jPest'a, Domineca, 15.j3. septemvre, 1 8 7 2 . M r . »SB Anulu alu cincilea MDCCCLXX1Ï.

; ocninti 'a Redactorulu i

Cancelari'a Redaetiunii

e in Strafe, tr&gatorluini [Z.Ö-

v é M B t o i a ] , Nr. 6.

•íorisorile nefrancate nn se voru iniuii deoatu numai de la oorespan-1IÍL.CÜ regulari ai „Fed raţiunii." Articlii tramiai si nepublioati ae

voru a rde .

FEDERATIUNEA Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.

V a esî Mereari -a , Vineri-a si Domiuec'a.

Pret iu lu dit Prenomeratlf l ina Pre i r e i l une . . . 3 fl. w.. Pre aiese l u n e . . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „

P e n t r n jflomani'a : prea- intregu 30 F r . «= 30 í.et »

„ 6 lune 16 „ 16 .. 3 - 8 „ = 8 „ „

Pentra Insertiuni : 10 or. de linia,si 30 or. tacs 'a tiia orale pentru fiesoe-eare publioa-tiune separatu. In looulu desohis»

20 or. de linia. ' Unu Bsemplariu c o B t a 10 cr-

I

I

AVRAMU 1 * 1 « . Grea e sortea ta Romanime, Si amare dîiele, cari te-au ajunsu !

Nu e* de ajunsu, cà noptea te culci pre vétr'a-ti udata de lacrime fierb nte si auror'a demanetiei nu e farmccu puni.ru tine ! Nu e de ajunsu, ca d'in diori pana in nopte, in patri'a-ti romana 1Î e oat'a de secuii a lupta si suferi ! Mai cadu inca si bradii, cari* te au umbritu, se stingu si luceferii, cari ti*au luminatu ! O ! Romanime ce ai pecatuitu !

Anim'a-ni intristata inca nu s e asiedià, dupa ultimele duoe loviture nespuse ale sortii, lacrimele inca nu ni se oprissera, plangundu apunerea a duoi luceferi de pre orizontulu Romanimei, candu in 11. 1. c, tardîu la mediulu nopţii, primiramu de la Dev'a urmatoriele orduri : „ A v r a m u I a n c u , e r o u l u m u n t i l o r u , a r e p a u s a t u i n 10. s p r e 11. s e p t . 1872. ; i m m o r m e n t a i e a s e v a t i e n é i n 13. s e p t . a. c. i n B a i 1 a • d e • C r i s i u.*

Avramu Iancu s'a nascutu iu Vidr'a-de-susu, in munţii apuseni, in 1824. * scolele elementarie si gimnasiale le-a facutu in Abrudu, Zlatn'a si Blasiu. Scientiele filosifice si juridice le-a absolvitu in Clusiu. Dupa „Panteonulu romanu" Iancu a fostu unulu d'intre cei mai solidi si mai eminenţi intre couscolarii sei, cu deosebire i plăcea matematic'a, si in acestu studiu a fostu celu mai escelinte ; elu iubiá si music'a, si erá măiestru in flauta. Dupa aceea s'a dusu la Tergu-Muresiului, la tabl'a regesca cá practicante ; in 1848. a depusu censur'a de advocatu si aici apoi l'a ajunBU fortunosele vremi din 1848.

De la 1848—1850 vedemu pre Iancu partecipandu la ţote - açt;àuile j&aMunei romane d'm Ardélu ; elu a fbstu la adunarea d'in Blasiu, in dominée'» Tomei; . iu 15. maiu veni pre „Câmpul u libertăţii" in fruntea legiunii munteniloru si fù primitu cu entusiasmu nespusu si portatu in triumfu. De aici încolo apoi, fidelu juraraentului depusu, si insocitu de neuitaţii B a l i n t u si A s s e n t i e , a luptatu cu perseverantia si bravura in patria prototipului !-eu, Hona, p tntru eliberarea poporului romanu.

Dupa alinarea v.i'oitloru, dupa trantirea duşmanului, dupa mântuirea patriei si tronului, Iancu, care pre pamentu nu iubiá altu ce de câtu numai patn'a si nam.nea sa. vediendu-se insielatu intru cele, pentru caii sa luptatu in folosulu natiunei sale, a cadiutu victima paralislei si 22 an i întregi, sbuciumatu de doreri, mai muitu a vegetatu de câtu vietiuitu, pana ce in 10. sept. a. c. si-dede sufletulu seu nobilu si Curatu in manile lui Marte, a cărui fiu a fostu. in 22 de anm, stimatu si vener.atu de toti n'aveá alta piacere, de câtu a caletori de la Halmagiu la Bai'a-de-Ciisiu, Bradu si inderetru, BÍ a si spune sufermtiele sale prin una fluira, de care nu se despartiá neci una-data. A-rare ori erá omulu fericitu a lu-aflá in momente senine, dar' si atunci erá tristu, dorerea vorbiá d'in clu.

Si asta-di Iancu nu mai este ! Nu auoîti vejietur'a arboriloru, nu sentîti cum se redica si scade pamentulu sub voi ; bradii si stegiarii plangu si suspina munţii,

cà-ci a moritu decorea, mandri'a loru, Iancu ; lu-plangu muntenii, nedespanîtii sei soci de arme, cu cari adese ori, in umbrele muntiloru, tieneá Bvaturile de batali», si d'impreuna cu ei se bucura pentru succesele armeloru loru ; si unde ser'a, incungiuratu de resolutii sei tribuni, la viu'a flacăra a focului, se cufunda in cugete adunci. Lu-plange Ardélulu, scump'a sa patria, si poporulu romanu, pentru a cărui nume, libertate si esistentia a portatu spad'a romana si a bagatu frica si respectu in osele boierüoru si a negriloru dusimani ; si na.iunea intrega, de la mare pana la munţi, este in doliu si versa lacrime la scumpulu sicriu.

Si acum, o umbra măreţia ! daca astfelu e data, daca tstfelu e scrisu in cartea provedintiei, cá si tu sè ne lasi , parasesce dar' valea acést'a de plângeri, cà ci colo in olimpulu eternu te ascepta frati-ti de o sorte, Bamutiu si Muresianu.

Si spune-li sortea poporului romanu, cum este si asta-di, dupa atâtea tempuri grele, amare, dupa atâtea lupte si suferintie multe, si daca se pote privesca olimpulu si spre noi.

Ér' monumentulu celu mai poternicu tî l'ai plantatu in pepturile nostre si memori'a ta dulce in veci ni va fi scumpa, va fi sempiterna !

I

Pest'a, 2./14. sept., 1872. întrunirea delegatiuniloru si pertractarea

câtu mai curundu a adressei la discursulu de tronu in camer'a representantiloru Ungariei ni dau ocasiune a ne intorce inca odată la oper'a dlui Lonyay, la discursulu de tronu fàra pa­rechia, care este lipsitu de ori ce semtiu si spi-ritu liberalu si reconciliatoriu, si a cărui tenore sunt admoniţiunile, amenintiàrile si categoric'a es pressiune, d'a restringe, infrená si inadusî ori ce nianiftstaţiune, oii ce încercare, ce nu convine cu principiele si vointi'a domniloru de la potere.

Nu suntemu amici ai opportunitàtii vile, nici aderinti ai destinului corrumpetoriu, cá sè ni ac-comodàmu principiele di,pa jmpregiuràri si sè as­ceptàmu, cá sè ni Cfda mur'a in gura. Sunlemu aderinti ai vointiei libere si aperatori aprigi ai dreptului si ai libertàtii. Esperintiele secularie ni-au aretatu, evenemintele cotidiane ni spunu, ér' inim'a curatu romanesca ni dicteza, cà nu este consultu, nu este opportunu, d'a ( întinde nian'a de impacare aceloru-a, cari fàra pieu de eonsideratiune ne palmuescu pre tota dîu'a, si cari fàra crutiare, prin vorbe BÍ fapte, ne vatema si ranescu in adun culu inimei si alu sufletului ; ér' pre de alta parte nu credemu a fi destina i sè suferimu in veci in sultele, vatemkrile si continuele ntdreptatîri ce ni

se facu. — Se luptàmu dar' , si sè iuptàmu pana atunci, pana candu séu vomu învinge, séu vomu fi iutr'adeveru invinsi.

Pre luni in 16. sept. membrii delegatiuniloru sunt conchiamati la deschiderea solemna a nouei sessiuni. Contingentulu de armata comuna, deto-i lele, adecă bugetulu comunu, s fia cerile esterne comune sunt objtctele ce se desbatu de delegatiu-ni. Mare este partea, semiîtoriu si ciuntu eBte tribu-tulu ce se arunca cu acesta ocasiune a supr'a popo­rului romanu. Aici nici poporulu romana nu este uitetu ; aici si elu pondtrtza, si jondereza inca gieu in cumpena. Soldaţi la linia, neamtiului, isoldati pentru aperarea tierei, ungurului, contribu-tiune müre, biru greu si apessatoriu, tote acestea se ceru si de la poporulu romanu, si cu tote aces­tea in tote celelalte privmtie de dreptu, de ecui-tate si egalitate elu este desconsideratu, ignoratu, ba chiaru insultatu. Esistmti'a natiunei romane in Ostrunguri'a se denega prin lege, si discursulu de tronu aproba de nou, si cu scrupulositate pedan-tica tiene la acésta negatiune, la acesta vatema^e si grava insulta pentru unu poporu, pentiu una naţiune intrega.

Iu evuiu mediu pana la 1848 eramu celu pucinu consideraţi cá poporu toleratu, cá plebe legata de glia ssta-di inae mei atât'a nu m se

concede ; progressuiu ne-a adusu pana acolo, in­câtu séu trebue sè fimu unguri, séu sè ni cautàmu alta patria. Si cá totu noi sè fimu cei culpabili, ni se arunca in facia unu feliu de înclinare si gra-vitare spre Bucuresci, si apoi noi, bieţii de noi, nu numai cà declmàmu de la noi acésta imputa-tiime, dar' nici nu suntemu demni de ea, nu, o meriiàniu, eu tote cà natur'a lucruriloru, impre-giuràrile de tote dîlele ne fortieza spre acést'a. «Jme porta vin'a, <.à noi nu gravitàmu spre PtBt'a ? Ciue porta vin'a, cà intre romani si unguri nu este alipire, nu este incredere reciproca, nu este simpatia ? De buna séma nu romanii, ci domnii unguri sunt aeei-a, cari nu voru frăţietatea, nu voru libertatea, nu voiescu egalitatea de dreptu.

înainte de a trece la altu objectu, apeJàmu la zelulu, semtiulu si inim'a aceloru deputaţi .ro­mani, cari cá romani si nu cá unguri vrèu sè ocupe locu in diet'a Ungariei, cá cu ocasiunea desbaterii adressei la discursulu de tronu sè-si redice. vocea si sè protesteze contr'a arrogantiei si a arbitriului domniloru unguri, caii in manl'a loru de magia-risare, inergu pana intru a negá esistinti'a unui poporu intregu. Sè nu treca cu uitarea séu cu ntpassarea acésta ocasnne, acestu momeutu, care taia atâtu de afundu iu vieti'a natiunei ei a vnto-riului ei ; se nu alunece a crede, cà ori ce protes-

362 tu, ori-ce încercare va fi in daru, fàra effectu BÍ resultatu. Daca a supr'a unguriloru nu are effectu proteBtulu loru, atunoi va avé a supr'a romaniloru d'in tote anghiurile, si acestu effectu va fi mare n de mare insemnetale,

Dar' sè trecemu la alte cestiuni. Incercàrile de fusiune intre partitele unguresci s'au nimi­cită. — Stanc'a de care s'au isbitu si nimicitu aceste incercàri este punctulu primu d'in program-mulu lui Ghyczy „Armata magiara nedependinte." Guvernamentalii, cari tienu eu màni eu piciore la pactulu dualisticu, a carui tempu de revisiune n'a sosita inca, nu voru nici sè t scia, nici sè auda de unu asemenea punctu.' Ei regreta, dar' n'au ce face. De altmintrelea au totu dreptulu sè cera de la oppositiune, cá ea sè recunosca si institutiunea dö armata comuna, daca a ajunau a recunosce pactulu dualisticu. încercarea de fusiune n'a avutu deci altu resultatu, decfttu cà a datu inca ore-care alimentu frecariloru de partite. — Stang'a estrema inoa a invitatu si provocatu pre stang'a centrale a fusioná cu ea, inse acesta provocare s'a respinsu fara multa ceremonia. Asie ungurii stau totu unde au fostu.

Tribunalulu de arbitri d'in Geneva si-a finitu tote agendele essentîale, asie incâtu resultatulu este acum, aeié dîcundu, unu secretu publicu. Ce a mai remasu inca d'a se delibera, se tiene numai de rubric'a formalitàtiloru. In 22 siedintie, cari s'au tienutu intr'unu intervallu de tempu de 56 dîle, caotele complicateloru cestiuni, numite in totalitatea loru „Affacerea Alabama", s'a descur-catu. Tribunalulu a deliberaţii mai antâiu punc­tele singuratice si dupa aceea a adusu decisiunea generale. Este cunoscutu, cà acus'a americaniloru suna intr'acolo, cà Angli'a a violatu cele trei pune te generale d'in tractatulu de Vasingtonu, si prin trei-dieci de nài differite a calcatu detorintiele ce le a avutu cá statu neutralu. Precum se aude, ju-decat'a arbitriloru, cu privire la trei nài, a esîtu in defavorulu Angliei, carea are se desdauneze sta­tele unite cu una suma de 3,000.000 pundi ster lingi. In Angli'a n'a produsu acésta scire nici celu mai micu resemtiu. Se pare cà a fostu pregătita la una desdaunare si mai mare, pentru aceea „Ti­mes* eschiama : „sfersîtulu e bunu, tote sunt bune."

Combinatiunile despre scopulu convenirii ce­loru trei monarci-imperati la Berolina sunt nenu merate si de cea mai pistritia natura, dar' nice un'a na ni dà vre-o garanţia despre adeveru si e8actitate. De aceea noi ne tienemu de aceea ce a dîsu diu Bismarck „Sè nu creda cine-va, cà con­venirea monarciloru are scopuri mari politice; nu, ea este numai unu simplu actu de atuicitîa." Si-apoi cine este mai autenticu, decâtu diu Bismarck? Cam sa nu credemu dara, candu ne asigura acestu omu de parola, omulu „sângelui si alu ferruluî."

Camer'a repregentantiloru Ungariei. S i e d i n t i ' a d e l a 11. s e p t . , 1872.

Presiedintele Stef. Bittó deschide siedinti'a la 10 ore

Archeológia Domniloru membri ai Comitatului archeologicu d'in

Bucureşti. (Urmare.) *)

Am mai avutu ocasiune sè spunu cà convicţiune am dobanditu cum-cà Dacii si si-ardeau si si-ingropau morţii, si i ingropau si in differite positiuni, totu-d'a-un'a mai alesu cu laci'a spre resaritu, — si candu corpulu se asiediá, sie-diendu seu ia genunchiu cu capulu spre resaritu, si candu corpulu se asiediá culcata, totu cu capulu spre resaritu.

In tota lucrarea mea de o septemana la Zimnicea, in acestu campu de morţi, n'am gassitu de câtu unu singuru scheletu nearsu, alu carui craniu lu-amu scosu intregu de sub una mare diumetate de urna, cu care erá aceoperitu, pre candu urne cu osse calcinate, pre diumetate arse, am scosu 63, d'in care optu am potutu sè le scotu întregi, intacte.

Unu luciu forte straniu : cele mai multe d'in aceste urne, ovalu-boreanate mai tote de differite dimensiuni, cele mai multe cu unu breu esîtu, formandu una torda cu câte patru esîture pentru apucare, tote lucrate cu man'a fàra ajutoriulu rotei, se vede unu lucra estraordinaru ! intr'una Urna este băgata alfa ; in aceea, alfa, ia a treia, una a patr'a, si in cea de a patr'a, una a cincia cu gur'a in josu. Oisementele in acestu felu de urna sunt in cea d e a ßia-eia, printre cari ossemente am gassitu si obiecte petrecute ai ele prin focu, precum voiu arrêta mai la valle.

a. m. Guvernulu a fosta representatu prin miniştrii : Tre­fort, Tisza, Tóth, Pauler, Kerkapoly, Szlávy si Lónyay.

Dupa verificarea procesului verbale alu siedintiei d'in arma, presiedintele anuncia, cà si-au mai presentatu lite­rele credentiunale deputaţii Gustavu Groiss si Dr. Svetozaru Mileticiu. Mandatele se trecu la comissiunea verificatoria permaninte. — Cont. Iul. S z a p á r y , alesu in doue lo­curi, dechiara cà renunciá la mandatulu d'in Neutra-Neu­stadt. Aug. T r é f o r t comunica, cà in urm'a numirii sale de ministru si-a depusu mandatulu, si se supune unei ale­geri noue.

Camer'a trece apoi la ordinea dîlle, si se incepe ale­gerea celoru noue comissiuni judiciarie, a comissiunii eco-nor ice, petitiunarie etc. — Resultatulu alegeriloru se va publica in siedinti'a prossima.

Dupa aceea se cetesce cerculariulu ministrului-presie-dinte prin care se aduce la cunosciinti'a camerei, cà Majest. Sa a conchiamatu delegatiunile pre 16. 1. c. in Pest 'a.

Urméza sortirea secthiniloru. Pindu presinti 380 depu-ungureni si 26 croaţi, se decide cá in primele doue sec­ţiuni sè se alega câte 43, in celelalte siepte câte 42 depu.

tati ungureni, éra in primele optu secţiuni câte 3 , si in a nou'a 2 deputaţi croaţi. (Resultatulu sortirei lu-vomu publica in nrulu venitoriu.)

Siedinti'a se inchiaia la I 1/« ora d. m.

S i e d i n t i'a d e l a 12. s e p t . , 1872. Presiedintele Bittó deschide siedinti'a la 10 ore. a. m.

— D'in partea guvernului sunt de facia miniştrii : Lónyay, Tréfort, Tisza, Pauler, Szlávy.

Se vérifia procesulu verbale alu siedintiei precedinte. Presiedintele comunica, cà Ludovicu Tisza, alesu in doue locuri a renunciatu la mandatulu d'in cerculu Treiscaune. Se publica alegere noua in cerculu respectivu. — Paulu Hoff­mann presinta una petitiune d'in partea a 70 comune d'in

» cottulu Sioproniu, care se va rece la comissiunea peti-tiunaria.

los. G u l l propune, cá deputaţii Frid. S c h r e i b e r si Alb. S a c h s e n h e i m , aleşi in Mediasiu, si Gustavu K a p p , alesu in Sabiiu, cari nu s'au verificatu inca d'in causa cà literele loru credentiunale sunt redactate in limb'a germana, sè se treca in lL-t'a deputatiloru verificaţi definiti-vu. — Propunerea se va tipări si distribui.

Ales. N i k o 1 i c s iuterpelleza pre ministrulu-presie-dinte in privinti'a congressului seibescu, si lu-intreba : 1. Pentru ce nu s'a approbatu de Majestatea Sa decisiunile congressului serbescu, conchiamatu in iuliu 1869 ? 2. Pentru ce nu s'a concesu cá iu congrest-ulu conchiamatu pre 18 . aug. a. c. sè se faca alegerea patnarcalui dupa usulu cela vechiu ? 3 . Pentru ce comissariulu regescu a dissolvatn congressulu, inca mai inainte de ce acestu-a s'a potutu con­stitui ? De ce s'a esmisii bar. Majthényi de comissariu re­gescu pentru esaminarea socoteleloru privitorie la bunurile natiunale serbesci ? 5. Candu are guvernulu intentiunea se satisfacă art. de lege IX. d'in 1868, sè approbe decisiunile congressului d'in 1869 si s i conchiame unu congressu, in care sè se pota face alegerea patriarcului dupa usulu celu vechiu ? — Interpellatiunea se va comunica ministrului-presiedinte.

Iuliu G y ő r f f y amintesce, cà en ocasiunen alege­riloru in scaunulu Odorheiului (Transsilvani'a) au obtienutu maioritatea voturiloru deputaţii opositionali G, U g r o n si

B. O r b á n , dar' fiindu-cà mai multi alegutori au pronun-ciatu falsu numele candidatiloru, comissiunea alegutoria a dechiaratu de nevalide aceste voturi, cari daca se subtragu, atunci la totu casulu candidaţii numiţi nu au maioritatea absoluta ; propune deci, cá, camer'a sè provoce prin con­

clusu comissiunea alegutoria d'in Odorheiu sè estradèe can­

didatiloru susu numiţi mandatele punendu-i estu-modu iu pusetiune d'a-si occupa locurile iu camera. — Propunerea se va tipări si pune la ordinea dîllei in siedinti'a de sâm­băta [14. 1. c ]

Camer'a trece apoi la ordinea dîllei si se publica re­sultatulu alegeriloru d'in siedinti'a precedinte. (Comissiunile alese le vomu publica in numerulu venitoriu. Red.)

Urméza la ordinea dîllei cerculariulu ministrului presiedinte, privitoriu la conchiamarea delegatiuniloru. La propunerea presiedintelui se decide a se alege membrii dele-gatiunii in siedinti'a venitoria, 13. 1. c.

Ministrulu T r é f o r t propune camerei sè a l ga una

comissiune, carea va avé a esaminá projectele de legi refe-

rîtorie la instrucţiune. — Propunerea se accepta, si comis­siunea se va alege in siedinti'a de luni, 16. 1. c.

Siedin i'a se inchiaia la 12 ore d'in dî.

*) A se vedé nrulu trec. alu n Federat.

Un'a d'in aceste urne, cu cinci urne, am potutu-o adduce mai iutréga, spre a o espune sciutoreloru d-vostre cercetàri.

Cum a potutu sè incape aceste urne un'a intr'alt 'a, — duoe, trei, patra si cinci, — pentru mine este una enig­ma ; pentru cà nu intrevedu modulu prin care s'ar' fi po-tatu bagá in urn'a esteriora nici chiaru a cincia urna, care este si cea mai mica, ne-cum cele-l-alte trei intre cea es­teriora, si cea d'in midilocu. Sè se fie facutu astu-felu de la inceputu, moi fiindu urnele, este cu nepotintia, pentru cà acelu-a-si fassonu, acelea-si ornamente esteriore au fie care aceste cinci urne, un'a intr'alt'a, ale caroru gure sunt tote borcanate, adecă mai strimte.

Una alta observatiune am facutu : unele d'intr'aceste urne ce gasseamu, — cele simple, — erau asiediate dreptu in susu, si tote culcate, cu mai multe urne un'a intr'alt 'a. Apoi in aceste urne culcate am gassitu si obiecte de podobe femeiesci, adecă unu colieru de electrum sdrobitu, una bra-ciara de elestrum in trei bucàti disformate óre cum de focu, dara conservandu-si inca tota siselur'a in linie si in torde cu totulu in modulu bijutariei numita celta.

Aceste duoe pretîose obiecte s'au perdutu, fiindu in saculu meu de voiagiu pre care mi lu-au furatu de pre ba-telulu cu vaporu Boreas, intre Zimnicea si Turnu-Magurele ; mai am inse o â t e v a mici obiecte gassite prin aceste urne cu vase arse precum : unu cercelusiu mtr 'un'a, nnu felu de agrafu si unu acu de osu intr'alt'a, tote trecute prin focu si tote obiecte de parura femeiésca, ceea mi-dà ideea cà arderea corpuriloru se făcea cu tote bodobele loru, ideea confirmata cu vre-ana duoe bucàti metalu topitu gasitu intr'una nrjoa jn care si unu obiectu de feiu, —- agrafu séu legătura spre inchiaiarea vre-unui colieru ce s'a topita.

Margàu, 4. sept. 1872. In mai multi numeri ai pretiuitului diurnalu „Fed."

d'in anulu acestu-a s'au publicatu unele corespondintie, in cari s'a descrisu d'in partea unoru amici ai mei cu cele n a i negre, inse adeverate colori, starea scolei confesionale d'in acást 'a Comuna, la care scola, daca s'ar' poté numi asie d'in nenorocire functionezu c á docente numai d'in anu­lu 1870.

Asié in Nru 3. alu acestui diurnalu, unu amicu ca-letorindu d'in intemplare pre aici,, cercetandu-me si vediendu deplorabil'a stare a acestei scole cu respectu la edificiu, recuisitele de invetiamentu, trecuentarea acelei-a d'in partea prunciloru, nerecunoscerea mea de cantore ordhar iu , si lip-s'a a 2. invetiatori, cá in trécàtu si-facù unele observatiuui, accentuandu firesce in urm'a celoru comunicate de mine, cà caus'a toturoru acestoru defecte, ce coplesiescu acésta scola, ar fi conducătorii ei, si anume in loculu primu paroculu cá directore, si judele cá esecutoriulu ordinatiuniloru privitori» la caus'a invetiamentului.

La acestea D. Alesandru Fodoru, parocu si directore, in Nru 12. alu „Feder." negandu vedi Domne — cele ase-rate de acelu .Unu caletoriu," si incercandu-se cu tota in-tieleptiunea-i a îndrepta opininnea publica, dandu de neade-verate cele publicate in susu amentit'a corespondintia, dîce : cà scol'a e oorespundietoria legiloru, cà in ea functionéza, 2 invetiatori, si cà e pro ved iuta cu tote recuisitele,

In Nru 28. alu .Feder." „Unu invetiatoriu" colegu alu meu, cá resunetu la corespondinti'a „Caletoriului" are-tandu d'in nou cu documente demne de tota oredinti'a (Cer­culariulu metrop. 71. a. c ] starea eea vaieratoria a acestei scole, precum si aceea, cà d'in caus'a unoru defecte princi­pale e amenintiata d'in partea regimului cu prefacerea ei in scola comunale, me provocu, cá cu respectu la lămurirea acestei cestiuni, cá mai competente fee esu in publicu, si 8è aretu unde jace bub'a.

Inse D. Alesandru Fodoru nu a asceptatu esîrea mea in publicu, ci in Nru 36. alu „Feder.« éra a respunsu dom-nialui numai singuru la aserţiunea acelui „Unu invetiatoriu"

Femea daca, astu-felu împodobita, se ardea ea morta séu se punea viua pre rugulu sociului ei mortu, precum se mai practica si asta-di in unele parti ale aduncimiloru Indiei ?

Cercelesiulu ce possedu gassitu cu obiectulu de feru mai grossolanu care n'a potutu servi la nimicu parurei fe­meiesci, mi-dà banuielá de una assemenea atrocitate a pre-decessoriloru stràbuniloru noştri in Daci'a.

In una parte a acestui campu de morţi, am datu de nnu felu de v e t r a , adecă unu occolu de pamentu rosîtu si intaritu de tocu ; aci am pusu multa precautiune la sapatu .

Acésta vétra, aprope la mai bine de unu metru adun-cime sub pamentu intielenitu, am crediutu cà pote sè fie

fostu loculu destinaţii pentru ardere, locu pre care se redica rugulu. Una coge cá de diece centimetri grossime de pa­mentu neframentatu, dara intaritu negresîtu de focu si de materie scurse pre dinsulu. In preajm'a acestei vetre am gassitu câte-va vase si cioburi de olaria forte bine lucrate si cu multe ornamente torde rosasse in spitie, si alte orna­mente, in relietu si in aduncu, de flori naturale si de tipa-ruri de flori repetate.

In aceste vase nu a fostu nici osse nici cenuşia ; intr '-unele numai ce-va cai b ini si unu felu de dospitura, pre care am adusu-o cu unele d'in aceste vase admirabili ce nu le sdrobisse appesarea pamentalui ; vase religiöse negresîtu.

Dupa convingerea mea despre destinarea acestei locali­tăţi , luandu tote precautiunile ce am potutu spre a nu se profana de nehabilitatea nesciintiei acosta localitate d'in ca­re istori'a Daciloru are se tragă mari iavore, — am plecatu la Vodastr'a, localitate daca ante-istorica descoperita de mine acum unu annn in chipulu cum am relatatu in darea de séma a escursiunii mele de atunci.

3 6 5

referitoria la Tabelele iconeloru d'in istori'a naturala, are-tandu, cà cu aceste e provodiuta scol'a.

Au trecutu 5 lune, decandu furei provocatu de res-pectivulu -Unu invetiatoriu", cá sè esu in publicitate ; n'am focu tu acést'a, pentru cá dora cele aserate de acelu „Unu Caletoriu* si -Unu invetiatoriu" cu respectu la scol'a Mar-gaului aru fi nesce insinuatiuni false si malitîose, precum i placù Dlui Fodoru a le califica, si singuru d'm acelu mo­tivu, cà totu am asceptatu d'in vr'o parte séu alt'a vinde­carea si delaturarea reului.

Dar ' pentru cá sè-se iaca odată lumina, precum dîce si D. Fodoru, si pentru cá sè satisfacu despre o parte provocarei acelui -Unu invetiatoriu", éra despre alta par­te, cá sè pota judeca si acelu tribunalu supremu, adeca opiniunea publica, cà cine e caus'a toturoru releloru, ce im-pedeca înflorirea si ptogressulu unei scole, precum si aceea, cà de unde vine uemnltiumirea bietului invetiatoriu cu sor­tea sa, ne mai potandu îndelunga asceptarea vindecarei re­leloru respective, me grabescu acum a chiarificá starea luc­rului, asiè dupa cum e in realitate.

Mai înainte de tote dechiaru, cum-cà totu ce s'a scrisu si publicatu despre scol'a d'in Margau, in care functionediu acum de 2 ani cá invetiatoriu, sunt basate pre adeve ru. — Singura aserţiunea acelui -Unu invetiatoriu" despre tabelele animaleloru, e neadeverata, si acest'a provine d'in impregiu-rarea, cà impartesîrea Colegului meu a fostu basata pre esperinti'a-i făcuta cu inceputulu lunei lui decemvre an. tr., candu studiendu pentru mené — cà-ci prunci nu aveam in scola — istoria naturale, me folosiam la acestu studiu de iconele donate de ministeriu, ce le-am fostu imprumutatu de la unu colegu vecinu alu meu, si despre cari nespunen-du-i eu acelui -Unu invetiatoriu". cà sunt imprumutate, dinsulu a cugetatu, cà sunt ale scolei d'in Margau, pentru care scola tabelele lui J u l i u S p r é é r librariu in Sabiu recomendate prin cercul, metrop. Nru 2251, dto 21 nov. 1870., numai mai tardîu le-am primitu de la D. Fodoru, ceea ce altu-cum nu e o necesitete de totu imperativa pen­tru una scola, cu tote cà D. Fodoru se véde a pune mai mare pondu pre tipuri, decâtu pre edificiulu scolei, scaune corespondietorie, tabele de părete pentru cetitu, masîna de calculatu, mape, globu si scola de pomaritu, etc. cari tote lipsesscu cu totulu, si in privinti'a casigarei caro-roru-a, precum si in privinti'a regulatei frecueatari a sco­lei d'in partea prunciloru oblegati, eu de nenumerate ori am rogatu atâtu pre d. directore si respective pre seuatulu scolaru locale, câ.u si pre judele comunale, iuse totu-de-a-uu'a fàra resultatu, de ora-ce :

Decretatu fiindu eu priu resolutiunea consistoriale dto 26. fauru nru 400, 1870. de doceute prirnariu si cantore ordinariu, D. Alesandru Fodoru n'a voitu a me recunosce ueci de ç l tu n de cantore, ce se vede chiaru si d'm res­punsulu publicatu in nrtt 12 alu -Fed." Acést'a impregiu­rare m'a silitu a recurge chiaru si la Ven. Consist, metrop., carui-a totu de odată prin suplic'a mea de abdîcere d'in augustu an. tr. am fostu aretatu si motivele d'in cari voiescu a paraşi acesta stutiune, si carea abdîcere nu mi-s'a primitu, ci pentru delaturarea causeloru aretate, acelu Prea Ven. Consist, metrop. a renduitu investigaţi une, ceea ce s'a si facutu, inse pana acum'a fkra resultatulu doritu, cà-ci ni-mic'a d'in acele nu s'a delaturatu pana acuma. Ba asta-di gum amenintiatu cu scoterea afara d'in staţiune, cà-ci fiindu eu in Clusiu la ascultarea cursului suplem. preparandiale de 6. 8eptemani, in 26. aug. a. c. in absenti'a mea, judele

M'am opritu la Turn u-Măgurele mai multu pentru mai •eriose observàri asupr'a Nicopolei de câtu pentru lucrări romane la Măgurele, si pentru cá sè ceru la Caimacamu in temeiuln ordiniului ce-a veamu de la Rusciucu, — sè-mi dèe unu zaptié sè-lu am cu mine candu voiu trece la Oes-cu, in potriv'a Celeiului. Permitteti-mi domnii mei, sè facu ore-cari reflectiuni assupra localitàtii Nicopolei, cari reflec-tiuni credu cà potu servi la studiele nostre ánte-istorice.

Nicopolea este pre stance inalte cari domina Dunărea. Domele séu scorburele naturali si facute, — in sîruri

pre rîp'a stancei la intrarea acestei vài de-a diépta, — indica locnintie aie omeniloru primitivi in aceste parti aie Daciei, si abundinti'a silexului, cá nicairi iu aceste préjme, aréta opulinti'a, de pre caudu averea principala a societàtii omenesci erá silexulu. Nicopolea, pana ia despicaturele 8tanceloru si malurile de lutu si huma prin care se prelun-gesce, abunda in celle mai frumose silexuri : silexulu si hum'a, erau singurile elemente de avutîa in acelle lungi ueriode ale omului primitivu, carui-a ciomagulu de viuju frêntu d'iu oadure, cu care se aperá de ursu, nu-i poteá servi la venarea renului û cerbului atâtu de necessariu cu tote pàrtile loru, vietiei acelloru omeni.

Silexulu negru, atâtu de pretiosu pentru culorea si tari'a lui, hum'a alba si lutulu rosîu atâtu de lesniciosu la framentare, la fassonatu si propriu a se intari prin cocere la sore séu la focu, făceau negresîtu d'in locuitorii acestoru stance pre Dunăre care li dá hran'a variata in abundenta, omenii cei mai avuţi, cei mai opulenţi ai epoceloru pietrei. Vestigiuri multe d'in ep^ch'a petrei se vedu la Nicopole ; éra monumentele celle mai frumose, cunoscute pana asta-di pre la noi d'in acelle epoce, sunt pre aceste locuintie ia differite inaltîmi aduncite in stance de calcairu, cu topore de silexu negresîtu.

comunale Ioane Unguru, la comand'a Dlui Alesandru Fodoru, a insarcinatu pre unu gornieu, anume Todoru Mîtiu, cá am-blandu d'in casa in casa, sè adune totu poporulu la d'insulu spre a face complotu in contr'a mea, cá sè me scota d'in comuna sub pretestu cà eu asiu fi prea rigorosu cu respectu la caus'a şcolara, cà pretindtr prea multe, cà facu de se pedepsescu parentii renitenti pentru lenevirile prunciloru loru, si ca-mi dau prea multa plata. — Despre acestu com­plotu nu scie neci chiaru notariulu comunale, cărui a de-sî e de naţionalitate sasu, totu-si mai multu i jace la anima progressulu culturei acestui poporu, si carui-a singuru am de a-i multiumi in multe privintie întinderea manei de ajutoriu.

Nu sciu resultatulu acestui complotu, atât 'a sciu inse, cà in contr'a mea fàra de cea mai mica gresiela, ce asiu fi comisu facia cu chiamarea si agendele mele in giurulu sco­lei, s'a fauritu si subscernutu Prea Ven. Consist, metrop. una suplica. — Ce va urmá dupa acést'a, inca nu potu sei. — Am inse firma sperantia, cà Prea Ven. Consist, metrop. in8piratu de dreptate nu va dá orediementu insinuatiuniloru reutatiose, ce se voru fi facutu dvin partea poporului sedusu de càtra voitorii mei de reu, ci pre calea sa va dispune in asta privintia cele de dispusu.

Eca onorab. publicu cetitoriu icon'a adeverata a scolei d'in Margau ! Éca sortea mea cá invetiatoriu la ace'a scola !

Acum judece ori carele d'intre on. cetitori, cine e caus'a acestoru rele ? Eu, carele cu tota conscientiositatea m'am nesuitu a mi-implini ponderos'a mea misiune de in-struitoriu si educatoriu alu tenerei generatiuni ? Eu, carele m'am luptatu, me luptu, si me voiu lupta cu multe lipse si neajunse, numai si numai sè vedu odată realisata dorirea mea cu respectu la înflorirea si prosperarea acestui micutiu parnasu alu museloru ? Eu, pre carele me dore anim'a candu vedu, cà unu poporu atâtu de numerosu curatu ro­manu e delasatu in man'a sortei, cà-c^ acelu-a, Carele aru debui sè aprindă lumin'a, o potolesce ? Da, asié este, inse cu tote aceste bietulu poporu in simplicitatea lui crede lesne vorbeloru celoru magulitorie, cugetandu, cà acelea sunt spre binele lui ; cugetandu, cà elu va fi mai fericitu, daca nu va plaţi la invetiatoriu, daca nu si-va dá pruncii la scola regulatu, si peutru aceea e' si gata a face totu pentru dela­turarea acelui-a, prin care cugeta, cà-i vine ce va greutate, de-sî acést'a, de multe ori sierbesce spre fericirea lui.

Cu acestea cugetu, cà pana la alta ocasiune mi-am implinitu detorinti'a facia cu Drovocarea „Unui invetiatoriu" d'iu nru 28 alu pretiuitului diurnalu „Federat."

I a c o tr u C ä p u s i a n u , iuvetiatoriu prirnariu gr. cat. iu Margàu.

Nr. 230

E. 200 1872.

ProTocafre. Inca adunarea generale a Asociatiunei tr: nsivane tienuta i

la Brasiovu in 28/16, 30/18 iuliu 1862 sub Nru protoc. 15 a decisu, cá sè se infientieze de-o-cam-data la Asociatiune j

trei secţiuni scientifice si adeca: 1. filologica; 2. istorica; j 3. fisico-naturale, si fia-care barbatu romanu, doritoriu de ! a se ocupa cu vre-una d'in aceste tre specialităţi, sè-si i descopere voienti'a sa in scrisu la comitetulu Asociatiunei. j

Cestiunea sectiuniloru scientifice sulevandu-se si la !

Nicopolea credu cà trebue sè fie punctulu de plecare allu nostru in tote studiele epoceloru pietrei in Daci'a, pentru cà silexurile, acestu preciosu pre atunci mineralu, se vede transportatu de aci mai prin tote occolurile locuite in vechime de pre totu bassinulu stangu allu Dunării.

Ajunsu la Celeiu, de unde mai sunt vre-una diece chilometri pana la Vodastr'a, unde mi-propuneamu sapature, m'am opritu cá sè vedu daca nu s'a mai stricatu d'in acelle ziduri frumose romane scosse de mine d'in pamentu in lucràri de mai multe veri. Am trecutu la Oescu, numitu asta-di Ghighiu, punctu intre unghiulu ce face Oescu dandu in Dunăre, care si desparte Oescu de acum de ceealalta parte a lui, numita asta-di Beslii, cu care erá unitu una data orasiulu cu unu podu preste riulu Oescu, care s^ar poté compara cu Jiulu nostru daca nu aru fi numai atâtu de pacinicu si liniscitu totu-d'a-un'a.

Orasiulu Oescu a fostu capital'a Tribaliloru in pró j m'a cărei-a au primitu ei batai'a decisiva a falangeloru lui Alessandru III . allu Macedoniei, dupa care bătaia ci t i au mai potutu scăpa s'au confandatu cu Peucinii in insulele Peuce : Dobrogea.

Romanii au maritu cu colonii acestu orasiu pre care lu-au dotatu cu ape abundante, printr'una sistema minunata : unu apeducu pre care veniá apa intr'unu bassinu immensu, d'in care se impartiau apoi ape in totu orasiulu. Acestu bassinu este atâtu de largu in câtu plecandu-mi abié ca­pulu am potutu sè intru pre elu in piciore. Romanii au fa­cutu aicia cea mai mare cetate ce se vede asta-di pre drep­t'a Dunării si, dupa obiceiulu romanu in potriv'a acestei cetàti, pre ripja stânga a Dunării, au zidita C s 1 e i u 1 u , a dou'a lucrare pote romana pre rip'a, stânga a Dunării dupa Severinu, facendu si siosseaua pana in orasiulu celu mare : C o l o n i a R o m a n a , numita Antonina sub Ca-

adunarea generale a Asociatiunei transilvane tienuta la Ha-tiegu in 20/1 si 21/2 augustu 1864, aceea, prin coclusiunea de sub Nru protocol. XX, a si alesu pre presiedintii sec­tiuniloru amintite , insarcinandu-i totu-o- data , cá despre activitatea aceloru-a, sè raporteze adunàriloru generali.

Dupa-ce inse cu tote aceste mesure respectivele sec­ţiuni n'au datu semno de esistentia si activitate pana-acum, ba incitu scimu d'in lips'a membriloru, nece,jcà s'au con-stituitu : asiè adunarea generale de la Sabesiu, tienuta in

5—6 augustu 1872, luandu de nou la pertractare acést'a

cestiune, prin conclusiunea de sub Nru prot. XX, a insarci­

natu pre acestu comitetu, cá sè provoce pre membrii com­

petenţi, a se înscrie intr'insele.

Spre a satisface deci de o parte amentiteloru conclu-siuni, de a l ta parte, in interesulu promovarei unui-a d'intre scopurile principali ale Asociatiunei transilvane, carele dupa §-lu 2. d'in statute este inaintarea Iiteraturei romane : se semte detoriu acestu comitetu, a provoca pria acést'a pre toti bărbaţii de litere si scientie, cá sè benevoiesca a se insinua pentru ori-care d'in cestiunatele specialităţi, cá astu-feHu secţiunile constituindu-se, sè-si pota incepe activitatea câtu mai curendu.

Insinuările sunt de a se face in scrisu la comitetu, de unde apoi numele Domniloru membri insinuaţi se voru co­munica cu presiedintii respectiveloru secţiuni.

D'in siedinti'a lunaria a comitetului Asociatiunei tran­silvane, tienuta la Sibiiu in 3. sept. 1872.

V A R I E T Ă Ţ I . (C o 1 e r 'a.) Foi'a oificiale aduce urmatoriulu bu-

letinu despre colera : InBucovin'a s'a aretatu de la 15 aug. urmatoriele caşuri de colera : In Cernautiu se bolnăviră 41 individi, d'intre cari 18 s'au vindecata, 9 au moritu, 14 au remasu sub cura medicale. In comunele Bojanu si Ocn'a tienetorie de cerculu Cernautiului, apoi n. comunitateaMit'a d'in cerculu Cotiumanu, s'au bolnavitu preste totu 92 per­sone, d'intre cari 23 ş'au vindecata, 36 au moritu si 33 au remasu sub cura medicale. Despre starea colerei in Russi'a avemu urmatoriele date officiali : Delà 2 pana la 18 iuliu s'au bolnavitu de colera in 81 cercuri si 26 cetàti preste totu 13,131 persone, d'intre cari 5822 s'au vindecata , 3276 au moritu, si 4 0 3 3 au remasu si mai departe sub cura me­dicale. — In St. Petruburgu se adausera càtra cei 310 bol­navi alti 233 de nou bolnăviţi de la 23—31 iuliu, d'intre cari s'au vindecata 185, au moritu 125 . si 233 au remasu sub cura medicale. — In Moscovi'a au fostu la 20 iuliu 42 bolnavi, càtra cari se adausera pana la 28 iuliu alti 24. D'intre acesti-a se vindecară 19, au moritu 12, si 35 au remasu si mai departe sub cura medicale.

[D 1 u I o n u A n t o n e 11 i] fostu vicariu gr. cat. alu tierrei Oltului, este alesu canonicu metropolitanu in tapitululu Bobianu.

( D i u A u g . H o r s i a), fostu prirnariu alu opi-dului Uniador'a, este numitu adjuncta de concepistu la tribu­nalulu supremu d'in Pest'a.

„% (G i m n a s i u 1 u r o m a n u ) d'in Beiusiu, dupa raportulu de pre an. scol. 1871i2, a fostu cercetata de 209 studenţi, 190 romani si 19 străini. Calculi de precelentia au reportatu 2 insi, de eminentia 2 1 , de clas'a prima 114, de clas'a secuDda 34, de clas'a a trei'a 1 ; au desertatu 20, n'a pusu essamenu 1, privatisti au fosta 16. D'intre

racala, alu cărui nume a remasu pre partea aceea a colo­niei unde se redica palatulu proconsulului. In C o l o n i a R o m a n a d'in care s'a despartîtu C o l o n i a R o m u -1 a se împreunau drumurile câte trele : celu de la podulu lui Traianu, care se despartiá in doue, tienendu unulu spre Vulcanu, celiu de la Celleiu si cellu de la Romul'a (Fla-menda Măgurele] care urcá pre d'in susulu Rosiiloru-de-Ve­de, urmandu pre unde sunt viile acum, si dá in drumulu celu mare, trecundu Oltulu pre podulu de pétra la Slaveni ; apoi urmá unu siguru drumu pre drept'a Oltului pana la Râm;.icu, unde treceá éra-si Oltulu p re . podulu de pétra, cunoscutu sub numele : p o d u l u v e c h i u (Pons ve(us), de unde satulu Podari, si-a urmatu pre stang'a Oltului pana la stremtorea [Stenae] Turnu-Rosiu, alu cărui nume pote cà vine de la Turnu Pretoriului, care erá la Cozi'a, si care pote se fi fostu vepsitu acellu turnu, care a trebuita sè se spargă prin esplosiune de pulbere candu s'a darematu sub Voda Bibescu cà sè se faca ceea ce s'a facutu acolo.

De la Oescu la Celeiu a fostu podu de pétra preste Dunare. Acestu podu s'a facutu la annulu 318 de càtra Constantinu I, care voiá sè fie alu duoilea Traianu si care si-asiediase quartierulu generale la Oescu in timpulu res-boiului »lu duoilea dacicu.

Podulu d'a s t â n g - Dunării a fostu aperatu cu întăriri da amenduoe laturile si de la capulu lui pornesce sossiéu'a de care amu vorbitu.

C e s a r u B o l l i a c u , presiedinte allu comitatului archeologicu

d'in Bucuresci.

(Va urmá.)

364

matnrisanti 3 au reesîtu cu precelentia, 21 simplamente, 1

a repasîtu si 4 au cadiutu. Annulu scolastecu venitoriu se

va iucepe in 1 octomvre ; înscrierile se voru inchiaiá in 3

octomvre. Tass'a primirei este 2 fi. 10 cr., didactrulu pen­

tru anulu intregu 8 fl. 40 cr.

( U n u p r e s i e d i n t e d e t r i b u n a l u s u b

c e r c e t a r e d i s c i p l i n a r i a.) La propunerea fisca­

lului regescu d'in Sigetulu-Marmatîei, procurorulu generalu

de statu a inceputu investigatiune disciplinaria cont'ra dlui

Iosifu Szaplonczay, presiedinte la tribunalulu d'in Sigetu,

d'in caus'a cà acestu-a a usuatu de auctoritatea-i officiale

spre a cortesî in favorulu alegerii fiului seu de deputatu

dietale. In actulu de acusa presintatu tribunalului supremu d'in

Pest'a, cá foru competmte, procurorulu generalu cere, cá res-

pectivulu presiedinte sè fie suspendatu d'in postulu seu pre

tempulu câtu dureza investigatiunea.

/ „ ( H y m e n . ] G a b r i e 1 u M e s e a i a n u, teo-

legu absolutu d'in dieces'i. Gherlei, si-va serba cununi'a

in 16. sept. st. n. cu amabil'a domnisiora Fanic'a Sajtosiu,

fiic'a Dnului Sajtosai d'in Acasiu. Ceriulu sè-i binecuvinte cu

fericire si indestulire.

Sciri electrice. C o n s t a n t i n o p o l e , 11. sept. Bedui­

nii d'in Gedza au revoltatu. Seriozitatea miscàrii a indemnatu pre Port'a se tramitta truppé in pro-vinci'a revoltata.

L o n d r'a, 11, sept. D'in Trou ville se scrie diuariului „Times* : Soirile berlinese sosite aici constata primirea amicale a consulelui francesu Gontaut d'in partea imperatului Austriei si alu Russiei ; tiarulu ar' îl dechiaratu cà elu pentru tota lumea n'ar partecipá la una conferintia, care ar' avé scopu inimicu facia de Franci'a.

M o n a c u, 12. sept. Dupa una scire demna de tota credinti'a Gasser a presintatu regelui ur-

matori'a lista ministeriale : Gasser ministru presie­dinte si ministru de esterne, Lipowsky de interne, Lerchenfeld de cultu, Völderndorf de justiţia, Lobkowitz de financie si Walter ministru de res­belu. Resolutiunea regelui e inca necunoscuta.

V a s i n g t o n u , 12. sept. Presiedintele Grant si-a esprimatu indestulirea in privinti'a re-sultatului consnltkriloru tribunalului de arbitri d'in Genev'a, pentru cà acestu-a a statontu principie si a aplanatu cestiunea de certa pendinte in modu impartîalu si correspundietoriu interessului păcii.

P a r i s u , 12. sept. Se vorbesce despre una convenire a contelui Chambord cu contele de Parisu. — D'in Baionne se signeliseza unu mani-fesru nou alu lui Don Carlos.

R o m'a, 13. sept. La mandatulu papei Anto nelli tramîsse unu memorandu celoru trei imperá­tori d'in Berolinu, prin oare i invita a luá in consideratiune, nu cum va starea presinte a Romei si sortea besericei catolice sunt una amenintiare permaninte pentru intrega societate si pentru se­curitatea potinteloru corone.

Burs'a de Vien'a de la 13. septemvre, 1812. 5 % metall. 66.40 Londra 108.95 Imprum. nat. 7 1 . 4 0 Argintu 107.67 Sorti d'in 1860 i o - 1 / , Galbenu 5.24Va Act. de banca 8 8 3 . - Napoleond'or 8.70 Act. inst. creu. 3 4 1 . —

Propr ie i , edit. si red. respundiet. : A L E S . ROM.IS3*.

Concursu. Devenindu vacantu oficiulu de cantore-docente d'in

parochi'a matre Oartfa-de-susu, tractulu protopopescu Oárti'a-de-giosu, in dieces'a gr. cat. a Gherlei, prin acést'a se de-TR . h ide concursu pentru ocuparea numitului postu.

Cu acestu oficiu sunt împreunate urmatoriele emolu-mente : 100 fl. v. a., 40 motrete cereale, 4 orgii lemne de focu, 1 gradina cantorala de 4 jugeru ; alta gradina docen-tîala Y, de jugeru cu localitate libera, 2jugere laotaru ara-toriu si ritu de 2 cara de fênu, apoi intregi stolele cantorale.

Doritorii de a dobendi acestu postu au a-si adresa

recursele, provediute cu atestate despre cualificatiunea rece-

ruta, la senatulu scolei confesionale d'in locu pana in 30.

sept. a. c. presentandu-se pre diu'a defipta si in persona.

Oarti'a-de-susu, 6. sept. 1872.

A l e s a n d r u C o s t e a ,

parochu gr. cat. si presiedintele senatului

[1—3] localu.

mimmmmmmmmmm Sifilitica si impotenţii,

fia vechie séu de curundu născute, se voru trata dupa metodulu homeopaticu de Dr. I. E m s t,

Pest'a, strad'a idoliloru (Göttergasse) nr. 6., etagiulu II., usi'a

nr. 15., de la 2—5 ore dupa media-di.

Aceste morburi se trateza a dese ori in mődulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acést'a se face numai spre ajungerea unui resultatu momenţanu. Patîentii vindecaţi in modulu acestu-a voru cadé mai cu­rundu séu mai tardîu in morburile cele mai infricosiate, incâtu inca in aduncele betranetie voru avé dorere, a suferi greu de consecintiele acestei tratări usiore si superficiale. Scutu contr'a acestoru feliu de pericle oferă metodulu de tratare homfiopaticu, care, precum este cunoscutu, nu numai cà vindeca dorerile cele mai învechite, ci efectulu lui este asié de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica te­mere de urmări rele. Diet'a ce se va prescrie este simpla si u.-iovu de t ienutu. (10—12)

Pre langa bani gat 'a seu pre langa o arvuna de 10°/ 0 se cnmpera , v indn séu sch imba

totu feliulu de harthie de pretiu ce esistu, precum : Papire de statu, obligaţiuni de priorităţi, sortiuri,

acţiuni industr iar ie , de b a n c a si de cale i e r r a t a . Se solvescu cupone si ae indeplinescu

comissiuni pentrn burs 'a ces. reg. Sort iur i de totu fel iulu

se vindu pre langa solviri in rate lunarie de Ia 5 fl. in suau.

ROTHSCHILD si COMP. Operming 21,

V I E N N ' A .

a 20. p a r t e a s o r t i u r i l o r u val ide pentru tote sortiturele ,

iára alta solvire ulteriora

Sortiuri de stu!;i c. r. Sortiuri de st-itu c. r. Sortiuri de statu c. ;-. Sortiuri de premie ;;i Sortiuri de cale î'ev; (ou valore pentru 3G

Ltru .v,isi.riace d'in 1839

.-tr. d'in 1860 . i s í r . d'in 1864

: : osci d'in 1870 :; .i turcesci d'in

fl. 10

fl. fl. 1870

fl. 4 (10 - 20)

wmiK'wmtmmmsmsm

Mărfuri de jocu si jocuri sociale S'a avutu in vedere ori-ce copilu, tineru séu betranu, avutu séu seracu; in Vienn'a nu se gasesce alta prăvălie, carea sè oferă unu assortiiucnlu mai variu, si in care sè

se venda cu pretiuri atâtu de moderate. Differite jocuri scientifice interessante pentru junimea stúdiósa, de asemena si unu assortimentu immensu de .locuri pentru copii de tota etatea, etc. etc.

fociali in teressante

2, 3, Papusie Îmbrăcate pomposu, 1 buc. 30, 50, 80 kr., fi. 1,

——_ Papusie neimbracate, l I n c . io, 20,30, 40, 50, 80 cr., fl. l, 2. Papusie mecanice fugatorie ai cu voce, mişca capulu, manile

si p tiorelo ; 1 buc. er. 7'), 90, fi. 1.20 Jocur i de lotteria sl tombola, cu cate 20, 30, 50, 80 cr. Ciocanii si campana, iu, 20, t o , cr. D o m i n o , 20, 30, 50, 80 cr. Siacu finu, cu figure, fl. 1.20, 1.50, 2. Popice, 10, 20, 40, 60, 80 cr. Jocur i de pacientia, 20, 30, 40, 60, 80 cr. Dulapuri de edifleatu, 20, 40, 60, tsO cr. fi. 1, 1.50, 3. Jocur i de cuburi, 30, 60, 70, 90 cr.. fi. 1.20, 2. Cassete de lucrare, 60, 80 cr. fl. 1.50, 2. Piane, cu câte i ti. 50 cr. 2, 3, 4 ti.

Posaune, trompete, tobe, viol ine, guitare, cimpoie harmonice, jocuri de campane si al te instrumente forte eftine, ZZZZZ Jocar ie pentru copii nepricepuţi, d'in lttnnu naturalu séü de

cauriucu. 15, 25, 30, 50 cr. Animale diferite, 5, 10, 20 cr. p na la 1 !1. _ _ _ Animale in forma naturale, 60 cr. 1 - 2 ft. ZZZZZ. Alte lucruri de jocu in mii de feliuri 10 cr. piina la 4 fi.

.locuri sociale, 30, 50 cr. p a r a la 2 ii. 2ZZZZZ Vvlä l l l a i n 0 u i s câr t i cu chipuri, pentru fetitie, cu séu fára

testű, 1 buc. 10, 15, 25, 45, 65, 80 cr., fi. 1. 22ZZZZ C u ajutonulu eoueloru dulapuri de chipuri si cetitu

eopíi potu invetiá a c e t i , joeuudu se, si fara nici o instrucţiune. 1 buc. 1 fi. Prin jorulit cu nouele scole de lucru, copii potu invetiá di­

ferite luernri de niana ; 1 buc. 60 cr. ii. 1.20, 2, 3. Globuri, 1 buc. 50, 80 cr. ÎL. 1, 1.50, 2.

- baterii » magica, numita farmecatoria, este petrecerea cea niai plăcuta pentru tineru si be t r anu ; 1 buc. cu 12 chipuri 65, 85 cr., 13. 1.50, 2, 8, 4, 5.

^^^3 Unu micu instrumentu de sticla, numitu passerea miraculosa cn care se pote i imtá cantecnlu ala ori-carei paseri ; acésta jocaria înteressanta c sta numai 25. cr.

ZZZZZ l a d l t i a cu instrumente auslese, implnta cu to te in­strumentele trebuintiose in casa, 1 buc. fl. i , 1.60, 2, 2.50, 8, 4 ; acea-si mica, pentrn copii 25, 35, 60, 80 er. 1 fl.

3 ^ 3 ^ Tocurile Fröbel-iane, forte bune spre ocupatiune propria, assortimentu mare, pentiu prunci si fetitie de ori-ce e t a i e , 1 jocu 8 cr., ii. 1.50, 2, 2.50, 3, 3.50.

Tipograile, complete , cu alfabete si utenBilie, pentrn copii adulţi 85 cr., fl. 1.20, 1.80, 2.50, 3, 4. 5.

2ZZZZZZ Una carte de insemnatu si chindisitu, frumosa, cu 30 modele nour , 5 cr. — Si alte jocuri instructive, pre aleBU. — Jocarie differite, împachetate in siatnle, in sute de etemplarie, pentrn prunci si fetitie, 1 buc. 10, 20, 40, 60 cr. 1, 2 fl.

Surprindere si petrecere oferu nouele artificie de sa-lonu, fàra ca se respandesca vre-unn mirosu neplacntu, in assor t i" entu mare ; 1 buc. 3, 5, 8, 10, 15 cr.

Vetre de feriu, bucătărie, staule, prăvălie, od i, salone, cu séu fára întocmire.

Teatru de copii, cr. 35, 60, fl. i.2n. Casse de pastrare, cr. io, . 0 , 30. Jocuri le metamorfosice, cr. 40, 40, 60, 80. Jocur i de ruleta, cr. 35, 50, 80, fl. 1. Sioreci cu masina de fugitu, fi. 1.50, 2, 2.80. Orologie pentru copii, fine, cu batatoriu, cr. 35. — Alto sorte,

cr. 10, 15, 20, 30, 40. ZZZZZ Pistole, carabine, pusce cu effectu pocnitoriu,

1 buc. cr. 20, 40, 80 fl. 1, 1.30, 1.50. ~ - — Sabie de tinichea, cr. 20, 30, 40. de ocielu cr. 90 fl. 1.30. W\^~_ Assoitimentu rsare de jocuri magnetice, cari nota in apa

in direcţiunea magnetului , 1 cuthia cr. 15, 20, 30, 50, 80. Serviciu de porcelanu pentru cafea, thea (ciaiu)

ieu bucate dupa mărime, cr. 60, 80. fl. 1, 1,50, 2, 2.50

" Cassete farinecator amusante i>entru copii de ori-ce etate. Kste <

U C P - . - . - e , forte interesaante ai 1 1 1 I . R M I I I C A C N differite apparatw

de escamotoria, complicate pre d'in A L V I R I T , C R . I ' L „ ' . I C E I O . . F I I N Ţ A , incâtu ori-cine pote face cele mai frumose esc*,niolorie ( A J A L ; ^ C I I cu c. A N mare usiuretate. 1 casseta, cupa numerulu apparateloru, L I . 1.-o, I.c.i, 2.30, 2.Í0, 3.50.

ZZZZZZ Pamentnlu si locuitor',ii sei, F O R T U I I E recomendatu pentru topii p r icepuţ i ; este o cuthia cu G N . L I N I N P U I IT - n t u l u i , E Ş E C U L ; . 1 T d u p a regula, si toti locuitorii pamentului sunt facuti E N C . 1 -. I in ( .oruîu loru na.ionalu. Sub fia-care se A F L A numele io trei limbe. Costa M I M , , 35 cr.

Animale îmbrăcate cu pi le, I , : C otmtbile, 1 buc - cr. 30, 50, 80. FL 1, 1.50, 2.

•ZZZZZ. Animale differite cu Toci N A I J I R 1», C R . 50, 80, fl. 1.30, 1.50, fl. 2, 2.50.

Equipage, cabriolete, iiaeri», comfortable, si alt» carutie construite d'in tinichea, forte durabile, si lin.; usu zugrăvite, tote cn cai, cr. 30, 50, fl. 1, 1.50.

Cale ferate de cai vienesa, I T R E (io F , cn si nai ,

câte 50, 80 er. fl. 1, l.M). 22ZZZZ Fotografulu, unu jocu de petrecere , prin csro S E IO n pro­

duce fotografie adeverate ; 1 boc. d'impitriina cu aw.sarea cr. 2 U , 4 U . -~Z~- Apparate de scrisu si de desemnu. l „ v . t i i o cono-

scintia prealabile fia-care copilu pote S T : i i , V E T T E ruvutidu a scrie »M • mnu. Unu apparatu pentru ftâ-care objectu separam, i r 4 0 , 6i>,

Jocu cavalerescu, cr. 50 so. Jocu de cursu de cai, er. so fl. 1 30. Jocu cu Întrebări si respunsuri , forte cor icu, cr. 10, Cele mai noue pistole cu aeru, cr. 20, ;w, 70. Pusce cu acu, cr. 40, 80, fl. l .2o Sabie de tinichea, cr. 20. de ocielu c r . 8 0 . fi. 1. • ItliculU luptatorin. Una iirtuatura completa, pren-fruiuosa,

constatatoria d'in 1 sabia cu ctngutoria, 1 puşca cu baionuetu, 1 t a s o a j e patrone] 1 ciacou tote la-olalta fl. 1.20 ; sorta prea-flna fl. 2.50, 3.50.

' Noulu productu comicu. 1 Prindietoriu de fete 5 cr. — Scarpina-te daca te manca. 1 buc. ic t rp .nator .u de spate cu oglinda, 20 cr.

Cigaretta comica, represinta p r e unu pantofariu la n n s ' a sa de lucru, care, candu fumi d'in cigaretta, mişca braciele si genunchii. 1 bnc. 60 cr

Miculu escamotoriu (farmecatoriu). Prin urmatoriele aparate de escamotoria se potu

de ingenioşii, incâtu numai posessorulu loru este in stare d1; cá sè pota ajunge la resultatu.

A bagá degetulu pr in ori-ce paleria. 1 buc. 35 cr.

A face sè dispara una moneta (bann), 25 cr.

Ciocanulu farmecatoriu. Cu fia-care lovire dispare unu ebjectu. 70 cr. Una cuthia pentru aprindiore ţ cine o deschide capeta unu galbenu, 45 cr. 2 pocale ; aici lu-bagn in intru : unde se aflu ? 80 cr. Portmoneu vexatoriu, lo tu-de-un 'a plinu cu bani séu pururia golu, 20 cr. Portcigarre vexatoria ; unde este cigarea ? 45 cr. Oalu lui Columbu, cine lu pote face se stôe dreptu ? 85 cr. Unu jocu de c â r t i ; unde só apară ca r t ea? 65 cr. Cârti (de jocu) jocatorie, 40 cr.

amusá in modulu celu mai placutu atâtu persone singuratice, câtu si societăţi intrege. Apparatele sunt combinate asié a deslegá diferitele probleme vexatorie; altulu ce n'a primitu instrucţiunea necessaria se pote cugeta ore intrege, iâra

Una carte si totu-si nu o cunosce nimeni, 15 cr. Butelia farmecatoria, Héu sorginte neseecab i le , d ' in carea se potu torna

siese feliuri de bouture. 1 buc. fl. 3.50. Piselnit ia (mojariu) farmecatoria, in carea se pîseza si nimiceace totu, d. e.

orologie, pocale, etc. 2 il. 50 cr. Cubu farmecatoriu, a re ta pre comanda, 50 cr. ' Acelu-á-si cu vexiru duplu, fl. 1.20. Cuthia escamotoria, in care dispare totu si la o singura strigare era-si

4 fl. apare, Magazinu de legature (pantlice) in gura 25 cr. Apparatu multiplicatoriu, 111. 20 cr.

En voiu invetiá citrtlle a jocá, 50 cr. Urn'a cu cuburi, aóu a gâci sec.etuln, 70 cr. Mincea miraculosa. Siese minco asemenea de mari a ae ciangiâ int r 'un 'a , fl.3. Unu calimariu, dar ' unde e negre la? 50 cr. Sinuciderea prin pumnalu, 20 cr. Ce colore e acés t ' a? Roşia si v e r d e ; nu o dreptu, nici un 'a d'in

amendoue , 80 cr. Spargă nedestructibile ; se t:iKi Înaintea pnbliculïi si totu-si e intrega, 65 er. Tulceriu farmecatoriu, séu A !',ict> prm.bilui , ce nu este possibilu, 60 cr-Casseta de pastrare, dar ' und.- sunt b a n i i ? 25 cr.

t^jT Sunt inca si alte apparate differite, inse d'in lips'a spaţiului nu se potu insîra tote

Inca o mulţime alte mărfuri de jocu si jocuri de petrecere, cari nu se potu numi tote, se potu capetá cu aceste pretiuri numai si numai in depositulu subsemnatului. List'a pretiuriloru, carea este prea interessauta, se imparte gm;is.

Bazarulu de pompa, A F R I E D M A N , Vienn'a. Praterstrasse, 26. ( 1 0 — H )

S'a tiparitu in Pest 'a 1872. prin Victoru H o r n y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20.