin pentru Copiii S trăz ii" , care va funcţiona într-un imobil prim it din partea Primăriei Cluj-Napoca.

Cosmin'PURIS

B a z i n u l O l i m p i c s e v a

d e s c h i d e d u p ă 1 8 l u n iînchis în 1995 din lipsă de fonduri, Bazinul Olimpic din Cluj-

Napoca a servit timp de 30 de ani la formarea de înotători de,talie naţională şi mondială. Datorită lipsei de bani, necesari unei întreţineri corespunzătoare a bazinului, acesta s-a degradat în timp, ceea ce a dus la închidere. Preluat în acelaşi an de. Ministerul Educaţiei Naţionale, acesta a fost transferat Universităţii Tehnice Cluj, în anul 1999 cu scopul de a fi repus în funcţiune. Pentru aceasta, s-a reuşit finalizarea proiectului R.K. privitor la partea de instalaţii şi utilaje, iar lucrările de remediere ale construcţiilor se vor executa în regie proprie de către UTC-N şi cu sprijinul unor fmne din străinătate. Prorectorul Universităţii Tehnice, Vasile lancu, ne-a declarat câ va începe negocierile cu un consorţiu de firme olandeze care s-au arătat interesate de investiţii în reabilitarea Bazinului Olimpic. .După calculele conducerii UTC-N, valoarea investiţiei se ridică la un milion de dolari. Deocamdată la bazin s-au efectuat lucrările de degajare a spaţiului de vechile instalaţii de filtrare a apei şi de ventilare. Totodată a fost demontată centrala termică, fiind într-un grad ridicat de uzura. La fel d a fi demolat şi peretele dinspre Someş. Au fost trimise la fier vechi peste 40 de tone de instalaţii dezafectate care datau din 1965. De asemenea, conducerea Universităţii a decis ca bazinul să nu fie dat în folosinţă pînă nu va fi acoperit în întregime, ceea ce înseamnă că peste 18 luni clujeni se vor putea bucura de deschiderea bazinului. ‘

Corina POPESCU

OLTENCE FIERBINŢI0 5 1 . 8 9 2 6 8 6

F a ra ta x e in te ru rb a n e

CEt MAI MIC TAAIF\ M DIN TARA

i r t u m a u

_ rrW ii a

UN SEMN DE DRAGOSTE SI MĂRINIMIE R“ T

Scriam, de curînd, despre apropiata finalizare a celei de a 36-a acţiuni umanitare pentru Rom’ânia, iniţiată de familia 'H ans-Joachim şi dr. M aria R o d ica G R O V E , din G erm ania, p roprie ta ri . ai G a le r i i lo r de a r t ă c o n te m p o ra n ă R O M -A R T din Braunschweig.-Cetăţenide onoare ai municipiului. Cluj- , Napoca, purtători ai Ordinului ‘■‘Crucea de Merit”, cu panglică, acordat de Guvernul Federal pen tru m erite deosebite în dom eniu l ' ac tiv ită ţilo r umanitare, soţii Grove au pus în mişcare, pe lîngă persoane particulare, şi importante firme şi instituţii germane, astfel încît valoarea transportului umanitar, a 'depăşit 8.000 DM. Aşadar, acţiunea cu numărul 36 a fost finalizată luni, 24 aprilie a.c., lâ Clinica de Pediatrie l-“Axente lancu” din Cluj-Napoca. Echipa “ A devărului de Cluj” - aceeaşi care i-a însoţit pe soţii Grove în cei 10 ani de cînd a început şi continuă cu succes acţiunea “ Hilfe fu r Rum ănien” - a fost, şi de această dată, de faţă la distribuirea ajutoarelor, care constau din: îm brăcăm inte pentru copii, lenjerie de pat, jucării, prosoape, 25 kg de faină albă şi gris .- din partea morii

“Riiningen” - Braunschweig -, un ten s iom etru şi m a te r ia l . m ed ical de unică folosinţă" pentru urologie; din donaţia de 1.000 DM a familiei Schuiz din Wendeburg au fost cumpărate, tot în cursul zilei de luni (de la O fic iu l farm eceutic),medicamente absolut necesare în tra ta rea cop iilo r de Ia Pediatrie I;-din alte 500 DM, provenite d in donaţii ale unor persoane, d in W endeburg, respectiv ale Grupului Femeilor Evanghelice din localitate, a fost cumpărat lapte p raf pentru co p iii, sp ita liza ţi în aceeaşi

-clinică; “iepuraşul” a mai venit cu multe bomboane, ciocolată şi jocuri Lego - toate trimise de familia dr. U lf şi dr. Maria- L uise B lum e (domnul fiind şeful Camerei M edicilor din Braunschweig). Cea mai mare parte a ajutoarelor; a ajuns la d e s tin a ţie p rin b u n ăvo in ţa m uzicianului clujean G eorge Dudea, actualmente violonist în orchestra Teatrului liric din B rau n sch w eig , în al căru i microbuz şi-a făcut loc cîte un “iepuraş” pentru fiecare dintre copiii internaţi în acest moment la clinica amintită.

N e face ’ p lă c e re - sâ consem năm cele îm părtăşite nouă de soţii Grove, cu ocazia

vizitei pe care ne-au facut-o la re d a c ţie , anum e că , şi în finalizarea acţiunii cu numărul 36, s-au bucurat de sprijinul prim aru lu i G heorghe Funar, domnia sa numărîndu-se între puţinii (dacă nu chiar singurul) care au înţeles câ o astfel de activitate umanitară particulară se 'cere sprijinită şi din partea administraţiei publice locale.

în cuprinsul cîtorva anunţuri pu b lica te an terio r a trăg eam a te n ţia asupra fa p tu lu i câ urmează să fie donat, cu aceeaşi ocazie, şi un scaun cu rotile,

nou, util unei persoane su fe­rinde. Se pare că, pînă în pre- - zent, apelul nostru nu a avut nici un ecou. Scaunul cu rotile - în valoare de 2.600 DM , donat de fam ilia H ohm ann din o raşu l Peine - care se află la . sediul redacţiei noastre (str. Napoca nr.16), poate fi obţinut gratuit, dc orice persoană carc face dovada câ a re n ev o ie , d in , m o tiv e m edicale, de acest m ijloc dc deplasare. în cazul în care vor exista mai multe cereri, se va proceda la tragere la sorti.

MÎchaela BOCU Foto: I. PETCU

V - .

S ~ ‘A- ;«

' ' i JÂ ’■ -

'J

CIND DRAGOSTEA SE INTILNESTE CU GENEROZITATEA»

In dorinţa de a veni în sprijinul semenilor vitregiţi de soartă şi a le aduce un strop de bucurie cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, ' Organizaţia de Ajutor Medico-Social Asklepyos a iniţiat, în perioada 10-24 aprilie, o vastă campanie stradală de stringere de fonduri. Campania s-a desfăşurat ,cu ajutorai a 18 elevi voluntari de la Liceul Emil Racoviţâ şi voluntari Asklepyos, uşor de recunoscut, de altfel, după vestele roşii cu sigla organizaţiei.

Prezenţi pe toate străzile Clujului, tinerii voluntari au reuşit să strîngă,‘ din donaţii (mai sînt clujenii generoşi!),-circa 6,5 milioane lei. Din aceşti bani s-au cumpărat-ouă roşii, cozonaci, fructe şi dulciuri, o parte din pachete ajungînd deja la cei aproximativ 40 de copii internaţi la Secţia de oncopediatrie a Institutului Oncologic. Astăzi, la ora 12, tinerii aflaţi sub semnul Zeului Tămăduirii se vor opri cu daruri la cei 150 de pensionari ai Căminului de bătrîni din Cluj-Napoca.• Campania de stringere de fonduri continuă, membrii Organizaţiei Asklepyos intenţionînd să ofere, m ăcar de 1 iunie, mici atenţii

şi celor 233 de copii de la Şcoala pentru Deficitari de Vedere şi celor 120 de copii aflaţi în evidenţa Filialei Cluj a Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România.

România înregistrează un deficit de peşte două mii de medici de familie

R o m â n ia în re g is tre a ză un d e fic it d e p e s te d o u ă m ii de m e d ic i d e fa m ilie , m a jo rita tea z o n e lo r f ă r ă d o c to r i f i in d s itu a te în m e d iu l ru ra l, a d e c la r a t , ie r i A le x a n d ru C io c îlte u , p re ş e d in te le Casei

N a ţiona le d e A s ig u ră ri Socia le d e S ă n ă ta te .

în lo c a li tă ţ i le iz o la te d in •zo n e le d e m u n te ş i d in Delta D u n ă r i i , u n s in g u r m e d ic a ju n g e s ă a ib ă p e lis tă ş i z e c e . m ii d e o a m e n i, c a re lo cu iesc

în s a te d i fe r ite / fa ţă d e Î.5 0 0 , c î t a r f i n o r m a l. T in e r i i a b s o lv e n ţi re fu ză să m e rg ă în lo ca lită ţile iz o la te , p e n tru câ nu a u u n d e s ă lo c u ia s c ă şi n ic i b a n i s ă -ş i in te m e ie z e o : g o s p o d ă r ie .:, , . -

P e s t e 4 . 6 0 Q d e i n f r a c t o r i a u d e p o l i ţ i ş t i m u l t i m a l u n ă

P e s te 4 .6 0 0 d e in fractori, d in tre ca re 1 .2 2 9 u rm ă riţi g e n e ra l sa u - lo c a l, au fo s t p r in ş i d e p o liţiş ti în u rm a a c ţiu n ilo r d e s fă ş u ra te la n ive l n a ţ io n a î , î n u l t im a lu n ă , in fo r m e a z ă In sp e c to ra tu l G e n e ra l a l P o liţie i. în a c e e a ş i p e r io a d ă , âu , f o s t c o n s ta ta te 8 .1 2 4 d e in fracţiun i, d in ca re 2 .633 d e in fra c ţiu n i ju d ic ia re

ş i 2 .6 8 0 e c o n o m ic o -fin a n c ia re .D e a s e m e n e a , a u f o s t a p l ic a t e 1 7 6 .5 5 3 d e a m e n z i

c o n tra v e n ţio n a le , în v a lo a re to ta lă d e 2 4 ,2 m ilia rd e de le i. C e le m a i m u lte a c ţ iu n i d e am p lo a re a le P o liţ ie i a u fo s t d e s fă ş u ra te în

ju d e ţe le A rg e ş ş i S ib iu - c î te 14 , B ra ş o v ş i la ş i - c îte 13, C lu j ş i Ia lo m iţa - c îte 11 .

Problema mediului şi cea a copiilor handicapaţi reprezintă obstacole importante în calea aderării României la UE, afirmă ministrul francez pentru Afaceri Europene

Problem a m ediului şi cea a cop iilo r handicapaţi s în t două dintre obstaco le le im portante în calea aderării României la UEuropeană, a declarat, într-un interviu acordat postului RFl, ministrul francez pentru Afaceri Europene, Pierre Moscovici. “Dosarul mediului este o chestiune foarte delicată, iar România mai are încă ani buni de recuperat pentru a atinge standardele europene”, a afirmat Moscovici, care a propus semnarea unui acord de cooperare între ministerele de resort din România si Franţa.

Page 16: 0 iniţiativa surprinzătoare P o l i ţ i ş t i i d a l a P r e f e c t u r ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72251/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · z ia r i n ă e p e n

C o s t i n e ş t i e s t e s in g u r a s ta ţ iu n e d e p e L i t o r a l Tn c a r e , î n d a t a d e 2 8 a p r i l ie , s e d e s c h id e s e z o n u l e s t iv a l , a d e c la r a t n o u l d i r e c to r e x e c u t iv a l B i r o u lu i d e T u r is m ş i T r a n z a c ţ i i p e n t r u t in e r i ( B T T ) , V i r g i l C î r s te a . v

D i r e c ţ ia G e n e r a lă a V ă m i l o r ( D G V ) v a p u n e în a p l ic a re , în u r m ă to a re a p e r io a d ă , p ro c e d u ra -

s im p lif ic a tă d e v ă m u ir e la d o m ic i l iu p e n tru o p e ra ţ iu n i le d e im p o r t -e x p o r t , a d e c la r a t N in i

S ă p u n a ru , d i r e c to r g e n e r a l a l D G V .

0 iniţiativă surprinzătoareu r m a r e d in p a g in a 1

Ion lliescu a precizat că din acel moment orice colaborare a partidului său cu ApR este im posib ilă . La cîteva zile în să , ce i do i lideri şi-au n u a n ţa t a f irm a ţii le de o m anieră care lăsa deschisă calea spre împăcare. Iar doi vicepreşedinţi ai partidelor s-au a fla t fa ţă în faţă pe ec ra n e le te lev izo a re lo r, într-o încercare vizibilă de ameliorare a rela ţiilo r între PDSR şi A pR. Cunoscuta vehemenţă a Unuia şi logica de analist a celuilalt s-au topit în tr-u n sch im b de replici a m a b ile , ca re au netez it asperităţile crescute pînă la cer după izbucnirea de la Cluj a lui Meleşcanu.

Carc este rostul mai adine al evenimentelor descrise mai sus? Cearta între două partide care, îm preună, pot forma, d u p ă a le g e r i, o alianţă îndeajuns de puternică îneît sâ asigure stabilitatea politică a noii guvernări, ar trebui, p ro b a b il, asem ănată cu o furtună într-un pahar cu apă. M ajo rita tea com entatorilor sînt de părere că PDSR şi ApR “merg” înspre o alianţă postelectorală, cu şanse mai m ari decît actua la coaliţie m a jo r ita ră de a rezista

atacurilor viitoarei Opoziţii. Singura problemă cu adevărat greu de rezolvat este aeeea a liderilor partidelor respective, în momentul de faţă, nimeni nu crede cu adevărat că Ion lliescu (care adună în sondaje aproape jum ătate din voturile ro m ân ilo r) va renunţa Ia candidatură pentru un nou m an d a t la C o trocen i în favoarea lui Meleşcanu. După. cum nici preşedintele ApR nu dă semne câ se va recunoaşte învins înain tea scrutinului. A poi, A drian Năstase este văzut de partidul său ca viitor p re m ie r în tr -u n guvern dominat de PDSR. în acest caz , ce-i m ai răm îne lui M eleşcan u ? S -a r putea mulţumi el cu postul de la E x terne , pe ca re l-a mai ocupat înainte de alegerile din 1996? Sau va-continua să se închipuie aşezat pe un scaun mai înalt? Sigur, în ecuaţia s tab ilirii v iito a re i coaliţii guvernamentale pot interveni şi alţi factori. Calculele nu pot omite însă numele celor două partide , care re ţin atenţia opiniei publice. înţelegerea realizată la Bucureşti arată câ o rice este p o s ib il şi câ războiul declaraţiilor a fost premeditat, pentru a urmări reacţiile actorilor politici în preajma alegerilor.________

M A p N a s e m n a t c o n t r a c t u l - c a d r u

p e n t r u a c h i z i ţ i o n a r e a

a 2 4 d e a v i o a n e I A R 9 9 S o i mReprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi ai Uzinei de

Avioane Craiova au semnat, ieri, contractul-cadru potrivit căruia armata urmează sâ achiziţioneze, în următorii patru ani, 24 de aeronave IAR 99 Şoim. Contractul, care va fi finanţat din acest an, a fost semnat de către directorul general al societăţii Avioane Craiova, Tudor Bistreanu, iar din partea MApN, de către comandorul Ion Georgescu, şeful-Direcţiei Management Contracte din subordinea. secretarului de stat responsabil cu înzestrarea. •

Avionul IAR 99 Şoim, care va fi utilizat- de aviaţia militară românească, poate atinge o viteză maxima de 865 km/h şi o altitudine de 12.900 de metri. IAR 99 Şoim poate fi utilizat ca aparat de antrenament sau în variantă de luptă.

Programul de modernizare în urma căruia a fost produsă această aeronavă a fost început de uzina din Craiova în urmă cu trei ani, împreună cu fuma israeliană Elbit.

X .

ApR consideră că Traian Băsescu se raliază atacurilor PDSR la adresă Iui Teodor Meleşcanu, în speranţa

că PD va face parte si din viitoarea guvernareApR consideră că-declaraţiile lui Traian

Băsescu la adresa Iui Teodor Meleşcanu pot fi interpretate ca “un element de poziţie menit să sprijine afirmaţiile liderilor PDSR, în eforturile disperate’pe care PD le face pentru a fi parte şi la viitoarea guvernare”, se arată într-un comunicat.

ApR declară că nu este impresionată de ameninţările lui Băsescu şi îşi exprimă îndoiala că ministrul PD “va avea timp să şi le pună în aplicare după ce efectele Legii Ticu Dumitrescu se vor face simţite”.

Potrivit comunicatului, afirmaţiile făcute

de Băsescu la Cluj sînt “cel puţin ciudate”, în condiţiile în care ministrul PD ar trebui să ( răspundă pen tru rezu lta te le “dezastruoase” ale guvernării din care a făcut parte. . . .

“Domnul Băsescu foloseşte din nou un limbaj ce poate fi calificat drept suburban şi care nu depăşeşte nivelul unui politician de m ahala, fapt neonorant pen tru ' un demnitar al Guvernului”, se arată în finalul comunicatului .ApR.

Vicepreşedintele PD Traian Băsescu, a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, că

preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, este îipsit de m oralitate cînd susţine că o întoarcere a PDSR la putere ar însemna un pas înapoi. - .

în opinia lui Băsescu, Teodor Meleşcanu nu a lansat niciodată un mesaj, ci “face ceea ce ştie să facă: vorbeşte mult fără să spună nimic”. Vicepreşedintele PD şi-a. manifestat speranţa ca, “pînă la alegeri,

. ApR să se dezbrace de această zugrăveală de partid nou, care nu a fost lâ guvernare”, şi a dat asigurări că va avea şi el o contribuţie în acest sens.

Se urgentează aplicarea Legii LupuA u t o r i t ă ţ i l e im p l ic a t e î n p r o c e s u l d e

r e t r o c e d a r e a te re n u r ilo r a g r ic o le ş i f o re s t ie re aQ c o n v e n it a s u p ra u r g e n tă r i i a p l ic ă r i i L e g ii L u p u ş r a u s ta b il i t c a e v e n tu a le le d is c re p a n ţe d in t r e le g e ş i a lte r e g le m e n tă r i d in d o m e n iu s ă f ie r e z o lv a te p r in e m ite r e a , d u p ă c a z , a u n o r o r d o n a n ţe ş i h o tă r î r i g u v e r n a m e n ta le s a u o r d in e m in is te r ia le , a d e c la r a t , ie r i , D o r in C iu c ă , d i r e c to r u l g e n e ra l a l R e g ie i N a ţ io n a le a P ă d u r i lo r (R N P ) .

. D i r e c t o r u l g e n e r a l a i R N P a s p u s c ă p r ir n e le p u n e r i în p o s e s ie a r p u te a f i fă c u te ' în lu n i le m a i- iu n ie ş i c ă s u p r a fe ţe le e x c e p ta te d e la r e t r o c e d a re n u d e p ă ş e s c c in c i la s u tă d in s u p r a fa ţa to ta lă c e ru tă d e fo ş t i i p ro p r ie ta r i d e p ă d u r i .

“ P r o b le m e m a i d e o s e b ite a u a p ă r u t d o a r

în p r iv in ţa c e lo r a p r o x im a t iv 3 5 0 .0 0 0 d e h e c ta r e c a r e a u f o s t r e t r o c e d a te c o n fo r m L e g ii 1 8 /1 9 9 1 , p e a l te a m p la s a m e n te d e c î t c e le in i ţ i a l e , f a p t c a r e v a g e n e r a m a r i c o m p lic a ţ ii î n p r iv in ţa re p u n e r i i în p o s e s ie a p ro p r ie ta r i lo r ” , a e x p l ic a t C iu c ă . •

D ir e c to r u l g e n e r a l a l R N P a m a i s p u s c ă , în u l t im a p e r io a d ă , a n g a ja ţ i i re g ie i n u a u m a i e x p lo a ta t m a s ă le m n o a s ă d e p e te re n u r i le fo re s t ie re c a re fa c o b ie c tu l re t r o c e d ă r i i , c u e x c e p ţ ia p ă d u r i lo r u n d e t re b u ie e f e c tu a te tă ie r i d e ig ie n iz a re , î n s c o p u l p ro te c ţ ie i p ă d u r i i îm p o tr iv a d ă u n ă to r i lo r ş i a c e lo r a fe c ta te d e fe n o m e n u l d o b o r î tu r i lo r d e v în t c a u z a te d e fu r tu n i . ■ .

Partidele din coaliţie s-au exprimat în favoarea încheierii tratatului cu Republica Moldova

P a r t id e le d in c o a liţ ie s -a u e x p r im a t î n fa v o a re a în c h e ie r i i m a i g r a b n ic e a t r a ta tu lu i c u R e p u b l ic a M o ld o v a , a d e c la r a t , ie r i , m in is t r u l d e E x te m e P e tre R o fn a n , d u p ă în t r e v e d e r e a a v u tă c u re p re z e n ta n ţ ii p a r t id e lo r p a r la m e n ta re .

Ş e fu l d ip lo m a ţ ie i r o m â n e le -a p r e z e n ta t re p re z e n ta n ţ i lo r p a r t id e lo r p a r la m e n ta r e te x tu l t r a ta tu lu i c u R e p u b lic a M o ld o v a . " S în t p ă re r i fa v o r a b ile în c h e ie r i i t ra ta tu lu i ş i î n r în d u l p a r t id e lo r d in o p o z iţ ie " a p r e c iz a t m in is t r u l ro m â n d e E x te m e . R e fe r ito r la d a ta p a r a fă r i i d o c u m e n tu lu i, R o m a n a a f i r m a t c â v a d is c u ta a c e s t a s p e c t c u o m o lo g u l s ă u d in R e p u b l ic a M o ld o v a , în t im p u l v iz i te i p e c a r e o în c e p e m îin e la C h iş in ă u .

Preşedintele Constantinescu

va participa la deschiderea

reuniunii şeiilor de stat

din ţările Europei CentraleP r e ş e d in t e le C o n s t a n t i n e s c u v a

p a r t ic ip a , v in e r i , la S z e k e s f e h e r v a r (U n g a r ia ) , la d e s c h id e r e a re u n iu n ii ş e f ilo r d e s ta t d in ţ ă r i le E u ro p e i C e n tr a le , a lă tu r i d e p r e ş e d in ţ i i d in a l t e 11 s ta te , a u d e c la ra t, ie r i, s u r s e d in P a la tu l C o tro c e n i,

L a lu c ră r i v o r fi p r e z e n ţ i ş e f ii d e s ta t s a u d e G u v e r n d in A u s t r ia , B u lg a r ia , C r o a ţ ia , R e p u b l ic a C e h ă , G e r m a n ia , R e p u b l ic a U n g a r ă , I t a l i a , P o lo n ia ,

. R o m â n ia , S lo v a c ia , S lo v e n ia ş i U c ra in a .In i ţ ia t iv a o r g a n iz ă r i i u n e i f o r m e d e

c o o p e r a re a ş e f i l o r d e s t a t d in ţă r i le c e n t r a l- e u r o p e n e a fo s t la n s a tă , în 1 9 9 3 , d e p re ş e d in te le A u s tr ie i , T h o m a s K ie s t il, în s ă r e u n iu n ile a n u a le la n iv e l în a lt a u fo s t in iţ ia te d e p re ş e d in te le c e h , V a c la v H a v e l. A c e s te în t î ln ir i a le ş e f i lo r d e s ta te d in E u ro p a C e n tr a lă s u r i t c u n o s c u te s u b d e n u m ire a g e n e r ic ă d e "p r o c e s u l d e la ; L i t o m y s l ” ( C e h ia ) , d u p ă d e n u m i r e a lo c a l i t ă ţ i i î n c a r e a a v u t lo c p r ir n a re u n iu n e .

P o p u la ţ ia fo s te lo r re p u b lic i d isp u sa sâ a d e re la U n iu n e a a f irm a f î le k s a n d r L u ka şe n ko

s o v ie t ic e e s te R u s ia -B e la ru s ,

Populaţia fostelor republici sovietice este dispusă să adere la U niunea Rusia-Belarus, a afirmat preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, îrftr-un interviu publicat, ieri, la Moscova, citat de AFP.

“Vă asigu r că 90 la sută d in tre locu ito rii fo s te lo r republici sovietice, cu o marjă de eroare de trei-patru la sută, s-a r p ro n u n ţa în favoarea ad erării la U niunea R usia- Belarus”, a declarat Lukaşenko, în tr-un in terviu publicat de co tid ian u l “N ezavissim aia Gazeta”.

“Noi (conducătorii republicii) -

nu vom 'ajunge să ne luptăm pentru putere. Fiecare dintre noi este mulţumit de locul său. Insă oamenii sînt nemulţum iţi”, a subliniat el.

R efe rito r la p ro iec tu l de rea lizare a grupului m ilitar comun ruso-belarus, Lukaşenko a precizat că acesta va fi format din “ 80.000 de oam eni din armata Republicii Belarus, pe timp de pace. în caz de război, ar pu tea fi m obilizaţi circa 500.000 de oameni, fară a mai pune la socoteală şi mobilizarea din Rusia”. '

P reşed in te le R epub lic ii Belarus, care deţine şi funcţia

de preşedinte al Consiliului de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, s-a pronunţat în favoarea unei schimbări în politica economică a Rusiei: “Politica de reforme în Rusia trebuie să se schimbe. Dacă voi (ruşii) veţi continuă această politică de privatizare sălbatică, noi nu vă vom putea urma’ în această d irecţie” , a afirmat el.; La Moscova a început, .ieri, o- reuniune a C onsiliului de M iniştri al U n iun ii R usia- Belarus, în care vor fi discutate cu precădere chestiuni legate de politica economică a membrilor Uniunii.

Universitatea Tehnică din Sankt Petersburg respinge acuzaţiile SUA privind transferul de tehnologie nucleară către Iran

Rectorul Universităţii Tehnice Baltiski din Sankt Petersburg, Iuri Saveliev, a apreciat drept “nefondate” acuzaţiile Administraţiei americane referitoare lâ transferul către Iran al unor date de tehnologie privind fabricarea de arm ament nuclear, relatează AFP.

“Aceste acuzaţii sînt nefondate. Aceasta este politică”, a afirmat luri Saveliev.

ELa fost acuzat de Statele Unite, pe baza unui

raport al Ministerului rus al Învăţăiflîntului, că a permis studenţilor iranieni să participe la o serie de studii care le-ar fi permis acestora să aibă acces la documentaţia secretă privind tehnologia rusească de fabricare a rachetelor nucleare. “Oricine are acces la programele noastre, nu este

• nevoie de autorizaţie specială”, a declarat rectorul. “Universitatea şi eu însumi am fost aleşi drept ţapi ispăşitori de Statele Unite”, a adăugat el.

Autorul atentatului

asup ra lui Said Hajarian

şi-a m ărtu risit fapta

în fa ţa justiţieiP r in c ip a l u l a c u z a t în

a t e n t a t u l d in 1 2 m a r t ie a s u p ra lid e r u lu i r e fo rm a to r i r a n ia n S a id H a ja r ia n a r e c u n o s c u t , i e r i , la T r ib u n a lu l r e v o lu ţ io n a r d in T e h e ra n , c ă a d e s c h is fo c u l a s u p r a a c e s t u ia ,in f o r m e a z ă A F P , c a r e c ite a z ă ju r n a l iş t i p re z e n ţ i în s a la d e t r ib u n a l.

“ E u a m t r a s a s u p ra lu i S a id H a ja r ia n ” , a d e c la ra t S a id A s g h a r , î n c a d r u l p r im e i : a u d ie r i î n f a ţa ju s t i ţ ie i . P r e s a s t ră in ă n u a fo s t a u to r iz a tă s ă p a r t ic ip e la a c e a s tă ş e d in ţ ă . S a id H a ja r ia n , f u n c ţ i o n a r m u n ic i p a l la T e h e r a n , c o n s i l i e r p o l i t i c a l p r e ş e d in t e lu i M o h a m m a d K h a t a m i ş i d i r e c t o r a l c o t i d i a n u l u i p r o g r e s is t “ S o b h - e - e m r o u z ” a f o s t ţ i n t a , la 1 2 m a r t ie , la T e h e ra n , a u n u i a ta c a rm a t. D o i b ă r b a ţ i , a f l a ţ i p e o m o to c ic le tă a u t r a s a s u p ra lu i, r e u ş in d s ă fu g ă d e la lo c u l fa p te i.

S a id H a ja r ia n a fă c u t n u m e r o a s e d e z v ă lu i r i r e f e r i t o a r e la a s a s in a r e a u n o r m e m b r i a i o p o z iţ ie i ş i in te le c tu a li d in Ira n .

' C A SA DE EDITURAr îa - jS î . i

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

C U LT U R Ă : TE L. 19.74.90 - M IC H A E LA BO CU ; SO CIAL- C E TĂJE N E ŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:

S.R .L .

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată ia Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ;

CRISTIAN BARA ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) .

T e l.19.16.81; fax:19-28.28; - - . T E L .: l’9 .75.67-A L IN TU D O R B Ă IE S C U ;S P O R T :TE L.:19 .21 .27

E - m a i l : a d e v c j@ m a i l.d n tc j. ro - r e d a c ţ ia - -C O D IN S A M O ILÂ ; PU BLIC ITA T E :TE L./F A X :19 .73 .04-R ÂU L

E - m a il : r e c la m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j . r o - p u b lic i ta te SESTR AS; DIFUZARE MICA P U BLIC ITATE: TEL: 19.49.81. -STELAPETCU; C O N T A B ILITA TE :TEL.: 1 9 .7 3 .0 7 -LiVIAPOP;..

S ecretar de redacţie: , Tel/fax: SUBREdacjiaturda: t e l / f a x : 31.43.23H orea PETRUŞ 19.74.18 - ŞU BR E D A C ŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75

MlîfeşLtfĂtîy zctfflr ti . ţ i ' tU 'J-ii luUL* - U 'l

TIPARUL EXECUTAT LA Garamond

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

D R E P T C I v I L Succesiuni

Monitor HP Pavilion 32 QHDco n ţ i n u t u l , p e n t r u o e x p e r i e n ţă d e d i ve r t i s m e n t re ma rc a b i l ă . C u lo r i d e î n a lt ă p re c i z i e C u u

CONVENÞIA CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUIC o n v e n þ i a c u p r i v i r e l a D r e p t u r i l e C o p i l u l u i CUVÂNT ÎNAINTE Convenţia cu privire la Drepturile Copilului

A LP EE EL S E L E CDD I E P RS I E CL EE C ȚȚ I E P R OO I E C TT … · 2017-08-29 · Asociația G.A.L. DOBROGEA DE NORD TULCEA, în calitate de beneficiar al proiectului „Sprijin

Î n s c r i e r i p â n ă p e 4 m a i - aleg-romania.eu · Î n p e r i o a d a m a i – i u n i e 2 0 1 8 , A s o c i a ț i a p e n t r u L i b e r a t e și E g a l i t a t

P A T I M I L E D U P ™ P I T E £ T I - Paul Goma | Sit ...paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/LRP_PITESTI.pdf · £i scrise: “Crima-de-gândire nu aduce moartea. Crima-de-gândire

S T U D I I D E P R E I S T O R I E

OFERTANTUL - Home - formareiasi.webs.comformareiasi.webs.com/.../Documentatie_ofertare_achizitor.doc · Web viewSUPORT DE CURS E X P E R T I Z A R E A A C H I Z I T I I L O R P U

s t u d i u d e o p o r t u n i t a t e - primariatm.ro · s t u d i u d e o p o r t u n i t a t e 1 |p a g i n a . LOCUNTA P+3E CU FUNCTIUNI COMPLEMENTARE LA PARTER SI E1 . Amplasament:

F I Ș A D I S C I P L I N E I - UMFST · 2017-03-21 · F I Ș A D I S C I P L I N E I 1 . D a t e d e sp r e p r o g r a m 1. 1 I nst it uț ia de î nvăț ământ super ior UNI

E P O C A L U I

P R O G R A M D E I N T E R V E N Ț I E P S I H O - E …P E N T R U P Ă R I N Ț I ( P E S I ) C A I E T D E L U C R U P E N T R U P Ă R I N Ț I P R O I E C T E R A S M U S +

Stresul - WordPress.com · Stresul ( c ) C e z a r D a n i l e v i c i m e d i c p s i h i a t r u c e z a r s p a c e . w o r d p r e s s . c o m De ce sunt mai stresat decât ceilalți?

P I E S E Ş I E X E R C I Ţ I I P I A N - partituriazs.compartituriazs.com/wp-content/uploads/2016/09/P-I-A-N-1-M-E-T-O-D-A.pdf · Este foarte important pentru orice interpret muzical,

h i p e r t e n

Page 1 /iv tâ7 p | P din /; , !e, ȘcoALA GiMNAZIALĂ :. ---- - - , | i

E S T I M Ă R I M E T E O RO LO G I C E P E N T R U I N T ...media.rtv.net/other/201902/prognoza-4saptamani-16_94750400.pdf · e s t i m Ă r i m e t e o ro lo g i c e p e n t r

C E C R E D C O P I I …

D E M A S E P L A S T I C E S P E C I A L I S T I I N P R ...euronet.com.ro/wp-content/uploads/2018/11/Euronet-Solutii-Ambalaje-Online.pdfPermite robotizarea procesului de fabricatie

Indrumator Coleoptere P. Gidei & I. E. Popescu.pdf

N O T A : P r e ze n tu l r e p r e zi n ta m o d e l u l d e c o n ......I I . I n c h e i e r e a c o n tr a c tu l u i 2 . 1 . C o n t ra ct u l se i n ch e i e d u p a ca z i n

1. · 2020. 10. 8. · d e o p t i m i z a r e a w e b s i t e - u l u i , f ă r ă s ă a p e l e z i l a o e c h i p ă d e e x p e r ţ i S E O # 6 Î ŢI VA P RO P U L S A W

C O M I S I A D E P R O G R A M E Ş I P R O I E C T E E D ...1 ~~ pag. Şcoala Gimnazială nr. 6 „Nicolae Titulescu” Constanţa C O M I S I A D E P R O G R A M E Ş I P R O I

P Ă R Ţ I L E P R I N C I P A L E A L E P R O P O Z I Ţ I …referate.rol.ro/download-referate/romana/liceu/partile... · Web viewTrăim cu zi de astăzi şi de mîine, Cinstim

GALAÞI C O T I D I A N I N D E P E N D E N T Pasã neagrã

D E S P R E M I N E

partituriazs.com · 2021. 1. 5. · P I E S E Ş I E X E R C I Ţ I I M e t o d ă P I A N Optimizare pe categoria de vârstă 9 - 12 ani Această lucrare este o variantă revizuită

P I E S E Ş I E X E R C I Ţ I I P I A N¡борники/Romanian/P-I-A-N-1-M-E-T-O-D-A.pdfVOLUMUL - 1 P I E S E Ş I E X E R C I Ţ I I P I A NM e t o d ă Aceast ă lucrare este

P Ă S Ă R I la P E S C U I T

Mircea Eugen Şelariu, P A R A B O L E - vixra.orgvixra.org/pdf/1411.0401v1.pdf · P A R A B O L E & P A R A B O L O I Z I S U P E R M A T E M A T I C E ... Revenind la povestea comentatorului

P R O C E S V E R B A L D E P R I M I R E e-Pi CARD...Pg. 1 / 6 P R O C E S V E R B A L D E P R I M I R E e-Pi CARD - COLEGIUL FARMACIȘTILOR DIN ROMÂNIA - FILIALA IAȘI- Nr crt

T a i e r e s i s t r u n j i r e – G r u p a C. Taiere si Strunjire.pdfDiscuri din carburi pentru ferastraie circulare stationare P e n t r u l e m n s i m a t e r i a l e p l a

C U R S T U L B U R A R I D E P E R C E P T I E

L U P T Ă T O R I P E N T R U N E S U P U N E R E

R E G U L A M E N T P R O P R I U - Oradea