cuprinsoer.ro/wp-content/uploads/model-pentru-dezvoltarea... · web viewdefinirea țintei 2050 și...

Un model pentru dezvoltarea strategiilor na ionale ț

de renovare pe termen lung

Consorțiul proiectului

Sprijinit de:

Acronimul proiectului Our Buildings

Denumirea proiectului Accelerating climate action buildings – Strengthening civil society and policy makers in Romania and Bulgaria

Durata proiectului Septembrie 2018- decembrie 2020

Site web http://bpie.eu/national-initiatives/our-buildings-accelerating-climate-action-buildings-strengthening-civil-society-and-policy-makers-in-romania-and-bulgaria/

Autori BPIE

Data August 2019

Denumire document Un model pentru dezvoltarea strategiilor naționale de renovare pe termen lung

Acest proiect face parte din Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal german pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitatea Nucleară (BMU). Competiția EUKI pentru idei de proiect este implementată de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH. Obiectivul general al EUKI este de a încuraja cooperarea climatică în cadrul Uniunii Europene (UE) pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Opiniile prezentate în această lucrare sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Ministerului Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii și Siguranța Nucleară (BMU).

2

CUPRINSCUPRINS................................................................................................................................................3INTRODUCERE.......................................................................................................................................41. Foaie de parcurs............................................................................................................................6

Viziunea politică asupra stocului de clădiri până în 2050..............................................................7Definirea țintei 2050 și repere pentru stocul de clădiri.................................................................7Strategia de aplicare și conformitate.............................................................................................8

2. Prezentare generală a stocului de clădiri naționale.....................................................................102.1 Compoziția stocului de clădiri..................................................................................................10

Tipologia clădirii...........................................................................................................................11Consumul de energie al stocului de clădiri..................................................................................12Consumul de energie pe tip de clădire și vârstă..........................................................................13Distribuția claselor energetice ale clădirilor................................................................................14Activități de renovare..................................................................................................................14Clădiri cu aproape zero energie...................................................................................................15Drept de proprietate și posesiune...............................................................................................15Clădiri publice..............................................................................................................................16

2.2 Identificarea segmentelor cu cele mai slabe performanțe din stocul de clădiri.......................183. Identificarea abordărilor rentabile în renovare...........................................................................20

3.1 Abordarea pas cu pas.....................................................................................................................204. Politici și acțiuni pentru renovarea profundă..............................................................................22

4.1 Analiza barierelor existente...........................................................................................................234.2 Politici și acțiuni existente........................................................................................................24

Obiectivele guvernului pentru politica energetică și sectorul construcțiilor................................24Importanța finanțării renovării energiei profunde și a decarbonării stocului de clădiri..............24Rezumatul inițiativelor de promovare a renovării energetice a clădirilor....................................25

4.3. Politici și acțiuni planificate......................................................................................................30Rezumatul inițiativelor planificate de promovare a renovării energetice a clădirilor..................30

5. Prezentare generală a altor politici și acțiuni relevante...............................................................325.1. Abordarea segmentelor cu cele mai slabe performanțe din stocul de clădiri...............................325.2 Stimulente divizate și eșecul pieței..........................................................................................325.3 Rezumatul acțiunilor naționale relevante care contribuie la reducerea sărăciei energetice. . .33

6. Politici și acțiuni destinate tuturor clădirilor publice...................................................................357. Prezentare generală a inițiativelor de promovare a tehnologiilor inteligente și a clădirilor bine conectate.............................................................................................................................................378. O estimare bazată pe dovezi a beneficiilor preconizate..............................................................39

8.1 Beneficii mai largi.....................................................................................................................39Sănătate.......................................................................................................................................40Crearea locurilor de muncă.........................................................................................................41Beneficii bugetare publice...........................................................................................................41

8.2 Resurse pentru beneficii mai largi............................................................................................42REFERENCES........................................................................................................................................43ANEXA 1: Programe de finanțare UE...................................................................................................45

3

ANEXA 2: Îndrumare financiară pas cu pas.........................................................................................48ANEXA 3: Model pentru clădiri publice...............................................................................................50

INTRODUCERE Guvernele naționale trebuie să stabilească „strategii de renovare pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea stocului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice cât și private” până la 10 martie 2020. În trecut, statele membre ale UE trebuiau să stabilească o strategie de renovare pe termen lung (STRL) pentru a respecta Directiva UE privind eficiența energetică DEE (2012/27/CE). Această cerință a fost mutată în Directiva modificată privind performanța energetică a clădirilor EPBD 2018/844. Cu modificări substanțiale, strategiile de renovare pe termen lung sunt acum și mai cuprinzătoare. În plus, Regulamentul de guvernare (Regulamentul (UE) 2018/1999) a stabilit noi cerințe în ceea ce privește planificarea și raportarea strategiilor naționale de renovare, ca parte a Planurilor naționale privind energia și clima (PNEC). Acesta a intrat în vigoare la 14 decembrie 2018. Până la 10 martie 2020, statele membre trebuie să furnizeze Comisiei Europene noua lor strategie de renovare.

Acest model este menit să sprijine guvernele naționale să elaboreze strategiile de renovare pe termen lung în conformitate cu dispozițiile legale actuale. Acesta completează Ghidul EPBD pentru funcționarii publici [1], care explică procesul de implementare a unei strategii de renovare, inclusiv cerințele de consultare publică necesare.

Strategiile naționale nu pot avea succes decât cu implicarea autorităților regionale și locale, deoarece acestea vor trebui să dezvolte și să implementeze planuri de acțiune detaliate pentru realizarea planurilor naționale. Aceste planuri permit adaptarea politicilor și măsurilor la provocările locale. Strategiile naționale de renovare trebuie să se dezvolte în timp (rapoarte de progres bienale și strategii noi actualizate / noi la fiecare cinci ani), luând în considerare noile strategii la nivel local și regional.

În plus, guvernele naționale trebuie să renoveze 3% din clădirile deținute și ocupate de administrația centrală în fiecare an, așa cum prevede articolul 5 din Directiva UE privind eficiența energetică. Această cerință urmărește să asigure faptul că clădirile publice conduc prin exemplu, și oferă un stimulent pentru dezvoltarea pieței pentru îmbunătățirea eficienței energetice a întregului stoc de clădiri. Experiența punerii în aplicare a acesteia la nivel național poate fi extinsă către sau de la guvernele regionale și locale.

În trecut au existat cerințe ample pentru a stabili strategii pentru elaborarea de politici în materie de eficiență energetică, cum ar fi planurile naționale de acțiune privind eficiența energetică (PNAEE). Acolo unde există deja astfel de planuri, structura și conținutul lor ar trebui să fie consolidate de strategiile de renovare, și invers.

În conformitate cu noul articol 2a din EPBD revizuit, statele membre trebuie să:1. Stabilească strategii cuprinzătoare care vizează realizarea unui stoc de clădiri extrem de eficiente și

decarbonate până în 2050 și transformarea rentabilă a clădirilor existente în clădiri cu aproape zero energie;

4

2. Stabilească o agendă cu măsuri, indicatori de progres măsurabili și repere indicative pentru 2030, 2040 și 2050;

3. Efectueze o consultare publică cu privire la strategia lor înaintea transmiterii către Comisie și să definească modalitățile de consultare suplimentară și incluzivă pe parcursul implementării;

4. Faciliteze accesul la mecanisme, prin finanțare inteligentă pentru a sprijini mobilizarea investițiilor;5. Prezinte strategia lor ca parte a planului național final integrat de energie și climă și să ofere

informații despre implementare în rapoartele lor integrate de progres referitoare la energie și climă.

Cum se citește acest model

Acest model este conceput pentru a ajuta funcționarii guvernamentali să dezvolte strategii eficiente de renovare pe termen lung care să îndeplinească cerințele EPBD modificate. Fiecare capitol începe cu o casetă gri în care sunt listate cerințele EPBD și explicate în conformitate cu EPBD - Nota de orientare a Comisiei Europene [2] . Apoi aceasta oferă secțiuni model, care trebuie incluse în strategiile naționale de renovare pe termen lung, inclusiv sugestii pentru tabele și grafice, precum și explicații scurte ale conținutului care trebuie furnizat în secțiunea respectivă. Documentul separat Documentul de orientare EPBD poate fi utilizat pentru informații suplimentare despre modul de configurare a unei strategii naționale de renovare pe termen lung [1].

Propozițiile din parantezele pătrate reprezintă instrucțiuni pentru cititor, pentru a completa partea respectivă a șablonului. De exemplu, [Stabiliți obiectivele principale și legătura cu capitolul din Foaia de parcurs a strategiei] este o instrucțiune pentru adăugarea unui paragraf cu privire la obiectivele guvernamentale respective din sectorul clădirilor și conectarea acestor obiective cu partea de renovare pe termen lung dedicată foii de parcurs pentru a vă asigura că obiectivele, măsurile și calendarul se potrivesc și că fiecare parte a strategiei se introduce în foaia de parcurs.

5

1. Foaie de parcurs

Articolul 2a alineatul (2) din EPBD revizuit prevede că SRTL trebuie să includă o foaie de parcurs care este alcătuită din indicatori și repere măsurabile ale progresului:

În strategia sa de renovare pe termen lung, fiecare stat membru trebuie să stabilească o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili stabiliți pe plan intern, în scopul obiectivului pe termen lung pentru 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune cu 80-95% față de 1990, pentru a asigura un stoc național de clădiri eficient din punct de vedere energetic și decarbonat pentru a facilita transformarea rentabilă a clădirilor existente în clădiri cu energie aproape zero. Foaia de parcurs trebuie să includă repere indicative pentru 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de eficiență energetică ale Uniunii, în conformitate cu Directiva 2012/27 / UE.

La baza foii de parcurs este obiectivul realizării unui stoc de clădiri cu eficiență energetică și complet decarbonate - esențial pentru realizarea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Un stoc de clădiri decarbonate nu este definit în legislația UE, dar poate fi considerat ca un stoc de clădiri ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero, atât prin reducerea necesarului de energie, cât și prin asigurarea faptului că necesarul de energie rămas este acoperit în măsura posibilului din surse cu emisii zero de carbon . Această abordare permite decarbonarea prin diferite metode, ținând cont de mixtul național de energie, preferințele, potențialul și caracteristicile fiecărui stat membru.

Deoarece strategiile vizează o viziune „pe termen lung”, statele membre ar trebui să depășească un simplu inventar al măsurilor existente (care furnizează elementele pe termen scurt) și ar trebui să ofere o perspectivă pe termen lung asupra evoluției politicilor și măsurilor viitoare. Modelul foii de parcurs din noul Articol 2a urmărește realizarea acestui obiectiv.

Foile de parcurs vor cuprinde indicatori de progres măsurabili și repere indicative .

Indicatorii pot fi variabile cantitative sau calitative pentru a măsura progresul în atingerea unui obiectiv. În conformitate cu articolul 2a alineatul (2) din EPBD revizuită, statele membre trebuie să stabilească indicatori de progres măsurabili în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen lung ale UE pentru 2050. Acești indicatori pot fi revizuiți, dacă este necesar, și au scopul de a facilita evaluarea progresului în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și obținerea unui stoc de clădiri naționale eficiente energetic și decarbonate.

Reperele pot fi obiective cantitative sau calitative. În conformitate cu articolul 2a alineatul (2) din EPBD revizuit, statele membre trebuie să stabilească repere indicative pentru 2030, 2040 și 2050 și să specifice modul în care vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de eficiență energetică în cadrul DEE. Statele membre își pot personaliza reperele și indicatorii în funcție de propriile lor specificități. Intenția nu este de a introduce o țintă pentru sectorul construcțiilor și nici de a stabili obiective juridice obligatorii. În schimb, statele membre își definesc reperele specifice și pot decide dacă să facă aceste obiective obligatorii pentru sectorul construcțiilor (depășind astfel obligațiile din directiva revizuită). Cu toate acestea, statele membre trebuie să țină cont de faptul că stabilirea unor repere ambițioase și clare este esențială pentru reducerea riscurilor și incertitudinilor pentru investitori și implicarea părților interesate. Disponibilitatea de date consistente și fiabile este un factor major în determinarea acestor indicatori.

6

Fiecare strategie de renovare pe termen lung ar trebui să stabilească o foaie de parcurs cuprinzătoare care leagă țintele și măsurile la un calendar clar și arată modul în care secțiunile strategiei se leagă între ele. Întrucât o astfel de foaie de parcurs oferă o imagine de ansamblu asupra gradului general de ambiție, aceasta ar trebui să fie expusă încă de la începutul fiecărei strategii, chiar dacă va fi completată la finalizarea strategiei.

Viziunea politică asupra stocului de clădiri până în 2050

Această secțiune ar trebui să includă un rezumat al obiectivelor relevante de climă și energie. În special, ar trebui să arate modul în care se încadrează strategia în Planul național de energie și climă și îndeplinirea angajamentelor în temeiul Acordului de la Paris pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Strategiile de renovare pe termen lung ar trebui să ofere ținte și măsuri care să conducă la un stoc de clădiri eficient din punct de vedere energetic și decarbonate până în 2050. Deși nu există o definiție oficială europeană a unui stoc de clădiri decarbonate, în general se înțelege că se realizează printr-o combinație de consum redus de energie și tranziția energetică spre sursele de energie regenerabilă, avându-se în vedere valoarea adăugată a renovării clădirii pentru asigurarea confortul pentru ocupanți. În plus, până în 2050, statele membre urmează să transforme întregul stoc de clădiri la un nivel de energie aproape egal cu zero (nZEB).

Definirea țintei 2050 și repere pentru stocul de clădiri

Întrucât clădirile reprezintă un pilon crucial al politicii de eficiență energetică, SRTL ar trebui să includă o estimare a contribuției renovării la obiectivul de îmbunătățire a eficienței energetice cu 32,5% până în 2030, astfel cum este definit de statele membre în conformitate cu articolul 3 din DEE. Această informație poate ajuta factorii de decizie să-și contureze politicile viitoare de eficiență energetică și să dezvolte măsuri adecvate.

Următorul tabel prezintă câteva repere posibile care pot fi măsurate cu ușurință pe baza informațiilor care ar trebui deja incluse și actualizate sub „prezentarea generală a stocului de clădiri”. Sugestiile sunt în conformitate cu nota orientativă a Comisiei Europene.

Ce Reper 2030 Reper 2040 Reper

2050 Economii de energie (în procente absolute și relative) per sectorul construcțiilor (rezidențial / ne-rezidențial / etc.)

Numărul de renovări pe an Număr de renovări profunde pe an Reducerea emisiilor de CO2 în sectorul construcțiilor (din renovări / clădiri noi)

Ponderea nZEB-urilor din stocul de construcții Ponderea surselor regenerabile de energie (încălzire spațiului / apă caldă menajeră)

Numărul și ponderea persoanelor afectate de sărăcia energetică Numărul și ponderea clădirilor din cele mai mici clase energetice Economii de energie în clădirile publice

Foaia de parcurs ar beneficia de o vizualizare a tranziției stocului de clădiri. Ca exemplu, Figura 1 ilustrează tranziția bazată pe certificate de performanță energetică (CPE), deoarece clădirile renovate /

7

modernizate primesc un indice mai bun în CPE. Această abordare necesită un registru CPE care să fie o sursă sigură și actualizat periodic.

2020 2025 2030 2035 2040 2045 20500%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Etape de decarbonare

ABCD>D

% st

ocul

de

clădi

ri în

func

ție d

e cla

sifica

rea

din

CPE

Figura 1: Exemplu a modului în care metoda de decarbonare pe termen lung poate fi ilustrată prin evaluări CPE

Foaia de parcurs ar putea fi vizualizată și prin consumul de energie al sectorului. Figura 2 arată consumul de energie pentru clădirile rezidențiale din UE. Această foaie de parcurs ar trebui să urmărească și să explice modul în care politicile și măsurile noi și viitoare vor reduce decalajul dintre „metodele uzuale” și „calea de decarbonare”.

19901992

19941996

19982000

20022004

20062008

20102012

20142016

20182020

20222024

20262028

20302032

20342036

20382040

20422044

20462048

20500

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

5,000 Stoc clădiri rezidențiale în UE: consumul de energie

Historic energy useBusiness as usual Decarbonisation path

An

TWh

Figura 2: Vizualizarea unei căi de decarbonare pe termen lung bazată pe consumul de energie în sectorul clădirilor.

8

Strategia de aplicare și conformitate

O strategie bună poate avea impact numai dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător, de aceea este important să se prevadă și mecanismele de aplicare atunci când se stabilește strategia.

Configurarea foii de parcurs

Implementarea necesită elaborarea de programe de reglementare și sprijin în conformitate cu calendarul furnizat de obiectivele sectoriale generale. Definirea măsurilor pentru implementarea foii de parcurs necesită timp și necesită o voință politică substanțială și persistență. Poate fi util să se stabilească un grup de lucru, inclusiv factorii de decizie din toate departamentele și nivelurile, pentru a continua implementarea. De asemenea, este necesară consultarea incluzivă în timpul implementării. Analiza independentă va ajuta la definirea unui set de politici și acțiuni de-a lungul timpului care ar putea realiza în mod realist obiectivele.

Monitorizarea progresului

Procesele de monitorizare și evaluare ar trebui să fie instituite pentru a verifica progresul implementării și faptul că strategia este pe drumul cel bun în ceea ce privește livrarea și impactul planificat. Acest lucru contribuie, de asemenea, la revizuirea și actualizarea regulată a strategiei. Înființarea unui comitet independent care să monitorizeze și să raporteze progresul strategiei în mod continuu poate fi utilă pentru a aduna recomandări pentru îmbunătățiri și actualizări. În plus, statele membre sunt obligate să raporteze cu privire la progresele lor în ceea ce privește punerea în aplicare a SRTL în „rapoartele de progres bienale” cerute în temeiul Regulamentului de guvernare. Primul dintre aceste rapoarte urmează să fie transmis până la 15 martie 2023, apoi la fiecare doi ani după acestă perioadă.

Evaluarea riscurilor

O evaluare completă a riscurilor va ajuta la prevenirea eșecului și la minimizarea riscurilor de neimplementare. Aceasta trebuie să identifice punctele slabe și posibilitățile de eșec privind dezvoltarea și implementarea instrumentelor. O atenție specială ar trebui să fie concentrată pe riscurile privind finanțarea, precum și pe acele scenarii care implică incertitudini ridicate. Acceptarea publică este o altă problemă majoră care trebuie luată în considerare. În a doua etapă, evaluarea ar trebui să definească în avans modul de abordare a acestor riscuri. Acest lucru ar putea duce la o listă detaliată a măsurilor de prevenire (înainte de a se întâmpla) și a soluțiilor (după ce se întâmplă).

9

2. Prezentare generală a stocului de clădiri naționale Scopul acestei secțiuni este de a oferi o evaluare cuprinzătoare a fondului de clădiri existent. La baza unei bune strategii de renovare este stabilirea unei înțelegeri corecte a stocului de clădiri, inclusiv vârsta, tipologia clădirii, sursa de încălzire etc. O diferențiere detaliată, de jos în sus, în funcție de tipul de clădire, vârstă, furnizor de energie, zonă climatică, performanță energetică, gradul de ocupare și proprietate este o cerință fundamentală pentru a susține etapele ulterioare din strategie.

Articolul 4 litera (a) din DEE a furnizat deja punctul de plecare pentru SRTL, prin cerința de a exista o prezentare generală a stocului național de clădiri.

Articolul 2a alineatul (1) litera (a) din EPBD revizuită, adaugă cerința ca statele membre să includă „cota preconizată a clădirilor renovate în 2020” în SRTL-urile lor.

Ponderea preconizată a clădirilor renovate poate fi exprimată în diferite moduri, cum ar fi: procent (%) număr absolut m2 de spațiu renovat pe tip de clădire.

Renovarea aprofundată ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a descrie mai bine natura clădirilor renovate, cum ar fi „superficială”, „intermediară” și „aprofundată”. Transformarea în nZEB ar putea fi un alt indicator.1

„Cota preconizată” nu este concepută ca un obiectiv obligatoriu, ci mai degrabă ca o cifră care reprezintă în mod realist rata probabilă a renovării clădirii finalizate în 2020. De asemenea, statele membre pot menționa cota preconizată a renovărilor finalizate pentru anii 2030, 2040 și 2050, în conformitate cu cerința de a oferi repere indicative pentru acești ani.

Clădirile trebuie clasificate în funcție de anul de construcție; posibile încercări de renovare din trecut; utilizări generale; consumatori de energie asociați; consum de energie calculat, măsurat sau estimat; și tipuri de sisteme de încălzire. Ca cerință minimă, pentru clădirile publice, suprafața utilă (exprimată în metri pătrați) și datele privind performanța energetică trebuie să fie incluse în prezentarea generală. Datele privind performanța energetică înseamnă date despre consumul de energie sau consumul total de energie sau date din CPE. Certificatele de performanță energetică necesare pentru clădirile (peste 250 mp) ocupate de autoritățile publice și vizitate frecvent de public ar putea oferi o sursă utilă de date și informații despre clădirile publice. Este posibil ca acestea să fi fost deja realizate, într-o oarecare măsură, la nivel național, acolo unde trebuie elaborate inventare ale clădirilor deținute și ocupate de administrația centrală.

2.1 Componența stocului de clădiri

Acest capitol este împărțit în mai multe subcapitole, fiecare dedicat pentru colectarea și afișarea informațiilor despre componența stocului de clădiri. Tabelele și graficele exemplifică ce date ar trebui colectate și cum pot fi prezentate acestea.

Tipologia clădirii

1 Următoarele etape de renovare au fost dezvoltate în contextul Observatorului stocurilor de clădiri din UE, bazat pe economiile de energie primară: renovări superficiale (mai puțin de 30%); renovări intermediare (între 30% și 60%); renovări aprofundate (peste 60%). Renovările nZEB nu sunt definite în termenii unui prag specific de economisire a energiei primare, ci în conformitate cu definițiile oficiale ale renovării nZEB naționale.

10

Pentru clădirile publice, punctul de plecare ar trebui să fie clădirile deținute și / sau ocupate de autoritățile publice (administrațiile centrale, regionale și locale). Aceasta ar putea include locuințe sociale, dar este de așteptat să fie în principal clădiri publice utilizate pentru sediile administrative și serviciile locale.

Tipologii principale Tipologia clădirii Ce fel de date?

Clădiri publice

Birouri și clădiri administrative Suprafață desfășurată (m2)

Suprafață încălzită (m2)

Clădiri ale unităților de învățământ

Spitale și unități medicale

Vârsta (anul construirii)

Performanța clădirii (valoare U pentru componente diferite)

Consumul de energie (kWh/ m2 an)

Clădiri comerciale

Birouri Suprafață desfășurată (m2)

Unități medicale Suprafață încălzită (m2)

Hoteluri și hosteluri etc. Vârsta (anul construcției)

Unități sportive Performanța clădirii (valoare U pentru diferitele componente)

Depozite Consumul de energie (kWh/ m2 an)

Magazine și restaurante

Altele

Clădiri rezidențiale

Clădiri unifamiliale

Clădiri multifamiliale

Suprafață desfășurată (m2)

Suprafață încălzită (m2)

Vârsta (anul construirii)

Performanța clădirii (valoare U pentru

componente diferite- transmitanța termică unidirecțională)

Consumul de energie (kWh/m2 an)

Compoziția stocului de clădiri poate fi ilustrată folosind grafice și tabele. Vârsta medie a clădirilor și ponderea clădirilor noi din stocul total reprezintă indicatori buni ai eficienței medii a stocului de clădiri: cu cât mai mare ponderea locuințelor recente (adică construite cu standarde mai eficiente), cu atât este mai mare performanța energetică a stocului. Figura 3 de mai jos este un exemplu aleatoriu pentru a ilustra o modalitate de prezentare a unui stoc de clădiri în funcție de perioadele de construire.

11

Figura 3: Exemplu al componenței stocului de clădiri în funcție de perioada construirii

Consumul de energie al stocului de clădiri

[Furnizați date despre consumul de energie în funcție de diferite categorii și subcategorii]

Subcategorii Valoare & unitate

Consumul de energie

Încălzire kWh/m2 an

Răcire % din consumul total de energie

Ventilație

Apă caldă

Iluminat

Aparatură electrocasnică

Sursa de energie Surse regenerabile de energie la fața locului

kWh/m2 an

Biocarburant % din consumul total de energie

Lemn

Gaz natural

Petrol

Cărbune

12

Turbă

Lignit

Etc.

Surse de energie

Electricitate kWh/m2 an

Încălzire centralizată % din consumul total de energie

Pompe de căldură

Boiler

Etc.

Încălzirea spațiilor43%

Apă caldă mena-jeră20%

Aparate de uz casnic13%

Iluminat15%

Răcire 6%

Altele3%

Consumul mediu de energie în clădiri

Figura 4: Exemplu privind structura consumului de energie în clădiri

Consumul de energie pe tip de clădire și perioadă de construire

[Furnizați date despre consumul de energie pe tip de clădire și vechimea acesteia]

Consumul mediu de energie(kWh/m2 an) >1

900

1901

-196

0

1961

-198

0

1981

-200

0

2001

-201

0

>201

0

Clădiri comerciale

Clădiri unifamiliale

Clădiri multifamiliale

13

Distribuția claselor energetice ale clădirilor

Strategia de renovare pe termen lung ar putea beneficia de detalii suplimentare privind nivelul de performanță a clădirii pentru diferite tipologii de clădire. Un indicator util ar fi numărul de certificate de performanță energetică și clasificarea acestora în funcție de diferite perioade de construire. Un alt exemplu ar fi consumul mediu de energie (sau valoarea U) pentru perioadele de construire.

Distribuție CPE / vârstă (număr de clădiri în

funcție de CPE și vârstă) >190

0

1901

-196

0

1961

-198

0

1981

-200

0

2001

-201

0

>201

0

A

B

C

D

E

F

G

>1900 1901-1960 1961-1980 1981-2000 2001-2010 >20100%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Distribuție CPE /vârsta stocului de clădiri

A B C D E F G

Figura 5: Exemplu de distribuție a clasificării CPE în funcție de perioadă de construire.

Activități de renovare

Pe lângă cerințele care existau deja în temeiul articolului 4 litera (a) din DEE, statele membre vor trebui să includă cota preconizată a clădirilor renovate până în anul 2020 în prezentarea generală stocului

14

național de clădiri. Dincolo de numărul de renovări, este util să le definim în termeni de modernizare energetică realizată, cum ar fi „superficială”, „intermediră” și „aprofundată” sau transformare în nZEB.

Indicator Date

Număr de renovări- Număr de clădiri- m 2 de spațiu renovat pe tip de clădire - % din stocul de clădiri

Număr de renovări profunde (>50% economisire energie)

- Număr de clădiri- m 2 de spațiu renovat pe tip de clădire - % din stocul de clădiri

Număr de renovări NZEB- Număr de clădiri- m 2 de spațiu renovat pe tip de clădire - % din stocul de clădiri

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 20200.00%

0.50%

1.00%

1.50%

2.00%

2.50%

3.00%

Rata de renovare

Figura 6: Rata de renovare a clădirilor, efectuată și planificată

Clădiri aproape zero energie

Conform EPBD, statele membre ar fi trebuit să definească nZEB-urile, luând în considerare condițiile climatice specifice fiecărei țări, factorii energetici primari, nivelurile de ambiție, metodologiile de calcul și tradițiile de construcție.

[Adăugați detalii despre definiția nZEB]

Indicator Date

Număr de nZEBs Număr / m2 (per sector clădiri)

Ponderea nZEB-urilor în întregul stoc de clădiri % din totalul m2

Schimbare față de anul trecut % creșterea a nZEB-urilor

Drept de proprietate și posesiune

Pentru a dezvolta o strategie eficientă de renovare, este nevoie de informații legate dreptul de proprietate și posesiune.

15

Statut: Tip clădire Exemple Tip date

Proprietate Clădiri unifamiliale Gospodării private % din locuințe

Clădiri multifamiliale Companii de locuințe % din suprafața utilă

Clădiri comerciale Societăți comerciale pe acțiuni

Afaceri

Autorități locale

Autorități naționale

Număr de locuințe

Drept de posesiune -chirii

Clădiri unifamiliale Ocupate de proprietar % din locuințe

Clădiri multifamiliale Închiriate % din suprafața utilă

Altele

Clădiri publice

Ca cerință minimă, pentru clădirile publice, suprafața utilă (exprimată în metri pătrați) și datele privind performanța energetică trebuie să fie incluse în prezentarea generală. Datele privind performanța energetică înseamnă date despre consumul de energie sau consumul total de energie sau date din CPE. Este posibil ca acestea să fi fost deja inventariate, într-o oarecare măsură, la nivel național, acolo unde trebuie elaborate inventare ale clădirilor deținute și ocupate de administrația centrală.2

Pasul 1: Identificați principalele categorii de clădiri:

Clădiri publice:

i) Birouri/clădiri administrative ii) Clădiri ale unităților de învățământiii) Spitale/unități medicaleiv) Unități sportive și de agrement/centre

culturale

Clădiri comerciale:

i) Birouri ii) Unități medicale iii) Hoteluri iv) Unități sportive și de agrement/centre

culturale v) Depozite/centre de date vi) Unități comerciale (inclusiv restaurante) vii) Alte

Clădiri rezidențiale:

i) Clădiri unifamiliale

Punctul de plecare ar trebui să fie clădirile deținute și / sau ocupate de administrația centrală. Aceasta ar putea include locuințe sociale, dar este de așteptat să fie în principal clădiri publice utilizate pentru oficiile administrative și departamente de servicii.

Clădirile rezidențiale și comerciale trebuie incluse numai dacă strategia include astfel de clădiri.

2 Articolul 5 din Directiva UE privind eficiența energetică 2012/27 / UE impune statelor membre să stabilească și să pună la dispoziția publicului un inventar al clădirilor guvernamentale centrale încălzite și / sau răcite, cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2.

16

ii) Apartamente / locuințe multi-rezidențiale

Alte tipuri de clădiri cu consum de energie

Pasul 2: Identificați grupele de vârstă care au un impact material asupra performanței energetice a construcției:

i) Tipuri de construcții tradiționale, inclusiv clădiri istorice / de patrimoniu (de obicei înainte de 1900)

i) Clădiri construite anterior reglementărilor privind performanța energetică (de exemplu, 1901-1960)

ii) Reglementări în domeniul clădirilor în faza timpurie (1961-1980)

iii) Reglementări în domeniul clădirilor în faza intermediară (1981-2000)

iv) Noi (2001-2012)

Aceste grupe de vârstă pot fi adaptate în funcție de cele utilizate în statisticile naționale și la introducerea și dezvoltarea criteriilor de eficiență energetică.

Categoriile de intervale de date, precum reglementările privind clădirile timpurii și intermediare, depind de momentul introducerii acestor reglementări.

Pasul 3: Identificați principalele zone climatice care au un impact asupra performanței energetice a clădirii:

Pentru municipalități, este probabil să se limiteze la o zonă.

Pasul 4: Cuantificați numărul, tipul, dimensiunea (suprafața tratată) a fiecărei combinații de tip clădire și grupă de vârstă

Dacă există 9 tipuri de clădiri și 5 grupe de vârstă, aceasta duce la o matrice de până la 45 de combinații. Cu toate acestea, va fi posibilă gruparea mai multor tipuri/grupe de vârstă de clădiri nerezidențiale, deci numărul de combinații va fi în practică mai mic decât acesta. Acesta este în special în cazul clădirilor publice.

Pasul 5a: Identificați împărțirea în funcție de proprietar - public / privat / mixt

Pasul 5b: Identificați împărțirea în funcție de ocupare - ocupat de proprietar/ închiriat/mixt

Această secțiune este relevantă doar atunci când analizăm toate categoriile de clădiri.

Pasul 6: Identificați consumul de energie și caracteristicile performanței fiecărei combinații de clădiri:

i) Tipul clădirii și valoarea U a elementelor principale ale clădirii:

(1) Etaj (2) Pereți (3) Ferestre și uși exterioare (4) Acoperiș

ii) Rata de infiltrare a aeruluiiii) Sisteme energetice (pentru toate cazurile, vă rugăm să identificați ciclurile de viață tipice ale pieselor de schimb):

(1) Sistem HVAC tip/nivel de performanță/controale (2) Furnizarea apei calde (3) Sisteme de iluminat / controale

iv) Regimuri de întreținere (de exemplu, verificări / reparații obligatorii anuale de siguranță)

Unele dintre aceste informații pot fi dificil de obținut, în special pentru clădirile vechi și pentru cele parțial renovate de-a lungul timpului. Scopul acestei etape este de a identifica performanța energetică și caracteristicile tehnice ale arhetipurilor clădirilor tipice.

17

v) Consum de energie pentru: (1) Încălzire (2) Răcire (3) Ventilație(4) Apă caldă (5) Iluminat (6) Electrocasnice

vi) Furnizori de energie: (1) Gaz (gaz natural sau GPL) (2) Combustibili lichizi (petrol etc.) (3) Combustibili solizi (cărbune etc.) (4) Surse regenerabile de energie:

(a) Energie solară pentru producerea apei calde (b) Fotovoltaice (c) Energie eoliană (d) Pompă de căldură (tip și coeficient de performanță) (e) Biomasă (așchii de lemn, pelete de lemn) (f) Biogaz (g) Alta (specificați):

(5) Încălzire centralizată (identificați furnizorii de energie)

2.2 Identificarea segmentelor cu cele mai slabe performanțe din stocul de clădiri

Statele membre trebuie să identifice și să descrie segmentele cu cele mai slabe performanțe din stocul național de clădiri. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, prin stabilirea unui prag specific, cum ar fi o categorie CPE (de exemplu, sub „D”), o cifră a consumului de energie primară (exprimată în kWh / m2 an) sau chiar clădiri construite înainte de o anumit dată (de exemplu, înainte de 1980).

Există mai multe caracteristici care pot ajuta la identificarea „segmentelor cu cele mai slabe performanțe” pentru a ajunge la cel mai mare potențial de economisire a energiei:

- Tip clădire: ex. clădiri multifamiliale pre-fabricate - Grupa de vârstă: de ex:, clădiri construite înainte de 1930 - Clasificare CPE: de exemplu, etichete sub D - Cartiere urbane: de exemplu, o suburbie cu un nivel ridicat de sărăcie energetică - Tip de încălzire: de exemplu clădiri cu cazane vechi și cu eficiență scăzută.

Tabelul de mai jos include informații utile pentru a descrie segmentul de clădire selectat.

18

Segment cu cel mai scăzut nivel de performanță # 1 Descriere

Descrierea segmentului identificat

Ce caracterizează segmentul (de exemplu, localizat în zone vulnerabile din punct de vedere social, construit dintr-un anumit

material, etc.)

Justificare Descrierea motivului pentru care este selectat acest segment

Grupa de vârstă Grupa de vârstă a stocului de clădiri identificat

Consumul de energie kWh/m2 an

Performanța energetică a clădirii / CPE Valoarea medie U, etichetă CPE

Încălzirea spațiului Boiler, încălzire centralizată (generare, performanță), încălzire electrică etc.

Aspecte sociale Descrierea problemelor sociale relevante (sărăcie energetică, segregare, șomaj etc.)

Descrierea geografică Urban, suburban, rural

19

3. Identificarea abordărilor rentabile în renovare

Articolul 4 litera (b) din DEE prevedea deja că LTRS trebuie să identifice abordări rentabile pentru renovare în funcție de tipul de clădire și zona climatică.

În plus, articolul 2a (1) litera (b) din EPBD revizuită solicită statelor membre să ia în considerare „puncte de declanșare potențial relevante, dacă este cazul, în ciclul de viață al clădirii”.

Considerentul 12 din Directiva (UE) 2018/844 clarifică conceptul de punct de pornire drept „un moment oportun în ciclul de viață al unei clădiri, de exemplu din perspectiva rentabilității sau a dezmembrării, pentru realizarea renovărilor de eficiență energetică” .

Un punct de declanșare ar putea fi: Tranzacție (de exemplu, momentul vânzării sau3 închirierii unei clădiri, refinanțarea acesteia sau

modificarea utilizării acesteia) Renovare (de exemplu, o renovare mai extinsă deja planificată, fără legătură cu aspectul energetic)4 Dezastru / incident (de exemplu, incendiu, cutremur, inundație).5

Anumite clădiri pot să nu fie supuse unor puncte de declanșare și, prin urmare, prevederea include calificarea „dacă este cazul”.

Legarea renovării eficienței energetice cu punctele de declanșare ar trebui să asigure că măsurile legate de energie nu sunt neglijate sau omise într-o etapă ulterioară a ciclului de viață al clădirii. Prin concentrarea asupra eficienței energetice la atingerea punctelor declanșatoare, riscul pierderii oportunității de renovare în viitor poate fi evitat și posibilele sinergii cu alte acțiuni pot fi exploatate în mod optim.

Punctele de declanșare pot duce la o renovare rentabilă datorată proporției economiilor rezultate, care pot fi realizate prin efectuarea de măsuri de renovare legate de energie simultan cu alte lucrări necesare sau renovări deja planificate.

3.1 Abordarea pas cu pas

Tabelul de mai jos prezintă o schiță a ceea ce ar trebui inclus și luat în considerare la identificarea potențialelor abordări și sfaturi despre conținut. Aceasta se bazează pe recomandările Comisiei Europene[2] și BPIE [1] și pe expertiza partenerilor locali. În mod ideal, respectarea acestor pași ar conduce la identificarea pachetelor de măsuri rentabile care ar putea fi apoi introduse într-o foaie de parcurs națională pentru decarbonarea stocului de clădiri până în 2050 și atingerea țintelor intermediare.

3 Considerentul 9 din Directiva (UE) 2018/844 încurajează statele membre să ia în considerare introducerea sau continuarea aplicării cerințelor pentru un anumit nivel de performanță energetică pentru proprietățile închiriate, în conformitate cu CPE. Acest tip de măsuri, care ar depăși cerințele EPBD revizuite, ar introduce o cerință de renovare a clădirilor cu cele mai slabe performanțe înainte de închiriere.4 Astfel de renovări le-ar putea include, de exemplu, pe cele legate de îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu mobilitate redusă sau eliminarea azbestului.5 Intervențiile după un dezastru sau incident pot fi urgente și / sau temporare. Cu toate acestea, trebuie totuși depuse eforturi pentru ca cerințele de eficiență energetică să fie luate în considerare. Statele membre ar putea explora posibilitatea de a stimula companiile de asigurări să informeze clienții despre instrumentele de finanțare disponibile în statul membru (reducând astfel și costurile lor în urma unui dezastru / accident natural).

20

Lista pentru definirea abordărilor rentabile pentru renovări energetice profunde Resurse

1. Oportunități tehnice de modernizare a eficienței energetice pentru fiecare categorie de clădiri

i) Măsuri legate de materiale - anvelopa clădirilorii) Ferestre și uși exterioare iii) Facilități tehnice - încălzire / ventilație / răcire / apă caldă iv) Etanșeitate/infiltrare aer v) Iluminat vi) Electrocasnicevii) Umbrire

2. Oportunități tehnice pentru măsuri privind instalații pentru producerea energiei din surse regenerabile

i) Energie solară pentru producerea apei caldeii) Energie solară pentru producerea energiei electrice

(fotovoltaice) iii) Utilizarea optimă a energiei solare pasive iv) Vânt v) Pompe de căldură vi) Biomasă vii) Biogazviii) Apă caldă geotermală

3. Identificarea oportunităților de conectare la un sistem de încălzire centralizată

4. Identificați pachetele de măsuri care pot realiza cel puțin 60% economii de energie (renovare profundă) sau cel puțin până la atingerea cerințele de performanță energetică predominante pentru clădirile noi din aceeași categorie.

5. Identificați eficiența costurilor pentru diferitele pachete de măsuri care au fost determinate utilizând metodologia optimizării costurilor, ținând cont de:a) Costuri:

- Costul total instalat al măsurilor de renovare, mai puțin costurile evitate din cauza pieselor de schimb la finalul duratei de viață sau prin efectuarea renovării alături de alte lucrări de întreținere a clădirii, construcție nouă sau măsuri de modernizare;

- Costuri de tranzacție, inclusiv costuri de relocare temporară a ocupanților.

b) Beneficii (în cazul în care pot fi cuantificate):- Beneficii economice: economii de costuri energetice; stimul

economic; impactul asupra PIB-ului; valorile proprietăților; competitivitate industrială; impactul asupra finanțelor publice; costurile importului de energie;

- Beneficii sociale: reducerea sărăciei de combustibil; cost redus pentru sănătate; productivitate și confort sporit; regenerare urbană etc.

- Beneficii pentru mediu: îmbunătățirea calității aerului; circularitate crescută; introducerea soluțiilor eco-inovative

Poate fi utilizată metodologia eficienței costurilor care ar fi trebuit să fie concepută la nivel național. Mai multe informații despre nivelului optim al costurilor pot fi găsite în instrucțiunile BPIE [5].

Beneficiile mai ample ale renovărilor energetice ar trebui evaluate în conformitate cu EPBD modificată. Într-un caz ideal, aceste beneficii vor fi luate în considerare, de asemenea, pentru a evalua eficiența costurilor diferitelor pachete. A se vedea și Capitolul 8.

21

inspirate din natură (ca parte componentă a clădirilor: fațade verzi, acoperișuri verzi, etc.);

- Beneficii pentru sistemul energetic: securitatea energetică; evitarea noilor capacități de generare; sarcini de vârf reduse.

6. Prioritizarea setului de pachete de renovare pentru fiecare categorie de clădire și calendarul de implementare

a) Ați considerat rolul exemplar al sectorului public (la toate nivelurile de guvernare, precum și a serviciilor publice, cum ar fi locuințe publice, apărare, sănătatea și educație) care poate impulsiona prin exemplu renovarea profundă și prin influențarea cetățenilor și a companiilor?

b) Ați considerat faptul că ar fi adecvat să se vizeze cu prioritate stocul de clădiri cel mai puțin eficient din punct de vedere energetic?

c) Ați luat în considerare viteza de modificare a parametrilor cheie ai diferitelor scenarii posibile?

7. Definirea punctelor de declanșare, inclusiv în ciclul de viață al clădirii, pentru a crește investițiile în renovarea energetică

Exemplu: Etapele procesului decizional

1. Definiți obiectivul strategiei. Explicați obiectivul care trebuie atins și calendarul. De exemplu, un obiectiv ar putea fi maximizarea

rentabilității economice a investițiilor în eficiență energetică, luând în considerare economiile de energie prin diferite aspecte ale bunăstării sociale.

Definiți metodologia de măsurare a obiectivului: în acest caz, aceasta ar implica stabilirea metodei de măsurare a rentabilității economice. Metoda ar include o descriere a datelor de intrare necesare, a ipotezelor principale, a proceselor de cuantificare, a diferitelor calcule și a tuturor rezultatelor posibile care au o legătură directă cu obiectivul stabilit. Unele dintre principalele etape ar fi: (a) modelarea tehnică, (b) modelarea financiară, (c) evaluarea economică și (d) conectarea tuturor acestora aplicând în același timp o abordare rentabilă.

2. Definiți ce este necesar pentru a atinge obiectivul, și când.

Identificați ce părți ale stocului de clădiri trebuie să fie renovate.

Calculați câte clădiri vor fi renovate și în ce măsură (cuantificați renovarea profundă pe tip de clădire).

Definiți ce resurse financiare ar fi necesare de la (a) administrația locală, (b) proprietarii de clădiri.

22

4. Politici și acțiuni pentru renovarea profundă

Articolul 4 litera (c) din DEE precizează deja că SRTL trebuie să cuprindă politici și acțiuni care să stimuleze renovarea profundă rentabilă a clădirilor, inclusiv renovarea profundă etapizată. La articolul 2a alineatul (1) litera (c) din EPBD revizuită se adaugă prevederea că ar trebui să „... să sprijine măsuri eficiente de rentabilitate și renovare, de exemplu, prin introducerea unui sistem opțional pentru pașapoartele de renovare a clădirilor” .

Renovările profunde sunt cele care duc la o recondiționare care reduce atât consumul de energie livrat, cât și cel final al unei clădiri cu un procent semnificativ (de obicei mai mult de 60%) în comparație cu nivelurile de pre-renovare, ceea ce duce la o performanță energetică foarte ridicată.

Conceptul de pașapoarte de renovare a clădirilor este introdus în EPBD revizuită, ca exemplu de măsură pe care statele membre o pot folosi pentru a sprijini renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor și renovarea profundă etapizată. Deși EPBD nu definește un pașaport de renovare a clădirii, este în general înțeles ca un document - în format electronic sau pe hârtie - care conține o foaie de parcurs etapizată pe termen lung (15-20 de ani) pentru o clădire specifică, rezultată dintr-un audit energetic la fața locului care îndeplinește criterii de calitate specifice și conturează măsuri și renovări relevante care ar putea îmbunătăți performanța energetică a clădirii.

A se vedea indicațiile pas cu pas disponibile în Anexa 2.

4.1 Analiza barierelor existente

Guvernele naționale ar trebui să evalueze și să ia măsuri pentru a elimina barierele de reglementare și non-reglementare în ceea ce privește domeniul eficienței energetice (a se vedea, de asemenea, articolul 10 EPBD).

Proiectul Embuild a realizat o analiză detaliată a celor mai puternice bariere pentru renovare. Barierele au fost identificate prin interviuri cu experți locali. Figura 7 prezintă rezultatul pentru România.

23

Figura 7: Bariere identificate în procesul de renovare în România și măsuri potențiale pentru a le depăși (sursa: EmBuild)

Barierele pot fi împărțite în cinci categorii principale:

[Adăugați exemple de bariere legislative cu descrieri scurte și alocați măsuri potențiale pentru a le aborda]

24

Lipsa de sfaturi competente: cu privire la posibile măsuri și pași pentru renovare.

Lipsa de conștientizare în rândul clienților și investitorilor privind gama largă de beneficii pe care o presupune renovarea profundă.

Fără site-uri pilot: Multe regiuni locale nu au exemple vizibile de proiecte dovedite de renovare a energiei profunde.

Lipsa abilităților: în lanțul de aprovizionare.

Cultura pentru a maximiza profiturile cu un efort minim:rezultând lucrări sub-optime.

Lipsa pregătirii în domeniul renovării profunde: pentru administratori locali (inclusiv organele de control și supraveghere a clădirilor), auditori energetici, proiectanți și companii de construcții.

Forma de proprietate: în clădirile multi-familiare toți ocupanții trebuie să fie de acord să continue lucrările.

Suprapuneri în cadrul ministerelor responsabile pentru clădiri: crearea de reglementări și legi fragmentate.

Prețurile scăzute ale energiei: făcând renovarea profundă mai puțin atractivă din punct de vedere financiar.

Obstacole pentru accesarea serviciilor de eficiență energetică: inclusiv contractarea performanței energetice.

Acces limitat la finanțare: în sectorul public, și în cel privat.

Bariere Măsuri potențiale

Campanii de comunicare: pentru a pune în lumină beneficiile renovării profunde - condusă de guvernul central și sprijinită la nivel local.

Campanie și instruire pentru consolidarea capacităților: la nivel local pentru auditori, proiectanți și companii de construcții.

Promovarea proiectelor demonstrative: pentru a exemplifica beneficiile și viabilitatea renovării profunde.

Ghișee unice: pentru consultanță cu privire la renovarea clădirilor. Furnizarea de sfaturi adaptate pentru proprietarii de clădiri și investitori: privind renovarea profundă (de exemplu, pașapoartele clădirilor).Stabilirea unor linii directoare clare: pentru măsurarea, revizuirea și verificarea economiilor reale de energie din proiectele de renovare profundă.Pregătire practică: pentru profesioniștii din construcții pentru a asigura un proces de renovare calitativă cu Introducerea cerințelor privind performanța energetică: pentrurenovarea clădirilor publice:Eliminare treptată: clădirile cu performanța cea mai slabă.Asigurarea unui proces de renovare transparent: oferind garanții pentru ocupanți.Revizuirea legislației care spune că toți ocupanții trebuie să fie de acord cu măsurile de renovare.Prioritizarea subvențiilor și sprijin pentru renovarea profundă a locuințelor familiilor cu venituri reduse: pentru a combate sărăcia energetică și a îmbunătăți sănătatea.

Stimulente pentru renovări profunde: a caselor multifamiliale.

Stimularea pieței pentru contractarea de performanță energetică: și companii de servicii energetice.

Procesul achizițiilor publice: care se concentrează pe variabile suplimentare, altele decât cel mai mic preț.

Schimbarea subvențiilor provizorii pentru energie: către investiții de durată în programe de eficiență

Tip barieră Descrierea barierei Măsuri potențiale

Legislative și de reglementare

# 1 Bariere legislative și de reglementare

# 2 Barieră legislativă și de reglementare

# 3 Barieră legislativă și de reglementare

Fiscale și financiare

# 1 Barieră fiscală și financiară



Comunicare și abilități

# 1 Barieră de comunicare și abilități



Tehnice

# 1 Barieră tehnică



Cercetare și dezvoltare

# 1 Barieră de cercetare și dezvoltare



4.2 Politici și acțiuni existente

Obiectivele guvernamentale pentru politica energetică și sectorul construcțiilor

[Conectare cu capitolul referitor la Foaia de parcurs]

Importanța finanțării renovării energetice profunde și a decarbonării stocului de clădiri

Având în vedere cerințele articolului 2a) 3. (c) din EPBD revizuită: ” utilizarea finanțărilor publice pentru a beneficia de investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a rezolva eșecurile specifice pieței” , această secțiune ar trebui examinată cu atenție și utilizată ca bază pentru planificarea finanțării execuției strategiei și declanșarea includerii investițiilor private.

Un inventar al mijloacelor existente pentru finanțarea modernizărilor energetice profunde și nivelul mecanismelor pentru valorificarea investițiilor în energie este esențial pentru multe politici și măsuri. Următoarea listă de verificare oferă îndrumări pentru realizarea acestui inventar:

1. Explorați finanțarea publică:(a) Descrieți modul în care administrațiile centrale sau locale ar putea finanța renovarea

planificată. De exemplu, descrieți sursele potențiale de finanțare, cum ar fi taxele și impozitele, care pot fi utilizate pentru a stabili o linie de eficiență energetică în bugetele naționale sau locale.

25

(b) Raport privind subvențiile disponibile pentru administrațiile centrale sau locale pentru finanțarea renovărilor energetice. Clarificări utile ar menționa sursele așteptate, abordarea și calendarul cererilor de finanțare.

(c) Dacă strategia de renovare ar trebui să fie finanțată prin împrumuturi publice, înțelegeți condițiile de împrumut curente și / sau așteptate furnizate de finanțatorii internaționali.

(d) Cuantificați acoperirea preconizată a costurilor de renovare atât pentru proprietarii rezidențiali, cât și pentru proprietățile comerciale, prin diferite tipuri de reducere a CAPEX, cum ar fi reducerile de impozite și transferurile guvernamentale.

2. Definiți potențialul de finanțare din partea utilizatorilor finali: (a) Ar fi util să înțelegem nivelul de finanțare disponibil al proprietarilor de clădiri rezidențiale și

comerciale, ceea ce ar evalua potențialul de a beneficia de investițiile private. O parte importantă este recunoașterea rentabilității investițiilor cerute de investitorii privați care le-ar declanșa participarea la finanțarea renovării și perioada medie de rambursare care poate fi obținută. Combaterea acestui decalaj ar trebui să fie asigurată prin stimulente de investiții publice, cum ar fi împrumuturi financiare, scutiri de impozite pe proprietăți și altele asemănătoare.

(b) Descrieți instrumentele și mijloacele existente utilizate pentru a atrage investițiile private. Analizați rezultatele obținute - de exemplu, înțelegând cât din investiția privată este declanșată de fiecare euro din stimulente publice ar oferi o bună înțelegere a potențialului profit viitor.

3. Evaluarea riscurilor și prevenirea eșecului:(a) Analizați punctele slabe și riscurile de implementare din planul financiar. O strategie bună

ar trebui să recunoască posibilele fluctuații ale ratelor dobânzii în timpul implementării strategiei și să evalueze impactul potențial asupra implementării strategiei.

Rezumatul inițiativelor de promovare a renovării energetice a clădirilor

[Adăugați câteva paragrafe care descriu principalele măsuri pentru promovarea renovării energetice a clădirilor]

Instrumente economice

[Includeți detalii despre principalele instrumente economice în vigoare, cum ar fi impozitul pe carbon, deduceri fiscale pentru lucrări de renovare, programe de subvenții, obligații ale companiilor de energie, sprijinirea împrumuturilor eco etc.]

Element Descriere

Denumirea schemei Titlu

Tipul schemei Scutire fiscală, subvenție, fond rotativ, contract de performanță energetică etc.

Locația Național / regional / local

Stare operațională Activat din / planificat

26

Descrieți pe scurt schema, funcționarea și conducerea acesteia

Care este obiectivul schemei?

Cine este responsabil pentru gestionarea instrumentului?

Cum interacționează schema cu alte scheme / instrumente?

Descrieți dacă suportă alte programe sau dacă există efecte adverse

Care au fost principalii factori pentru stabilirea acestei scheme ?

De exemplu, reducerea necesarului de energie, crearea de locuri de muncă, securitatea energetică, creșterea absorbției de energie din surse regenerabile, poluarea aerului etc.

Criterii de eligibilitate? Grupul țintă, cine poate accesa acest instrument?

Ce provocări și bariere încearcă să abordeze schema?

Descrieți barierele și modul în care va contribui această schemă / instrument.

Cât de reușită a fost schema? Și cum poate fi îmbunătățită în continuare?

Descrieți

Schema ar putea fi replicată cu ușurință în alte teritorii?

Care sunt elementele specifice contextuale?

Cum este finanțată schema? Descrieți

Impactul estimat asupra consumului de energie

Petajoule

Impactul estimat asupra emisiilor de carbon

Tone de CO2

Impactul estimat asupra altor aspecte

Beneficii pentru sănătate

Poluarea aerului

Siguranța la incendiu

URL

Instrumente legislative și de reglementare

[Includeți detalii despre principalele măsuri legislative și de reglementare, cum ar fi codul construcților, standardele minime de energie, etc..]

Element Descriere

27


Tipul schemei Codul clădirilor, standarde minime de eficiență energetică, obligație de economisire a energiei etc.


Stare operațională Activat din / planificat





Descrieți dacă susține alte programe sau dacă există efecte adverse.


De exemplu, reduce nevoia de energie, crearea de locuri de muncă, securitatea energetică, creșterea absorbției de energie din surse regenerabile, poluarea aerului etc.

Criterii de eligibilitate Grupul țintă, cine poate accesa acest instrument?




Descrieți





Petajoule


Tone de CO2



Poluarea aerului


28

URL

Instrumente informative

[Includeți detalii despre principalele inițiative de informare, cum ar fi centre de informații, campanii de comunicare etc. Întrucât pașaportul de renovare a clădirii este considerat un instrument nou promițător, vă rugăm să consultați documentul Document de orientare EPBD pentru informații suplimentare.]

Element Descriere


Tipul schemei Campanie de informare, consiliere, instrumente online pentru a găsi măsuri adecvate pentru clădiri individuale, pașaport de renovare a clădirilor etc.


Stare operatională Activat din / planificat





Descrieți dacă susține alte programe sau dacă există efecte adverse







Descrieți

Câte persoane au beneficiat de acestă schemă?

29





Petajoule


Tone de CO 2



Poluarea aerului


URL

Alte măsuri

[Cum ar fi utilizarea datelor pentru stimularea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor sau a proiectelor de cercetare relevante]

Element Descriere


Tipul schemei CPE, Pașaport de renovare a clădirilor, sprijin acordat de către administrațiile locale sau de către proprietarii de clădiri atunci când se aplică pentru finanțare comercială etc.


Stare operatională Activat din / planificat





Descrieți dacă susține alte programe sau dacă există efecte adverse



30





Descrieți





Petajoule


Tone de CO 2



Poluarea aerului


URL

4.3. Politici și acțiuni planificate

Rezumatul inițiativelor planificate de promovare a renovării energetice a clădirilor

[Adăugați o scurtă descriere a măsurilor planificate ca o imagine de ansamblu înainte de a intra în detalii despre fiecare categorie de instrumente ]

Instrumente economice

Măsura planificată Estimarea impactului Calendar

1 Creșterea subvenției pentru renovare profundă % modificare a ratei de renovare, impact asupra CO2 etc.

2019

2 Introducerea pașaportului opțional de renovare a clădirilor

% modificare a ratei de renovare, impact asupra CO2 etc.

2023

3 Exemplu…

31

4 Exemplu ...

Instrumente legislative și de reglementare


1 Introducerea cerințelor mai stricte în codul construcțiilor


2020

2 Cerința minimă de performanță energetică a clădirilor de închiriat


2025

3 Exemplu

4 Exemplu ...

Utilizarea inteligentă a datelor clădirii


1 Introduceți un jurnal al clădirii Economii de energie/ CO2 2020

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

Inițiative care vizează dezvoltarea abilităților


1 Dezvoltarea de materiale și instrumente didactice pentru a instrui consilierii bancari cu privire la marketingul activ al opțiunilor financiare pentru renovarea energetică

% modificare a ratei de renovare, impact asupra CO 2 etc.

2021

2 Instruirea auditorilor pentru a facilita renovările nZEB % modificare a ratei de renovare, impact asupra CO 2 etc.

2020

3 Exemplu

4 Exemplu ...

32

5. Prezentare generală a altor politici și acțiuni relevante Următoarele politici și acțiuni trebuie incluse în strategiile de renovare în conformitate cu noile cerințe ale EPBD și, prin urmare, sunt evidențiate într-un capitol separat. Guvernelor li se cere să abordeze în special segmentele cu cele mai slabe performanțe ale stocului de clădiri, să abordeze stimulentele împărțite și eșecurile pieței și să contureze măsuri împotriva sărăciei energetice.

5.1. Abordarea segmentelor cu cele mai slabe performanțe din stocul de clădiri

[Pe baza identificării segmentelor cu cele mai slabe performanțe ale materialului de construcție, descrieți măsurile luate sau planificate]

Măsuri existente Estimarea impactului Calendar

1 Introducerea unui standard minim de performanță energetică, legat de clasificarea dată de CPE unei clădiri, ceea ce duce la interzicerea închirierii clădirilor sub standardul de performanță către noi chiriași, fără unele îmbunătățiri energetice necesare.

Creșterea investiției cu 2% 2017

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

Măsuri planificate Estimarea impactului Calendar

1 Sprijinirea orașelor pentru realizarea strategiilor de regenerare urbană, combinând măsuri energetice și sociale.

Reducerea consumul de energie; sănătate; poluarea aerului

2022

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

5.2 Stimulente divizate și eșecul pieței

„Stimulent divizat ” între proprietar și chiriașul unei clădiri sau între proprietari se referă la o situație în care partea care plătește retehnologizarea energetică sau modernizarea energetică nu poate recupera beneficiile și economiile complete. Statele membre sunt încurajate să consulte raportul „Depășirea barierei de stimulente divizate în sectorul construcțiilor” elaborată de JRC în 2014 [6].

„Eșecul pieței” se referă la o serie de probleme care încetinesc transformarea stocului de clădiri și reducerea potențialului de economisire a energiei din punct de vedere al costurilor. Acestea includ lipsa

33

de înțelegere privind consumul de energie și economiile potențiale, renovarea limitată și activitatea de construcție într-un context post-criză, lipsa unor produse de finanțare atractive, informații limitate despre stocul de clădiri și adoptarea limitată a tehnologiilor eficiente și inteligente.


1 Legea prevede că trecerea la contractarea de energie într-un contract de închiriere existent nu necesită acordul prealabil al chiriașului

Oferind mai multă securitate juridică proprietarilor care iau în considerare contractarea de energie

2017

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...


1 Introducerea unei scheme de împrumuturi eco cu dobândă zero pentru proprietarii care efectuează renovări energetice

Creșterea investițiilor 2022

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

5.3 Schița acțiunilor naționale relevante care contribuie la reducerea sărăciei energetice

Menționarea „sărăciei energetice” din EPBD revizuită nu este nouă. DEE include trimiteri la „sărăcia energetică” (articolul 7 și considerentul 53) și la „sărăcia în materie de combustibil” (considerentul 49). Sărăcia energetică este rezultatul unei combinații de venituri reduse, cheltuieli energetice ridicate și performanță energetică slabă a locuințelor, motiv pentru care acțiuni eficiente pentru reducerea sărăciei energetice ar trebui să includă măsuri de eficiență energetică alături de măsuri de politică socială. În timp ce mai multe state membre au abordat deja sărăcia energetică în cadrul SRTL lor, EPBD revizuită solicită acum ca acțiunile naționale care contribuie la reducerea sărăciei energetice să fie prezentate în SRTL.6

6 În temeiul articolului 3 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța Uniunii Energetice și Acțiunea Climei („Regulamentul privind guvernanța”), atunci când un stat membru constată că are un număr semnificativ de gospodării aflate în sărăcie energetică, acesta trebuie să includă în PNEC-ul său un obiectiv național orientativ pentru reducerea sărăciei energetice și măsuri de abordare a acesteia, precum și raportarea progreselor în contextul rapoartelor sale anuale.

34

Dispoziția revizuită, împreună cu considerentul 11 din Directiva (UE) 2018/844, oferă statelor membre o flexibilitate suficientă pentru a pune în aplicare legislația în funcție de contextul lor național, fără a interfera cu competențele lor în materie de politică socială.7


1 Subvenție de 30% din costul de renovare și eco-împrumut disponibil pentru renovarea energetică a caselor sociale

2017

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...


1 Schimbarea investițiilor din subvenții pentru încălzire la renovări de energie printr-o abordare districtuală

Reducerea utilizării combustibililor fosili pentru încălzire cu 3% anual și reducerea sărăciei energetice cu 4% pe an

2022

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

7 Considerentul 11 din Directiva (UE) 2018/844 menționează în mod explicit că „trebuie luată în considerare necesitatea de a atenua sărăcia energetică, în conformitate cu criteriile definite de statele membre. Deși conturează acțiunile naționale care contribuie la reducerea sărăciei energetice în strategiile de renovare ale acestora, statele membre au dreptul să stabilească ceea ce consideră că sunt acțiuni relevante."

35

6. Politici și acțiuni destinate tuturor clădirilor publice Articolul 2a alineatul (1) litera (e) din EPBD revizuită prevede că SRTL trebuie să cuprindă "politici și acțiuni destinate tuturor clădirilor publice".

Anumite clădiri publice au fost deja incluse în domeniul de aplicare a SRTL în conformitate cu articolul 4 din DEE. Cu toate acestea, articolul 2a din EPBD revizuit impune acum ca SRTL să includă politici și acțiuni specifice care vizează toate clădirile publice. Aceasta ar trebui să includă inițiativele în curs de desfășurare ale statelor membre pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în cadrul EPBD și DEE.

Atât DEE, cât și EPBD includ dispoziții care obligă autoritățile publice să conducă prin puterea exemplului, devenind primele care adoptă îmbunătățirea eficienței energetice, în special în articolele 5 și 6 din DEE care se aplică „clădirilor organismelor publice”.

Cu toate acestea, articolul 2a , pct.(1) litera (e) din EPBD revizuită are un domeniu de aplicare mai larg decât Articolele 5 și 6 din DEE, având în vedere că se referă la toate „clădirile publice” și nu doar „clădirile organismelor publice” care sunt deținute și ocupate de guvernul central.

Politicile și acțiunile prevăzute la articolul 2a, pct.(1) litera (e) din EPBD ar trebui să includă, de exemplu, clădirile care sunt ocupate (de exemplu închiriate) de autoritățile locale sau regionale, precum și clădirile care sunt deținute de guvernul central și autoritățile regionale și locale, dar nu neapărat ocupate de acestea.

Spre deosebire de articolul 5 alineatul (2) din DEE, Articolul 2a din EPBD revizuit nu prevede nicio scutire pentru anumite categorii de clădiri publice. Prin urmare, clădirile care pot fi scutite, într-un anumit stat membru, de obligația de renovare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din DEE, respectă și obligațiile articolului 2a din EPBD revizuit. De fapt, multe dintre clădirile enumerate la articolul 5 alineatul (2) din DEE pot contribui semnificativ la realizarea obiectivelor naționale.

Ca cerință minimă, pentru toate clădirile publice, suprafața utilă (exprimată în metri pătrați) și datele privind performanța energetică trebuie să fie incluse în prezentarea generală. Datele privind performanța energetică înseamnă date despre consumul de energie sau consumul total de energie sau date extrase din certificatele de performanță energetică. Este posibil ca acestea să fi fost deja inventariate, într-o oarecare măsură, la nivel național, acolo unde trebuie elaborate inventare ale clădirilor deținute și ocupate de administrația centrală.8


1 Susținerea unui ESCO public pentru a permite investiții de renovare pe termen lung în clădiri publice

2017

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

8 Conform articolului 5 din Directiva UE privind eficiența energetică 2012/27 / UE

36


1 2022

2 Exemplu

3 Exemplu

4 Exemplu ...

37

7. Prezentare generală a inițiativelor de promovare a tehnologiilor inteligente și a clădirilor bine conectate

În sistemul energetic, flexibilitatea va fi necesară atât pentru ofertă, cât și pentru cerere. Integrarea sporită a (re)surselor de energie distribuite, a surselor regenerabile și stocării și a creșterii necesarului maxim de energie electrică vor determina necesitatea unei mai mari flexibilități, capacități de răspuns la cerere și responsabilizarea consumatorilor de a dezvolta în continuare un sistem energetic accesibil, fiabil și decarbonat. Clădirile au potențialul de a impulsiona flexibilitatea sistemului energetic, prin producerea și controlul energiei, stocarea, răspunsul la cerere, precum și printr-o interconectare cu vehiculele electrice.

Pe lângă faptul că favorizează flexibilitatea, clădirile inteligente permit și asigură, în același timp, un mediu de muncă sănătos și confortabil pentru ocupanți. Clădirile inteligente sunt mai bine aliniate preferințelor ocupanților (de exemplu, prin sisteme de control conectate, interactive și de auto-învățare) și mai potrivite pentru a asigura o calitate mai înaltă (de exemplu, prin monitorizare și verificare) la un cost mai mic pentru ocupant (de exemplu, prin optimizarea utilizării energiei).

Revizuirea EPBD din 2018 are ca scop promovarea în continuare a tehnologiilor inteligente de construcție, prin crearea unui indicator inteligent de pregătire (SRI - Smart Readiness Indicator) pentru clădiri. Indicatorul este destinat să crească gradul de conștientizare cu privire la avantajele tehnologiilor inteligente în clădiri / TIC (în special din punct de vedere energetic), să motiveze consumatorii să accelereze investițiile în tehnologiile de clădirilor inteligente și să sprijine absorbția inovației tehnologice în sectorul clădirilor. Indicatorul poate îmbunătăți, de asemenea, legăturile dintre politicile de energie, clădiri și alte segmente de politici din zona TIC, contribuind la integrarea sectorului clădirilor în sistemele și piețele energetice viitoare.

Caracteristică clădire inteligentă Statut:

Introducerea contoarelor inteligente % din clădirile echipate

Cadrul de reglementare pentru răspunsul la cerere Descriere

Semnale de preț dinamic de încălzire / energie electrică Descriere

Autoconsum de producție energie din surse regenerabile la fața locului

Descriere

Adaptarea pieței și infrastructura vehiculelor electrice Descriere

Posibilități de stocare a energiei Descriere

Existența „orașelor inteligente” Nume și legături

….

38


1 Introducerea contoarelor inteligente în desfășurare Permite utilizarea și monitorizarea mai dinamică a energiei

2017

2 Exemplul 2

3 Exemplul 3

4 Exemplu ...


1 Suport financiar de până la 500 EUR pentru sistemele fotovoltaice - baterii

Reduce nevoia de energie cu 2% și creșterea SRE cu 2,4%

2022

2 Exemplu 2

3 Exemplu 3

4 Exemplu ...

39

8. O estimare bazată pe dovezi a beneficiilor preconizate Monetizarea beneficiilor care decurg din renovările energetice, pe lângă economiile de costuri, este adesea neglijată. Costul unei subvenții publice furnizate pentru stimularea renovării profunde poate fi mai mult decât compensat de beneficiile care rezultă din aceasta. În contextul clădirilor publice, îmbunătățirea eficienței energetice poate ușura presiunea asupra finanțelor publice (adică bugetele autorităților publice) prin generarea de venituri din impozite crescute prin creșterea activității economice și prin reducerea cheltuielilor pentru ajutoarele pentru energie și șomaj. Dar beneficiile financiare nu se referă doar la economisirea banilor: renovările în materie de eficiență energetică conduc la îmbunătățirea calității aerului din interior și a confortului termic, care au beneficii în materie de productivitate și duc la mai puține zile de concedii medicale. Se estimează că la fiecare 1 € investit în izolație, rezultă 0,78 EUR beneficii în zile reduse de concedii medicale [7]. Îmbunătățirile de productivitate datorate unei calități mai bune a aerului pot ajunge la 8-11% [8]. Mai mult decât atât, beneficiile de mediu rezultate din reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie pot îmbunătăți imaginea organizațională și pot îmbunătăți relațiile publice [9].

8.1 Beneficii indirecte

Articolul 4 litera (e) din DEE impunea deja ca SRTL să furnizeze o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a beneficiilor indirecte. Articolul 2a alineatul (1) litera (g) din EPBD revizuită oferă o clarificare ne-exhaustivă cu privire la tipul de beneficii indirecte pe care SRTL -ul statelor membre ar trebui să le evalueze, adăugând "precum cele legate de sănătate, siguranță și calitatea aerului".

Anumite măsuri de abordare a performanței energetice pot contribui, de asemenea, la obținerea unui mediu interior sănătos. Măsurile ar trebui să vizeze prevenirea eliminării ilegale de substanțe nocive, cum ar fi azbestul9 și să faciliteze respectarea legislației referitoare la condițiile de muncă, sănătate și siguranță și emisiile.10 De asemenea, acestea ar trebui să sporească nivelul de confort și bunăstare pentru ocupanți, în special prin asigurarea unei izolații complete și omogene 11 , împreună cu instalarea și reglarea corespunzătoare a sistemelor tehnice de construcții, în special încălzirea, aerul condiționat, ventilația, automatizarea și controlul clădirilor.

Beneficiile indirecte pot include, de asemenea, evitarea costurilor pentru boală și sănătate, creșterea productivității muncii prin condiții de muncă mai bune și condiții de viață îmbunătățite, creșterea ocupării forței de muncă în sectorul construcțiilor și reducerea emisiilor.

Evaluarea potențialelor beneficii indirecte asociate cu măsuri de eficiență energetică poate permite o abordare holistică și integrată la nivel național, punând în evidență sinergiile cu alte domenii de politici. În mod ideal, acestea ar trebui să implice departamente guvernamentale, altele decât energia sau clădirile, cum ar fi departamentele de sănătate, mediu, finanțe și infrastructură.

În estimarea de beneficii bazate pe dovezi referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului, statele membre pot include, de asemenea, efectele acțiunilor pe care le întreprind în temeiul articolului 7 alineatul (5) din EPBD revizuită. Acest articol le impune să abordeze condițiile climatice sănătoase din interior, precum și siguranța la incendiu și riscurile legate de o activitate seismică intensă în cazul

9 Mutare care nu respectă cerințele de sănătate și siguranță aplicabile.10 Considerentul 14 din Directiva (UE) 2018/84411 A se vedea referința la ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății din 2009 în considerentul 13 din Directiva (UE) 2018/844.

40

clădirilor în curs de renovare majoră. În plus, statele membre pot include, de asemenea, în estimarea lor, efectele acțiunilor pe care le-ar fi putut lua în conformitate cu articolul 2a alineatul (7) din EPBD revizuită, care se referă la siguranța la incendiu și la riscurile legate de o activitate seismică intensă.

Renovarea poate fi realizată astfel încât, în viitor, clădirea să ajungă la sfârșitul vieții sau să treacă printr-o altă renovare importantă, diferite produse sau materiale de construcție pot fi separate unele de altele. La rândul său, acest lucru permite reutilizarea sau reciclarea, ceea ce poate reduce substanțial deșeurile de demolare care ajung la groapa de gunoi. Această posibilitate viitoare de circularitate depinde în mod direct de procedeul în care se realizează renovarea, de materialele alese și de modul în care sunt asamblate. Reciclarea materialelor poate avea un impact pozitiv asupra consumului de energie, deoarece fabricarea produselor de construcții primare necesită, în mod normal, mai multă energie decât utilizarea celor secundare.

Există din ce în ce mai multe studii care efectuează o astfel de evaluare, inclusiv monetizarea beneficiilor (vezi capitolul resurse). Acestea oferă exemple utile în cazul în care aceste studii nu există încă pentru contextul național. Secțiunile următoare sunt aspecte importante care trebuie luate în considerare atunci când evaluați beneficiile indirecte ale renovărilor energetice. În mod ideal, informațiile sunt furnizate de studii bazate pe cercetare științifică. Cu toate acestea, în cazul în care lipsesc date, o descriere a problemei generale în circumstanțele naționale specifice este un bun punct de plecare, chiar și atunci când lipsesc date complete.

Sănătate

Calitatea aerului din interior

Multe probleme de sănătate, disconfort interior și productivitate scăzută, pot fi atribuite unei calități necorespunzătoare a mediului interior, din care calitatea aerului din interior este o parte importantă. Calitatea aerului din interior (CAI) se referă la calitatea aerului din clădiri și structuri în care petrecem în jur de 90% din timp. Un spațiu cu o calitate bună a aerului în interior este scăzut în contaminanți și mirosuri și are niveluri rezonabile de CO2 și umiditate. Restrângerea și controlul surselor de poluanți din aerul interior, în combinație cu o ventilație adecvată, sunt esențiale pentru asigurarea unei calități bune a aerului interior [10]. În special clădirile unităților de învățământ și spitalele, în care grupurile de populație vulnerabile petrec un timp considerabil, ar trebui monitorizate în mod corespunzător.

Un punct de plecare pentru o evaluare a calității aerului interior ar putea fi monitorizarea parametrilor importanți, cum ar fi nivelurile de compuși organici volatili, CO2, ozon, dioxid de azot și particule în suspensie pentru un eșantion de clădiri publice, inclusiv școli și spitale.

Confort termic

Încălzirea necorespunzătoare din cauza lipsei de izolare are efecte negative asupra sănătății oamenilor. Casele reci provoacă stres fiziologic asupra persoanelor în vârstă, bolnavilor și bebelușilor. Studiile au arătat că spitalizările cauzate de probleme respiratorii și circulatorii au fost reduse prin izolarea caselor, deoarece aceste boli s-au dovedit a fi deosebit de sensibile la efectele temperaturii.

Următorul tabel oferă un exemplu despre modul în care ar putea fi structurate datele privind confortul termic:

41

Date Descriere

Ponderea persoanelor care nu au posibilitatea să-și mențină locuința încălzită/răcită

%

Tipul clădirilor afectate în principal

Estimarea costurilor sociale Analiză / estimare

Prevalență redusă a astmului indus de mucegai și umezeală

Bolile alergice și astmatice s-au dublat în țările industrializate în ultimele două decenii. Acestea reprezintă una dintre principalele probleme contemporane pentru sănătatea publică, cu costuri mari pentru medicamente, tratament și absenteism. Umezeala și mucegaiul din clădiri sunt unele dintre cauzele responsabile de simptomele de astm și ale altor boli respiratorii.

Următorul tabel oferă un exemplu despre modul în care ar putea fi structurate datele despre mucegai și umezeală:

Date Descriere

Ponderea clădirilor afectate de mucegai și umezeală %

Tipul clădirilor afectate în principal

Probleme de astm Număr de persoane

Ponderea persoanelor cu astm apărut din cauza mediului interior Analiză / estimare

Alte aspecte legate de sănătate

Următoarele probleme de sănătate au fost toate legate de medii interioare inadecvate și ar putea fi incluse în estimarea mai largă a beneficiilor pentru sănătate ale renovării energetice:

Sindromul clădirilor nesănătoase Infarcte Accidente vasculare cerebrale Boli respiratorii Gripă

Crearea locurilor de muncă

Două efecte principale arată legătura directă dintre măsurile de eficiență energetică și crearea locurilor de muncă:

- Crearea directă a locurilor de muncă în sectorul construcțiilor, care depinde de răspunsul ocupării forței de muncă prin noi investiții în sectorul construcțiilor;

- Multiplicarea indirectă, care permite crearea locurilor de muncă în continuare în economie, care depinde de creșterea PIB indusă și de răspunsul la ocuparea forței de muncă în sectorul construcțiilor.

42

Beneficii bugetare publice

Temperaturile inadecvate și calitatea slabă a aerului din interior au un efect negativ asupra sănătății umane și cresc cheltuielile cu sănătatea publică. Măsurile de renovare profundă rezolvă aceste probleme și conduc la reducerea cheltuielilor pentru servicii de sănătate și aduc beneficii finanțelor publice. Un alt efect asupra bugetelor publice este creșterea stabilității fiscale: o corelare între scăderea cheltuielilor bugetare datorate îmbunătățirii sănătății umane și creșterea veniturilor bugetare datorate PIB și creșterii ocupării creează condiții pentru reducerea deficitului fiscal și a sarcinii fiscale.

8.2 Resurse pentru beneficii mai largi

Nu există o abordare standardizată a evaluării beneficiilor mai largi. Cu toate acestea, următoarele resurse pot ajuta statele membre să expună beneficiile mai largi pe care le poate aduce renovarea energetică.

Raportul IEA privind „Captarea beneficiilor multiple ale eficienței energetice” oferă o privire de ansamblu deosebit de cuprinzătoare [11].

Raportul BPIE despre integrarea calității mediului interior în strategiile de renovare pe termen lung [10]

Evaluări suplimentare ale beneficiilor multiple:

o Economia Copenhaga: Beneficiile multiple ale investițiilor în renovarea eficientă energetică a clădirilor [7]

o Cambridge Econometrics, Verco: Construirea viitorului: Impactul economic și fiscal al eficientizării energetice a locuințelor [12] .

o Comisia Europeană: Beneficiile macroeconomice și alte avantaje ale eficienței energetice. Raport final întocmit pentru Comisia Europeană [13] .

43

REFERINȚE

[1] BPIE, „Directiva UE privind performanța energetică a clădirilor - Ghid pentru funcționarii publici. Cerințe noi pentru strategiile de renovare ”, BPIE, Bruxelles, 2019.

[2] Comisia Europeană, „Recomandarea Comisiei (UE) 2019/786 din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor”, Comisia Europeană, Bruxelles, 2019.

[3] Comisia Europeană, „Ghid pentru planurile naționale de acțiune privind eficiența energetică SWD (2013) 180,” 2013.

[4] BPIE, „Un ghid pentru dezvoltarea strategiilor pentru renovarea energetică în clădiri”, 2013.

[5] BPIE, „Implementarea metodologiei cost-optim în țările UE”, 2013.

[6] JRC, „Depășirea barierei de stimulare divizată în sectorul clădirilor. Deblocarea potențialului de eficiență energetică în sectoarele clădirilor închiriate și multifamiliale”, Centrul comun de cercetare al Comisiei Europene, Ispra, 2017.

[7] Copenhaga Economics, „Beneficii multiple ale investițiilor în renovarea eficientă din punct de vedere energetic a clădirilor”, Copenhaga Economics, Copenhaga, 2012.

[8] World Green Building Council, „Sănătate, bunăstare și productivitate în birouri - următorul capitol pentru construcții verzi”, 2014.

[9] Carbon Trust, „Economisirea energiei în clădirile autorităților locale”, 2012.

44

[10] BPIE, „Cum să integrezi calitatea mediului interior în strategiile de renovare pe termen lung”, BPIE, Bruxelles, 2019.

[11] IEA, „Captarea beneficiilor multiple ale eficienței energetice”, 2014.

[12] Cambridge Econometrics & Verco, „Construirea viitorului: impactul economic și fiscal al eficientizării energetice a caselor”, Londra, 2014.

[13] Comisia Europeană, „Impacturile macro-nivelale și sectoriale ale eficienței energetice. Raport final ”, Uniunea Europeană, Bruxelles, 2017.

45

ANEXA 1: Programe de finanțare UE Instrumentele și programele de finanțare ale UE care pot fi utilizate de municipalități includ:

Fonduri structurale și de investiții europene (ESIF): 18 miliarde EUR sunt alocate eficienței energetice în perioada 2014-2020, inclusiv 13,4 miliarde EUR pentru eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; 3,3 miliarde EUR pentru eficiență energetică în întreprinderi, cu accent pe IMM-uri; și 1,7 miliarde EUR pentru cogenerare de înaltă eficiență.

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții ale UE (fondurile ESI), cu scopul de a reduce inegalitățile între diferite regiuni ale UE. Până în prezent, pentru acest fond s-au alocat aproximativ 199 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020. Prioritățile de investiții ale FESD includ sprijinul pentru eficiența energetică, gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile publice și în sectorul locuințelor. În plus, cel puțin 5% din resursele FEDR alocate la nivel național în cadrul obiectivului de investiții pentru creșterea economică și locurilor de muncă sunt alocate acțiunilor integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă (consultați rubrica JESSICA).

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este o garanție de 16 miliarde EUR de la bugetul UE, completată de o alocare de 5 miliarde EUR a capitalului propriu al Băncii Europene de Investiții (BEI), care vizează deblocarea investițiilor suplimentare de cel puțin 315 miliarde EUR pe o perioadă de trei ani. De la mijlocul lunii mai 2017, FEIS a contribuit cu investiții de aproximativ 194 miliarde EUR, 24% din acestea în sectorul energetic. Din 2021 va fi înlocuit de fondul InvestEU.

ELENA (Asistență europeană pentru energie locală): Această facilitate de asistență pentru dezvoltarea proiectelor UE își propune să ajute promotorii de proiecte, privați și publici, să dezvolte investiții ambițioase și pe scară largă (> 30 milioane EUR) în domeniile eficienței energetice, a surselor regenerabile de energie distribuite și a transportului urban. De la înființarea sa din 2009, ELENA, administrată de BEI, a acordat deja aproximativ 110 milioane EUR din sprijinul UE, declanșând o investiție estimată de peste 4 miliarde EUR. Facilitatea ELENA oferă subvenții pentru asistență tehnică în domenii precum îmbunătățirea semnificativă a performanței energetice a clădirilor publice și private, integrarea surselor regenerabile de energie în mediul construit și renovarea, extinderea sau construcția de noi rețele de încălzire / răcire. Granturile pot fi utilizate pentru a finanța costurile aferente studiilor de fezabilitate și de piață, structurarea programelor, planurile de afaceri, auditurile energetice și alte etape pregătitoare pentru dezvoltarea și implementarea programelor de investiții. De obicei, ELENA sprijină programele de eficiență energetică de peste 30 de milioane EUR cu o perioadă de implementare de trei ani. Poate acoperi până la 90% din costurile de asistență tehnică / în dezvoltarea proiectului. Bugetul anual al subvenției este de 40-50 milioane EUR. Pentru investițiile în eficiență energetică, costurile totale de investiții care trebuie susținute trebuie să fie de cel puțin 20 de ori mai mari decât subvențiile ELENA.12

Finanțe Private pentru Eficiența Energetică (PF4EE) oferă o facilitate de partajare a riscurilor concepută pentru a reduce riscul de creditare cu care se confruntă intermediarii financiari atunci când împrumută sectorului eficienței energetice. Este gestionat de BEI. Facilitatea PF4EE include, de asemenea, asistență tehnică intermediarilor financiari pentru dezvoltarea creditelor

12www.eib.org/en/products/advising/elena/index.htm, www.eib.org/attachments/documents/elena_faq_en.pdf

46

în eficiență energetică. Cu o contribuție totală a UE de 80 de milioane EUR, PF4EE este de așteptat să sprijine investiții totale de până la aproximativ 540 de milioane EUR pentru 2014-2017.

Fondul european pentru eficiență energetică (FEEE) prevede finanțare personalizată (atât instrumente de datorie, cât și instrumente de capitaluri proprii), în special pentru proiecte de eficiență energetică, dar și pentru proiecte de energie regenerabilă și transport urban curat. Beneficiarii sunt autorități publice locale sau regionale sau entități care acționează în numele lor. A fost înființat în 2011 cu un volum global de 265 milioane EUR.

JESSICA (Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele urbane) este o inițiativă care sprijină proiecte integrate și durabile de reînnoire urbană, printr-o serie de instrumente financiare sofisticate, precum investiții în capitaluri, împrumuturi și garanții. O caracteristică importantă a JESSICA este că, printr-un fond de dezvoltare urbană separat, sprijină proiecte aparținând planurilor de dezvoltare urbană „integrate și durabile” (inclusiv diferite politici, proiecte și propuneri care adaugă mai mult decât suma fiecărei părți care există de obicei în orașe și zone urbane din multe state membre. JESSICA nu este o nouă sursă de finanțare, ci mai degrabă o nouă modalitate de utilizare a alocărilor de subvenții existente din fondurile structurale. Într-un exemplu recent de succes, JESSICA a fost utilizat ca fond rotativ și a însoțit fonduri provenite din FEDR și resurse private. Depinzând de fondurile structurale, JESSICA respectă pur și simplu regulile de eligibilitate a proiectului lor (de exemplu, vezi în cadrul FEDER).

Una dintre recomandările Comisiei este să crească proporția cheltuielilor legate de climă din fondurile UE (2014-2020) la cel puțin 20%. Aceasta reprezintă un potențial foarte mare de finanțare din care să asigure resurse pentru programe care să sprijine strategia de renovare, în special în condițiile în care clădirile au cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de carbon și multe alte beneficii care pot fi obținute prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.

47

Figura 8 – Instrumente și programe de finanțare ale UE pentru țări din UE și din afara UE

48

Scop: își propune să depășească eșecurile actuale ale pieței, abordând lacunele pieței și mobilizând investițiile private. Cele mai viabile proiecte financiare sunt selectate fără alocare geografică.Focus energetic: Dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile Uniunii Energetice (gaze, eficiență energetică, SRE etc.).Instrument financiar: Împrumuturi, garanții și finanțare de capitaluri proprii.Total fonduri: 21 miliarde EUR (16 miliarde EUR în garanții de la UE și 5 miliarde EUR de la Banca Europeană de Investiții).

Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS)

Scop: Oferă subvenții financiare pentru proiecte din domeniul energetic pentru a contribui la recuperarea economică, securitatea aprovizionării cu energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.Focus energetic: dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile Uniunii Energetice (gaze, stocare, eficiență energetică, SRE etc.).Instrument financiar: în principal, subvenții, dar și împrumuturi, capitaluri proprii și garanții prin intermediul Fondului european pentru eficiență energetică.Total fonduri: 3,96 miliarde EUR

Programul energetic european pentru recuperare (EEPR)

Scop: are ca scop consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin redresarea principalelor dezechilibre regionale.Focus energetic: De la cel puțin 12% (în țările mai puțin dezvoltate) la cel puțin 20% pentru susținerea schimbării către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele.Instrument financiar: în principal subvenții, dar din ce în ce mai multe instrumente financiare.Total fonduri: 196,58 miliarde EUR.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)

Scop: se adresează statelor membre ale căror venituri naționale brute (VNB) pe locuitor sunt mai mici de 90% din media UE. Acesta își propune să reducă disparitățile economice și sociale și să promoveze dezvoltarea durabilă. Pentru perioada 2014-2020, Fondul de coeziune se referă la Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.Focus energetic: susține schimbarea către o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele.Instrument financiar: în principal subvenții, dar din ce în ce mai multe instrumente financiare.Total fonduri: 63,4 miliarde EUR.

Fondul de coeziune (CF)

Scop: Uniunea Europeană a lansat EU ETS în 2005 ca piatră de temelie a strategiei sale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta operează în cele 28 de țări ale UE, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia .Focus energetic: Cel puțin 50% din veniturile din cote sunt alocate în scopuri climatice (eficiență energetică, SRE, captare și stocare de carbon etc.).Instrument financiar: Din 2013, licitația este metoda implicită de alocare a cotelor de emisie. Utilizarea veniturilor este determinată la nivel național.Total fonduri: 11,7 miliarde EUR din cote de licitație în perioada 2013-2015; mai mare în viitor datorită creșteri i prețurilor la carbon.

Sistemul UE de comercializare a emisiilor (EU ETS

Scop: IPA este mijlocul prin care UE sprijină reformele din „țările în extindere” cu ajutor financiar și tehnic. Aceasta permite țărilor beneficiare să se pregătească pentru participarea cu succes la politica de coeziune a UE după aderare.Focus energetic: Sectoarele cheie includ energie, transport, mediu și acțiuni climatice.Instrument financiar: asistență financiară (subvenții) din partea UE pentru sprijinirea sectoarelor strategice.Total fonduri: 11,7 miliarde EUR.

Instrument pentru asistență de preaderare (IPA)

Scop: Facilitatea de investiții pentru vecinătate (IFN) este un mecanism care vizează mobilizarea finanțărilor suplimentare pentru finanțarea proiectelor de infrastructură cu capital intensiv în țările partenere din UE, eligibile pentru politica europeană de vecinătate (PEV), inclusiv Ucraina și Moldova.Focus energetic: Sectoarele cheie includ transportul, energia, mediul și dezvoltarea socială.Instrument financiar: Granturi, adesea pentru a susține împrumuturi pentru băncile europene (BEI, BERD).Total fonduri: 1,07 miliarde EUR (pentru perioada 2008-2014).

Facilitatea de investiții pentru vecinătate (NIF)

ANEXA 2: Îndrumare financiară pas cu pas 1. Definiți problema

o Care este scopul strategiei?o Cine ar trebui implicat?o Beneficii posibile din renovarea energiei

2. Înțelegeți poziția de pornireo Analiza stocului de clădirio Resurse financiare disponibile

Capacitatea de investiție / împrumut a administrației locale Linii bugetare pentru eficiență energetică Transferuri bugetare în scopuri de eficiență energetică Capacitate / disponibilitate de împrumut Resurse financiare disponibile

Capacitatea de investiție / împrumut a sectorului rezidențial Venit disponibil al gospodăriilor Cheltuielile cu energia din gospodării Resurse financiare disponibile

Capacitatea de investiție / împrumut a sectorului comercial Capacitatea de împrumut a unei companii medii Resurse financiare disponibile

o Industrii relevante o Cerințe legale

Politici existente Planificarea modificării politicilor

3. Stabiliți obiectivul o Definiți obiectivul

Explicați obiectivul care trebuie atins și calendarul (de ex. maximizarea rentabilității economice a investițiilor în eficiență energetică)

Definiți metodologia de măsurare a obiectivului (stabiliți metoda de măsurare a rentabilității economice, în acest caz)

modelarea financiară modelarea tehnică abordarea rentabilă a renovării

o Definiți ce este necesar pentru a atinge obiectivul, și când (având în vedere poziția de pornire, adică pasul 2)

Ce clădiri să fie renovate Câte clădiri trebuie renovate Cât de profundă ar trebui să fie renovarea Ce resurse vor fi necesare

Finanțare preconizată din partea administrației locale Finanțare preconizată din partea proprietarilor clădirilor

o Securizarea acțiunilor Cum să implicăm părțile interesate

49

Analiza de marketing pentru sectorul rezidențialo De ce ar investi proprietarul ( din perspectiva sa)o Găsiți echilibrul optim dintre datorie/ capitalurilor proprii o Cum să explicați acest lucru proprietarului

Analiza de marketing pentru sectorul comercialo De ce ar investi proprietarul ( din perspectiva sa)o Găsiți echilibrul optim dintre datorie/ capitalurilor propriio Cum să explicați acest lucru proprietarului

Definiți ce este nevoie din noile politici și acțiunio Rezolvarea diferitelor obstacoleo Ce politici ar trebui introduse și când

Cum să finanțăm strategia Finanțare guvernamentală (locală / centrală)

o Participarea sectorului rezidențialo Participarea sectorului comercialo Surse de finanțare care vor fi utilizate

Finanțare de către proprietarii clădiriloro Sectorul rezidențialo Sectorul comercial

4. Planificarea executării strategiei o Calendarul detaliat și planificarea administrării proiectuluio Structura organizațională a administrației locale / centrale

Structura existentă Modificări necesare

o Surse de informareo Alte aspecte practice legate de execuție

5. Cum se monitorizează și se reacționează în caz de accidento Evaluarea riscurilor

Ce poate merge rău Posibilitatea de a întâmpina probleme Cum se rezolvă potențialele probleme în timpul executării strategiei (ex:

scenarii diferite cu soluții care ar funcționa)o Ce trebuie monitorizato Frecvența monitorizăriio Răspuns în caz de execuție proastă

6. Cum puteți învăța din ceea ce urmează a se executao Ce se poate învățao Colectarea datelor

7. Consultări strategice

50

ANEXA 3: Model pentru clădiri publice

Clădire:

anul construcției infrastructură construcție / tehnică

tip clădire: de exemplu, clădire administrativă, școală

furnizor de energie pentru încălzire:

petrol / gaz natural / energie electrică ...

tip de alimentare termică: ☐ sobe simple☐ boiler cu

temperatură constantă

☐ boiler cu temperatură joasă

☐ boiler cu condensare ☐ pompă de căldură☐ CHP☐ încălzire centralizată

vârsta: ☐ > 20 ani ☐ 10 – 20 ani ☐ > 10 ani

sistem de încălzire: calorifere, încălzire prin pardoseală, ventilație cu încălzire etc.

pompe de căldură în circuit:☐ neregulat multi-nivel

☐ cu control electronic

☐ pompe de înaltă eficiență

izolarea conductelor de încălzire:

☐ niciuna, pe anumite porțiuni

☐suficient ☐ bună

sistem de control și reglare:☐ nefuncționale☐ greu de operat

☐ ok, dar nici o documentație (disponibilă)

☐ cu control central☐o singură cameră de comandă☐ sistem de control al clădirii

intervale orare de încălzire în funcție de utilizarea clădirii

☐ nu ☐ necunoscut ☐ da

curba de încălzire adaptată standardului clădirii:

☐ nu ☐ necunoscut ☐ da

sistem hidraulic echilibrat: ☐ nu ☐ necunoscut ☐ da

ventilație: cu ferestre, mecanică etc.

ventilație mecanică:

□ fără recuperare de căldură□ fără întreținere□ fără control automat

□ recuperarea căldurii <60% eficiență□ curățarea sau schimbarea filtrelor□ control automat simplu

□ recuperarea căldurii <60% eficiență□ întreținere profesională periodică □ control automat al frecvenței

răcire

□ SEER<2.5□ controlat automat prin temperatură

□ 2.5<SEER<3.5□ control automat în funcție de temperatură și program de funcționare

□ SEER>3.5□ control automat în funcție temperatură - interval limitat, program de funcționare și ferestre deschise

apă caldă menajeră: ☐ fără ☐ descentralizat ☐ centralizat ☐ circulație

51

cuprinsoer.ro/wp-content/uploads/model-pentru-dezvoltarea... · web viewdefinirea țintei 2050 și...

Documents