' ') P p o ?

Ш - / Р 2 5

Si 8. — Út f lVEP.SÜL L I T E R A R

c t i t o r i i G E O R G E C O S B U C

— ZECE ANI DELA MOARTEA MARELUI POET —

G e o r g e Coşbuc , fiul u n u i p r eo t d in ţ i n u t u l N ă s ă u d u l u i , a d e b u t a t ca ipoet l i ­r ic î n c ă -de pe t i m p u l c â n d î n v ă ţ a la l iceul d in Năsăud,, — l i ceu c a r e d e c â ţ i ­va a n i a r e t i t l u l : „Liceul grăniceresc Gh. Coşbuc".

i n p rocese le v e r b a l e a le soc ie tă ţ i i de l e c t u r ă „Virtus R o m a n a rediviva" şi în a l i n a n a c h u l „Mu^a someşană", g ă s i m cele d in t â i in fo rmaţ i i r e l a t ive l a d e b u t u l în l i t e r a t u r ă a lui Coşbuc, î n a n i i 1883— 18S4, c â n d m a r e l e poe t d e m a i t â r z iu , n u t e r m i n a s e î n c ă s t u d i i l e s a l e s e c u n ­d a r e .

O p a r t e d in poezi i le lu i Coşbuc scr i se în a c e a s t ă epocă a u fos t p u b l i c a t e s u b n u m e l e de C. Boşcu .

I n 1884, iizarul „Tribuna" d i n A r d e a l a p u b l i c a t u n a d i n poezi i le s a l e poţpu-l a re : „Fi lozofi i şi plugarii".

i o t ca e lev de l iceu G. Coşbuc a scris poezia „Dragoste 'nvrăjbită", ca re a fost p u b l i c a t ă în v o l u m u l „Fire de tort".

I n 1883 el a s c r i s o p o v e s t e în 600 de v e r s u r i , s u b t i t l u l . .Pepelea din cenuşă", - - î n c a r e ,se r e s i m t e i n f l u e n ţ a lu i Va-sile A l e e s a n d r i .

I n 1888, d i n î n d e m n u l p ro fesor i lo r să i , Alexi şi P i e t r o s u , C o ş b u c s ' a h o t ă r î t să ş e r b o o d ă în c i n s t e a „ g i m n a z i u l u i cel n o u d i n Năsăurd".

„Această odă o voi seri nu c u m şt iu Năsăudeni i , ci c u m şt iu eu 1 ' — c o m u n i c a t â n ă r u l poet , f r a t e lu i s ău , î n t r ' o s c r i ­s o a r e .

I a t ă o d o v a d ă că î n c ă d i n acell an , Coşbuc î n c e p u s e să - ş i m a n i f e s t e pe r so ­n a l i t a t e a lu i l i t e r a r ă , a v â n d c o n ş t i i n ţ a o r i g i n a l i t ă ţ i i d e concep ţ i e şi d e execu ţ i e .

Dacă î n p r i m e l e poezii l i r ice sc r i s e d e Coşbuc se s im te i n f l u e n ţ a lu i H e i n e ; i a r în p r i m e l e poezi i p o p u l a r e , i n f l u e n ţ a lu i Vas i le Alecsandri i , d u p ă p u ţ i n t i m p p o e t u l a r d e l e a n ş i -a a f i r m a t p u t e r n i c a şa o r i g i n a l i t a t e .

C u n o s c ă t o r a d â n c al, ps iho log ie i popo­r u l u i r o m â n şi a l imbe i sa le , Coşbuc a s c r i s u n c ic lu de p o e m e c u sub iec te l u a t e d in poveş t i l e p o p u l a r e , c a : . .Nunta Zam­firei ' , „Moartea lu i Fulger", „Tulnic şi Lioara", „Craiul din cetini'', Laur Ba­laur" ş. a.

„Nunta Zamfirei", î n c e p e a cu s t ro fa :

„A fost ce-a fost, d e n ' a r fî Itpsf Nu ş i-ar a v e a poves te ros t , Şi ce -a r fi d r e p t d in câ t e ascul t ? A fost o n u n t ă ma i de m u l t Şi-a fost o v a t r ă d e t u m u l t

î n t r e g u l os t" . \

Coşbuc şi-a d a t s e a m a c ă î n c e p u t u l a-costui p o e m e b a n a l şi v e r s u r i l e c u p r i n d e x p r e s i u n i . n e p o t r i v i t e ( „ v a t r ă d e tu ­m u l t ' ' , , , î n t r egu l os t" ) şi de a c e e a a în­l ă t u r a t - o , m a i t â r z i u , r ă m â n â n d s t ro f a a doua , î n c e p u t u l :

«E l u n g p ă m â n t u l , b a e l a t D a r ca s ăgea t a d e b o g a t Nici as tăz i domn pe l u m e nu - i Şi-avea o fată.. ." . + •.

Al te s t rofe , c a r e a u fost în p r i m a ver­s iune a Nunte i Zamfirei, p u b l i c a t ă în ..Tribuna", a u fost ş i ele modi f i ca te .

C o ş b u c ţ i n e a ca ţ i n u t a «poeziilor sa le s ă fie p e c â t "posibil irerproşabilă. •

El ve r s i f i ca u ş o r ; a v e a r i m a b o g a t ă şi a l e a s ă ; c u n o ş t e a s e n s u l exac t a l cu­v in te lo r cele î n t r e b u i n ţ a ; i u b e a c la r i t a ­t ea e x p u n e r i i şi p o s e d a s i m ţ u l r a f i n a t es te t ic .

Cr i t i cu l D o b r o g e a n u - G h e r e a a s p u s de sp re Coşbuc că el es te „poe tu l ţ ă r ă ­n i m i i " şi în poezi i le lu i d o m i n ă ele>-m e n i u l n a r a t i v , s a u e p i c .

A r fi o g r e ş a l ă să c o n s i d e r ă m pe Coş­buc n u m a i de „poe t a l ţ ă r ă n i m i i "

El a fost poe tu l î n t r e g u l u i n e a m ro ­m â n e s c .

De a c e e a Coşbuc î n s u ş i s 'a ca rac t e -r i a t în v e r s u r i l e :

„Sunt suflet din sufletul n e a m u l u i meu Şi-i cân t b u c u r i a ş i -amarul . . . ' 1

Fi r e ş t e , că d a c ă poe tu l d i n N ă s ă u d n ' a u i t a t su fe r in ţe l e ce l e - a u î n d u r a t s t r ă ­moş i i s ă i d i n f ami l i a Secue ţ i , (d in Să-cueţ i n u m e l e a fost s c h i m b a t în Coş­buc), ca r i a u fost io.bagi p e moşiili» lu i H o r v á t h P e t r i c e v i c s . e l a c â n t a t în ve r ­s u r i v i g u r o a s e lup te l e s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i

„Sunt suflet din sufeiul neamu-[lui meu

Şi-i cânt bucuria şi-amarul..."

Gi Coşbuc

d in A r d e a l ; a s c r i s 24 de poezii epicei f e r i toa re la a c t i v i t a t e a glorioasă n ice r i lo r r o m â n i d i n N ă s ă u d şi în pn a se r i s . .Coroana de oţel 1', în care sj ves t i t î n - g r a i p o p u l a r războiul m p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă . Щ

G e o r g e Coşbuc a sc r i s apoi nia roase o p e r e poet ice cu subiecte varii exot ice : A n g e l i n a ( b a l a d ă albanii Vânătoarea lui Mogul ( ba l adă oriental El Zorab, Haiis , Sacontala , Mezeji Teodolinda, Zobail, Regina Ostrogtpj lordul l ohn .

Coşbuc a v e a o c u l t u r ă înt insă daîi Iii e ra f a m i l i a r i z a t cu clasicismul Щ r o m a n şi n e o c l a s i c i s m u l german şi» l ă s a t b u n e t r a d u c e r i d in poeziile M n a c r e o n ,Catu l ; dira metamorfozele" 'Ovidiu, d i n eclogele lu i Vergii ; dini med i i l e lu i P l a u t , T e r e n ţ i u , АгівЙІ apoi d i n Odissea lui H o m e r , Pannen T e r e n ţ i u , Don Carlos d e Schiller, Uli Comedie de D a n t e Al igher i ş. a.

I n . .Balade şi Idile" .şi în „Fire di» g ă s i m cele m a i b u n e o p e r e ale liai buc, . în ca re s e m a n i f e s t ă puternw o r i g i n a l u l s ă u g e n i u . El a fost u ţ i cei n i a i m a r i p o e ţ i a i neamului ,

R O M U L U S SEIŞAl

COSBUC L A TISMAM L'am cunoscut pe Coşbuc , în v a r a a n u ­

lui 1915, l a T i smana . Mi-amini tese c a .şi» c u m a r fi a c u m !

D u p ă ce o d o m n i ş o a r ă a n o n i m ă s e r i d i ­case d e la p i an , u n d e a s a s i n a s e o n o c t u r n ă de -a lu i Chop in , r ă m ă s e s e r ă i m s in ­g u r i î n s a l o n " câ t e ş i t r e i : CoşbuOj Cas-taldii ş l cu m i n e .

Casitaldi înceipu s ă s e j e l e a s c ă d e a s a ­s i n a r e a lu i Chop in , la c a r e a s i s t a s e r ă m c u p u ţ i n m a i î n a i n t e î ng roz i ţ i ; îşi c u m c a e t u l r ă m ă s e s e d e s c h i s l a p i a n , se r i ­d ică şi e x e c u t ă d â n s u l a ş a de m a g i s t r a l b u c a t a aceea , f ă r ă t ou r s -de force, d a r c u tot su f l e tu l îşi c u a c e e a f i n ă i n t u i ţ i e a s t i l u lu i a u t o r i l o r ce lo r m a i djeosebaţd, ce î n v e d e r e a z ă î n t r ' î n s u l n u n u m a i c o m p o -siitorul, c r i t i cu l m u s i c a l , darr ş i miaes-truil m i n u n a t de composl ţde şi a r m o n i e .

D u p ă aceea , d â n s u l î n c e p u o i m p r o v i ­zaţ ie f u r t u n o a s ă , p l i n ă de p a s i u n e , c a r e ne răscol i se ca u n u r a g a n şi c a r e ne lăsă î n m ă r m u r i ţ i şi g â n d i t o r i .

Coşbuc, m a i cu s e a m ă , e r a ferricit, Ochi i lu i s t r ă l u c e a u de emoţ i e . Voi s ă î m b r ă ţ i ş e z e pe M a e é t r u şi p o r u n c i s ă se a d u c ă c â t e v a s t i c le .

P e t r e c u r ă m t o a t ă n o a p t e a ' d i s c u t â n d desp re antă , l i t e r a t u r ă , şi sorbindi c ă l u ­g ă r e ş t e ( t eo loga l l t e r !) b ă u t u r a d i o n i s i a ­că.. B e a m câ te p u ţ i n şi l a r ă s t i m p u r i ; d i s c u t a m l in i ş t i ţ i , senini ' , -cu l u n g i p a u ­se de t ă c e r e ş i r e cu l ege re .

Din c â n d î n c â n d Î m i p ă r e a c ă aşii fi

asii s t a t l a u n symposiorn platonic, C a m pe l a t re i d u p ă miezul Щ

Cas ta ld i se d u s e la cu loare şi răfflUs r ă m n u m a i na i doi, ca s ă discutămi pr'e D a n t e .

Din s e a r a a c e e a f u r ă m neidegpârf n e d e s p ă r ţ i t a d e n a i fu u m b r a seve lui Dan te .

In f iecare zi, pe la cinci după po p lecam p e jos s p r e sat . Ajunşi în saţ t r a m la c â r c i u m ă (o cârciumă frai şi t a r e c u r a t ă cu fe res te re le împol cu m u ş c a t e roşi i ca focu !) cereamij de vin, pâ ine şi b r â n z ă şi ţărăneştii mâneş t e c o n t i n u a m să vorbim di D a n i e

— Măi , m a r e ş a r l a t a n e aceşti al D u m n e a v o a s t r ă ! M a r e şarlatai puis s t ă p â n i r e p e m i n e şi nu mâl Ce a m e u c u el ? Şi, totuşi, îmi m a i a l e s p e n t r u obscur i t ă ţ i l e lui! l u c r u r i n u s u n t î n D i v i n a Comedie! t r ebue să. şt i i c u m s'o citeşti ! ui sun t , n u a l t ceva , d a r ascunse ! şi c u m ! Şi l u m e a c r e d e c ă se poate a ş a ca u n fleac o a r e c a r e .

Şinmi poves t ea c u m d i n întâmpli veni t în c o n t a c t c u Darrte.

— T a t ă l m e u e r a popă . Dun ştie c u m a ajuins l â u r e c h e a lui ca a s t a a r fi s c r i s ceva î n c a r e ' e e t de I ad , P u r g a t o r i u şi Ra i .

— Măi , G h e o r g h e — îmi ziee el

U N i V È H S U L I . Í T E R A R . _ Sit»

il - tu càire ai î n v ă ţ a t şi şt i i a t â t e a şi itâtea, de ce nu-тпі c a u ţ i ceva d e s p r e Dante ăsta !".

Da, tată. a m să c a u t ! — i - a m r ă s ­puns fără multă h o t ă r î r e , c o n v i n s că a r i vorba numai de o toană a b ă t r â n e ţ i i . Insă bătrânul s t ă r u i , şi e u s fâ r ş i i cu

(umpărarea unei t r a d u c e r i n e m ţ e ş t i a Comediei şi cu t r a d u c e r e a ei î n r o m â ­neşte (numai ca să-1 m u l ţ u m e s c !) a ce­lor dintâi trei cân tece a lo i n f e r n u l u i . Din clipa aceea Dan te a p u s s t ă p â n i r e pil mine. Măi m a r e ş a r l a t a n ! Trebuia să-1 fi a u z i t cù c â t a . pa t imă

•: ce zâmbet ş i re t şi ce sc l ip i re a p u p i ­lilor fixate în d e p ă r t a r e , u r m ă r i n d u n fand ascuns, şi cu c â t ă î n g ă d u i t o a r e ţi minunată dare d in c a p r e p e t a vor-

Fragment din discursul despre George Coşbuc, rostit de Octavian Goga în şedinţa solemnă a Academiei Române

din 10 Mai 1923

GEORGE C O Ş B U C

• d e acelea care e x p r i m a u p e n t r u d â n -•ol cea mai îna l tă f o r m ă de a d m i r a ţ i e ;

j - Măi, mare ş a r l a t a n ! La întoarcere vorbeam d e a l t ceva ,

j Dumbrăvile r ă s u n a u la s u n e t u l r ă g u -Ut a cornului de v â n ă t o a r e , c a r e c h e m a •masă pe v i legia tur iş t i ; i a r e u c i t e a m •Burile lui Tasso :

Chiama gli ab i t a to r dell 'oimbre e t e r n e ilrauco suon de l la t a r t a r e a t r o m b a .

Apoi râtleam şi ne d u c e a m i a m a s ă , p r seara, câind m e s e l e e r a u gol i te şi Jtgiaturitştiii e r au d u ş i cu toţ i i l a cu l -Lrs, rămâneam s i n g u r i n u m a i no i doi, •şutea unei sticle (o oca la doi inş i I) • cel mai bun vin de Odobeş t i şi... vor utm de Dante... In t ă c e r e a s o l e m n ă a Mior dte vară, a d â n c u r i l e d e u m b r ă •re ш deschideau î n p ă d u r e (acolo u n -• raza lunii că lă toare p r i n t r e vâ r fu r i l e becilor nu i zbu tea s ă p ă t r u n d ă p r i n •teul frunziş) l uau î n a i n t e a o c h i l o r noiş-• Înfăţişarea p r ă p a s t i e i i n f e rna l e ; •Oţele din faţă l u a f o r m a s f â n t u l u i pi le al Pu rga to ru lu i şi s t e le le , sc l i -

" deasupra capeteilor n o a s t r e , ni-ee au a se învâr t i c u ce r ea sca melodiie

p t tare Dante pomeneş t e î n P a r a d i s . R A M I R O O R T I Z

C â n d l - am zărit, î n t â i a oară , — sun t v re -o douăzec i d e an i dea tunc i , —• s t r e c u r â n d u - s e p e ca lea Gr iv i ţ e i cu t r u p u l lui uscă ţ iv , a d u s p u ţ i n d e spa t e , cu pr iv i r i le p i e r d u t e s u b p ă l ă r i a cu b o r d u r i largi , a m s imţ i t că n u v e d e n imic d in a-p rop ie re , n ' a u d e nimic , că î n a i n t e a z ă ca un i l umina t cu fana t i sm s p r e o ţ in tă ca re e u n d e v a d e p a r t e , foar te depar te . . . Aşa mi-1 înch ipui , c ă a fost de là începu t . Co­pi lă r ia , amin t i r i l e , barl>a d e apostol a pă­r in te lu i Sebas t ian , g lume le (lela Năsăud . m a m a d e pe p r i spă , b a s m e l e cu P i p ă r u ş şi Pr icol ic i , toa te a u ven i t cu el, toa te le d u c e a ca o n e m ă r t u r i s i t ă p o v a r ă p e umer i i îndoiţ i p r e a de v r e m e . El le a l in­ta, în f iecare ceas, le o r â n d u i a , Ic ne-tezia cu p a t i m ă şi cu de l i ca te ţe , se în­făşură în d a n t e l e l e lor uşoare , le s t rop ia cu p lâns şi cu flori de busu ioc , ia r în t r ' o zi le-a ( a d u n a t u n a l â n g ă a l ta , s cumpe tu r i în t r 'o l adă d e zes t re ţ ă r ănească , m i n u n a ­tă cu c r e s t ă t u r i şi a r a b e s c u r i în f lor i te şi le-a zis : Ba l ade şi Id i le .

Volumul lu i Coşbuc , ca u n p roaspă t vânt de p r i m ă v a r ă p ă t r u n s b r u s c în l iniş­tea obos i tă a unu i i a tac , a s g u d u i t pu­te rn ic ne rv i i d i scorda ţ i d i m p r e j u r , a în­viorat a tmosfe ra , a desch is u n or izont tiou şi a avu t m a r e l e m e r i t de a r e in t ro ­d u c e p r i n c i p i u l s ă n ă t ă ţ i i în l i t e r a t u r a noas t ră . A u t o r u l b a l a d e l o r şi id i le lor a descins din l u m e a basme lo r , d a r a fă­cut popas în s a t u l lui . Ne-a da t o lumi­noasă monogra f i e poet ică а s a tu lu i ro­mânesc . F i r e ş t e , el n u ven ia cu concep­ţia d e i n t e l ec tua l ch inu i t a lui Eminescu , cu u n s i s t em filosofic s a u cu o d o c t r i n ă socială m e n i t ă să-1 facă ana l i s tu l c rud de f iecare cl ipă, n u e r a nici fer ic i tu l excurs ion is t cobor î t diti b a l c o n u l caselor boereş t i în mi j locu l une i lunci , p e n t r u c a r e d i s tan ja topeş te con tu re l c , p ipe r ­nicind u-le v iea ţa i n t r i n secă şi r e z u m â n d to tul în no ta deco ra t ivă , ca vese lu l A-le randr i . U a c ă poa t e fi v o r b a d e v re -o inf luenţa s t ră ină , a t u n c i c las ic ismul gre-Co-roman şi nco-c las ic i smul g e r m a n i-au î m p r u m u t a t d in mi j loace le lor, ca să-şi rea l izeze cu m a i m u l t ă în le sn i re opera in tu i ţ i e i lui s i g u r e şi p r i c e p u t e . D a r aces te î n r u d i r i sun t şi man i f e s t ă r i l e or­gan ice a l e genu lu i ep ic , c a r e e p a r t e a de c ă p e t e n i e a c rea ţ iun i i lu i . Coşbuc e ra î n r e g i s t r a t o r u l obiect iv a l sa tu lu i , un mi racu los se ismograf a l vieţ i i de l à ţ a r ă în a spec te l e ei s en ine , idi l ice, c e l e m a i po t r iv i t e cu t e m p e r a m e n t u l lui şi d e a l t ­fel cele ma i a p r o p i a t e d e c a r a c t e r u l fun­d a m e n t a l a l p o p o r u l u i nos t ru .

D i n p r imu l lu i v o l u m ca şi d in ce­le la l t e —• F i r e d e t e r i , cbn Ziaru l unu i P i e r d e v a r ă şi C â n t e c e de Vi te j ie , men­ţ i n u t e t oa t e în a c e e a ş î n l ă n ţ u i r e p r o ­g rama t i că , ca d in t r ' o sub t i l ă monogra f i c s 'ar p u t e a r e c o n s t r u i psiholpgüai u n u i sat în toa te ipos taze le ei. Zug răv ind a-cet microcosm, pa r s p r o toto, poe tu l ne d a insuş t ab lou l s in t e t i c a l n e a m u l u i .

C â n t a r e a lui se d e s f ă ş u r ă în imnul vast a l n a t u r e l .

P e s e a m a lui Coşbuc însă n a t u r a a r e o spec ia lă semnif icare . Ea nu e cadrul p e n t r u u n s e n t i m e n t subiect iv , decorul c a r e s e a t a şează p r o p r i e i f r ă m â n t ă r i a au to ru lu i , Ea t r ă e ş t e p e n t r u sine, imens l abo ra to ru l d e s u p r e m ă o r â n d u i r e , în

ca r e omul c u n e l emen t s u b o r d o n a t slu­j i nd o ţ in t ă а ei , a s e m e n i une i s tânci , unui copac, sau u n u i fu lger ca r e desp ică văzduhu l . Nimic d in e g o c e n t r i s m u l ma­ladiv a l l i r icei m o d e r n e ca r e în t r e m u ­rai une i f runze n u vede decâ t radiaţdu-nea une i d u r e r i d i n ă u n t r u . Poezia lui Coşbuc e o h a r f ă eo l i ană pe ca re n a t u r a cân t ă în d r a g ă voie. E concepţ ia omulu i de là ţ a r ă , în i n t im i t a t e s t r ă v e c h e cu ce­ru l şi p ă m â n t u l , deaceea pulsa ţ i i l e vii, m u l t i t u d i n e a d e senza ţ i i , p a r t e i s m u l este­tic c a r e se r e v a r s ă d in acote pag in i p l ine de mişcare . F i e c a r e a n o t i m p îşi desface bogăţ i i le prodig ioase ce se r i s ipesc sub ochii noş t r i s t rop i t e cu p u l b e r e d e au r . E o î nc ruc i şa re d e for ţe acunse , um u r i a ş e ro t i sm al firii, o m ă r e a ţ ă î nvă lmăşea l ă de ene rg i i ac t ive , p r i n t r e car i omul a p a r e ea u n a tom ce se p i e r d e în infinit .

In aceas t ă h o r ă nesfâ rş i tă a n a t u r i i se înş i ră şi o a m e n i cu ochii l impezi , glu­meţi , cuviincioşi , iub i to r i de snoave , cu-ternic i , r ă b d ă r i i , ş t iu tor i de d r e p t u l lor şi t u r b a ţ i ca m a r e a înv i fora tă când ne ­d r e p t a t e a le-a u m p l u t p a h a r u l . Sunt ţă­r an i i noş t r i p e ca r e Coşbuc , so lu l lor, ni-i a r a t ă î n t r ' o l u n g ă şi v a r i a t ă apologie . Ei v in de l à m u n c ă s e a r a băn ind , când ca re l e scâ r ţ i e şi fumul i ese a l ene din cămin, ei iubesc, ei cân tă , ei se sbat , ei se d u c la r ă z b o i u şi m o r făcând t re i cruci , i a r p e t e oase le lor c reş te i a rbă v e r d e ca o b i n e c u v â n t a r e d e sus.

O C T A V I A N G O G A

NOTE BIOGRAFICE George Coşbuc s'a nă scu t la 8 Sep­

t embr i e 1860 în sa tu l l l o r d o n de lângă Năsăud d i n t r ' o famil ie d e p reo ţ i . Sunt în­doiel i dacă n u m e l e s ă u e d e v ă r a t es te d e Coşbuc sau ele Cas ian . Şcoala p r i m a r ă а î nvă ta t -o în s a tu l n a t a l i a r s tudi i le s e ­c u n d a r e la b e c u l g r ă n i c e r e s c d in Năsăud , unde în 1884 şi-a lua t b a c a l a u r e a t u l . In r ev i s t a „ T r a n s i l v a n i a " d i n 1921 se găsesc a m ă n u n t e pub l i ca t e d e d. prof. N. D r ă g a n d e s p r e ac t iv i t a t ea l i t e r a r ă а poe tu lu i d in a c e a v reme .

D u p ă t e r m i n a r e a l i ceu lu i a u r m a t un au şi j u m ă t a t e c u r s u r i l e facu l tă ţe i d e filosofie clin C l u j . Apoi i n t r ă în redac ţ i a „ ' t r i b u n e i ' ' d in Sibiu, i nv i t a t fiind d e I. Slavici. La Sibiu a p u b l i c a t „ N u n t a Zam-frei", ca re a a t r a s a t e n ţ i a lu i T i tu Maio-rescu şi c a r e în 1889 îl c h e m ă în capi ta la Komânie i l ibere , u n d e a ocupa t un mo­des t pos t de r e f e r e n d a r la C a s a Şcoalelor .

La Bucureş t i , poe tu l es te d u b l a t de un l u p t ă t o r p e n t r u r e g e n e r a r e a şi l impezi ­rea l i t e r a t u r e i româneş t i . A condus îm­p r e u n ă cu C a r a g i a l e şi Slavici revis ta „Vat ra" , cu Al. V l a h u t ă . .Sămănă toru l ' ' şi cu Ion G o r u n „Viaţa L i t e r a r ă " .

P e n t r u popor a scris la r ev i s t a , ,AIbina" şi la b ib l io teca d e p o p u l a r i z a r e „S teaua" .

A m u r i t în p e r i o a d a d e res t r i ş t e na­ţ ională , în Bucureş t i Ia 9 Mai 1918.

: t i . ' 0 . - - U N I V E R S U L L I T E R A R

p o e VASILE STOICA

V O I N I C U L L O R D B R A N D

Voinicul Lord Brand , sco ţ ianu l bă la i . Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

lub ia 'n L o n d r a fata s lăv i tu lu i cra i . In r e v ă r s a t u l zor i lor .

D o m n i ţ a mlăd ie ca t r asă 'n inel, C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

Veni ' n t r ' o zi pe -ascuns la el l a r evă r sa tu l zor i lor .

— „Lord Brand , v reau să văd p e câmpi i şi p r i n văi,

„Cr in a lb , m â n d r i a florilor, „ C u m zboară po ta ia ogar i lor tăi

„In răvăi 'Satul zor i lor" .

— „Domni tă , sun t g a t a ; ia ro ibu-mi vânjos , „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Tu mânec i că l a re , eu m â n e c pe jos , . ln r ă v ă r s a t u l zor i lor" .

P r in lunci şi p o n o a r e gon i ră de zor, C r i n a lb , m â n d r i a f lori lor,

Şi n i m e n e a nu r ă s ă r i "n ca lea lo r Iu r evă r sa tu l zor i lor .

Când ia tă din fundul de zăr i mohorâ t , C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

Veni un moşneag p r e f ă c u t şi u r â t In r evă r sa tu l zori lor .

— „Lord Brand , de ţi-s d r a g ă aşa p re ­cum zici,

„ C r i n a lb , m â n d r i a florilor, „Opreş te -aces t gh iu j şi ucide-1 aici

,.Tn r ă v ă r s a t u l zor i lor" .

— „ D o m n i ţ ă ubi tă , odoru l meu d rag , „Cr in a lb , m â n d r i a f lori lor,

„Cum vre i să ucid un becişnic moşneag „In r evă r sa tu l zor i lor"?

„Mai g r a b n i c un g a l b e n îi dă ru i şi-1 las. „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Să-şi p o a r t e pe d r u m obosi tul său pas ,,In r e v ă r s a t u l zor i lo r" . -

K „De u n d e fura t -a i , voinice boier, „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Aceas tă domni ţ ă cu cehi de cer „In r e v ă r s a t u l zor i lor" , —

iBALADA E N G L E Z A V E C H E ,

-- „Domni ţ a -mi nu-i p r a d ă , b ă t â n e or tac . „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Ci-i sora-mi top i tă de boli fără leac „In r e v ă r s a t u l zor i lor" ;

„Se s t inge b ia ta 'n sufer inţ i , „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

..O iau cu mine s-o duc la pă r in ţ i „In r evă r sa tu l zori lor ' ' . —

„ D a r dacă (i-e soră şi su fe re -a tâ t , „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„De ce poa r t ă pangî ice roşii la gât „In r evă r sa tu l zo r i lo r " ? —

s

,.Şi dacă e bo lnavă î n t r ' adevă r , „Cr in a lb , m â n d r i a f lori lor,

„De ce p o a r t ă s t emă de a u r în păr . „In r evă r sa tu l zo r i lo r " ? —

G.'ăbi moşneagu l cât pu tu , Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

Şi 'n p o a r t a rege lu i bă tu In r evă r sa tu l zor i lor .

— „Ei, uude- i domni ţa aces tu i castel , „Cr in a ib , m â n d r i a f lor i lor ?

— „Se-alui igă cu cea ta- i de fete pr in el ,.In r e v ă r s a t u l zori lor" . —

— „ T c ' n ş e l i , t e ' n ş e l i , p r e a p u t e r n i c e c ra i . „Cr in a lb , m â n d r i a florilor :

„Ia vezi, în cas te l câ te Fete mai ai „In r e v ă r s a t u l zor i lor"?

„Pe scumpa- ţ i copilă, odor nes temat . „Cr in a lb , m â n d r i a f lori lor,

„Lord Brand o s t r â n g e - a c u m în pat ,,In r ă v ă r s a t u l zor i lor" .

Grăb i t c inc ispreze a rcaş i că lă re ţ i . C r i n alb, m â n d r i a f lori lor,

P o r n i r ă s ' a jungă fugari i ' n d r ă z n e ţ i In r e v ă r s a t u l zorilor.. .

Domni ţa pr iv i s p e r i a t ă 'napoi Cr in a lb , m â n d r i a f lor i lor :

„Lord Brand, în c u r â n d vom fi pr inş i amândo i ,

„In r evă r sa tu l zori lor ' 1 . —

- „Domni ţa mea, rlacă sosi-vor pe rând, „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Pe toţi ai să-i vezi de bra ţu-mi căzâm „In r ă v ă r s a t u l zor i lor" .

. .Dar dacă veni-vor cu toţii 'ntr'un vi „Cr in a lb , m â n d r i a florilor,

„Eu s ingur cădea-ve i în pulbere 'nlrii „In r ăvă r sa tu l zori lor" .

Pe r â n d îi sosi ră a rcaş i i 'ntr 'un gruL C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

Pe r â n d şi căzu ră de paloşul lui In r e v ă r s a t u l zor i lor .

R ă m a s doar unu l , ş i -acesta viclean, C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

Lovi pe la spa t e pe d â r z u l oştean. Iu r e v ă r s a t u l zor i lor .

Lord Brand , r ă n i t p r e c u m era, Cr in a lb , m â n d r i a florilor.

îşi r id ică domni ţ a în şea In r e v ă r s a t u l zor i lor .

La D o u a , lângă apa cea fără prihiii C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

O p r i ca să-şi spe le adânc i l e răni. In r e v ă r s a t u l zor i lor .

„Lord B r a n d , vnlu-i r e şu de sâiigti iii

„Cr in a lb , m â n d r i a florilor' 1. -— „E ch ipul p i e p t a r u l u i meu stacojii

„In r e v ă r s a t u l zori lor ' ' . —

Porn i upoi i a r şi g r ăb i cât putu, C r i n a lb , m â n d r i a florilor,

Şi 'n p o a r t a maicu je i sa le bătu In r e v ă r s a t u l zor i lor .

„Vai, m o a r t e a te f rânge, copilnl

„Cr in a lb , m â n d r i a florilor, ..Şi vina- i aceas tă s t r ă i n ă din prag,

„In r ă v ă r s a t u l zor i lor" .

- „Nu p l â n g e măicu ţă , cum nu p nici

„Cr in a lb , m â n d r i a florilor, „Mai b ine măr i t ' o cu fratele mea

..In r ă v ă r s a t u l zori lor" .

.Căci nu n u m a i eu, un nevolnic iii „Cin a lb , m â n d r i a florilor,

„Ci şap te sp rezece vieţi s 'au stins „In r ă v ă r s a t u l zori lor" .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 321

P R I E T E N I I C o n s l V lădescu

însemnările pe care le aduce în scrisul lui, Consl. Vlădescu, sunt aceleaşi pe care le are şi in pictură : O nuanţare fără echivoc, construcţie sigură, o cu­loare care totdeauna creează atmosferă, o realizare parţială poate, dar in care nimic nu e trucat.

Nici chiar suflul de pasiune pe care il aduceau amintirile de prizonier din Bulgaria nu isbutea să întunece calităţile dramatice şi temeinic descrip­tive ale prozei lui.

Cu pasul şovăelnie, copleşi t p a r c ă de ! povară invizibilă pe umer i i s t r ânş i în •pardesiul fâlfâitor ce a s c u n d e s ă r ă c i a •carpului, Vladimir u r c ă t r u d i t cele câ te-lra trepte ce duc în p r imu l cor idor .

Işile ce se su ceci iu d r e a p t a şi s t ânga iJealuagul peretelui clin faţă, d i spa r estoin-

idu-se pe nes imţ i te în o b s c u r i t a t e a Icare înghite capete le săl i ţe i s t r â m t e şi |inede.

In lunci, în d reap ta , p ă t r a t u l cenuş iu •«Uniat de o ciungă sc l ip i toa re de luini-|ljindică ultima uşe. Ttladiinir bate şi fă ră să a ş t e p t e răs •insul se strecoară cu p a s t ă c u t p r i n pia de lumină ce ţ â şneş te d in cameră

cadrul uşii deschise, odaia mare şi luminoasă , l uc ru r i l e

bulucesc de o veselie ce con t ra s t ează is-Jlilor cu tristeţea î n t u n e r i c u l u i rece de |ІлмІо (ie uşe. (Шішіг se opre tşe un m o m e n t l â n g ă

şi clipind din ochii în l u m i n a m â n -"«să, cu un zâmbet d e pace i n t e r i o a r ă

privirea să r ă t ăcească în cup r in su l ilalicrei încăperi

eşti, Paul ? IŞi de după vastul p a r a v a n d in d r e a p t a , îmbrăcat in creion înflorat , ajxire î n t r e -•JUor capul brun al iniei femei p lăcu te , Wpe frumoasă încă în p ragu l p l ine i prităfi.

• Nu... din contră — g lumeş t e Vladi­mir- sânt eu.... l i Iu!... Ü să vie şi P a u l c u r â n d . Dcs-rară-ti pucdesiul şi stai...

ochi îi a ra tă s p r e c a n a p e a u a d e Kă fereastră locul lui obişnui t , şi dis-•ind inr în dosul p a r a v a n u l u i d e •k sfârâitul unui „ P r i m u s ' ' exp l ică Imul vag de bucă tă r i e în in te r io ru l cu île preocupări de gospodă rească « l e ­ii :—„Azi, făcui aci pe b u c ă t ă t r e a s a , pi ea jovială. Mi s'a u r î t în cut iu ja ide bucătărie''. — „Boeri i o să mă ІК eă-i supăr cu p a r f u m u l de pe t ro l

inâncare... Daca nu vă p lace vă dau d r a -pide boieri şi vă poftesc la r e s t a u r a n t . I ras sglobiu încheie; aceas t ă p r i e t e -

i ameninjare. I» Sărăcii ja de tine... m u r m u r ă ca pen -Isine Vladimir, cu funda t în mol ic iu-^pernelor brodate din coiful favor i t a l ipelci Biata fală ! Ce păcat. . . gândi el

In'nánd din cap cu t r i s t e ţ e : Ar fi inc­it n soartă mai bună. . . I"Toate gata, re luă gazda . Ce o fi cu

ide nu vine... Ia r s a î n c u r c a t la t ab l e Isecăturile de la cafenea.. . Masa o să Juni sumară... l ia i ? Ţi-eţ foame tare? . . . Ikr văzând că nu i se r ă s p u n d e ieşi d i n •mzişul ei şi щ v reme ce-şi a r u n c a

şor ţu l pe un c a p ă t al p a r a v a n u l u i p r iv i î n t r e b ă t o r s p r e oaspe le d in u n g h i u l ca­na pel ii

G h e m u i t î n t r e pe rne , cu capu l r ă s t u r ­na t pe spe teaza îna l t ă Vlad imi r p ă r e a în­c r e m e n i t cu g u r a uşor în t redesch i să , cu ochii m a r i p i e rdu ţ i în gol ca un m a n e ­chin fără via tă a r u n c a t î n t r ' u n colt •

P ă r u l n e g r u şi r a r , asvflrlit în desor-d ine pes t e creş te t , îi desve lea toa tă f runtea osoasă, bo l t i t ă l a r g şi d o m i n a t o r d e a s u p r a figurii s u b t e şi pa l idă cu s t ră ­lucir i de sidef îngă lben i t .

- „Ce e cu t i n e ? " rost i p r i e t enos Mă­ricei np r indu- se în mi j locu l eamer i i d u p ă o cl ipă n care-1 î n fă şu ra se ne l in iş t i tă în t r 'o p r i v i r e ce r ce t ă toa re . Eşti bo lnav , iar... C e t e ma i d o a r e ?

— Bolnav ?... Nu, Marica.. . se trezi' Vladimir . Sânt doar obosit... obosit . în­gână el zânh ind sil i t : Mi-e g r e u când urc. s t r ă d u ţ a voastră. . . Mi s e o a r e p a n t a fot mai aspră. . . apoi scara.. . d a r m 'am odih­nit... a cum mi-a t r e c u t sfârş i el c e r c â n d să se vese lească .

— P e n t r u a t â t a l u c r u ? D c a b i a se p o a t e băga de s e a m ă că s t r ada e pe u r c u ş şi s ca ra n u ştiu d a c ă a r e ma i m u l t de zece trepte. . . o b s e r v ă gazda cu îndoia lă .

— ..Ştiu şi eu ?... D e la o v r e m e obosesc repede". . . şi V lad imi r amu ţ i , î n g â n d u r a t s f redel ind podeaua cu p r iv i r ea a scunsă sub s p r â n c e n e l e s t r â n s e c r u n t î n t r ' o cău­t ă t u r ă d e î n t u n e c a t ă ene rg i e .

Mar ica îl o b s e r v ă o c l ipă : „Vai d e capu l tău' ' . , spuse ea şopt i t şi c l ă t inând din cap compă t imi to r s e î n d r e p t ă s p r e unghiu l bucă t ă r i e i improv iza te .

— ..Nu-i vorbă , r e l u ă e a domol — t u ţi-o faci s ingur . Nu te mai a s t âmpe r i : Cu toţi n e b u n i i îţi pu i min t ea ; te răszbo-i( şti cu ei cu v o r b a şi cu scr isul . Vrei să ni în t oa t e n u m a i tu d r e p t a t e . D u p ă ce discuţ i , şi te abaţ i ca un d e m o n a jung i acasă ap r in s , d e a h e a mai sufli şi... gata.. . să scrii. . . scri i toa tă n o a p t e a ca să- i „ p r ă ­p ă d e ş t i " cu polemicile . . . C ă e i n u mai pot de as ta . A d o u a zi eşti aşa... ca o sta­fie. Vezi, a i î m b ă t r â n i t în toiul t inereţ i i . . .

V lad imi r ca t rezi t p r i n d e f irul şi a s ­cu l tă z âmb ind monologul do jen i to r . Aşa îl c e a r t ă Mxar ica , d a r e b u n ă şi-1 iubeş te ca o soră .

— „Şi eşti o t r ăv i t când spu i v o r b a : t e p r i cep i să pu i o m u l u i d e g e t u l unde-1 d o a r e m a i rău"... .

Din ce în ce ma i a t en t , Vladimir as ­cu l t ă s u r â z â n d , s ince r a m u z a t d e na iv i ­t a t ea b inevo i toa re lo r m u s t r ă r i .

...Acu, n u în ţe leg , con t i nuă vocea din dosul p a r a v a n u l u i , ce ai tu să t e pu i r ău

cu toţi... Vezi D o a m n e , să te ştie d e frică.. Ei şi "...

— Ai d r e p t a t e poa t e s u s p i n ă Vlad imir . — Pă i sigur... Uite să-ţi s p u n : Oi fi

deş t ep t — nu zic — clar eşt i rău . R ă u cu t ine şi cu alţ i i .

Nu te îngri jeşt i . . . Nu te odihneşti . . . I ţ i p lac şi femeile... şi n u te ma i a s t â m p e r i . N 'a i mi l ă nici d e t ine şi... n i c i d e alţii... Nici cu noi n u t e por ţ i ma i b ine .

— C u voi ? C u m as ta ? Şi pes te pa loa­r ea feţii Iui se u r c ă înce t o u n d ă , s labă d e roşea ţă .

— Da , da... lasă că a m obse rva t . Te ştii bo lnav şi u răş t i s ă n ă t a t e a a l to ra . P a u l t e iubeş te mult. . . şi e u ţ iu la t ine des tu l , a s ta o ştii tu. T e m e n a j e m cât p u t e m d a r tu n 'a i milă de noi şi... nu n e fereşt i de... Iţi p a r e r ă u de s ă n ă n t a t e a a l t o r a . . .

Ca lovit de un p u m n pe in imă Vlad imi r a m u ţ e ş t e sufocat şi o p a l o a r e d e m o r t s ' aş te rne p e f igura Iui c r i spa tă d e d u r e r e a l ăun t r i c ă a suf le tu lu i pă lmui t pe n e a ş t e p ­t a t e cu cea ma i josn ică pe cât de ne­d r e a p t ă a c u z a r e

P rocesu l de conş t i in ţă t rez i t subi t în mirntea lui e cu a t â t mai nemi los cu cât — fără îndoia lă — făp tu r i l e cele mai s cumpe lui , de b u n ă credinfă l 'au bănu i t in t ăce re şi p robab i l de m u l t ă v r e m e d e a t â t a mişel ie . L 'au b ă n u i t şi totuş... totuş.. . l 'au iubi i . I a u ames t eca t zi d e zi în v ia ţa lor, a u fost veşnic n e d e s p ă r ţ i ţ i î m p ă r t ă ­şind bucu r i i şi necazu r i . Şi cu to t sent i ­m e n t u l d e nev inovă ţ i e nu-i r ă m â n e nici d r e p t u l să p ro tes teze .

Str ivi t de ru ş inea g â n d u r i l o r ce se s b a t a c u z a t o a r e sub f run tea î m b r o b o n a t ă de s u d o a r e rece, sgudui t d e o s u r d ă indig­n a r e , cu i n tu i ţ i a a d â n c ă a nepu t i ţ e i d 'a s e dosv inova ţ i , p r i e t enu l bo lnav îşi fră-r >ântă f rene t ic dege t e l e a l b e p r i n s e d e un t r e m u r ne rvos ce-i zgudu ie lot corpu l .

— Cum... Cu in s e poa t e Mar i ca ?... î n ­gâna el insfârş i t t ângu i r i l o r şi dcabia auzi t

— Ei, crezi tu că as ta nu se vede ? con­t inuă d in u n g h e r u l ei Mar ica . Nu t r e b u i e să te supe r i . E ma i b ine s ă ştii. De m i n e n ' a m gr i je , d a r îmi p a r e r ă u d e P a u l : el a r e nevoie de m u l t ă s ă n ă n t a t e . La c i r s u r i l e lui , la c o n s e r v a t o r tu ştii, t r e ­bu ie să vorbească , să cânte. . . câ te toate.. . şi de... tocmai plămânii . . . .

— D a r , ce a m făcut, D u m n e z e u l e , în-g ă i m e a z ă d e a b i a desc luş indu-se vocea Iui Vlad imi r din ce în ce med sdrob i t sub g r e u t a t e a odioasei bănue l i .

— Ei lasă , n 'o l ua în t r ag ic con t inuă implacab i l ă gazda . E mai b ine să- ţ i vor­besc desch is ca î n t r e pr ie teni . Sigur, tu

322. — UNIVERSUL LITERAR

crezi că n u se bagă d e s eamă . D a r , d e pi ldă, la masă , tu ştii că a i t a c â m u l tău,, ş e rve tu l şi t o a t e a le t a l e separa te . . .

Ce zor ai s ă le amesteci . . . şi tot cu a le lui P a u l : b a te faci că greşeş t i fur­cul i ţa şi d u p ă ce m ă n â n c i câ teva îmbu­că tu r i cu a lui , i-o s t r eco r i înapoi , or i te faci d i s t r a t şi te ş tergi cu ş e r v e t u l a l tu­ia. De câ te or i n u t e - am s u r p r i n s că-i pu i la î n d e m â n ă o bucă ţ i că de p â i n e d u p ă ce ai m u ş c a t d i n ea, o r i greşeş t i pa­h a r u l .

Bine în ţe les . Pa rd cum e el, m e r e u cu vorba , nu b a g ă de seamă şi îşi r e ia luc ru ­r i le lu i f i ind-că pe a l te t a l e le cunoaşte, . , şi c r ede că e des tu l să l e evite.. . D a r ducă tu... Şi Mar ica a j u n s ă 'n mi j locul « •mer i i r ă m â n e d e o d a t ă mută , cu p r i ­vi r i le ţ in tu i t e p e f igura lui Vladimir .

Cu b ă r b i a r id i ca t ă şi mâ in l e i n e r t e dca-lungu l co rpu lu i f rânt î n t r e p e r n e , p r i e ­t enu l lor p a r c ă n u ma i suflă. D o a r d e sub p loape le căzute două. l ac r imi m a r i ce se p r e l i n g mol cum p e a l b e a ţ a de m o r t a obra j i lo r uscaţ i , sânt s i ngu ra m ă r t u r i e d e v i a ţ a ce î nch ide încă s u b r ig id i t a t ea lu i e x t e r i o a r ă t r u p u l bo lnav în ca r e se sba te u n suflet chinui t .

- - „Ei a s t a e !... e x c l a m ă însfârşi t Ma­rica , f rângându-ş i cu n e r v o z i t a t e mâin i le , t rez i tă d c u n sub i t a m e s t e c d e mi lă şi r e m u ş c a r e . „Ce te-a a p u c a t ?''

Na ! vezi că eş t i n e b u n ! u i te la el !... Vino-ţ i in fire omule ! Vezi că nu ponte c ineva s ă vo rbească deschis cu t ine ? D a r p a r c ă tu nu ştii că nu- ţ i spun cu v r -o rău ta te . . . Şi la u r m a u rmi i crezi tu că noi ne facem s p a i m ă aşa de toate.. . p ros ­t i i le şi bănuel i le . . . Uite , n a i b a m'a pus să-ţi vorbesc de as ta !... N u m a i sgr ip ţo-roa ica a i d e Sorească le-a scorni t : ea mi-a băga t în cap... O d a u d r acu lu i , să nu ma i calce p 'aici . Şi a p r o p i i n d u - s e d e el : „Hai ! U i t ă şi tu : a m s p u s p ros t i i , o r i m a i b ine zi că n ' a m spus nimic...

Mişcat d e b u n ă t a t e a ei. V lad imi r des­ch ide ochii umezi şi p r iv ind -o cu r ecunoş ­t in ţ ă X

— „Marica , îţi j u r că nu m ' a m gândit. . . la ce spui tu . P o a t e fără voia mea... o a s i g u r ă e l cu t r i s t e ţ e Nici n u ş t i a m că am.... t a c â m u l deosebi t : Nu obse rvasem . .şi nici nu c r e d e a m — sfârşi el ca su ­g r u m a t de t o r t u r a unei vedeni i — că s â n t a t â t a d e bo lnav .

— Atâ t ma i b ine rep l ică ea cu nev ino­văţ ie . Aşa le spun şi eu. Acum gata , s'a i sp r ăv i t cu asta... Apoi, ca şi când ni­mic nu s 'ar fi î n t â m p l a t , a d u c â n d u - ş i d e o d a t ă a m i n t e : Dar ce o fi cu Pau l d e nu mai v ine ? Masp vă a ş t e a p t ă : V ' am făcu t ceva bun , o să vedeţ i . Şi d i spă ru sen ină ca ma i 'na in te , d u p ă p a r a v a n u l ei.

Numai d u p ă câ te -va minu te , uşa s e des­chide cu sgomot şi Pau l îşi face apa r i ţ i a . Robust cu f igura l uminoasă de î n c r e d e r e comunica t ivă , î n t r ' o cl ipă înv iorează t o a t ă casa cu mob i l i t a t ea lui p l ină d e sănă toasă jov ia l i t a t e .

— H e i ! Mă aş tep ta ţ i , n u ? d u m e a z ă el fvecându-şi vese l p a l m e l e v iguroase . Şi t r e c â n d cu paş i repez i de la unu l la a l t u l : „ i i s 'au lung i t n a s u r i l e d e foame, sărac i i d e ei !... Cu ce b u n ă t ă ţ i ne h r ăneş t i as­tăzi i l u s t r ă p a t r o n n a şi soţ ie ? Şi fără să a ş t ep t e r ă s p u n s u l se î n toa rce că t r e Vla­d imi r :

A ! Să nu uit : A veni t azi la mine fet ica t iu cum ii z ice . . Adina Şe rbanu p a r c ă . , a ia de i-.ai da t t u p e v r e m u r i lecţ ie d e canto , nevas tă . Ştii că a abso lv i t a n u l t r e c u t cu mul t succes conse rva to ru l . Are o voce dumnezeiască . . . şi t a l en t ! A ! s'o

auzi a c u m a dragă. . . I -am spus că m e r i t ă !. m e r i t ă o b u r s ă p e n t r u s t r ă i n ă t a t e — a p ă ­să el ene rg i c — şi i-ain p romis că o să s tă ru i , adaogă în to rcând-se c ă t r e Vladi -jniir

— Să ştii că nu faci r ău , î n t â r i vocea Mar ică i de d u p ă p a r a v a n .

— Dacă m e r i t ă r ă s p u n s e Vladimir t ă r ă ­găna t , mai mul t ca s ă nu tacă, n u e r ă u să-d faci o bu r să .

— Sigur ! Adică, nu să-i fac eu : d e u n d e n a i b a să-i d a u ? Să-i dea min i s t e ru l .

— A d a ! minis terul . . . s u r â s e Vlad imir . — Aşa că te rog p e t i ne să vezi de

t r e a b a asta , îi ta ie P a u l vo rba cu un ae r foarte ser ios

— Pe mine ? făcu cel lal t ului t . D a r ce am eu cu t r eaba as ta şi d r e p t c ine m ă iei ? D u p ă cât m ă ştiu nu s â n t nici mi ­n is t ru ş i . . nici n u văd semne să fiu aşa pe cu rând , a d a o g ă cl cu uşor sa rcasm.

— Ei te rog ! se răi P a u l cup r in s d e » subi tă n e r ă b d a r e . Ce sânt i ron i i le as tea ieftine. C e vre i să zici cu t r e a b a as ta ? E un m a r e t a len t şi m e r i t ă o b u r s ă ! ...Cel pu ţ i n l a a s t a dă -mi voie să c red că mă p r i cep .

— F ă r ă îndoia lă r ă s p u n s e Vlad imir , a-pucat la r ându- i de e n e r v a r e ab ia s t ă ­pân i tă . D a r ce po t face eu ?

— „(3e poţi face ?'' Şi P a u l îl p i ron i cu ochii : Ce ui făcut şi p e n t r u alţii... ca r i p o a t e m e r i t a u niai pu ţ in . N'ai ob ţ inu t tot t u p e n t r u ac to ru l ă l a t â n ă r ; şi c a t e d r a mea de-a -doua ?.. Tu te-i ofer i t şi mi-ai spus că n 'a fost greu . Eu nu sânt egois t : v reau să t r ă i a scă toţi ca r i a u meri te . . . Ia să vre i , să vezi cum faci. Ia ба ş t ie d u m n e a l o r că le născoceşt i ia r v re 'o cam­pan ie de presă. . . C ă la as ta te p r i cep i , când vre i să fii afurisit. . . D a r a c u m fiind sa ' t i cer eu atâta . . . serviciu. . .

[-am promis ! s t r igă el ho t ă râ t . — P e n t r u D u m n e z e u omule , ce vă tot

faceţi voi i luzii cu campan i i l e de p r e s ă şi cu... cu... r ă u t a t e a m e a adaogă el cu a m ă ­r ăc iune p r iv ind sp re Marica . Zi mai b ine că am a v u t ici-colo o f ă r â m ă d e c red i t , a t â t a tot... d a r s'a uzat.. . Nu m a i pot, n u pot şi s â n t obosit... gândiţi-vă._.

— A ! Sigur ! se a m e s t e c ă Marica.. . Qe în ţe lege : zi cel pu ţ in fă ră î ncon ju r că ţi-ai uzat toa tă t r e c e r e a p e n t r u c a t e d r a lui Pau l . M a ş t e p t a m să ne -o scoţ i pe

nas odată.... — Asta e o infamie, t u n ă Vlad imir , în-

f igându-se d e o d a t ă pe p ic ioa re cu o nea.ş-t e p t a t ă energ ie . Şi t r e m u r â n d , c a ochi i fie roşi d e i n d i g n a r e : C e aveţ i cu mine , ce v 'am făcut ? Sâmteţi răi... ră i !... T u — scrişni el î n d r e p t â n d u-se c ă t r e P a u l cu o mişca re de spec t ru , — tu ai î hebun i t ! N'a uzi. nu vezi ?.. Nu pot ! Nu pot ! u r l ă el. Da ţ i -mi ma i b ine p a l m e ţie o b r a z dacă ţ ine ţ i să vă descă rca ţ i u r a adunată . . . d a r nu mă chinuiţ i . . .

— P a l m e ? d a mer i ţ i pa lme , an ima l in­gra t g ră i ce l la l t î năbuş i t de furie a p r o ­pi ind u-şi a m e n i n ţ ă t o r a t le t ica înfă ţ i şa re de f i ravul adve r sa r . .

— Ei b ine ? şu i e r ă aces ta d in u r m ă , cu obrazu l în t ins în t r ' o d u r e r o a s ă s f idare .

Ca un resor t ce Se des t inde b r u s c din-t r 'o î n d e l u n g a t a compr imare , b r a ţ u l lui Pau l se ridică sub comanda u n u i s p a s m nefvos în to t corpul şi, un moment , pa l ­ma p u t e r n i c ă p ă r u ga ta să se a b a t ă pes te o b r a z u l în t ins al p r i e t enu lu i i ng ra t .

— A !... Mar ica a scos un ţ i pă t scur t . D a r gestul abea anun ţ a t , P a u l ca a r s

de s p a i m a p rop r i e i sale t icălor i i se s m u ­ceşte d e p a r t e de Vladimir .

Acesta , înch izând ochii avu o s cu r t ă

t i e s ă r i r e , şi împ le t i c indu-se o clipă, й du i t ca d e g r e u t a t e a une i lovituri ra (,iu tot a l a iu l ei d e senza ţ i i fizice şi( ra ie , r ă u ş i p r i n t r ' u n s u p r e m apel lat» f i inţa lui ne rvoasă , să s e menţină p i c ioa re î nc r emen i t în mijlocul carne cu b r a ţ e l e s p â n z u r a t e , cu capul plecai p iept şi închis î n t r ' u n mut i sm de aş resemnare . -

Apói , c ă u t â n d cu m â n a împrejur ci ori). în tâ i i b r a ţ u l unu i fotoliu în t obidi ta- i f ă p t u r ă se l ăsă lunecând я mişcare de a u t o m a t .

— Ce ai făcut P a u l ?... Eşti nclf ba t ă - t e Dumnezeu. . . s e tânguie Mai r u p â n d tăcerea , c l ă t inându-se jalnic ob ra j i i p r inş i în p a l m e : Ce ai cu el i acu l ?... Nu-1 vezi cum e ?... bai Dumnezeu. . .

Ca s u b s t ă p â n i r e a une i viziuni li l iante . Pau l cu paş i neho tă râ ţ i se dej tează, se a p r o p i e de sufer ind cu ochii tui ţ i p e obrazu l u l t r ag ia t d e ameif ren ges tu lu i necuge ta t .

F i g u r a lui Vlad imi r — cu capul li pe u m ă r — e l in iş t i tă şi sub paloare ob işnu i tă nu e x p r i m ă decâ t o nemi n i tă t r i s te ţe .

— Vlad imi r ! şopteş te Pau l înecat,a| p i indu-se cu sfială... Vladimir asci r epe tă el p r i e t enos în v reme ce l i se în t inde î n t r ' un gest rugător. S ochii umezi s ' ap rop ie binişor şi mi) m â n a s l ăbănoagă a p r i e tenu lu i napi • — Auzi , mă i f ra te ?... Spune si Cum se poa t e să Tiu a şa de padü Uite, d ă - m i cu ceva în cap, dar nui a m ă r â t .

Şi a l u n e c â n d pe un genunchiu kf rul s caunu lu i îşi r az imă fruntea de ţul lui , în t imp ce m â n a vinovată gâie genunch i i celui la l t . Iartă-mă, ii| e l a b i a şopti t .

Ca t r ez i t d in somn, figura lui-1

mir se l u m i n e a z ă î n t r ' u n surâs de valeseen/t m â n g â i a t d e soare le primi Şi t r e c â n d uşor m â n a p r i n părul p; nn lu i pocăi t , se p l eacă încet sad un să ru t d e i e r t a r e pe fruntea uni î n f i e rbân ta t ă . -Dar, r e ţ i n u t subit de ş ă r i r e a une i amin t i r i , buzele lui.j t ându- se d e locul a les , merg să sel scă uşor pe li.rele d i n creştet.., i p r ime jd ia bănu ie l e i e înlăturată.

— Bată-vă D u m n e z e u de nebi s ' aude vocea Maricăi , satisfăcutnăde şitul u l t imei scene d in t r ' un Ir.pect reuşi t . Mi s'au răc i t şi bucatele!., ceţi la masă că vă ia naiba..

Şi c u r â n d cei t re i pr ie teni , ca d« ele an i d e zile, şi-au .reluat locuri! p r e j u r u l inesi...

— Şi cum ziseşi că o chiamă pe t u i a ta d e c â n t ă r e a ţ ă , aduce ii t â rz iu vorba , aşa can t r ' o doară, Via Barim, e f rumuşică ?...

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 323

- V. 7.,

9 )

XIX

D a c ă i n i m a îţi ce re , B ă i e t e , b ă i e t e !...

Te'nsoairă ş i - ţ i i a m u i e r e (Băiete, bă i e t e ,

Anton P a n n

Inima liuii Anton P a n n ce ruse . Zamfi ­ra nu debuta s t r ă l u c i t în căsn ic ie . Ca a fel de prevestire de eeeaoe t r e b u i a s ă

întâmple mai t â r z i u , m i r e a s a se făcu •iifiziită chiar în z iua c u n u n i e i . -Unde e m i r e a s a ? U n d e e m i r e a s a ? Mireasa nu e ra n i c ă i r i . N u m a i î n t r ' u n : ce nu era al b ă r b a t u l u i , .se af la . Scandaluri de a c e s t e a se p e t r e c e a u în

secare zi pe-atunci, dair t o a t e s e s f â r -jp»u cu bine şi ia v r e m e . M i r e a s a r e v e -

n . bărbatul dădea a m n e s t i e r e a t u t u r o r reşelilor dinainte. Z a m f i r a se doved i se riginală şi îndră i snea ţă , căci d a c ă se NJ&duia o 'părăsire -de d o m i c i l i u conju-gal după vre-o c â t ă v a v r e m e de înce r ­care, nu se pomenise î n s ă de a s e m e n e a •apariţii chiar în z iua j u r ă m â n t u l u i . Femeea se ivi a b i a c ă t r e s ea r ă , în lă -imatä şi puţin b ă t u t ă . - Incepuşi r ă u , Zamf i r a , î n c ă p u ş i

cum o feimee c red inc ioasă s fâ r şeş te . R ă u tai pare şi mie că d in î n t â i a zi de d r a -joete trebue s ă j ţ i d a u c e l e t re izeci de

. pe spinare .cum cere ilegea b ă i r â -lească. Iacă, eu îţi d a u n u m a i c i n c i s p r e -ксе. şi iertată s ă fii. Dar la a treia ( lovitură d a t ă cu şovă-й şi întârziere, Z a m f i r a po t r i v i u n | p ) ş i Anton îşi î m b r ă ţ i ş a n e v a s t a , fă-

> man întrebe m ă c a r p r i n ce co t loa-umblat. . . . .

iunmară zile senine . A n t o n d e p r i n s cu laică şi fără r igo r i , a ho l t e i lo r ,

Witto câteodată, la o r a c inc i . Z a m f i r a •1 indispunea cu p r e a m u l t ă a ş t e p t a -Punea masa şi m â n c a . D u p ă s f â r ş i t u l ei, pica şi Anton. O d o r i n ţ ă a s c u n s ă toate firile s labe s e d e ş t e p t a î n fe­il să fie compăt imii tă şi m â n g â i a t ă intru aşteptarea ei. B ă r b a t u l c u cea i prefăcută a fec ţ iune o î m b r ă ţ i ş a , o-mtu-i belşug de b u n ă t ă ţ i a d u s e în hete mici prin b u z u n a r e deda câ rc iu -iui Giafer.

- Să ne aşezăm l a masă . . . S Zamfira se si lea s ă m ă n â n c e a d o u a

Această pedeapsă n ă s c o c i t ă de A n t o n m pe lângă efectul e i m o r a l şi imie-1 un altul, g i ' ăb ind p r i n îngrăşare i , jHttrânirea feimeei n e i u b i t o a r e . Z a m -

distrată, n ' a î n ţ e l e s n i c i o d a t ă c r u -tta acestei pedepse . Fiindcă, se deschisese t â r g u l Moşi lor , m începuse a l ipsi d e a c a s ă câ te

şi patru zile Ia ş i r . O c u p a ţ i a lu i p r i n -ţk ena acum s ă î n c e r c e p e l i n u l d e iu: ,.Să t ră iască v i n u l u , v i n u l u şi

înulu'' — neobosit , . c ân t ă r e ţu l p r i m brici Olari, c u t r e e r a g h e r e t e l e d i n rgul moşilor, t o t d e a u n a î n t o v ă r ă ş i t d e

o s e a m ă d e t iner i , a c ă r o r s i n g u r ă î nde ­le tn ic i re e r a S e r e n a d a

I n t r ' u n a d in aces te .seri vesele se i s că o l a r m ă ide g l a s u r i şi î n d a t ă se î n c i n s e h ă t a e . Un c i u p a g i u a t r ă g e a a t e n ţ i a soţ iei sa le s ă n u m a i p r i v e a s c ă î n s p r e m e s e l e d e a l ă t u r i , t ră igând-o d e pă r . L u m e a a-d u n a t ă făcea m a r e . haz , i a r de l à u n a d in m e s e se r i d i c a s e c h i a r uin b ă i a t s ă c e a r ă soco tea l ă s c a n d a l a g i u l u i :

— Cine- i g u g u m a n u l de-şi ba t e te­m e a ?...

î n t r e b a r e a r ă s u n ă p r e a t a i e . I n loc de r ă s p u n s c i u p a g i u l l ă s â n d coade le fe­mei i îşi înf ipse m â i n i l e a m â n d o u ă în p le te le c a v a l e r u l u i p r o v o c a t o r .

O a s e m e n e a p u r t a r e n u p u t e a a v e a a l t ă u r m a r e d e c â t u n p u m n repez i t în obraz , cu i s c u s i n ţ ă d e m n ă de uin l u p t ă ­tor î nce rca t . Cel lovi t e x a m i n â n d î n fu­ga, pe a g r e s o r o b s e r v ă că a c e s t a a v e a o găteală! m a i m u l t , s p â n z u r a t ă da g â t : c r a v a t a . Şi îl a p u c ă d e ea, cu necaz . Fe ­m e i a ce-ş i a d u n a s e .în coc p ă r u l r i s ip i t pe jos , ţ i p a d u p ă a ju to r . Din m u l ţ i m e a de g u r c ă - c a s c ă a d u n a t ă se d e s p r i n s e o s i l u e t ă boeroască , în h a i n e negre , pe c a p cu u n fes de h â r t i e iroşie. El î n n a i n t a p â n ă la docul scandai lu lu i u n d e t â n ă r u l s u g r u m a t de c r a v a t ă ţ i n e a d e m u s t ă ţ i pe ciupagiu. . Cu g e s t u r i d o m o a l e ce a r ă ­t a u for ţa .şi g l u m a el d e s p ă r ţ i întcăeră­rea :

— Bine , A n t o a n e , te-apucaşi a c u m şi de bătăi . . . Ori îţi f ierbe p e l i n u l î n c a p ?

C i u p a g i u l . o m u l cu femeea , c u m u s t ă ­ţile, cu b ă t a i a , e r a A n t o n P a n n .

— C u c o a n e B ă r b u c i c ă , nici de b ă t a e n u e r a v o r b a , n ic i de pe l in , e i n u m a i de aces t t â n ă r s e m e ţ ce-şi to t p l i m b a ochii e p r e n e v a s t ă ^ m e a .

Dom.nu.li B ă r b u c i c ă se î n t o a r s e î n t r e ­b ă t o r la t â n ă r u l ce-şi î n d r e p t a c r a v a t a v e r d e .Acesta se a p ă r ă :

— Bărbuicică, d u m n e a l u i ş i -a p e r m i s s ă i g n o r e fundamentu i l u m a n i t ă ţ i i , iz­b ind b r u t a l pe d o a m n a , pe c a r e n ' a m o-n o r u l s'o cunosc . . . . P r i v i r e a lui , o d a t ă cu a ce lo r la l ţ i , căută , s p r e locul urilrje s t ă t u s e femeea . „Domna. iizbiifă b r u t a l " , Z a m f i r a , n u se m a i v e d e a n ică i r i . . .

— M ă m i r a m eu. d e e e n u te m a i a r ă ţ i pe l a g răd ina , lu i Declin.. T e - a p u c a ş i d e p ă c a t e , d a s c ă l e ; v ă z u ş i ? Ei , a c u u n d e î ţ i e m u i e r e a ?.... '•• _ S t i e e a d r u m u l acasă , cucoane . . .

— L'o 'ş t i ind, A n t o a n e , d a r isă nu-1 m a i şt ie şi a l ţ i i . . . '

: — P e oare T o i u p r i n d e î l be lesc , cu­c o a n e Bărbuicică, o r i c a r e - a r fi...

— D e c â t s ă te vitejeştii,-.hai m a i b i n e la Giafer . c u noi . Se s u p ă r ă t o v a r ă ş i i «ă-i l ă s ă m s 'aş tepte . . . Dă m â n a t â n ă r u ­lu i Momuilomnu ş i î m p ă c a ţ i - v ă .

P l ă c u t s u r p r i n s d e a c e a s t ă r e c o m a n -da ţ i e , A n t o n s t r â n s e c u e fuz iune m â n a ce-i s m u l s e s e m u s t ă ţ i l e .

T u s t r e i p ă r ă s i r ă c â m p u l Moşi lor , e-

ch ipa ţ i cu săbi i de l e m n , coifuri de h â r ­tie şi p i c u l i n e d e l u t a r s .

L a Giafer î n g r ă d i n ă e r a l u m i n ă m a r e şi t ă m b ă l ă u U n t â n ă r cu m u s t a ţ a a b i a c r e s c u t ă , c o c o ţ a t pe o l a d ă d e c l a m a î n r â s u l a s c u l t ă t o r i l o r s t r â n ş i în j u r u l u n e i m e s e î n c ă r c a t ă de u r c i o a r e şi de b ă r b i boereş t i .

Bă rbuc ică la Deşl iu La b ă t u t p e Ungh iu r i iu, L'a bă tu t , b ine-a făcut, Că din cân tec n 'a t ă c u t Tocmai t r e a b a dumisa le Cu o cucoană mare . . .

Nu-i e r a lu i de c â n t a r e Ci ma i m u l t de-o î n t â m p l a r e Că eş ind din casa d r a g i i Şi-a lăsa t zălog n ă d r a g i i Iac'aşa.. . .

F i e c a r e s t r o f ă e r a î n t r e r u p t ă de ova­ţiile m e s e n i l o r . s

— B r a v o s , Cositache ! N u m a i B ă r b u c i c ă V ă c ă r e s o u p r o t e s t a

î n g l u m ă . C o s t a c h e î n m u i n d u - ş i m u s t e a ţ a î n t r ' o

c a n ă cu v in şi î n g r o ş i n d u - ş i g l a s u l re ­î n c e p u :

I k o — n e k r ó n Kef tmona-ké Skotù-pilr is Lipon- in-ó -dis-ho-r is-ó Kis te - theón

Pol idoros-Eca--vis-pes-ghegos tis-Kişeos.. .

S o n o r u l î n c e p u t a l H e c u b e i a m i n t e a conv iv i lo r maje i s ta tea a c t o r u l u i A r i s t i a p r o t e j a t u l duduicăi Ra lu , fi ica m e z i n ă a lui C a r a g e a . ce d i n b a n i i de pe t â l h ă r i ­ile l ă t â n ă - s ă u făcuse t e a t r u l dein Ciş­m e a u a roş ie . D a r Cos tache î n g e m m e h i a -se a c u m pe dada lu i şi î n c e p u s e un c â n - . t ec n e m ţ e s c n e r u ş i n a t , i m i t â n d d o m n i ­to ru l fugi t l a V i e n a — I a n c u a l Ra l i ţ e l Moruzoae i îl î n c u r a j a :

— Zii. Cos t ache . zii ' n a i n t e , că nu- i oa ipucheha ia pe a p r o a p e . A r a t ă - n e şi n o u ă c u m face d u d u c a R a l u .

Costache îşi s t r â n s e h a i n a pe mi j loc , îşi' înifoie burii n ă d r a g i l o r şi cu g l a s m i e r o s , to t f ă cân d u - ş i v â n t c u u n e v a n ­tai iu i m a g i n a r , s p u s e :

—. Ah, mon. dé l i ceux Ar i s t i a , dlteis-moi , que l le es t cet te m u s i q u e v a i n q u e qu i r a p p e l l e les r h a p s o d i e s h e l l é n i q u e s d 'Homère . . .

Şinşi r ă s p u n d e a e u g l a s s c h i m b a t , cân­t â n d :

Colo 'n va lea celor culmi La g r o p a n a cu cinci u lmi T re i voinici î n s â n g e r a ţ i N u m a 'n zale î m b r ă c a ţ i A d o r m i r ă p r i n t r e flori P r i n t r e flori le soni r i . . .

324. - U N I V E R S U L L I T E R A R

Dratr'un c a p al m e s i i , l a n c u Moruz i se repezi «ă s ă r u t e pe Costaiche :

— S ă t r ăeş t i , băete . . . C u m le faci, m a i b i n e - a r fi să le sorii. . .

T o a t e a c e s t e dovez i de iub i r e Cos tache F ă c e a le p r i m e a c u u n r â s de copil .

C h i o s e n e r u g a t de nicmeni, î ncepuse u n cân t ec înce t şi t r i s t . Boer i i l u a r ă d i n -t r ' o d a t ă î n f ă ţ i ş ă r i m e l a n c o l i c e , a s c u l ­t â n d .

Doar N ă n e s c u v ă d i t i n d i s p u s de tu r ­n u r a chefu lu i , se r i d i că e ă c e a r ă v in :

— M ă u r â t u l e , a d u nubiniiu boer i lo r că ado rmim. . . .

•DesfAeâiKlu-şi ' t u r b a n u l a l b d i n j u r u l fesulu i s ă u s c u n d , f ăcu d in el u n nod m a r e pe care-1 t r ecu m e s e n i l o r : p m i c e l e . Chioise ţ i n e a c â n t e c u l .

Bărbuc ică s p u s e t a r e : — S ă m e r g e m la I r i n a , c u m n a t a Bă­

lăcea n/u lu i , s'o s c u l ă m d i n p a t c u o c â n ­t a re , că n u m a i e m u l t p â n ă la z iuă . H a i , M o m u l e n e , i a r te -a i p u s pe m â n c a t . . .

— S ă lă&ăm m u e r i l e , coane Băifbuci-că. To t m a i b u n ă e p a s t r a m a a s t a de capră. . .

Toţ i s a u r i d i c a t domol şi a u u r c a t in t r ă s u r i l e ce-i a ş t e p t a u s u b teii dela poa r t ă , l ângă ca r e s u r u g i i i şi b ic igaş i i j u cau în t i c lu ia , ,ui te popa . n u e popa" , la l u m i n a făcli i lor . L ă u t a r i i î m p o v ă r a r ă c ă r u ţ a d e l a u r m ă şi tot î n t r ' u n c h i o t au t i n u t - o p â n ă în c a p u l Ba t i ş i i i , u n d e e r a

caisa B a l ă c e a n u l u i . I n faţa por ţ i i d e zad. s a u o p r i t şi a u c â n t a t .

N u m a i e r a o s e r e n a d ă s i n g u r a t i c ă , r i d i c a t ă în n o a p t e , ci o l a r m ă de g l a s u r i , u n a d e v ă r a t cor. Ţ i m b a l u l şi v ior i le s u s p i n a u umi l , î neca t e î n voci :

Dacă s ingur ică dormi I r ină , domni ţă , I n d r ă s n e ş t e a t e - a r ă t a Altfel credi că g u r a ta E pe f run tea a l tu ia I r ino, domniţă. . .

S e r e n a d a s u i p â n ă la f e r e a s t r a d e s u s u n d e d o r m e a I r i n a . Z a d a r n i c . I n som­n u l c u m n a t e i B â l ă c e a n u l u i n ' a j n n g e a u g l a su r i l e . A n t o n Pa r in c u vocea lui d e s o p r a n pu ţ i n v o a l a t ă de pel in , s c h i m b ă d e o d a t ă c â n t e c u l şi-1 c o n t i n u ă s i n g u r , a-c o m p a n i a t de viori :

Sub fe reas t ra ta I r ino duducă , E in ima mea, Of. of, of, duducă. . .

Iu v e r a n d ă se ivi u n c a p b ă r b o s : Gri-gor ie B ă l ă c e a n u . C â n t e c u l r ă m a s e s p â n ­z u r a t în ae r , v ior i le a m u ţ i r ă . B ă l ă c e a -n u l t rez i t d in s o m n îrncă m a h r r r a r se r ă s t i :

— N u v ă p l e sneş t e obrazul , I r u ş i n e s ă s c u l a ţ i u l i ţ a noaptea , beţivi ce s u n t e ţ i !? Scot c â in i i s ă v ă rup i* n u înce ta ţ i h ă r m ă l a i a v o a s t r ă

Altă f e r e a s t r ă se deschise alăta Boer i i s a l u t a r ă .

I r i n a . — De ce ţ ipi b a b a c ă la dânşii. S

n i m i c r ă u d a c ă s ' a u g â n d i t să treacă la noi cu cântecul . . .

B ă l ă c e a n u l n u r e o u n o s c u s e pe ш d i n c e a t ă şi î ncepuse să mormăie ci t ând să-ş i l ă m u r e a s c ă a le cui puteai g l a s u r i l e d e jos. I r i n a ca r e ştia ea ş t ia , s p u s e l i m p e d e :

—• D a r nu vezi b a b a c ă , e Bărlmi Văcăresc u şi l a n c u al Moruzoaei ţiC t a c h e F ace a...

— Ei , b a t ă - v ă să v ă b a t ă ! \'\ b ă t a t şi a ţ i p o r n i t - o cu col inda. Hai ca ţ i -vă sus . Nu pof t i ţ i un filigean cafea ?

Po f t eau cafea, c u m s ă n u poftei P o a r t a s e desch i se , boer i i intrară, t â n d de l ă u t a r i , de A n t o n Pann sj P a r i s M o m u l e a n u .

F e r e s t r e l e d e s u s a le Bâlăceanului l u m i n a r ă . Cu o p r iv i r e a m a r ă , Anton î n t o a r s e şi po rn i s i n g u r înainte. In m a lui se a u z e a c u m boerii opriţi s că r i , t r ă g e a u focuri de pistoale,

( C o n t i n u ă în n-rul viitei

A R I C I U L ş i V I P E R A Azi d u p ă masă , a m ieşit să m ă p l imb,

cu amicu l meu R o b e r t H a g u e m a n , în­t r ' un parc.. . u n vechi p a r c pă răs i t c a r e se află s i tua t Ia câ ţ iva ch i lomet r i i de oraş , î n t r ' u n Ioc a l văi i ce forma o d e s c h i z ă t u r ă în m u n ţ i şi se l ă rgea pen­tru a da i luzia une i mici câmpii. . . Pa r ­cul în felul aces ta e s t e u n deliciu d e li­nişte şi r ăcoa re . F lo r i de t oa t e nea­mur i l e cresc aci, ga lbene , roşii, a lbas ­tre, t r anda f i r i i şi în sfârş i t se vede ce­ru] p r i n t r e r a m u r i .

Mergând mul t . mă o d i h n e a m la mar ­ginea unu i luminiş , cu spa te le rezemat de t r unch iu l u n u i fag. L â n g ă mine , o rn i -fogolele îşi desfăceau la soa re umbe le l e lor d e flori a lbe . D e j u r î m p r e j u r , sună ­toa re le deco rau u m b r a cu mii le lo r s te­lu ţe de aur.. . Şi n u mă g â n d e a m la ni­mic, d e cât să m ă b u c u r d e od ihna pl ină de du l cea ţ ă şi l u m i n ă ce-mi oferea a-ecas tă n a t u r ă . Robe r t H a g u e m a n , el , a-d.rrmt pi: un pat de muşchi . Ah ! dacă mi-ar fi spus c ineva că e r a m pe p u n c t u l d e a face o i m p o r t a n t ă de scope r i r e biolo­gică m ' a r fi m i r a t foar te m u l t

A t e n ţ i u n e a m e a fu, deoda tă , atrasa, de ceva s t ră luc i to r , ce a luneca p r i n t r e i e rbur i şi ca o vie l u m i n ă a rg in t i e ridi-ea f runzişul sună toa re lo r . Recunoscu i o v ipe ră şi a ş min ţ i d e n 'aş adăoga , că e r a o specie d i n t r e cele mai per icuolase . Ea n n m ă vedea d e fel, şi se j u c a în voe, leneşă p r i n t r e flori. D i s p ă r e a şi ia r apă­rea, d r e a p t ă ca o mică l a m ă de p u m n a l sau o v a l ă ca o b r ă ţ a r ă , o n d u l â n d p r in ­t r e muşchi ca un mic r âu le ţ dt a p ă lim­p i d e . Nu d e p a r t e de v ipe ra n e p ă s ă t o a r e , zăr i i un m a l d ă r mic de f runze usca te .

La început , n imic deoseb i t ; e x a m i n â n d mai b ine îmi p ă r u suspect . N u e r a nici cea mai mică ad ie re , nici cel mai mic

t u r e n t de nei sub lăs ta r i : micile g rumi­née r ă m â n e a u nemişa te . Ai fi zis că f runzele mes t eacăn i lo r d e a s u p r a a r fi fost pictate Şi cu toa te aces tea , g r ăma­da aceas t a d e f runze usca te se mişca ; o mişcare u şoa ră , d a r p e r c e p t i b i l ă o r e s ­p i r a r e o însufleţia.. . . Era ceva viu... Şi fiind însuf le ţ i t în felul aces ta , g h e m u l de f runze usca te îmi p roducea nu ştiu de ce o spaimă.. . îmi holbai ochii pen t ru a vedea ma i b ine , ca să fac să p ă t r u n d ă p r i v i r e a m e a sub s u p r a p u n e ­rea aces tor f runze ce a scundea ev iden t tin mis ter , u n a d i n t r e ace le mii d e cri­me a le p ă d u r i i ucigaşe, d a r c a r e ?

Animale le cele mai o b t u z e cele mai umi le insec te şi l a r v e l e ce le ma i d e r i ­zorii a u o pe r sp icac i t a t e u imi toa re de ceeace le a m e n i ţ n ă .

Ele găsesc u r m a d u ş m a n u l u i celui mai b ine ascuns , cu o in te l igen ţă ce nu le înşea lă nici odată , d a c ă nu le sa lvează în to tdeauna . D u ş m a n u l «are e r a acolo, tup i la t iu f runze, n u t r e b u i a să a m e n i n ţ e vipera , fără d e ca re ea nu s 'ar fi a r ă t a t a t â t d e înc reză toa re , a t â t de indolen tă , in i inzându-se , p r i n t r e flori şi muşch iu l moale , m o g r a ţ i e a t â t d e vo lup tos si­nuoasă . F ă r ă î ndo ia l ă că m ' a m înşe la t ; e r a imag ina ţ i a m e a ce încă făcea să des­copăr acum, sub acele f runze inocente , un bot lacom şi doi ochi a rză to r i . H o -tă râ i să aş tep t , d u p ă copacul meu , fă ră un gest, f ă ră o mişca re , ca să nu spe­rii v ipera . R o b e r t do rmia m e r e u

Şi, deoda tă , în t imp ce v ipera , ce se t â r a încet , a t inge uşor g r ă m a d a d e f run­

t e , văzui u n l u c r u î n s p ă i m â n t ă t o r , u n a din d r a m e l e cele ma i u imi toa re , ce-i es te da t omulu i să le vadă. F r u n z e l e us­cate z b u r a r ă în d r e a p t a ş i în s t â n g a şi

OC ' IAV MIRBEAE

un ar ic i m a r e , desfăşurându-ş i ghi lungindu-ş i b o t u l , a p ă r u . Cu o il c'o s ă r i t t u r ă d e a tac , a t â t de spri ce-ar fi fost imposibi l d e imaginaţii an ima l c 'un aspec t a t â t de greoii, ciul se p r e c i p i t ă a s u p r a viperii, ii ia coada p e c a r e o s t r â n s e puternic sj făcu ghem, c o r p u l lui î n t r eg prevăal pielea sa cu mi i de ghimpi , ca nişte furi d e lănci . Şi n u mai mişcă.

Atunci , v ipera ş u e r ă înspăimânţi C u s m u c i t u r i v iguroase , ce o făceai se r e p e a d ă t o a t ă d r e a p t ă şi stră ca o l ov i tu ră de cuţ i t , ea încercaşi desfacă d e s t r â n s o a r e a ariciului. Zl nie. Zada rn i c înce rca să-1 muşte, pra tându-ş i g u r a sa p l ina cu venin co (epi lor i ngen iosu lu i an imal , de cart sfâşia. T o a t ă s â n g e r a t ă , micii ei p lesni ţ i , ea con t inua să se shată j muşte i m p e n e t r a b i l a a r m u r ă a moi lui , cu o furie ce c reş t ea odată ca n i le căpă ta t e . Aceas tă Înotă dură minute . In sfârşit , în furia ei è l de taşa , ea îşi p e r f o r a c re ru l ele sil inf lexibi le şi r ecăzu iner tă , mică g l k ă c e n u ş i e p ă t a t ă de sânge, g h e m u l imobil .

Aric iul a ş t e p t ă câ t eva momente.; cu o p r u d e n t ă , cu o cireomspecjiœ a d e v ă r a t a d m i r a b i l ă , îşi destinse ; j i i , î n t inse cu sfială botu l său, îşi k pe j u m ă t a t e t rupu l , îşi deschise mici ochi negr i i , feroce şi rânj ind îşi st l abe le la iveală . Apoi, când îşi Aia ne s eama că v i p e r a e moartă, o :: g r o h ă i n d ca u n po rc .

D u p ă aceas ta , greoiu , ghiftuit, se pe l abe l e s a l e s cu r t e şi scormonind m â n t u i cu r â tu l , s e rostogoli ghei g r ă m a d a de f runze p r i n t r e caret

UNIVERSUL LITERAR. — 325

I. C. VISARION:

Ber-Căciulă împărat

D. Visarion îşi def ineşte , astfel, ca rac -KTiil primei şi celei mai i m p o r t a n t e bu -täfi din лolumul d-sale : „ca să scr iu pi'iesti'ii'' : „Ce face fă t - f rumos ca îm­părat'' am văzut că n u e de loc uşor , ii mai ales fată de un fă t - f rumos ca Ber-Căciulă al meu. Cu c ine să-1 pui să se mai bată ? Să fac ca cei c e a u pus

Alexandru Macedón s ă se b a t ă şi cu Unirile ?... Am găsit l eacu l : să-1 pun ia se bată cu prost ia , cu să răc ia , cu •c ce lc îndură p o p o a r e l e din, a ce s t e pricini. Şi socotesc eu, că a m făcut în­tocmai ce trebuia să facă o r i ce făt-frumos tâ'd ajunge împăra t şi - p u n e ţ a r a la calc".

Autorul alege, pen t ru r ea l i za rea aceas ta I eroului d-sale, ca lea min ime i şti in ţi fii-K Ber-Căciulă e astfel o formidabi lă rină de invenţie, la început , şi, p â n ă la

armă, toţi cei d in î m p ă r ă ţ i a lu i se fac la fel. Ne aflăm, as t fe l p â n ă la un punct, pe linia clasică a izbânzi lor lui lât-Frumos. Calul lui n ă z d r ă v a n , baba care-1 ajută in lupte cu smeii , p i ep t enu l care se făcea in p ă d u r e , şi toatei cele­lalte atribute, au c ă p ă t a t în fă ţ i şa rea d e .maşini' pur şţ s implu . î m p ă r ă ţ i a lui aie maşini dc zbura t , în formă de pa la te , •asini de vorbit la d i s t an te ur iaşe , ma-jini dc experimentat d r u m u l s p r e lună , «asini dc înviat, maşini d e omoiîtt vie-vj mărunte, p e n t r u e x p e r i e n ţ e , maşini ile clădit castele d e og l indă , etc . Şi fi-Kjle, oamenii se compor t ă şi ei ca o maşina. Se pare însă că .nu luc ru l aces ta i vroit (1. Visarion să-1 dovedească , ci altceva, de fapt con t ra r iu , că sp i r i tu l o-«nnesc aplicat la b ine duce la fer ic i rea loială a omenirei. De fapt a dus Ia ex -iirparea uinanităţei noas t re . C a r t e a d-lui Visarion ne prezintă o ser ie d e oameni lia cart sentimentul omenesc e ex t i r ­pe! până la înlocuirea lui cu un fel d e mecanic simţ al î nda to r i r e i f iecăruia fa­ladé maşinăria to ta lă a acele i lumi .

I). Visarion pleacă, p r inc ip ia l , de la iifia ca ,,aţi închipui es te a p r imi şi a privi intáiu icoanele celor ce sun t un -ha*. E un adevăr , paire, p e r e m t o r i u lentru autor, care găseş te p r i l e ju l să-1 slăvească, incidental, şi în versur i :

„Că ce 'n m u n t e j ţ i s'a născu t I „E pe undeva făcut,

„Şi dacă-i pe undeva Ja-1 l umea ta".

Deaci înainte totul se rezolvă s u m a t ipre mai binele omeni re i : Iler-Căciulă merse la unu l . îi în t inse

mana zâmbind, şi-1 î n t r e b ă : - Înaintăm ceva ? -,C'u paşi 'de u r i a ş Măr ia Ta. In spa -iul dintre aceste a p a r a t e , p r o d u c â n d ine nevăzute, „şi d in p a r t e a unu ia şi iii partea altuia, e le se ciocnesc, ue-1 se încălzeşte, se face un vân t d e jos «sus, un cânt cald, şi apoi l umina ce li'ntunerie se vede. D a c ă pui un pjira-H de fier, pa ravanu l se roşeşte. Dacă

pui u n vas cu apă , apa se f ierbe, şi nor i Ue a b u r i se r id ică în t avan . D a c ă va r iez d i s tan ţe le sau pasu l raze lor , a m a l te fe­nomene c iuda te . In sfârşit , p ă r e r e a m e a es te ca şi a Măr ie i Ta l e , că vom p u t e a facţe p ă m â n t u l s o a r e st!rălucWo\r, c a r e să t r i m i t ă şi el în haos . l u m i n ă şi căl­du ră , fără să fie da f lăcări sau d e ma­ter i i înc inse ' ' .

Tn aces t fel de m u n c ă totul se d e p e r s o ­na l izează însă cumpli t , şi, în c iuda d-lui Visar ion c a r o a v ro i t să n e p r e z i n t e n o u a d-sale l u m e ca pe un idea l , e a a p a r e , l ips i tă de s i m ţ ă m i n t e vii şi de inteligenţii d i f e ren ţ i a t e , ca u n in fe rn al monotone i . Oamen i i d-sale d e al tfel au şi căpă ta t , în loc d e n u m e p ropr i i , n u m e r e , c a la telefon, p r e c e d a t e sau u r m a t e d e câ te o l i te ră- indice .

L u c r u r i l e acestea , f ireşte, au mai ten­tat sc r i su l ei, dacă n u a m pomeni nici do cât l i t e r a t u r a unu i Jules Vernes , a unui Wels , sau a unui Rosny din ,JLa mor t de l,a terre*' şi din 1 „Les Xipehuzes" , şi încă a m avea o f rumoasă famil ie li-tv'ară d e p redecesor i . La d. Visar ion ea a r e încă un c a r a c t e r d e i n t e r e s a n t ent i î -siusm, de râvnă pa rcă , de î n c r e d e r e oar ­bă în maş in i le hui Ber -Căciu lă , în hu ­rui tul c ă ro ra p i e r d e din vede re omul . ca e n t i t a t e suf letească, p â n ă la non-ex is ten ţă , şi în s t r ă luc i r ea factice a lor . imestecă, î n t r o c iuda tă î nvă lmăşea l ă , ru­d i m e n t e de sti intifism c o n v e n ţ i o n a l cu aj iele d e idea l i sm de u l t imă oră . Vedem, astfel până şi ecour i de comunism :

„F i eca re om, cane munceş t e cu mar i ­ne le lui sau a le ţă re i , va avea d r e p t u l să-şi ia toa te p roduse l e p ă m â n t u l u i mun­cit, şi să facă cu e le ce va voi. Poa te o i i u l nu v rea să-şi h r ă n e a s c ă familia de la C a s e l e de î n d e s t u l a r e . Ce i c a r e var ­să p roduse l e lor la a c e s t e case, aceea vor fi î ndes tu la ţ i de case ; cei c a r e nu varsă p roduse l e , d a r vin apoi să c e a r ă li se va d a n u m a i dacă sun t p r i soase ; a l t ­fel casele îi va l ăsa să-şi p r o c u r e cele ce le t r e b u e de la cei cari le-o du din s t r â n s o a r e a lor" .

Şi mai d e p a r t e : „Toa te idei le a s u p r a p rop r i e t a r e i par

a nu mai a v e a nici u n rost... C e nevoc mai au moşteni tor i i s ă facă a t â t a cpz cfc ce r ă m â n e de pe u r m a u n u i a ca re moare . Îna in te moş ten i r ea e r a ca o b u c a t ă de vieaţu ce se d a moş ten i to r i lo r . Ei moşte­neau, d e pildă, ban i , case, v i te sau pă­m â n t u r i c a r e l e a j u t a u vieţuirea". . . e tc .

Oamen i i cei noi ai d-lui Visar ion, e tanşi astfel ca ş u r u b u r i l e în gh iven tu r i l e ma-şinei lor, nici nu iubesc pe r sona l , nici nu u r ă s c pe r sona l , fie m ă c a r şi n u m a i i gnoran ţa împo t r iva că re ia luptă , nici ambi ţ i i p e r s o n a l e nu au şi. în aceas ta , iarăş i sun t logici. Pot însă ei avea v re -un i n t e r e s l i t e r a r ? Pe r sona l , noi, nu-1 vedem, şi, in c a d r u l acestei s lăvi r i a li­nei h ipo te t ice u m a n i t ă ţ i p rob lema t i c mai bună , m ă r t u r i s i m că n e emoţ ionează <a niş te d i a m a n t e r a r e p u ţ i n e l e şi. în­t r 'un al cadru , fără in te res , no te de o-menesc scăpa te v ig i len ţe i a u t o r u l u i :

„ p e n t r u mine , c a r e s u n t m a m ă , şi deci l uc ră toa re sfintă, voi să fiu închipuirii ' şi g â n d fă ră ho ta r" ,

s a u :

— C u m ţi se p a r e L u m e a Nouă , Ste­lu ţa m e a ? î n t r e b ă în t r ' o zi Ber -Căc iu lă pe soţ ia lui .

— F r u m o a s ă îi răspunse; ea. D a r un lucru mi se p a r e c a m r ă s t u r n a t d i n o rd inea lui firească...

— C a r e ? — Ce d e o s e b i r e ma i este î n t r e mine,

î m p ă r ă t e a s a ţă re i , şi î n t r e femei le cele-I I la te a l e învă ţa ţ i lo r , ca re s t r ă lucesc în a u r şi în p i e t r e scumpe ?

Î m p ă r ă t e a s a , ca femee, a a v u t o in tu i ­ţie r e a l ă a Iu mei d-lui Visar ion şi, sub învel işu l s impl is t , în a p a r e n ţ ă , al gus­tului d e a se deosebi p r in podoabe ex­t e r i o a r e a pus şi p r o b l e m a depe r sona l i -zâre i aces tor fiinţe de or ce in te res su­fletesc.

N. DAVÍDESCU

A MURIT ION D R A G O S L A V

A 'mur i t Ion Dragos luv , poves t i to ru l duios şi ne în t r ecu t a l a rha i cu lu i şi al pi­to r eseului .

f i i m o a r t e a a u t o r u l u i evoca toa re lo r ..La hanu l Ia t r e i u l ce le" şi „Noaptea s fân tu lu i Andre i " , gene ra ţ i a de scr i i tor i p r e m e r g ă t o a r e celei de astăzi , p i e rde una d i n t r e cele mai rea l i za te pe rsona l i t ă ţ i ale

NOTE BIBLIOGRAFICE I l i m i t e la redac ţ ie :

F lo r i l e no t e şi impres i i de Gh. I). Mugur.

« In colecţia : C a r t e a Vieţii . P r o v e r b e , culese d e Gh. Mugur şi V.

Voiculescu.

C â n t e c e din Popor , cu l ege re d c Ion Pillât.

M. Eminescu : „Făt-Fr t ! inos din la­cr imă.

P r ed i ca de pe inunte ,i d in sfintele evan­ghelii de Gala ; Galac t ion . •

Pi ldele Mân tu i to ru lu i , t r a d u s e de Gala Galac t ion . • Minuni le lui Isus, clin sf intele evanghe l i i de Ga la Galac t ion . •

Revista funcţ ionar i lor publici , anul III. No. 4. •

Ritmul vreinei anu l V, No. 2, cu cola­b o r a r e a d-Ior Mihail Dragomi re scu , Raul Teodorescu , G e o r g e Acs in teanu , G e o r g e Dumi t rescu , etc .

C o m p l e x anu l II, No. 1, r ev i s t a i eşană cu eo lbo ra r ea câ to rva bucureşiteni.

• D. Virgil Huzum, a u t o r u l vo lumulu i

..A la m a n i è r e de.. . ' ' a n u n ţ a apa r i ţ i a unu i volum de v e r s u r i or ig ina le ,

326. — U N I V E R S U L L I T E R A R

NOTE PE MARGINEA OPEREI LUI A N A T O L E F R A N C E

Incon tes tab i l că F r a n c e , v i r tuosu l i ro­niei sub t i l e şi-a i ron iza t de foar te m u l t e ori p ropr i i i săi c i t i tor i . T r e b u e să adăo-găm însă c'a fost si l i t s'o facă, de o a r e c e p r imi t cu su r l e şi tobe, c ân t ându- i - s e o-sar a l e la f iecare c u v â n t scris sau rost i t , i ă m â i a t la f iecare gest socoti t că î n t ru ­pează cea m a i î na l t ă d is t incţ ie — n u pu­tea să a d o p t e a l t ă a t i t ud ine decâ t aceea a r ă z b u n ă r i i f lorent ice, ra f ina tă , per f idă şi d iabol ică .

Repe t ăm, a reuş i t d e foa r te m u l t e ori , căci a s t ăz i toţj p igmei i ca r i n u - i cunosc cauze le s u p r e m e i i roni i , r ân j e sc a r ă ­t ând sat isfăcuţ i spă r t i î r i l e cu i rase i . Iii aceas t ă p r i v i n ţ ă p rocedeu l lui Ana to le F r a n c e n e evoacă ş i re ten ia t rag ică a că­lugă r i ţ e lo r d in ocolul a l Xl l I - lea . ca re fi­ind s u r p r i n s e d e n ă v a l a Sarass in i lo r şi-au iă i t na su l cu b r i c iu l p e n t r u a scăpa de ins i s ten ţe le lor scâ rboase , dcsgus tându- i .

Gen iu l lu i F r a n c e nu- ţ i fu rn izează a l ­t ă exp l i ca ţ i e . î n c o n j u r a t de a d m i r a t o r i zeloşi, gându l lu i o r a ghici t î n a i n t e de -a fi c ă p ă t a t con tur . I m a g i n a ţ i a lor sub l i ­m e a z ă b a n a l u l ce d e m u l t e or i scăpa de pe buze le lu i F r a n c e , goni t d e r a f inamen­tul m a e s t r u l u i . î n tocma i ca şi c u r t e z a n a care. f rumoasă p â n ă la d o r i n ţ a c r imei — sch i ţează un gest şi es te serv i tă , p r iveş te vag şi es te în ţe leasă , tot astfel Ana to le Fra,1' c e v â n â n d l a v r a unei idei , crezi c'a j u i n s un cosmos i r i za t în imagin i şi lu­ciri s c â n t e i e t o a r e d e spadă .

Să nu ne g răb im. F r a n c e n ' a r c nevoe de efort ca să fie în ţe les şi apoi a d m i r a ­ţia ce-1 a m e n i n ţ ă d e câ t e ori v r e a să fa­că un l u c r u perfect , îl h o t ă r ă ş t e Ia sim­pli te te, la bana l i t ă ţ i , c a r e păşeş te semeţe fără zorzoane sau art if ici i d e coche tă r ie .

A tunc i io rn ia lui s e î m b a t ă de t r iumf şi c i t i torul i n g e n u n c h i a t s ă r u t ă p ic ioare­le a iu r i t d e a t â t a p r o f a n a r e .

S p ă r g â n d nor i groşi d e t ă m â e şi-a fă­cu t a p a r i ţ i a pe v e r m u r i şi m u l t l ă u d a t a c a r t e „La Rôt i s se r ie de la Re ine Pédau -ipie". Ne o c u p ă m a c u m de d â n s a şi când spa ţ iu l ne va p e r m i t e vom reven i şi asu­p r a a l to r o p e r e sc r i se d e Ana to l e F r a n c e .

Nu es te o l u c r a r e d in cele a fa ră d e în­d r ăznea ţ ă . N u şt iu cine, vo rb ind oda tă d e s p r e Bossuet , a spus că „ a r e a t â t a spi­r i t în cât î ţ i face frică.

Se poate întâmpla ca formula să-şi

fi găsit cândva ap l i ca re şi la F r a n c e . „La Rôt isser ie de Ia Re ine P é d a n q u e ' 1 se p r e ­z in tă sub acest r a p o r t cu u n aspect des­tul de p r ie tenos . T e inv i t ă c h i a r să-i con­staţ i a b s e n t a or i că ru i e lement , capabi l să> p roducă spa imă . Şi p e n t r u c ă î n t r eaga d iscuţ ie de aci es te d e p l a s a t ă şi i r e v e r e n ­ţioasă, p u t e m adăoga —; m e r g â n d p e ca­lea păca tu lu i — - că au to ru l că r ţ i i nu ma­nifestă nici r e su r se p i c t u r a l e p r e a s t ră ­luci te . Es te un r o m a n — poţ i să-1 nu ­meşt i de altfel cum vre i — ca re lasă în u r m ă „Le Lys Rouge" , „Le 'Aineau d 'Ame-tvs te ' ' s a u b u n ă o a r ă „Le pui t s d e Sain te C la i r e " . In nici î r t r ' u n caz nu te poa t e face p r i z o n i e r u l a u t o r u l u i pe u n t imp în­de lunga t — d a r nici să cobim cum am pu tea rob i de sp re a l t e căr ţ i , că n u m e l e lui F r a n c e es te u n pavi l ion ce acope ră orice fel de marfă .

Găs im aceiaş i filosofie r is ipi tă cu d ă r ­nicie cu toată ope ra f rançc iana .

Efor tu l este inut i l în v ia ţă . î m p r e j u r ă ­ri le te d u c d e nas . Poţ i reuşii foa r t e r e p e ­de să fii ca raghios , când tu s imp lu v ie r ­me te s t r ădueş t i p e n t r u t i rumful u n o r p r o b l e m e e t e rne . F r a n c e îşi p l imba p r i ­virea s t insă , pe s t e fu rn ica ru l d e oameni . M a r c h e a z ă un a b a t e , un man iac , un j u n e , un c â r c i u m a r cu nevas ta , o femee d e m o r a v u r i uşoare .

I ă r ă u n i t a t e sau p l a n în c o n d u c e r e a in i r ige i , a u t o r u l îi c iocneşte î n t r e ei fă-cándu- і să cunoască s p e r n a ţ e , dezamă­giri , r a ze de soa re ref lec ta te în noro i şi î m p r e j u r ă r i t r ag ice confec ţ ionate d e me­mor ia l ivrescă a lui Ana to l e F r a n c e .

Găseş t i pag in i în ca re i ron ia p r i n d e forme c a r i c a t u r a l e des tu l d e b ine reuş i te . Na iv i t a t ea c red in ţe i îl p a s i o n e a z ă şi F rance ' exce lează în î m b i n a r e a fer ic i tă a emoţie i man i f e s t a t ă umi l şi a comicului subl in ia t cu generoz i t a t e . Se de lec tează , îşi od ihneş t e sp i r i tu l în fa ţa s impl i tă ţ i i şi c r e d i r ţ e i na ive . S t ă r u e a s u p r a lor, in ­t e rv ine mal i ţ ios capttându-le mani fes tă ­r i le în t r ă s ă t u r i ingen ioase .

Ai impre s i a că toţi eroii se p r egă t e sc s ă demis ioneze d in viaţa p rac t ică , fiind cand ida ţ i la sf inţenie . Regisoru l ne a-min t e ş t e că ei nu s tau r ău nici cu p ă m â n ­tul . Cogna rd , a b a t e l e , o fââr itână, a m b u ­l a n t ă p l ină cu m a x i m e şi ascet feroce în doc t r ină , nu se î nce rde a t â t de m u l t în sp i r i tu l său încâ t să u d e t r u p u l . Mă­n â n c ă şi bea vâ r tos d e câ te or i s e iveş te ocazia.

C â n d n u se iveşte , o creiază spn rea sa t i s fac ţ ie a gazdei ce-şi vede; tele l u â n d calea buzuna re lo r , căci te le t r e b u e s ă m ă n â n c e şi a doua: a s e m e n e a t â n ă r a , p l ină d e viitu foa r te d i s t r a t ă to tdeoda tă , nemer« în c a m e r a a l tu i a decâ t în aceea J lui na iv şi î nc reză to r în virtutea i

Ca şi în a l te căr ţ i , Ana to le Fraţ complace în de sc r i e r ea unu i mania

II a şează î n t r ' u n loc, îl mută, M ceste, man iacu l e feirci t că i se dă' să s e epuizeze . Reg i soru l se joacă cum se joacă pisica cu şoarecele. JJ Fel este p l a sa t î n t r ' u n astfel do în cât îl d i s t ing i cu greu dc ceilalţi nătoşi la min te .

„La Re tosse r ie d e la Reine Podan a r " un sfârşit t rag ic . F r a n c e a Hei înc l inăr i romant ice , omorând! a b a t e l e a t â t d e s impat ic şi de ІЩ tor, î n cât ch iar câând p r i m e a boreali flori în cap, se b a n d a j a cu o maximii t inească. P o a t e că t r e b u i a să moară I să s e t e r m i n e ca r tea , da r constatăil se r i semi te t r u c a j u l .

In gene ra l F r a n c e dovedeşte şi ao| cciaşi fi ică de înă l ţ imi şi de adâncii Pu tem spune că şi c rud i t a tea ureiciţ îi ' i m p r e s i o n e a z ă nep l ăcu t ochii, ţii o lui clocotesc: e n e r g i i captive. Tei pe rează c ruz imea paznicu lu i , care lei să s e i rosească în loc să le îriiprm a i i p i d e vu l tu r .

Voeşle să r e d e a eu încăpăţânare i aşa cum es te ; cu scăder i le , cu neprt ziitul ei şi în special cu capacitatea zcflemisire o reali tăţ i i ca să t e rmeni i . 1

Anato le F r a n c e este un tip dis» Viaţa ne este sugera tă , acolo unde.J t i ndem or ig ina l i t a tea plastică. PeB g:Lile lui vorbesc , ch ia r când se ccrel gera ţ ia une i ac ţ iuni .

D e o l imiu te r i Ana to l e France a loden una des tu l de senin ca să faci r a t u i ă p e n t r u nervoş i .

C. NE

ţ JNIVERSUL. L I T E R A R . — 327

S A L O N U L O F I C I A L

I. JALEA ; M. S, REGELE МШАІ l, M. ONQFREI ; AUTOMASCA

T. P A P A T R I A N D O F I L : P O R T R E T .! D . G H I A T A : Ţ Ă R A N C A

328. — U N I V E R S U L L I T E R A R

t^cizefearî n s a s r a i a . »

9 9 9

i nadap tab i l

CUM SE SCRIE O PIESA POPULARA

Autori i] „Ba lade lo r şi idi le lor ' ' a fost poate t ipul desăvârş i t a l i nadap tab i lu lu i . Viaţa de oraş îl îngrozea , îi dezo rgan iza tot suf le tul . O p l i v e a cu o duşmăn ie , p e ca r e nici oda tă nu şi-a ascuns-o . D o r u l de-a casă, de sa tu l şi r â u l cu p ie t roa ie al copi lăr ie i lui 1-a obseda t t o tdeauna . Avea in pod a c a s ă un refugiu în ca r e e r a u tot soiul d e obiecte , nu deco ra t i ve ca în a-tâteu imi ta ţ i i d e in t e r io r r omânesc , ci s t raşn ic şi a d e v ă r a t e româneş t i : Sar ică de bac iu , r ă b o j d e s tână , desagi peteci ţ i , n i t s c ioa ră n e l u c r a t ă în t re i p ic ioare , a-p r o a p c u n i n t e r i o r î n t r eg d e ţ ă r a n sărac .

L n a d m i r a t o r a l m a r e l u i poet îl invi­tase oda tă la vila lui d in Sinaia , p e n t r u câ teva zile. Mai a v e a şi a l ţ i musaf i r i , de­puta ţ i , foşti fniniştri. D a r G e o r g e Coş-buc n ' a l u a t m a s a cu ai casei decâ t în z iua 'n tâ i . A doua zi l-au a ş t ep ta t zadar ­nic. Au c rezu t că „aşa s u n t poeţ i i" , a în­tâ rz ia t p r in o raş . Tocmai a t r e i a zi 1-a descoper i t p r i e t enu l lui , t r ân t i t pe-o r â n ă î n t r ' un lumin i ş d e p ă d u r e p e malu l P r a ­hovei. Avea şi masa a l ă t u r i : „pi tă şi d a n ă - ' . Au to ru l z ia ru lu i unu i P i e rde -va ră , cău tase şi găsise în Sinaia p i ta şi s lana, c a r e se împăca ma i mul t cu doru l lui d e iicasă, d e câ t t oa t e „ m â n c ă r u r i l e boc-reşti" .

„pen t ru c ine a scris'*

Ce v a fi c ău t a t p r in F ă g ă r a ş în anu l acida poetu l , nu p r e a ştim. S t ă t ea î n t r ' u n l u . ' u i n i ş şi p r i vea d e t imp înde lunga t , a-pele c a r e se d e p ă r t a u a le Ol tu lu i .

i r ece o cea tă de flăcăi sp re orăşe l . Ii dau cu toţi b u n ă ziua şi el îi op reş te .

— Măi feciori, voi m ă cunoaş te ţ i mă ? Ei a u s ta t n e d u m e r i ţ i şi unu l d in e i i-a

r ăspuns . — Nu te c u n o a ş t e m d o m n u l e . Nu par i

de p r i n p ă r ţ i l e noas t re . — Mă eu îs Geo rge Coşbuc, poe tu l mă..

Ari auzi t voi d e mine ? Fecior i i t a c d in gură.. . Şi a tunc i , în­

gândurat şi trist , ch inu i t poa t e d e e t e r n a î ndo ia l ă a poeţ i lor , i-a î n d e m n a t l a d r u m .

— Mergeţ i cu b ine mă i feciori, da să ştiţi că eu George C o ş b u c a m sc r i s des­p r e voi, mă.

Si a r ă m a s cu ochii pe ape l e c a r e se d e p ă r t a u ale Ol tu lu i .

ARIEI-.

EPIGRAMA

D-lui Radi i D. Roset t i , cunoscutu l avoca t — care mi l i tează p e n t r u i n c i n e r a r e .

Cl ienţ i i d o m n u l u i Roset t i De-o v r e m e 'ncoa s 'au p u s în g a r d ă : S u n t informafi că avoca tu l Şl după m o a r t e " o să-i... a rdă .

l o r m u l a p e n t r u a scr ie o p iesă b u n ă e aşa d e bună , în cât o d a u p e n t r u cea ma i b u n ă folosinţă a c i t i to ru lu i , c a r e s 'ar simţi t en t a t să-şi î nce rce norocu l ce-i a ş t eap t ă pe toţi fericiţii manufac tu r i ş t i de aces t soiu.

Mai în tâ i ave ţ i o idee d e s i t ua ţ iunea d r a m a t i c ă . Dacă ideea vi se p a r e origi­na lă , deş i e veche d e când l u m e a cu a-tâ t mai b ine .

D e pi ldă, t o tdeauna se poa te e x p l o a t a cu succes s i t ua ţ i unea une i p e r s o a n e ino­cen te înv inu i tă d e cr imă, d e î m p r e j u r ă r i . D a c i a c e e a p e r s o a n ă e o femee, t r e b u e să fie a cuza t ă d e adu l t e r . D a c ă e un tâ­n ă r ofiţer, t r e b u i e să fie înv inu i t c ă a v â n d u t in fo rmaţ iun i d u ş m a n u l u i , p e c â n d în rea l i to te e un spion femenin c a r e 1-a orb i t şi 1-a făcut să cadă în t r ' o cursă , sp r e a-i fura d o c u m e n t e l e . C â n d femeia inocen tă şi dt p ă r t a t ă d e casă sufe ră cumpl i t , fiind d e s p ă r ţ i t ă de copii când unul d in aceş t ia e pe m o a r t e i nd i f e ren t ce boală , p e ca re d r a m a t u r g u l v r e a s ă i-o i m p u n ă ) ea se t r a v e s t e ş t e în îngr i j i ­toa re şi-1 păzeş te în t impul spasmur i lo r , p a n ă ce doc to ru l c a r e t r e b u i e s ă fie un c a r a c t e r coinico-serios şi de-i posibil u n b ă t r â n şi fidel a d m i r a t o r a l doamne i — a n u n ţ ă în. ace laş t imp t ă m ă d u i r e a copi lu­lui şi descoper i r ea nev inovă ţ ie i femeei . Atunci succesul piesei s e poa te cons ide ra ca a s igu ra t n u m a i d a c ă a u t o r u l a r e cât de pu ţ in ta lent .

Cc media e mai grea , f i indcă c e r e simţ pen t ru u m o r şi m u l t ă vioiciune. D a r , în eseuiţă, p r o c e d e u l e a ce l a ş : f ab r i ca rea unei greşel i . D u p ă ce a-ţi fabr ieat -o , a ş e . zaţ i punc tu l cu lminan t la s fârş i tu l p e n u l -t i i ru lu i act — locul d e u n d e începe fa-

BERNARD SCHATE

b r i c a r e a piesei . Apoi faceţi primul act,! p r e z e n t a r e a necesa ră a personagiilor,i a j u t o r u l e x p l i c a ţ i u n i l o r savanta, tun zirtte îndeosebi d e se rv i to r i , un fel dt vecaţ i şi de a l t e personagi i modestei] sonagi i le p r inc ipa le t r e b u i e să fie ii d e a u n a duc i , gene ra l i sau milionari, aşa ch ip , încâ t s ă s e ştie cum sevap duce î n c u r c ă t u r a . In sfârşit , faceţi i mul act, ca re , n a t u r a l , consistă din I» n a r e a confuziunii şi din a face ca pil cui să p lece cât mai mul ţumit dinii t ru .

Insă, vă rog, nu greşi ţ i , închipuind] că eu p re t i nd că exe rc i ţ i u l acesta ai a tâ t de mecan i c încâ t să nu ofere tal tu lu i nici un p r i l e j d e a se releva. B pot r ivă , p rocedeu l aces ta e aşa de ne nie, încât , fără un t a len t vădit nu ) face m a r e luc ru u t i l i zând procedeul, é de t ră i t tot poţ i t ră i .

Aşa se expl ică , cum adesea, ош cul ţ i îşi î nch ipu ie că toa te piesele t scr ise d e scr i i tor i cu ta len t . De fapt, F r a n ţ a şi Angl ia , ma jo r i t a t ea celor d t r ă i e sc scr i ind piese , sun t песшюя In ceeace p r iveş te c u l t u r a lor, ca ni x is tă . N u m e l e lor n ' a r mer i t a ostent să fie p u s e pe afiş, f i indcă publicul ş t ie nici oda tă şi nici1 nu caută 6ă j c ine-i a u t o r u l . D e m u l t e ori crede ac to r i i improv izează în t reaga lor pi P e n t r u a ieşi din obscur i t a te , trebé fii un Scr ibe or i un Sardou. E aderii că d â n ş i i fac a c e l a ş lucru ca şi ceib d a r îl fac cu spir i t , cu ingeniozitate u n e o r i ch ia r cu poezie, dând perja ariilor d r a m e i , c â t eva t r ă să tu r i dc cărui b ine p r inse .

A L I C E .

N CREVEDIA

Alice a r e ochii sulf şi rochia oxigen, î n t r ' o zi, p e când o zgâr iam ea m ă numi : Fosifat. Mă înebun i porec la aceas t a a t â t de m o d e r n ă O s ă p t ă m â n ă a m cerce ta t Co ta Burse i şi Ch imia . O ! r evanşa , o su­p r a n u m i i : SO» Н г .

Ch imia e cea mai m a r e d e s c o p e r i r e eoniim|x*vană. B a u d e l a i r e n invemtat-o. A pr iv i u n peş te p e farfur ie , aceas ta - î fizică: să-1 m ă n â n c i , aceas ta - i ch imie . E l umea nouă . B a u d e l a i r e = C o l u m b , Augo, Rac ine sun t fiziceni. Şi ce fizician e F l a u ­b e r t ! F r a z a lui G u s t a v e F l a u b e r t e un au tomob i l frimioe ce a sufer i t o pană . C a p o t ă magnif ică pe un schele t t a r e şi suplu . N u m a i că uneo r i l ipseş te mo to ru l . INumesc motor acea v i r t u t e i n t e r i o a r ă a frazei , c a r e face ca de -oda tă să e r u p ă în c r ee ru l dv. 12 c i l indr i şi să s p a r g ă ve­sela. N n m e s c de -a semen i mo to r ap t i t ud i ­nea s c r i e r i i d e a se combina cu c ree ru l meu. s p r e a forma un corp nou.

J O S E P H - D E L T E I L

Adesea moto ru l aces t a e un Bine înfeles. vor fi întotdeauna vt nob i le şi u r â t e . E x c r e m e n t e un cn nobil . E o m a r m o r ă . Se poate dac p a l a t de -a sup ra . Sat isfacţ iune e o u r â t ă . Vagă şi laşă. A r e colici.

1 e m e e a e o c o m b i n a ţ i u n e de oxij c-irbon, azot şi amon iac . Alice are pa l idă . Mă tern s ă n ' a ibă o insufidi m i t r a l ă or i o l ipsă d e potasiu. Ochii a b u n d ă în h i d r o g e n a lbas t ru . Măa o t a r t i n ă de coacăze, a l ă t u r i de mint tftudine n o r d i c ă 4S°27'52'\ lonpiti r ă s ă r i t e a n ă () l >5 -42 ,\ P e n t r u un Г P a r i s u l n ' a r c nici longi tudine, nici I t t idme, d u p ă cum u n bur ic , n'are c ioa re : el e c en t ru l lumi i .

Smin tea l ă? P e n t r u a avea câ t eva idei sănătoase,

c r u r i l e t r ebu ie sc p r i v i t e d e la o disj d e 300.000 k i lome t r i , o furnica. Jan P i e r r e Mac O r l a n ăli exac t .aeeiaş k

U N I V E R S U L LLTERAH. — 328

l i terara D s e a m a f l e

c u h n i l e «orge Sand, m a r e a r o m a n c i e r ă , p a r ­ipa odată ca v â n z ă t o a r e b e n e v o l ă la serbare de b inefacere . Printre amatori se af la şi b a r o n u l J a ­

ns de Rotschild, c a r e c ă u t a u n ob iec t ft-i placă. Ne g ă s i n d n i m i c , c a r e eă-'i «mă, e,l se ap rop ie d e George S a n d

M şi-i zise : Vindeţi-mi un a u t o g r a f !

Autoarea Leliei l u ă o ' foaie d e h â r t i e aşternu iute u r m ă t o a r e l e c u v i n t e :

M primit delà b a r o n u l de Ro t sch i ld Ш de o mie franci . George S a n d " James de Rotsehikl desch i se por to fe lu l P-i întinse hâr t ia de o m i e d e franci pată cu atâta p r e z e n ţ ă d e s p i r i t

«mard Shaw se c e r t a cu u n s t r a ş n i c Wemist; acesta d i n u r m ă e x c l a m ă la

moment dat, cu u n ton i n e n a r a b i l de r.'.rni : - Ceeace spui a c u m . d o m n u l e S h a w ,

•te exact contrariul c e l o r ce a i s p u s a-ші zece minute 1

Da, dragul m e u , r ă s p u n s e ca lebru l hmaturg imper turbabi l , d a r a s t a a fost ш zece minute. • Ludivig Börne, c r i t i cu l g e r m a n , se a f la feti într'un cunoscut s a lon l i t e r a r . A-ţopiindu-se de un g r u p d e b ă t r â n i ca r i ' atau o chestie de e s t e t i că . Börne , ae n'avea a tunci decâ t douăzec i de ui. interveni. Dar a b i a î n c e p u s ă vor-Ifccâ şi un domn re spec tab i l , p r iv in -Ы pe după oche lar i , îi zise :

Taci, domnule, n u te a m e s t e c a , n u N întrebat nimeni n i m i c . Eu la v â r s t a l-tale nu eram decât u n m ă g a r .

Atunci v'aţi c o n s e r v a t b ine , r i p o s t ă fene, înclinându-se p r o f u n d .

laie. Lumea e pufiin aşa cum ch i rurg i i , fonpj, melancolicii, iscusiţ i i în c u s u t u l proentilui. Ei nu concep însă v i a ţ a P sorântiluri şi fără ca a b d o m e n u l să

miască odată să fie d e s c u s u t Centru a pricepe rnni b ine un lucru .

Muie să-1 priveşti d in 3 p u n c t e d e ve­ire: i) Din 'punctu l de v e d e r e al lui m, 2) Din punctul d e v e d e r e al mi-itfi in care faci o b s e r v a ţ i a ; ^ ) Din udul de vedere al a n u l u i 164587. 'i il controlez pe Ramses , p r in al mi-

'lulea meu nepot, i a r J ean Coc teau . iul cel mai intel igent al F ran ţ e i ) p r in -» Tacă eu lapte. P a r t e a cea ma i b u n ă I celulele cerebra le a le lui J a q u e s pre este identică cu ce lu le le unei pite de hipopotam. O t res t ie face cât

Potini oameni pract ică aceas t ă g i m n a s -i femeile sunt mai ap te , însă mai p a ­lincile. Şoldurile lor fac să s 'aplece ikii|a. Chiar Alice consacră o p a r t e d in mic grijilor actuale , c i r cumscr i se în fatp şi in spaţiu; îşi văpse ş t e faţa cu ţie virginal, pleoapele cu ceruză , a d o r a

! de Chine-ul şi s ă r u t ă a jder i i .

b a z a r MARE ARTIFICIALA

î n t r ' u n o r a ş a m e r i c a n s ' a î n c e r c a t in ­s t a l a r ea une i p i s c i n e p r e v ă z u t ă c u o i n ­s t a l a ţ i e s p e c i a l ă ca r e s ă p r o d u c ă v a l u r i . A c e a s t a î n v i r t u t e a u r m ă t o r u l u i d i spo ­zi t iv : t re i m a r i c i l ind r i , î n f o r m ă d e clo­pote s u n t i n t r o d u ş i şi r e t r a ş i d i n a p ă cu o m a r e i u ţ ea l ă , de op t sp rezece ori pe m i n u t . M i ş c a r e a es te o b ţ i n u t ă p r i n m i j ­locul urnei m a ş i n i cu v a p o r i , e l că re i rol c o n s i s t ă d e a s e m e n e a î n a î ncă lz i a e r u l să lei.

T o a t ă m a ş i n ă r i a este a s c u n s ă ; p i s c ina se p r e l u n g e ş t e în p ă r ţ i l e n e o b s e r v a t e a l e sălei şi de acolo se p r o d u c v a l u r i l e . Marg in i l e p i s c ine i f i ind î n c l i n a t e , v a l u ­ri le se ros togolesc î n t o c m a i c a pe o p la je . Cel ce face bae a r e a t u n c i cea m a i c o m p l e t ă i l uz i e şi v a l u r i l e , ca r i a u u n m e t r u î n ă l ţ i m e , îl r ă s t o a r n ă c u s t ă r u i n ­ţă, î n t o c m a i ca pe m a l u r i l e u n e i m ă r i a-d e v ă r a t e .

UN S T A D I U PENTRU 200.000 D E P E R S O A N E

Al doi lea c e n t e n a r all n a ş t e r i i l u i Geor­ge W a s h i n g t o n v a fi c e l e b r a t î n 1932. Cu a c e a s t ă ocazie , S t a t e l e - U n i t e se p re ­p a r ă s ă ce lebreze î n t r ' u n m o d g r a n d i o s a c e a s t ă m e m o r a b i l ă d a t ă . Se ş t ie de ja că v a a v e a loc la New-York o m a r e ex­pozi ţ ie i n t e r n a ţ i o n a l ă .

I n s ă a c e a s t a n u este to tu l : c o m i t e t u l • de o r g a n i a r e îşi p r o p u n e s ă c o n s t r u i a s c ă u n s t a d i u g igan t i c , c a r e ,nu v a a v e a m a i p u ţ i n d e 200.000 de l o c u r i . O r g a n i z a t o r i i vo r p rof i t a de a c e s t l u c r u , p e n t r u a ce re o r a ş u l u i Los Ange lo s s ă cedeze New-Y o r k - u l u i o b i ş n u i t e l e j o c u r i o l i m p i c e .

(L'Auto)

J U M Ă T A T E ŞI J U M Ă T A T E

Doi fraţ i a m e r i c a n i p o s e d ă o m a r e m o ş i e şi f e r m ă l a M i l w a u k e e . U n u l d in­t r e e i se p r e u m b l ă p r i n E u r o p a . Ce l ă l a l t e s te acolo la m u n c ă ,

— Da, ne e x p l i c ă t u r i s t u l , es te m u l t m a i b ine as t fe l şi m u l t m a i c o n f o r t a b i l ! F r a t öle m e u este în A m e r i c a şi s e o c u p ă de a face r i l e n o a s t r e t i m p de do i a n i , i a r e u m ă p r e u m b l u şi v iz i tez E u r o p a . P e u r m ă ol va ven i s ă v a d ă B ia r i t z -u l s a u ceeace îi va p lace şi eu îl voi î n l o c u i i a ­ră ş i t i m p do doi a n i . Astfel f iecare d in­t re noi n u m u n c e ş t e d e c â t j u m ă t a t e d in v i a ţ a sa .

(La G a z e t t e de B ia r r i t z )

c a r i c a t u r a zi le i S E N T I N Ţ A

— D a r ce t r e b u e s ă faci a t u n c i p e n t r u a a j u n g e la g lor ie ?

— P u ţ i n lucru. . . ş i apoi. . . s ă m o r i !

ADEVĂR M A T E M A T I C

è — 1 8 + 6 = 3 3 ! . . . D a r c ine te-a î n v ă ţ a t

s ă socoteş t i a ş a ? — Cas i e r i ţ a t a t ă l u i m e u , dom ' l e !

UN BUN R E P O R T A G I U

— Dă-ţ i d r u m u l d a c ă vre i s& a p a r i m â i n e la n o u t ă ţ i l e u l t i m e i o r e 1

(D imanche i l lus t ré)

330. —. UNIVERSUL LITERAR —-

c tir IR retlciîe in еж¥га$е CUM AM DESCOPERIT AMERICA

( A R T A D E Boni de Castellane

A F I S Ă R A C )

BONI DE CASTELLANE

î n t â m p l a r e a face ca în a n u l 1894 s ă în t â lnească p e A n n a d-şoara Gould . So­s i rea aces te i a m e r i c a n e la P a r i s p r o d u s e o a r e c a r e vâ lvă . T r e c e a d r e p t foar te bo­gată . In j u r u l ei se c re i au legende . Se vorbia d e mi l i a rde .

P r i m a d a t ă cânld o văzu, e r a încon ju­r a t ă d e a sp i r an ţ i a l că ro r mobi l e r a uşor de ghicit . E a e r a d e tal ie mică, cu p ic ioa re şi mâ in i minuscule , ochi m a r i negr i . T i ­mid i t a t ea ei, a m a b i l i t a t e a şi u n fel d e na iv i ta te o făcea a t r ă g ă t o a r e . Cas t e l l ane câş t igă r e p e d e s impa t i a a m e r i c a n e i şi nu-i fu g reu să î n l ă t u r e s t r ă l u c i t e l e pa r ­t ide d in F r a n ţ a şi Angl ia car i r â v n e a u la m â n a d- foare i Gould .

C u n o s c â n d in ima o m e n e a s c ă p ă r ă s e ş t e P a r i s u l p e n t r u a fi r eg re t a t . P l ecă î n Angl ia cu scopul de a t r e c e î n Amer ica . In^ Ang l i a f r equen t ează soc ie ta tea îna l t ă şi v ine în contac t cu cele m a i î na l t e pe r ­sona l i t ă ţ i a le zilei. Aci che l tueş t e foa r te mul ţ i ban i ; fu începu tu l î n c u r c ă t u r i l o r s a l e Băneş t i care-1 s u p ă r ă t o a t ă via ţa .

I n A m e r i c a a j u n g e f ă ră nici u n ban . L a ho te l i se p l ă t e ş t e t r ă s u r a . Gra ţ i e , însă, unu i p r i e t en , câş t igă ban i în afacer i . La sc s i r ea lui în A m e r i c a e s t e asa l t a t d e repor t e r i , c a r i voiau să cunoacscă scopul vizi te i s a l e în aceas t ă ţ a r ă . P r e t u t i n d e n i b ine p r ia i t .

D i n e u r i somptuoase , s e r b ă r i s t r ă luc i t e .

Nu se poate tăgădui rolul pe care l-au jucat în Franţa şi Anglk zişii „arbitrii ai eleganţei'1. Până în cea mai aleasă literatură se preia ecourilor lui Brummel, faimosul creator al dandy smului, Alfred d'Orsuj, goliosul lui succesor, amândoi trecând sceptrul lordului Derby. In fi dandysmul, evoluat s'a continuat prin prinţul de Sagan şi aupă el coi Boni de Castellane.

Boni de Castellane, prinţ al fastului şi eleganţei, „cea mai pani» dintre figurile de azi ale Parisului îşi povesteşte viaţa în două volume, care extragem cele de mai jos.

A v e r e a ei cons iderab i lă , îi descli p e r s p e c t i v e moi şi-şi făcea iluzia i pu tea convinge să-şi sch imbe ideile însă, cons idera căsă to r ia ca o expert Idea d ivo r ţu lu i m a părăs i t -o niciodil

T o a t ă z iua se d ă d u r ă în tobogan, ceas ta c u r s ă ve r t ig inoasă era e x i s i e n ţ e i lor .

Z ia re l e s e ocupau d e ei şi pretuu e r a u a r ă t a ţ i cu dege tu l .

D e s p r e C a s t e l l a n e c i rculau diferit! gende . Bi jut ier i i , negus to r i i de an t i ch i t ă ţ i şi d e mob i l e le su râdeau 1 pusul ; r e p o r t e r i i îl a sa l t au cu wievur i . C a s t e l l a n e ducea o viaţii nală . E r a g răb i t săj se însoare şi săj

l a 4 Mar t i e 1895, archiepiscap ' York ului le b i n e c u v â n t a unirea. In căsă to r ie i p a r ' c ă e r a l u a t de vârtej p r e z e n t a n t u l une i vechi familii frai se că să to re ş t e cu fica unui milà a m e r i c a u .

Căsă to r i a se făcu cu mul t ă solemni M a r e l ux , flori, cadour i , o publici n e m a i p o m e n i t ă , muz ican ţ i , extrada U n m a r e d e j u n . Mâncă r i l e erat) I Nici o m â n c a r e n u corespundea apari lor . Sub se rv ie te le doamnelor erau d e a u r şi la doîmml port-ţigarete de Pe re ţ i i acoper i ţ i cu lăcrămioare si d e l a b r e l e t r a n s f o r m a t e în panere сгші : mese le d e c o r a t e cu orchidée) vase , t r anda f i r i a lb i . Parfumul en licios.

Café -concer tu r i l e , z iarele , atJ v o r b e a u d e câ t d e ei. In drum spre f rest r e l e î nch i r i a t e s cump de car i , d u p ă obice iu l locului , aruncai s u p r a lor cu s a r e şi orez, dovada,de pjafie.

Venise în A m e r i c a f ă ră un scopf şi p leca î n s u r a t cu o miliardară. 1 căsă to r ia sa, e x i s t e n ţ a lui devine si t e j de succese şi nenorociri . In i fură p r imi ţ i d e duce le d'Orléans.La t e - C a r l o inv i ta ţ i d e p r in ţu l de (

La Par i s , da to r i t ă acestei căsăte b u c r r a d e o m a r e consideraţie.

Boni d e C a s t e l l a n e descinde I foa r te veche şi nob i lă familie frai S t rămoşi i săi b ă t e a u monedă. Paria) Boni posedau n u m e r o a s e castele j f rumoasă a v e r e . D e t â n ă r este şi d iscuta t . Acas ta îi acorda un ( succes . A v e a o ţ i n u t ă impecabilii q u e n t a sa loane le şi conducea cui a r t ă cot i l ioanele . Bani i îi curgeai I

C o n d u c e a cot i l ioanele , făcea excu r s i i şi cur te t i ne re lo r a m e r i c a n e .

P e n t r u a r ă s p u n d e a t â to r amabi l i t ă ţ i , î nch i r i e o sa lă şi d ă d u un ba l . Sala fru­mos d e c o r a t ă şi împodob i t ă cu flori. I urne dis t insă . El însuş i conducea coti-l iouul şi de a c u m î n a i n t e r e p u t a ţ i a sa m o n d e n ă fu s tab i l t ă în S ta te le -Uni te .

Iu Socie ta tea a m e r i c a n ă , ro lu l d e căpe­ten ie îl j o a c ă b a n u l „dansu l mi l ia rde lor ' ' . D u p ă L o n d r a şi P a r i s , con t r a s tu l e r a is -bitor . Ho te lu r i cu confort m o d e r n , pa la ­te le cu gust p ros t a le mi l ionar i lo r , de ­c re ta ţ i o a m e n i d e geniu, p e n t r u c ă au a v e r e .

F i ind invi ta t la G e o r g e Gould , v i i to ru l s ă u cumnat , p e t r e c e câ tva t i m p lai el. To­tul n u m a i l u x ; P r â n z u l se rv i t în farfur i i d e a u r ; masa e r a d e c o r a t ă cu o rch idée .

In t impu l une i p e t r e c e r i d e v â n ă t o a r e un ind ian îi a d u s e o d e p e ş ă de l à d-şoara Gou ld care- i a n u n ţ a sosirea. „Fie ce-o fi" îşi zise el. Nu t r e c u m u l t şi o sc r i soa re d i n - p a r t e a ei îl inv i ta l a I lo r s -Show loc de

a d u n a r e al l u m e i e l egan te , un h i p o d r o m c a r e co p r i n d e zece mii p e r s o a n e şi u n d e femeile r iva l i zează în e l egan ţ ă . Lui Cas ­te l l ane îi b ă t e a i n i m a p e n t r u c ă ştia, că o depeşă ca acea pe c a r e o p r imise , pen ­t r u o a m e r i c a n ă nu î n s e m n a nimic . F e ­te le N e w - Y o r k u l u i s u n t cochete , e l e îşi i au l i be r t ă ţ i ce p a r c o m p r o m i ţ ă t o a r e în ochii eu ropen i lo r , d a r p e n t r u e l e n ' au nici o i m p o r t a n ţ ă .

D- şoa ra Gou ld e r a s implu î m b r ă c a t ă . F o a r t e pa l idă , îl p r i m i t imid şi-i s u r â s e încu rca tă . L u c r u l aces ta îi p ă r u u n semn b u n . \

In t r ' o zi ea îi z ise p e n e a ş t e p t a t e : — Nu m ă vo í căsă tor i cu d-ta nici oda­

tă, nu -mi p l a c s t ră in i i . — Eu nu v ă cer în căsă tor ie , r ă s p u n s e

Cas t e l l ane . î n c u r c a t ă , tăcu u n momen t . — Francez i i sun t per iculoş i , r e l u ă ea, „min­cinoşi şi soţ i r ă i " . — Es te a d e v ă r a t şi d e acea n u t r e b u e să v ă căsă to r i ţ i cu mine ; zise e l s u r â z â n d .

In t r ' o D u m i n i c ă Boni d e C a s t e l l a n e şi d - şoa ra Gould m e r s e r ă la b i se r ică . E l se s i m ţ e a ^fericit . D u p ă s l u jbă p r o p u s e d-şoare i Gou ld s ă î m p a r t ă v i a ţ a cu el . Ea a c c e p t ă f ă ră să ez i te . El îi c e r u să adop te re l ig ia lui . Ea însă, r ă s p u n s e b r u s c : — Niciodată. . . d e o a r ece e foa r t e g r e u s ă d ivo r ţ ez i c â n d eşt i catol ic . Şi v r e a u s'o fac, d a c ă mu sun t fer ic i tă cu dumnea ta» • , . ' ,

«degete. „Nu este v ina m e a d e a m ä ii născut risipitor 1 '. Nu ştia să p o a t ă ex i s ­ta o avere care să rez i s te capr ic i i lo r

Dc?mna de Cas te l l ane—mama, a r a n j a i'recepţie măreaţă în c ins tea nore i sa l e . întreaga populaţie d e p e d o m e n i u l s ă u îi primi la gară. Au to r i t ă ţ i l e îi fe l ic i ta ră J toată lumea îi e sco r t ă la cas te l cu ptece populare. T r e c u r ă pe 6ub a r c u r i de triumf construite a n u m e . S e a r a u n dineu de gală. Sojiia lu i n u îjn{elegea n u l social al acestei primiri şi abia halită un surâs ; era ma i d e g r a b ă pl ic-twL, pentrucă în A m e r i c a n u e x i s t ă lici o legătură în t r e p o p u l a ţ i e şi p ro -kyietiirii гфгііог t e r e n u r i . 'Acolo to tu l • petrece sub formă de afacer i . fia naşterea pr imulu i copil , C a s t e l l a n e m in culmea en tuz iasmulu i . Aceas ta îi Biifirma soliditatea s i t ua ţ i une i sa l e . l'Naçterea copilului p roduse m a r e zgo­mot. Se publicau fotografii , co loane în-m i cu descripţia rufăr ie i , l a u d e şi a-muri perfide. I Existenţa s t ră luc i toare ce o duceau ,

atrasta cu viaţa a u s t e r ă pe ca re o du-Lese fsoţia sa ; ii e ra greu să se acl imati^ tec la Paris şi e r a şi foar te geloasă. • se istoriseau lucrur i le cele mai e x t r a v a -[pnte pe contul so ţu lu i e i şi'n spi r i tu l săq Eturile cele mai b a n a l e d e v e n i a u ro -Ene. Existenţa ei e r a o t r ă v i t ă şi l iniş-: lor dispăru. Cu toa tă a t e n ţ i u n e a şi

lifecţiunea lui, ca nu-i i e r t a n ic iodată , G înainte de a o cunoaş te , t r ă i s e o

1 . ' ' ' •' ! lotuşi el era m â n d r u de soţ ia s a şi piei'liona s'o facă cea ma i e l e g a n t ă fe­ilte din Paris. Ar t i s te spec ia l e îi con-Efű'onau toaletele şi cu t impu l ea c ă p ă t ă •stal eleganţei.

I onoarea celor 21 an i a i soţ iei sa le , •da o serbare, a c ă r e i somptuoz i t a t e e-•K cu acea a Mare lu i Rege . Inee rcu i se ural Porumbeilor şi r id ică d e a l u n g u l Kcului un decor de 114)- m. l u n g i m e şi But. înăl(inie ; o e s t r a d ă p e ca r e d a n ­e i 24 artiste din ba l e tu l Ope re i , a că-K siluete se ref le tau în lac, d a n s â n d •pa o orchestră compusă din 200 pe r -loaiu'. Jocurile de foc în locu iau j o c u r i l e • apă. Un dineu <ic 250 d e in t imi . A-mt spectacol orbi Pa r i su l ca şi A m e -Bţ, Unchiul său, fa imosul p r i n ţ de Sa­l i il însoţi la p re şed in te l e consi l iului •micipal al Par isu lu i c a r e făcu n iş te •Umeri când i se în fă ţ i şă p r o e c t u l s e r ­kei. —. Domnule, zise e l p u ţ i n i r i ta t , •blicaţi-mi scopul serb 'ăre i d-voastrăj . Knçi prinţul de Sagan, a r b i t r u l e l egan-Щ punându-şi monoclu l , r ă s p u n s e ci* Kfcfujă : Această s e r b a r e va fi da ta •jilicere, domnule. Şi el r e p e t ă d e ma i K e ori „de plăcere.. . d e p lăce re ' ' . N u Iţii niciodată mutra p r i m a r u l u i , еагій •feiacorda tot ceeace i se c e r e a inc lu-•шшепі і călări p e n t r u a s u p r a v e g h e a •ÎpVlînulogiie. • M ) lanterne (verzi vcnleţiene, in meű de fructe, c ran s u s p e n d a t e de B j i un număr inca lcu lab i l d e l ampioa-I:' Ьіііміі alelele: (>o vule | i p e d e s t r u •livrele roşii ; 15 k i l o m e t r i de covoa-• Se dădu ordinul să se î n t i n d ă co­brele pe o ploae to ren ţ i a lă . Inv i ta ţ i i •t» in număr <!e 5000. In t impul j ocu r i -•rdc foc sau dat d r u m u l în a e r l a •lebede albe, care a t r a s e d e l u m i n ă şi bwiniântate dc zgomot se z ă p ă c i r ă şi Hirau in toate păr ţ i le în mi j locu l f lacă-l k oferiiicl' un spectacol feer ic ne inai -Kinit

C â n d rege le Spanie i vizi tă Pa r i su l , ieşi­ră î n t r ' un doi 'say m ă r e ţ şi cu serv i tor i i In h v r e l e luxoase , p a r c u r s e r ă s t r ăz i l e în a c l a m a ţ i u n i l e . muRime i en tuz ias te , fiind luaţi d r e p t suveran i i .

In cas te lu l său de là ţ a r ă o rgan iză c e a mai s o m p t u o a s ă r ecep ţ i e în c ins tea r e ­gelui Por tuga l i e i . C o m a n d ă u n t r e n spe ­cia l p e n t r u S u v e r a n ; d o u ă căleşt i la p a t r u cai a ş t e p t a u la gară . Se o rgan i ză o v â n ă t o a r e , o r e p r e z e n t a ţ i e de gală . Apoi o s t r ă l u c i t o a r e r ecep ţ i e ; t oa t ă l u m e a în ţ i n u t ă de gală, se rv i to r i în l iv re le a l b e .

Aface rea D r e y f u s p r e o c u p a toa t ă lu­mea, î n v e r ş u n a r e a cu ca re core l ig ionar i i săi p u n e a u p e n t r u a-1 sa lva e r a groaznică . F r a n ţ a d a t o r i t ă unu i inst inct de conser­va r e socială s e a r ă t a ost i lă „ căp i t anu lu i ' ' nu p e n t r u c ă e r a ovrei , d a r p e n t r u c ă nu ­me le s ă u se rvea d r e p t p r e t e x t une i cam­panii con t r a a r m a t e i , c a m p a n i e ce po rn i a d in G e r m a n i a .

C a s t e l l a n e ca r e che l tu ia s u m e e n o r m e p e n t r u a fixa a d e v ă r u l în aceas t ă ches t i ­une , s t â rn i o g roazn ică c a m p a n i e con t r a s i . Un complot s e urz i ch ia r în societă­ţile sec re te d in l u m e a î n t r e a g ă , p e n t r u a-l sup r ima , fiind l u a t d r e p t an t i semi t . C o n t r a sa ma i e r a u , ma jo r i t ă ţ i l e p a r l a ­m e n t a r e , con t inen tu l america/n, c a r e de ­altfel c r i t i ca t oa t e ac ţ iun i l e s a l e j î n t r e a g a p r e s ă mondia lă . D in aces t m o m e n t aces te for ţe fo rmidabi le e r a u coal iza te c o n t r a sa, în via ţa p r i v a t ă , p r i n t r e serv i tor i , î n P a r l a m e n t , la Pa l a t , pre tui ţ indeni . La C a m e r ă a l e g e r e a îi fu inva l ida tă . P rezen ­ta tiidu-se a d o u a oară , c ă p ă t ă ch i a r m a i m u l t e suf ragi i şi as t fe l i n t r ă t r i umfă to r in P a l a t u l Burbon i lo r .

Anta şi pol i t ica îi l u a u cea m a i m a r e p a r t e d i n t imp . N e m u l ţ u m i t de d u e l u r i l e sa le . d e lupte , a leger i , curse , p a l a t e şi fe­mei f rumoase , c a u t ă a l t e d i s t rac ţ i i O r -gan izază un d i n e u d e 250 t a c â m u r i , u r ­mat de u n ba l . D o a m n e l e a p ă r e a u cos­t u m a t e î n flori. S e a r a î n g h i r l a n d e d e flori şi o i l u m i n a ţ i e cu l a n t e r n e vene -ţ i ene d e d i fe r i te culor i .

D i v e r s i t a t e a che l tue l i lo r s a l e ne l in i ş ­ti fraţ i i Gould. C r e d e a to tuş i că soţia sa a r e ven i t u r i suf ic iente p e n t r u a n u fi j e n a t ă de che l tu i a l i l e sale . O d a t ă î n să c u m p ă r â n d niş te obiecte d e a r t ă şi cons­t a t â n d c ă n u sun t a u t e n t i c e a v r u t să s u s p e n d e p l a t a lor. N e g u s t o r u l n u accep­tă : r e c l a m ă c h i a r ma i mu l ţ i ban i şi î n loc de a i n t e n t a un proces la Pa r i s , a t a c ă t r u s t u l Gou ld în fa ţa cu r ţ e i s u p r e m e d in iSta te le-Uni te . D e s b a t e r i l e p r o d u s e r ă

zgomot. E r a v o r b a de m a i m u l t e mil ioa­ne. Acuza t d e nec ins te , deş i e r a vic t ima u n u i excroc , un to ren t d e a r t i co le îl pre­zente r ă ca n e b u n , i ncapab i l de a gira a-ve rea sa. Negus to ru l , a v â n d t e a m ă de expe r ţ i , făcu t r anzac ţ i e şi r e d u s e cos tu l ; to tuş i n u a v e a b a n i să p l ă t ea scă şi ape l ă l a c u m n a t u l său şi fu refuzat . A t u n c i r e c u r s e la e x p e d i e n t e p e n t r u a p u t e a p lă t i . Soţ ia sa îşi ieşi d i n min ţ i . O anga ­j a s e în n iş te che l tuc l i u r iaşe . î n t r e a g a famil ie cons ide ră c u m p ă r ă t u r i l e s a l e ii rapt uni jaf în a v e r e a soţiei. F u o b l i g a t a v inde câ t eva t ab lou r i şi să p ă r ă s e a s c ă p roec tu l u n u i t r u s t a l obiecte lor d e a r t ă .

In u r m a une i i n t e r p e l ă r i m in i s t ru l d e râzbo iu căzu ; W a l d e c k - R o u s s e a u îi pă ­şi ră d in cauza a c e a s t a o u r ă î n v e r ş u n a t ă . P l e c â n d în Amer ica , F i g a r o in sp i r a t d e p re şed in t e l e cons i l iu lu i a n u n ţ a deconfi-t u r a sa. Te legaf ia f ă ră fir nef i ind încă descoper i t ă , de opt zi le c i rcu lau comen­tar i i le ce le ma i r ău t ăc ioase . In A m e r i c a e r a t r a t a t ca u n falit. C o m p a n i a lu i F i -

Ü N l V E R S U L L I T E R A R . — 331

garo e r a c o m e n t a t ă d e toa t a p resa a m e r i ­cană, f ă r ă a-l împied ica cu t o a t e aces tea a fi b i n e p r imi t p r e t u t i n d e n i . Amer ican i i nu d a u i m p o r t a n ţ ă e l u c u b r a ţ i i l o r p rese i . Printjr 'o depeşă recotmandată p r o m i t e d i r e c t o r u l u i z i a ru lu i Rodays , o p e r e c h e d e pa lme . Reven i t în P a r i s îşi ţ i nu făgă-d u i a l a şi Rodays fu pă lmui t . I nc iden tu l p roduse r u m o a r e . A v u loc u n d u e l în ca r e R o d a y s fu r ăn i t .

Porn i l u p t a con t r a Iui F i g a r o ca r e su­feri o c r iză î n s p ă i m â n t ă t o a r e şi R o d a y s t r e b u i să demis ioneze .

In 1903 p l e că în Amer ica . Soţia s a .ple­case î n a i n t e cu copiii. F u p r e î n t â m p i n a t de v a p o a r e p l ine cu ziar iş t i c a r i d o r i a u să cunoască mot ive l e că lă tor ie i ; c e r e a u re la ţ iun i în pr ivinva r a p o r t u r i l o r cu so­ţia sa. L a d e b a r c a r e o m u l ţ i m e imensă . Un gent i lom se p rez in t ă , f ă r ă îndoia lă , o cur ioz i ta te , însă l egende le ce c i r cu lau pe contu l său a v u r ă un e c o u senza ţ iona l şi aţâ{a imag ina ţ i a publ icu lu i . Sp re sur ­p r i n d e r e a sa nu în tâ ln i în po r t nici pe so­ţia, sa, nici p e copiii săi . Soţ ia sa îl p r imi rece : — R e g r e t că n u locuesc în ţ a r a m e a şi că m ' a m m ă r i t a t î n s t r ă i n ă t a t e , îi zise ea. A doua zi ieş i ră în o r a ş ; l u a r ă masa la r e s t a u r a n t ; l a v e d e r e a lor, t oa t e p e r s o a n e l e p r e z e n t e se r i d i c a r ă b r u s c ; se s u i r ă p e s c a u n e p e n t r u a-i vedea m a i b ine .

D u p ă o l u n ă r e v e n i în F r a n ţ a cu so ţ ia şi copiii săi .

A m e r i c a n e l e a c c e p t ă cu g reu a fi d i r i ­j a t e ; e le se b u c u r ă de m a r e l i b e r t a t e ; se a m u z ă în d r e a p t a şi 'n stâi iga în cău­t a r e a mici lor senzaţ i i . O d a t ă că să to r i t e n-t d e v i n m a m e duioase . Copi lu l l e j e n e a ­ză... P o a r t e p u ţ i n casn ice . Se obosesc r e ­pede de so ţu l lor şi cea m a i mică î n t â m ­p l a r e le fac să î n t e r v a d ă d ivor ţu l . Le p lac că l ă r i a , ga lopul , t en isu l şi p r e o c u p a -ţia spec ia l ă „f l i r tul" . La 60 d e a n i a m e ­r icanele p o a r t ă ace leaş i rochi i şi b i j u t e r i i ca la 20' ani . F e t e l e t i n e r e , î n s e t a t e d u p ă l i be r t a t e . Feme i l e , n e b u n e d u p ă emoţ i i p a s a g e r e ; ce le b ă t r â n e n e b u n e d u p ă lu­m e şi d a n s . In A m e r i c a s u n t fan tas t ic d e m u l t e d ivo r ţu r i .

R a p o r t u r i l e d i n t r e cei doi soţi , dev in L-arte î nco rda t e . O a r m a t ă d e de tec t iv i u r m ă r i a u p e soţ ; e r a s u p r a v e g h e a t în ca­m e r a sa, la p o a r t a casei, pes te tot u n d e b ă n u i a că se duce . Aceş t i de tec t iv i îşi p e r m i t e a u to tu l , fiind g r a s p lă t i ţ i . Tot ce făcea sau a r p u t e a s ă facă e r a r a p o r t a t avoca tu lu i soţ ie i sale, u n u l d i n a d v e r s a r i i săi poli t ici . O d a t ă pe c â n d se r e î n t o r c e a de là C a m e r ă găsi casa pus t ie . Află c 'au p leca t p e n t r u t o tdeauna . I n e b u n i t se p rec ip i t a în c ă u t a r e a lor . Soţia şi copiii desc insese ră Ia hote l . C â ţ i v a pol i ţ i ş t i îi in t e rz i se ră i n t r a r e a . Ii fu impos ib i l a s e a p i o p i a de so ţ ia şi copiii săi. P r i m u l gest fu s ă p ă r ă s e a s c ă casa c a r e e r a a soţiei sale. F u cons ide ra t c 'a p ă r ă s i t domici l iu l con juga l . In faţa t r i b u n a l u l u i , chema ţ i p e n t r u „ reconc i l i e re" , îi zise : — P e n t r u -ce în u l t ime le zile mi-a i a r ă t a t a t â t a bu-n ă - v o m ţ ă ?

— P e n t r u a sfârşi, r ă s p u n s e ea. Şi ast-_ fel se p r ă b u ş i o v i a t ă s t ră luc i t ă , oa re d u r a s e m a i b i n e de 12 an i .

A R T A DE A F I S Ă R A C

P e r i o a d a cu a d e v ă r a t d r a m a t i c ă a vie-ţe i sa le d a t e a z ă de l à d i v o r ţ C h i a r pe t impul l u x u l u i s ău , canid m â n u i a mil ioa­ne, c u m n i m e n i a l tu l n u ştia s'o facă, a v u m a r i n e c a z u r i ; însă g roaza nu-1 copr in-se de cât î n z iua când s"a t r ez i t f ă ră ni-

• Ш — U N I V E R S U L L I T E R A R

inie. La 38 ani , d e v e n i s ă rac . D u p a ex is ­tenta cea m a i (s trăluci toare, în contac t cu cei mai m a r i d e pe glob, sufere o căde re fără p e r e c h e în lume .

Deşi d i v o r ţ u l se p r o n u n ţ a s e , el nu a-flasc încă nimic .

O m u l ţ i m e de o a m e n i îi a sa l t au casa ; a n t i c a m e r a sa e ra p l ină de oameni de afa­ceri car i îi c e r e a u ban i . Astfel află ca­

tas t rofa . T o a t e z i a re l e se ocupau de di­vor ţu l său, în specia l în Amer ica , Ziare le e r a u p l ine de c a r i c a t u r i şi d ă d e a u cele mai pen ib i l e şi fantezis te de ta l i i a le vie­ţii sa le . L i a r e p r e z e n t a t în toate , rev is te şi café-concer t i i r i . H ă r ţ u i t <le toa te p ă r ­ţ i le d e credi tor i i săi, s i t ua ţ i a s a f inancia­ră deven ia din cele mai cr i t ice. înce rcă să v â n d ă din obiecte le r ă m a s e ; înce rcă să r ecape t e bani i î m p r u m u t a ţ i p r ie ten i lor . Toate î nce rcă r i l e e r a u zada rn ice . Ami­cii deod in ioa ră aveau sat isfacţ ia cădere i sale. E ra ocolit ele e l şi la telefon îşi p r e ­făceau vocea, d â n d u - s e d r e p t se rv i to r i i lor, r ă s p u n z â n d că . .domnul a ieşit".

Nenoroc i r i l e , însă nu-1 dobor!,, ci-1 fă­c u r ă s ă reac ţ ioneze . Simfi o v igoare nouă. Ţinuta sa e r a tot a t â t d e impecab i l ă ca şi'n t i m p u r i l e bune . Niciodată nu avu mai m u l t ă morgă ca a c u m când e ra con­s idera t ca i r emed iab i l învins .

D-na G o u l d mai p ă s t r a încă re la ţ i i cu familia fostului e i soţ. Aceas ta p e n t r u a

se p u t e a în tâ ln i cu v ă r u l său cu d u c e l e Te Ta l leyra i id şi p r in ţ de Sagan care- i făcea cur te . P r i n ţ u l d e Sagan e r a un om fără c a r a c t e r şi a v e r e a sa e r a ru ina tă . N a v e a domici l iu s tabi l , fiind vecinie ur­măr i t d e c red i tor i i săi. Da to r i i l e s a l e e-rau fantas t ice . D-na Gould se afişa cu el p r e tu t i nden i , la t ea t ru , în au tomobi l . Nu c redea în pos ib i l i ta tea une i căsător i i eu văru l său, de oa rece r e p u t a ţ i a sa e ra f o r t e rea . Nu c r e d e a ca ea s ă facă „a-eeas tă nebunie ' ' , ci mai de g rabă să-1 . .nel iniştească". Z iare le î n c e p u r ă , însă, să a n u n ţ e căsă tor ia d-nei Gould cu p r in ţu l de Sagan.

C a s t e l l a n e mi mai dorni ia , o groaznică gelozie îl ch inuia . Un fel de fa ta l i ta te apăsa a s u p r a sa, ca o revanşă a des t inu­lui.

I a un p a r a s t a s al une i r u d e comune , cei doi se găs i r ă la un m o m e n t da t faţă 'n faţă. D u p ă o s c u r t ă a l t e r ca ţ i e , îl lovi cu bas tonul , rostogol indu-1 la p ă m â n t .

P r i n ţ u l d e Sagan d u p ă ce se însănătoş i plecă în Amer i ca pen t ru a ob ţ ine con­s i m ţ ă m â n t u l , c a r e însă i se refuză.

S i tua ţ ia lui C a s t e l l a n e devenea din ce'il ce m a i cr i t ică. Cred i to r i i îl a sa l t au d e toa te pă r ţ i l e ; m a r e p a r t e d i n t r e ei e r a u a ţ â ţ a ţ i d e p r i n ţ u l de Sagan. Totuşi c ă u t ă să se consoleze de nenoroc i r i l e sa­le : vâna , că lă r ia , t r ă i a o v ia ţă boga tă p e n t r u a se ame ţ i .

Accep ta toa te invi ta ţ i i le . îşi r e luă lo­cul în p a r l a m e n t şi pă s t r a a p a r e n ţ a corec­t ă în r ed ingo ta sa t ă i a t ă impecab i l „ca re făcea a t â t a c iudă lui P a u l Deschane l " .

îşi înghipia necazu r i l e ca nişte p i lu le , le d ige ra şi le încorpora , deven in id pen­t ru el o a doua n a t u r ă , d i n ca r e t r ăgea foloase.

Află d in z i a r e că d-na Gould a p leca t la Londra să se căsă to rească .

Rămas fără resurse , t r e b u i a să găsea­scă mi j locu l să t r ă iască . î n c e r c ă să pu­blice a r t i co le p r i v i t oa r e la ches t iun i le e x t e r n e . R e n u n ţ ă fiind s lab plăt i t . El ca­re che l tu i se sume m a r i pen t ru p ropaga ­rea ide i lor sale, e r a ob l iga t a c u m de a recurge la p resă . F u ob l iga t să v â n d ă Le soir. N e mai ş t i ind ce să facă p e n t r u a se îmbogăţ i , începu s ă facă comer ţ . C u m p ă ­

ră b reve tu l unui chimist , care descoper i ­se o p o m ă d a pen t ru faţă. Ne reuş indu - i se lansă î n comer ţu l obiecte lor d e a r t ă ; da­to r i t ă cunoşt in je lor şi gus tu r i lo r s a l e pu­tea să câşt ige. „Nu mi-e ruş ine de a fi deven i t negus tor ' ' . Câşt igă astfel sume impor t an te .

Cwhoscu o fenice e x t r e m de in te l igen­tă şi cu o imag ina ţ i e e x t r a o r d i n a r ă . F a iubea r iscul şi era foar te ab i lă . In aface­rile s a l e ob ţ inea succese s u r p r i n z ă t o a r e .

Soţul ei scontase t o a t e pol i ţe le pe cari boni le g i rase p e n t r u p i re ien i i săi, şi astfel făcu cunoş t in ţa acestei femei, c a r e fu foar te mişca tă la a f la rea aces tor ne­d rep t ă ţ i , a că ru i v ic t imă e r a şi d ă d u or­din, să se su spende ac ţ iunea con t ra sa. Căpă t ă , ast tfel , de al ia t pe unu l din cei mai s t raşnic i adve r sa r i şi acum res ipra mai uşura t .

D-şoara Morgan i-a fost mu l t ă v reme o p r i e t e n ă devota tă , c a r e 1-a făcut să ui te mu l t e din necazur i l e sale .

I.a ba lu l O mie şi una de nopţ i dat de Con te sa d c Chab r i l l an , toţi inv i ta ţ i i a p a r în cos tume or ien ta le , „ C e a mai reuşi tă s e r b a r e " la carto- C a s t e l l a n e a p a r e în­t r ' un cos t tum de a m b a s a d o r pe r san la cu r t ea lui Ludovic XIV, în t r 'o m a n t i e d e catifea eu b o r d u r a d e skongs pe un fond roz, papuc i aur i ţ i , un monşon în mână , pe c a p un t u r b j n , p r e s ă r a t cu pe r l e şi d i a m n a t e . Deşi fără ave re , pă rea , d u p ă u imi rea genera lă , mai bogat ca Rotschild.

În t r 'o zi fiind obl iga t să conducă aca­să pe copi lul său şi deşi îi e ra penib i l a s e a p r o p i a de casa în ca re ca re t ră ise , poi ta ru l , ca re fusese t i m p de zece ani în serv ic iu l său, se a r ă t ă furios. îi a r ă t ă poar ta , având i-mpesia că-1 ia de umer i . Servi tor i i a v e a u o rd ine seve re de a-I - trata în felul acesta . Cu o lovi tură de baston îl puse la locul său.

D u p ă mul t e e for tur i reuşeş te a câştiga o sumă suficientă eu ca r e îşi r egu lează .dator i i le ; îşi înch i r iază un a p a r t a m e n t şi da to r i t ă gus tu lu i său ar t i s t ic t r a n s ­formă locuinţa sa î n t r ' un loc foarte ele­gan t u n d e veneau ar t i ş t i şi o a m e n i de lume. Dineur i l e sa le e r a u d in t r e cele mai selecte.

Boni de Cas te l l ane , oda tă la t ea t ru , vizi tând p e Sa rah B e r n a r d în lo ja sa. aceas ta îi spuse : — doresc să cunosc a-p a r t a m e n t u l D-ta lc . Boni o inv i tă la de­j u n . D u p ă m u l t e ez i t ă r i fixă o zi. î n a i n t e de data; f ixată p r imi o mis ivă în c a r e Sa­r a h r ec lama p r e z e n ţ a lui F r anc i s de Cro is -set, pentru! c a r e p ro fe sa un a d e v ă r a t cult. A d o u a zi o nouă misivă în ca r e e r a ru ­ga t d e a lăsa toa te pers iene le , p e n t r u a nu s t r ă b a t e l u m i n a soare lu i . Apoi o a t re ia , în c a t e m ă r t u r i s i a că a r e groază d e lumina e lect r ică , c a r e o făcea să-şi amin t ea scă d e t ea t ru . In z iua f ixată , un al t miesaj amin ja că va sosi la o ra 1 prec i s .

La ora d e j u n u l u i o sc r i soare a camer i s ­tei a n u n ţ a că M-me Sa rah B e r n h a r d se pregăteşte să vie. î n a i n t e a scăre i a ş t ep tau doi valeţ i cu un pa lanch in p e n t r u a sui d a m a d e Camel i i .

Pe r s i ene le s a lonu lu i e rme t i c închise, cande le le ap r inse . Bucă tă reasa e r a emo­ţ ionată . Toată lumea a ş t ep t a emoţ iona tă . Deoda tă se auzi soner ia .

Era o nouă scr i soare în ca re Sarah B e r n h a r d t spunea că, d u p ă o m a t u r ă re ­flecţie, nu se poa te dec ide să iasă d in casa, d in cauza unei s t r a şn ice migrene , c a u z a t ă de p r e o c u p a r e a vizitei ce t rebui t , s'o facă.

Războiul fu dec lara t . Î nce r că să se anga jeze . T r e b u i a insă să a ş t ep t e che­

marea clasei sule. Plecă in sfârşita vre ca in te rp re t in a r m a t a englezii fu o epocă de î n c e r c a r e în mijlocul a do hă r ţue l i inu t i le şi în t r 'o climă ir.; z i toa re . Şi nici nu e r a simpatic superir loc săi . C e r u a t u n c i să fie trimes pefe da r nu reuşi . Aci, p r i m e ş t e vizitai d o a m n e ('.... o femee devota tă care-i j u t a se mul t a-şi rksgula afacerile s a t â t d e încurca te .

Sosirea aces te i femei în mijlocul' |ci mizerab i le ce ducea , era o adevii conso la re (pentru cd.

•Se r e î n t o a r c e la Pa r i s , <le oarece din ca re făcea p a r t e fu triniea.su la vil Se s imte uşura t . I.a Pa r i s putea li de l a ţ i un i l e sa le m o n d e n e îl pune ii tac t cu pe r sona l i t ă ţ i l e zilei.

P leacă la Londra pen t ru a se Á cu bărba ţ i i de s tat-englezi . hUresiitt poves teş te felul cum se recrutau ţi ţii. In Angl ia servic iul mili tar nefuji bl igator , ofiţerii făceau apeluri irjll r a t e . pe s t radă , p e n t r u a atrage vota iii. Ia t imp ce vorbeau , oamenii se ; tau în spa te le oratorului, care mÁ •rusca locul de cât a tunci când eiau n u m ă r suficient.

La Par is ducea o viată plină desl luc i re . 'Tot ce Par i su l avea mai dii acudemiciani , oameni de stat stri îna l ţ i mil i tar i , suveran i în trecere,! Iau p r in sa loanele sale. La unul á l n e u r i l e s a l e se găsea şi VenizelosJ din pe r sona l i t ă ţ i l e cele mai inte™ ale t impulu i" . Apoi fu rândul Ini l: nu. p l en ipo ten ţ i a ru l român, rare uite d a r u l de a p lăcea , englezilor ; posejl teşi un spiri t înalt şi încercă de а-іД pia d e Balfour. Ambi i fură iiivjfap*ifl jun , unde par t ic ipă şi Take Iotiesciţ că ru i idei nu e rau împărtăşite def rianu. Contesa de Montebello inipraţ mul t pe Brăt ianu, zicând, că ea estei mai m a r e om de stat ' ' pe care l-„ Щ la Par is .

Ar fi p r e m a t u r de a-i considéra*-în decl in ; poa te că acum începe M desfăşoare . I i i om care a posedaţi r e ţ e . sănă ta te , avere , un nume, n'if venit de cât ii face din el un pentC* discutat , a cărui ex i s t en ţă e dejm g r e a şi se sbate in mijlocul obstat»' de tot felul.

Cu toate acestea nu pierde încît ion ţa de a găsi o femee provideif ' c a r e să-i aducă. înt r 'o bună zi, к щ pe neaş tep ta te .

Pa r i s . Les édi t ions G. Cres e t С т Ѣ

(fêmC/îmo O G t l N O n D v s .

Vi va apufttdl

LACRÈME SIIOII HCl n e i n , nici SUSI

na fardează, dar fiind unsuroşiiI i pătrunde tntradevăr In porit pleMl

înviorează epiderma, o mlădlmi/ 1 A avantajează luciul natural

al tenului Dv. Ea menţine Pudra O r .

PUDRA SIMON

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL" STR. BREZOIANU Nr. 11