Pest 'a , Joi, 27 . /15 . februariu, 1873 . , Bír. 13-73C.

Locuinti'a Redactorului si

Caneelari'a Redactiunii e in

Srat'a tragatoriului ( Lövész-utcsa), JW. 5.

Scrisorile nefranoate nn se vorn primi decatu numai de la eorespun-diutii regularii ai „Feder»tiunii." Articlii tramisi si nepublioati se

voru arde.

FEDEKATITJNEA Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicu.

Ta essî Joui-a si Dominec'a.

?» » D

Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune 3 fl. v. a Pre siese lune . . . . 5 Pre anulii intregu . . 10

Pentru Romani'a : prea intregu 30 V\. — 30 Lei n.

,, (i lune 16 „ — 16 „ „ )» ^ 8 It = E = ^ TÏ ÍT

Pentru Insertiuni : 10 or. de linia, si 30 cr. tacs'a tim brale pentru fiesce-care publicatiune separaţii. In loculu deschisu 20 cr.

de linia. Unu esemplariu costa 10 cr.

P e s t ' a , 26./14. Febr., 1873.

Diuariulu officiale publica in Nr. seu de eri autografele imp. prin cari, cu dat'a d'in 21 Febr. a. c. Delegatiu-nile sunt convocate a se întruni la Vienn'a pentru diu'a de 2 Aprile, a. c. ceea ce presuppune prorogarea sie-dintieloru «amerei deputatiloru Unga­riei. Se vorbiá, ce e dreptu, mai nain-te, cà membrii delegatiunii ung. indata dupa constituire si presentarea diverse-loru proiecte de legi de càtra ministe­riulu commune, se intorcu la Pest'a spre a-si continua aici lucràrile si prin urmare prin presenti'a loru a. se face possibile continuarea siedintieloru ca­merei, dar precum se vede guvernulu si-a schimbatu planulu, cà ce d'insulu are de cugetu a-si cascigá tempu de lucrare ai in totu tempulu ferieloru dietali a pregăti osebitele proiecte de lege, cari de multu ascepta deslegare, ca astfelu se dee lucru deputatiloru si sè scape de învinuirea ce i-s'a facutu pana acum in asta privintia. Vomu vedé si acesta activitate, o spunemu inse de acum, cà nu speiàmu lucru mare si cà nu credemu pana ce nu vomu vedé.

Noulu prefectu allu Zarandului D. Ferdinandu Hessler este, dupu infor-matiunile ce primiramu, neamtiu (nu sassu) d'in Transsilvani'a, pre tempulu revolutiunii au servitu ca Officieriu in oştea imp. si pentru bravurele salle in lupt'a contr'a revolutiunii magiare au fostu decoratu, dupa revolutiune au in-tratu in serviţi u politicu si a functiu-natu mai mulţi anni cá Bezirker, in Transsilvani'a, unde a desvoltatu cali-tàtile salle de bunu administratorul. Inchiarea pactului â'ialisticu l'a pusu la pensiune, si numai cunoscintiei sal­le cu D. Peci, fostulu voda allu Trans-silvaniei, pote multiaml cà ministeriulu ung. informatu pote, cà D. Hessler este omu caranetiu si ca atare va ad­ministra catanesce Zarandulu, l'a nu-mitu prefectu. Ministeriulu ung. precum se vede, si-a perdutu încrederea nu numai in Romani, ci si chiaru in Un­guri, acum cerca cu unu neamtiu ca-tana, de la care ascepta cà acestu-a va pote plini dorintiele guvernului, dar' se insiella pentru cà prefectulu nu ad-ministredia, apoi in Zarandu nu se po­tu face tote câte doresce ministeriulu si in fine d'in Zarandu totu sciri allar-matorie va primi guvernulu, pana ce insu-si nu va urmá suatulu cellu in-tîelleptu allu Dlui Haller, d'a pune padia (rectius belciugu) gurei catieilo ru magiari, cari in veci nu voru fi multiumiti si in veci voru latra si de-autciá pre romanii d'in Zaraodu. Da­ca D. Hessler este, precum se affirma, bunu administratorul, atunci ministe­riulu ung. făcea mai bine ca cu occa-siunea restauratiunei deregatoriloru mu­nicipali sè fi mediulocitu allegerea dsal-le de vice-prefectu d. e. in comitatulu Hevesiu, ori si chiaru allu Pestei, aici făcea mai bune servitie, apoi cá vicé-prefectu si poteá sè faca, precandu ca prefectu nu pote, cà-ce precum dîsse-ramu nu prefecţii administredia comi­tatele. Audîmu cà D. Hessler cunosce bine limb'a romanesca, ha* cà este ad-dictu Romaniloru, nev Vomu bucura d acest'a daca se va si 'addeveri, pen­tru cà atunci speiàmu cà dsa va in­forma dreptu pre guvernu si va starul a infrená pre imballatorii de denun­ciator! d'in Zarandu. Avé-va ministe­riulu ung. mai multa încredere in nou-.

Iu prefectu neamtiu, decum avusse in romani si magiari, viitoriulu cellu mai

' de apprope va arrêta. Fia cum va fi, ministeriulu, nu-

mindu acum a dou'a ora prefectu ne-romanu in Zarandu, 'n'au urmatu conformii legii si nu are dreptulu d'a conta la încrederea Romaniloru d'in Zarandu, precum nu are preste totu pana candu insu-si nu va da semne de încredere si nu-si va schimba po­litico facia cu Romanii.

Scirca despre c o n s u l t a r e a c o n s e r v a t o r i l o r u la Vienn'a au facutu mare sensatiune si la noi, câtu cellu mai officiosu intre diuariele officiose allé ministeriului ung. „Pesther Lloyd" interpella aspru pre D. Bar. S e n n y e i, ca se dechiare fost'au dsa la Vienn'a si luatu-au intru ade-veru parte la consultatiunea f e d e-r a l i s t i l o r u (sic.) (à-ce diuariulu „P. L/* primise scire electrica despre presenti'a dsalle, éra diuariulu „Re-•ist'a de Luni" scrie „inceputulu sep-temanei trecute (17—19 febr.) au fostu contele Carlu H o h e n w a r t h , contele Enricu C l a m - M a r t i n i -t i u, si baronulu Paulu S e n n y e i la una consultare in Vienn'a si conti-nuara consultările loru la contele Franciscu F a l k e n h a y n . Dlorii înse nu-si ajunseră scopulu, vediendu cà nu li-ar fi sositu inca tempulu, — si se depărtară fara scomotu precum veniseră." — Redactiunea diuariului „P. L." dîce cà de [si D. Sennyei n'a venitu a dessmintî insu-si paiteciparea sa la consultarea federalistiloru, dupa inform atiunile primite se crede in dreptu d'ins'a, (ad. Red.) a dechiara, cà de si D. Sennyei au fostu chiaru in acellu tempu la Vienn'a, n'a luatu inse parte la conferintiele federalisti­loru. Pana acum D. Sennyei erá cu-noscutu ca eminente barbatu de statu si abilu administratoriu de tagm'a ve­chilor u conservatori clericali, asta-di banuitu d'a fi federalistu, adauge re-putatiunii salle agerimea d'a fi petrunsu cà numai federalismulu mai pote salva si consolida monarchi'a Ostrunguresca a Dinastiei Absburgice si totodată na­ţiunea sa magiara a o feri de prepas-ti'a la care grabesce cu passi repedi. D. Sennyei va cascigá simpathiele na-tiunalitatiloru si a unei parti d'in ma-giarii cugetători, dar' in acea mesura va perde simpathiele furibundiloru egemonisti a tout prix (omenii silei.) Firesce nu potemu sci ce este adde-verulu in scirile aceste, si prin ur­mare ne impunemu reserv'a ce ni o dictedia impregiurarile, dar' pre acellu barbatu de statu allu Ungariei care va avé curagiulu a innaltiá flammur'a federalismului si a o essecutá cu ener­gia lu potemu assecurá de concursulu cellu mai insuffletîtu allu maréi ma­joritüti a locuitoriloru tierrei si prin urmare de successu deplinu.

Proiectulu de lege pentru organisa-tiunea fundului regescu, carele prin desele si variatele versiuni, ce se res-pondisse a supra i, devenise pendintelle sierpelui de mare, au apparutu in fine gafa la lumin'a dîllei si in Nr. pros-simu lu vomu face cunoscutu cetitori-loru noştri pentru ca sè se vedia pre de una parte ce politica au predomi-natu pre conspiratorii de la 1437, éra de alta parte sè se vedia de au fostu întemeiate ingrigirile Romaniloru, sau de sunt justificate. temerile Sassiloru, cari de unu annu de dîlle allarmau

press'a nemtiesca strigandu ca sè fia auditi preste marginile Ostrunguriei de tat'a Bismarcu, de care scieau cà ma­giarii ducu sant'a frica.

Reflessiuni a supr'a irnportantiei proprietăţii de pamentu cu privire la vmăiarea paduriloru districtului Na-saudanu.

(Urmare.)*)

Eu credu cà am argumentaţii de vjunsu , cà ori si ce întreprindere romanesca data la străini e numai spre daun'a si ruin'a nostra, si cu atâtu mai multu capitalele principali , precum sunt munţii si pădurile de pre ei, si asiè a me incercá in desvolterea punc-íeloru d'in fatalulu contractu aru fi de prisosu. Inse pentru cà contractulu s'a facutu si — ferésca Ceriulu — dara pote cà o arendare — fia ast'a ori si cum — sè se faca, de aceea ve rogu a-mi permitte ca sè-mi dau si eu modestele melle păreri si in asia privintia si fiindu cà principiulu „aren­darea" nu-lu potu nici de cum ad-mitte, de acea voiu face argumentele melle câtu pe va poté mai pre scurtu :

Ad. 1. „Cá pădurile sè se munue-die dupa legile forestiere." Unu ce câtu se pote de vagu si elasticu. De-cisiunile dietei transsilvane, tractedia mai multu despre Bervitute, descriu uöárepturile si pucineîe drepturi, re-sirictiuni s'au libertàri ce au parchetele sau foştii iobagi etc. in păduri, despre folosirea ghindei si alte fructe d'in pă­duri, éra in privinti'a culturei nu amen-tescu multu, de câtu cà pădurile tre-bue conservate.

Legea silvica d'in annulu 1852 tractadia si prescrie mai chiaru cum trebuo manuate padi rile, ordona ca starea loru sè fia in totu timpulu co-respundietoria, si dictedia pedepsa con­tra prevaricantiloru si stricatoriloru ; — inse o lege nu'e carte de studiu cá sè cuprindia in sine tote amenuntele unei culturi, ci e de ajunsu se prevé-dia tote caşurile, in cari e de lipsa ajutoriulu statului cà binele publicu, allu orasieloru, comuneloru, corpora -tiuniloru, câtu si allu fia-carei persone sè nu suff'evia ; — se prevedia lip-s'a si folosele generaţiuniloru venitorie. — Nici chiaru regulamentele nu se de-mitu in enumerarea amenunteloru unei culturi, elle esj lica unicii §§. ai legei si aréta caşurile, in cari are sè se pe-depsésca o culpa mai aspru seau mai usioru ; — si cu atâtu mai puci­nu se pote pretinde de la o lege si regulamentele ei ca se tractedie despre pădurea cutariu tienutu, pentru-cà ea e făcuta, d. e. legea mai susu aminti­ta, pentru 20 tierre, — fia care tienu­tu, ba păduri mai mari au differite clime ; au pamentu de differite forma­ţiuni si de forte differite insusîri s. a. prin urmare ar fi unu ce forte gresîtu voindu unu cultivatoriu a adopta si a se tiené pre totu loculu, de un'a si aceea-si cultura, pentru cà scimu ce differintia e intre pamenturile d'incoce si d'incolo de Somesiu, luatu la Na-saudu si Lusc'a, ori la Mococu si Ni-migia, de si spaciulu intre hotăra (apa) nu este mai mare de 5 —10 minute, — prin urmare ce differintia trebue se essiste intre pamenturile unui tie­nutu, carele are o estindere de 30 miile pătrate.

Dar' fiindu cà punctulu acestu a pe

*) A se vedé nr. trec. alu ,Fed."

provoca la legi, si le aduce cà scutu contra ftiliuriteloru si periculoseloru lo­vituri aile celloru ce ca.ita numai la dividende grasse, apoi éta unu ordinu allu ministrului de interne tramissu deregutorleloru d'in Tirolulu de sudu, cu datulu de 1. Martiu 1860 cum esplica paragrafii 1—9 „esarendarea paduriloru comunale la privaţi se intredîce pen­tru viitoriu, fiindu cà e contra intiel-lesului acestoru paragrafi", deci ordi-nulu e simplu si chiaru cu privire la caus'a despre care scriu. De si ordi-nulu privesce numai partea de sudu a Tirolului, totu-si trebue sè admittemu, cà bărbaţii de specialitate a ministeriu­lui au facutu numit'a lege, si au pro-pus'o Maiestàtii Salle spre aprobare si totu acei bărbaţi esplica §§. 1—9 in modulu de susu, éra numit'a lege are valore si pentru Transsilvani'a.

Esploatarea sè se faca conformu le-giloru forestiere. — Sè mi-se permitta întrebarea, dupa cari legi forestiere s'au esploatatu si pana acum pădurile in Dis­tricts cnm se nrmédia si asta di in pădurile de a casa ? mi se pare, * ck dupa nice un'a, cine e mai tare, e po-ternicu si e mai mare ; — cine e la potere, e inviolabilu, lui se permittu, daca nu tote , totu-si multe ; ast'a afirmare si-are documente publice. Prin acestu pretiuitn Diurnalu s'au insciin-tiatu \ ublicului, ck pădurile Districtu­lui v se devaatedia, desmintîTe n'am vediutu, publiculu n'au fostu informatu despre contrariu, nimene n'a aretatu ck taiarea se face in regula, cà tineretulu de pre pàrtile tăiate e completu si cu

"vigore precum in adeveru recere legea, si mai multu cá ast'a va cere viito­riulu cellu mai de aprope, voru cere industriele ce prindu a se localisa, va cere lips'a care de acuma se simtiesce ; prin urmare candu districtualii singuri nu se ingrigescu pentru ei insi-si si pentru venitoriulu loru, na se ingri­gescu nici intru atâtu', incâtu voiesce a-i padî legea, apoi de la jocatorii de bursa sè ascepte mântuirea ? de la ast-feliu de omeni — fraţii usurariloru (cămătari) si ai demoralisàtoriloru ce s'au mai incuibatu in Districtu ; — astfeliu de încremeniţi si impietriti la inima si suffletu eèreguledie pădurile? da, pentru vecii veciloru.

Candu dà omulu o casa in arenda, i se face inventariu, si daca sunt mo­bile se p r e t i u e 8 c u , si numai dupa o descriere completa se dk, éra candu se iè in primire, câte nu gasesce omulu stricate, pierdute etc.; câtu necasu are pana ce se vede desdaunatu, si câte remanu ruinate si pierdute pentru totu de un'a.

Dar' unu tienutu atâtu de vastu, unu principatu intregu; câte comori, câte capitale, avutîo nu contiene, cine le pote pretiuí asie usioru, cine se pote deslipi de elle, cine le pote dá altoru-a, fára grigi si pe unu secolu intregu. Câtoru pericoli nu sunt espuse; se voru calea marginile, se voru occupa parti de pa mentu, se voru sleí comorile ; — se va seccá grassimea, ba se va pierde pa­mentulu productivu si multe altele si urmaşii sè fia multiumiti daca voru poté priml scheletulu.

Se devastedia pădurile acum candu lipsescu străinii, dar candu munţii voru fi plini de locustele infricosiate câti ingrigitori voru trebui si in care parte sè padiésca acesti-a si sè se padiesca mai antâiu ; voru padî taiarea, voru padî tineretulu, voru ingrigi si conduce lucràrile ca pamentulu eè remana liberu

50

HÍ sementi'a sè cadia pe loca bunu ; voru ingrigi ea taiarea sè se faca la timpu ; — voru ingrigi ca parcellele, cari prin taiarea completa potu deveni pentru veci pierdute — sè se manuedie dupa cerintia ; voru ingrigi ca parchetele sè se faca regulatu si câtu se pote mai eu scopu si correspundietoriu ; — voru ingrigi ca contra viforiloru si a ventu-turiloru periculose sè se sustiena per-den'a*) fára de care pădurea e espusa periclnlui acuma si in vecii veciloru ; voru ingrigi si padî câte tote, fára de de care ingrigire si buna precalculare generaţi un ile viitorii si-potu cautá tra-iulu in altu locu.

La tote acestea bune padîri câti bar-bâti de specialitate trebue, câti omeni erudiţi, câti imbetraniti pe piscuri si pe culmile mnntiloru, cari spre a-si poté aduna ore cari cunoscintie locale, an ajunau albi ca neu'a, dîcu, câti băr­baţi petrnnsi de sciintia si pracsa, câti barbati curagiosi , nu trebuiescu ca sè pediésca tote acestea, PÍ mai allesu sè pota luptá en energia si successu contra acestoru omeni despretiuitori si indrasneti.

A se pune o pădure in taiare nu are de scopu sè bagàmu numai bani punga, ci scopulu principalii e ca sè se taie asié, in câtu venitulu — cres­cerea padurei— nu numai eè se sustie-ne, ci se fia nu numai á corespunde legiloru, ci avemu detona sacra a da generatiuniloru urmatorie asemenea co mori, cum ne-au lassatu si noue stră­moşii nostru

Se taia o podure mica, si câte pre-cautiuni nu trebue sè se iee,— se taie o pădure de pre siesuri seau delutie mici, cari sunt scutite de eveneminte elementarie, — se taie o pădure tinera, ai cărei butugi au inca pot ere sè dee lăstari. Dar' aici, unde dupa rotatiunea (turnus) pusa, vinu a se taiá pre totu annulu păduri seau lemnele de pre unu terenu de 1900—2500 jugere; aici unde e de a face cu munţi, cu culmele si piscurile acestoru-a ; cu . prăpastie, pe cari piciorulu omului n u e sigur u ; cu tiénuturi, unde donmescu orcanele, vl-foerii vinturilc periculose ; ghiatia, rup­turi de pamentu, ometuri, — unde ap'a prin repediunea ei, macină mereu pa­mentulu, rupe marginile prin bolovanii ce duce, ataca copacii; innéca panien tulu si-lu aceopere cu bolovani; aici unde d'in trunchi nu essu lăstari, ci reproductiunea trebue sè se faca prin sementie naturali seau prin cultura artificiale; —aic i unde tineretulu n u e sigura, câta precautiune se recere, câtu de dibaciu si espertu trebue se fia con-ducatoriulu; de la ellu nu se recere numai scientia, ci itrebue vietia intréga, spre a-si aduna connoscientia locala.

Pamentulu si humulu (gunoiulu, grassimea) ce s'au formatu cu incetulu in dieci si sute de anni prin putredî-rea foieloru si ramuriloru copaciloru tre­bue cu totu pretiulu sustienutu si con-servatu, cà ci numai asiá e cu potintia reproductiunea, crescerea si desvoltarea copaciloru tineri, éra acest'a nu va fi nici odată cu potintia priu speculanţi, cari se inchina numai la vitielulu de auru, si n'au, nici cà voru avé alte inté­resse cu privire la Districtu.

Prin legea silvica §. 6 se ordona: „in păduri betrane nu e iertatu sè se taié preste totu lemnele de pre marginile superiore (culme, piscuri si de pe alte lociri, ce potu se deschidia caile a vi­foriloru, viscoleloru etc.), ci acestea tre­bue sè se taie d'in candu in candu," deci legea ordona a se padî pădurile de pericolele ce le-ar poté nimici.

E chiamaraa omeniloru de specia­litate, Cari totu odată trebue sè posséda sciintia profunda, si trebue sè aiba pracsa indeiungata, a da unu planu de cultura rationalu si corespundietoriu, in acestu planu trebue sè se prevédia tote celle necessarie si cu scopu in privinti'a pas-cuului, care e de forte mare insemna-

*) §. 5. d'in legea silvica ordona ca: «per­delele (manteu'a, scutulu) contra venturiloru sè nu se taie nici odată de totu, ci nu­mai d'in timpu in timpu, si ici si colea.

tate si folosii pentru locuitorii distric­tului. — In privinti'a paseiunatului dîce eruditulu Cotta (faci'a 90) „in locuri unde a sustatu pasciunatulu, nu trebue ca acestu-a prin taiare sè se impedece, seau prin parcelele de cultura sè se oprésca *

Ad 2.) Pentru fia-carejugera folosiţii de pădure sè solvedie societatea in primii anni 47 fl. v. a., éra mai tardîu si mai multu.* — Trebue sa siirprindia pre ori si cine acestu pretiu atâtu de micu; nu voiu sà me incercu a pretiui, pentru cà la acest'a se receru omeni de spe­cialitate cu multa esperientia si cu cun-noscinti'a locala perfecta, nu voiu sè amintescu esperintiele făcute de alţii in privinti'a tacsàrii unei păduri atâtu ce privesce cuantitatea (mass'a pro­ductului) câtu mui allessu cualitate» pre cum e aici, unde nu e vorb'a de lemne, cari nu se folosescu numai pen­tru focu, ci totu lemnulu d'in acesta pădure se pote intrebuintiá la alte scopuri multu mai banose, in care ca-su pretiulu se indiecegee si insutesce, — ci fia de ajansu sè amintescu fap-tulu cà in annulu 1856 ori 1857 dul-gherulu (bardasiulu) prea bine cunnos-cutu d'in Nasaudu sub numele D. An-drisch a contractaţii cu Primari'a orasiu-lui Desiu sè aducă 24 lemne pentru podu, daca mi aducu bine aminte, totu lemnulu erá tocmitu cu pretiulu de 400 fl. (nu sum siguru mon. convent, ori zloţi) destullu numai cà in casulu d'in urma s'aru fi platitu inca in an­nulu 1857 unu singuru lemnu de 3, 4 ori, éra in cellu de antâiu de 8 ori mai multu de câtu se dà acuma pentru 1 jugeru intregu de pădure, ce e dreptu, nu fia-care lemnu e lemnu de acea mărime, inse atât'a inca sciu, cà soci­etatea inca nu va primitufele^

De la anulu 1857 pretiulu lemne-loru s'au intreitu (cellu pucinu) ; in mare parte pădurile s'au taiatu, multe s'au devastatu, prin urmare lemnele s'au impucinatu ; càile de communica-tiune s'au perfectionatu ; < autarea lem neloru de constructiune ferestree, e mai mare, Cerinti'a âteliereloru si fabri-celoru, cari lucra cu lemne s'au mari-tu ; industri'a s'a perfectionatu si sta­bilimentele , pentru caii trebuescu lemne se immultiescu ; càile ferrate, cari nu numai cà inlesnescu commer-ciulu, ci pentru cari se receru summe de lemne se apropia d'in in ce mai multu de districtu, cu unu cuventu to­te s'au scumpitu, cu multu, numai pretiulu paduriloru d'in Districtu a scadiutu.

Sè nu fia pădure, ci numai pascili­ne, si in timpu de 80 anni trebue se adduca venitu mai mare.

Ore la hotarirea pretiului s'au luatu in băgare de sama, cà cu acestu pretiu nu se pote plaţi darea in decursu de 80 anni, s'au luatu in consideratiune cà aici nu se arendedia numai pamen­tulu, ci se vendu com ri si avutîeim mense, adunate de secoli de anni ; eu privire la timpulu modernu s'au luatu tote precautiunile, — se scie cà de la trimestru la trimestru se urca chiriele, nu inse in propoitiune, ci in unu gradu in-spairnentatoriu, asiè câtu in decursu de 5 multu 10 anni pretiurile s'au in-doitu, si mai bine — si cum vine, ve rogu, cà numai nefericitele păduri aile communeloru districtului Nasaudu se urca in decursu de 80 dî op tu dieci anni numai cu 0. 7. dî : cu siepte d'in diece parti a neînsemnatului, nefires­cului pretiu de asta di, ad. la 80 fl.

In acestu modu ironicu numai jo-catorii do bursa potu sè tractedie.

(Finea va urmá)

Napoleonu I I I , N'am de gandu se incercu a schitia aci

viéti'a imperatului Napoleonu "si inca mai pu­cinu istori'a domniei lui. Se voru gasi destui omeni, cari au traitu in intimitatea sa, sau cari l'au urmaiitu pasu cu pasu tota vieti'a lui. ca st> Iu cânte sau sè lu critice, ca se spuie cari au fostu mobilele acteloru salle, si iu ce modu le-a seversîtu,

* Eu voiu sè dîcu numai câte-va cuvinte de j Napoleonu, bine-fácatoriulu Romaniloru ; si, clii -= aru intr'acestu cercu restriniu, me voiu ab-

tiené d'a aminti ceea ce am potutu citi toti in dîarie si in protocole : energi'a si staruinti'a cu care Napoleonu a luptatu necontenitu pentru dreptruile Romaniloru, si mai cu deosebire in conferintiele d'in Vienn'a, la congressulu din Parisi, la 1858, la 59 si la 66.

Impregiuràrile au facutu sà fiu unulu din­tre Romanii, cari au avutu ocasiunea a vedé si a intretiené mai adesea pre imperatulu Na­poleonu despre afacerile României ; me simtiu dara detoriu, crediu. ca e bine sè impartiescu compatriotiloru mei ceea ce scîu personalmente despre simţiementele si cugetările ltii Napo­leonu in privirea tierei nostre, ceea ce eu insu mi am audîtu d'in gur'a sa.

Despre Napoleonu, imperatulu Francesiloru mi voiu permîtte numai a dîce, cà criticii sei cei mai severi, de voru scrie in cunoscintii. de causa si de voru fi nepartenitori, nu voru po-tea .tăgădui cà ellu a fostu cellu mai bunu, sau de voru prefera, cellu mai pucinu reu, de câtu toti cei ce-lu inconginrau. Imperatulu Na­poleonu mai antâiu de tote erá unu omu de calculu si unu omu alu trebei. Nenorocirea lui a fostu cà prea erá omu alu trebei, ceea ce l'a si perdutu. Voiá sè faca totu ellu insu-si, si nu cautá in representantii sei, in intru si afara, de câtu espeditori de affaceri, instru­mente passive , cari se ecsecute orbe-sce ordinele salle. Napoleonu, cu tota activi­tatea lui, nu potea face de câtu forte puncinu ellu insu-si, si totu ce nu făcea ellu, se făcea reu de omeni fára capacitate si fára respnn-dere. Aci mi vinu in memoria cuvintele espres­sivo prin cari unu ministru anglesu caractérisa diplomatî'a francesa. Lordulu Palmerston, vor-bindu-mi intr'o dî de diplomaţii imperiului, mi dîse : este prodigiosu, este necalculabile ceea ce nu scie unu diplomatu francescu.

In anii d'in urma imperatulu Napoleonu, sdrobitu de suferintie, avea mare greutate a se applicá la lucru. Cestiunile pre care le trata, le conducea elu insu si, erau torte pucine la numeru, si, printre acelle rari cestiuni, am avutu fericirea sè constatu cà se gasiá si cestiunea romana.

Napoleonu totu-dé-un'a m'a primitu cu o buna-vointia esceptîonale, asiu potea dîce cu plăcere. Modulu in care me primiá erá atâtu de simpaticu si me impression» asiá de multn, in catu mi dîceamu: bine ca nu l'am vediutu pre candu conspiram in contra lui cà-ci pote m'ar fi sedusu, m'ar fi invinsu. Cestiunea ro­mana, fára indoiela, avea asupra lui unu mare fajmecu. Vorbiá despre affecerile României, me asculta cu o multiumire vedita. Negresîtu, in momentele acellea consciinti'a a totu ce făcuse de la resbelulu Crimiei se desceptá intr' insulu si-si dîcea : in lupta contra Europei intregi, am invinsu-o si am fortiatu-o a recunnosce Roma-ni'a. Romani'a este oper'a mea: eu amereatu-o, eu am descoperitu-o, am redicatu-o la inaltî-mea la care se afla, si am se mergu departe cu dinsá. — Acellu omu de petra, cu figura intielenita, cu ochiulu stintu, care părea cà nu scie surride, candu se intretienea despre Ro­mani'a, fisionomi'a-i deveniá espressiva, ochii -se luminau, zimbetulu i veniá pe buze. Nu­mai candu i puneam sub ochi greutăţile de totu felulu ce ni creaza in pacinic'a nostra des-voltare, starea misera in caro ne-au redusu uneltirile inamiciloru naţionalităţii nostre si'ai măririi Franciéi, fruntea i-se iucretiá, sprîn-cenele i-se coborau pe ochi, si inaltiá mereu umerii dîcundu : ceea ce-mi spuni este oribile, nu sciam nimicu, am fostu reu informatu, sum reu irformatu. — In adeveru, erá forte reu infor­matu , si nu numai in cestiunea romana. Imperatulu mi-a facutu onorea a me intretiené si de politic'a generale, de situatiunea respec­tiva a differiteloru popore si a guverneloru loru )

pe care o cunnoscea asiá de pucinu, in càtu mi-trebui sè punu o mare bagare de seama la ceea ce dîceam, ca sè nu-mi scape vre-unu cuventu care se-i lasse sè védia câtu erau de eronate ideele salle. Audîndu pre imperatulu Napoleonu vorbindu cu atâta nesciintia de ceea ce se petrecea impregiurulu lui, am remasu immarmuritu : si apoi, mi-am dîsu : daca Na­poleonu, Buveranulu care trece de celu mai se-riosu, mai luminatu, mai capabile, maiactivu, si care in realitate este sub tote puncturile de vedere mai forte de câtu toti principii, regii si imperaratii, scie asîa de pucinu, sărmana omenire, cum vrei sè m?i dobândeşti vre-o data

!justitîa de la domnitorii tei!

Intr'o dî imperatulu mi dîse : ai sè vedemu,

ce ati vrè d-vostra Romanii ; cum eredeti cà s'aru poté regula cestiunea romana într'unu modu síitisfácutoru si dainuitoru. — Incuragi-

j atu de aceste cuvinte, i vorbii netedu si cu-ratn, i spusei totu ce aveam pe anima. Impe­ratulu me asculta cu attentiune ; apoi mi dîse : sum de aceordu cu d-ta, afara de unu singuru punctu: pré essagerezi poterea mea. Sè fiu sin­guru, ati fi deja satisfăcuţi; dara suntemu siepte. Turcî'a, Rusi'a si Austri'a vi sunt pre facia ostile, nu voru sè vi accorde nimicu. Pie-montele esita d'a se pune înainte, Prussi'a este mai multu de câtu indifferinto, Angli'a se teme ca cea mai mica schimbare addusa la starea actuale a lucruriloru se nu sdruncine, se nu slabésca imperiulu otomanii ; astu-felu cà, chi­aru poterile cari nu vi sunt ostile trebuescu têrâte, trebuie sè le facu ore-si-cum siluire, sè luptu pentru fia-care punctu, si adessea sè'-lu iau cu asaltu. Caută dara sè coborimu diapa-sonulu, sè-mi presinti unu programmu care sè aiba sorti d'a potea fi primitu asta di; res-tulu ni-lu va da viitoriulu. — Reluai cuven-tulu si me marginii a propune o solutiune tran-sitoria, care sè ni permitta a trai de viéti'a nostra propria, fára vre-o ingerintia străina, s'ia ne intarf aplicandu-ne a desvoltá in pace resursele tierrei nostre. Pre aceste base, dîse imperatulu, crediu cà se pote negotiá, si adău­ga, ve rogu sè mi-le puneţi pe charria, ceea ce am si fácutu chiaru in acea sera.

TJltim'a ora am vediutu pre imperatulu Na­poleonu la Fontainebleau. Erá o dî de vera inse ploiosa, forte umeda, rece. Am fostu intro-dusu in catulu dc josu, in cabinetulu seu de lucru, unde ardea in caminu unu focu mare. Nici o data nu mi-s'a facutu o primire atatu de cordeale. Am fostu primitu cu ore si-care intimitate, cu o vechia cunoscintia. Dupa ce i-am presintatu omagiele melle, imperatulu mi urà bun'a venire, si apoi mi dîse : aide sè siedemu langa focu si sô vorbimu în tihna, cu tota francheti'a. Mi pare bine cà ve vediu, cà-ci voiu sè ve spunu ce am pe anima. Ei bine, sciti cà am sè me plangu de d-vostra? si cre­diu cà am facutu ce-va pentru tierr'a vostra, ca sè am dreptulu sè iau unu viu interesn la totu ce se face acolo bine sau reu. Ati perdutu răbdarea; voiti sè precipitaţi lucrurile ; ve com-promiteti, ve îngreuiaţi callea, ce mai aveti sè precurgeti, in zadaru, si totu-de-o-data deian-giati planurile melle. — Proba cà Napoleon se ocupá multu de cestiunea romana chiaru in timpii d'in urma, este cà in cursulu conversa-tiunii s'a sculatu de mai multe ori de pe foto­liu si s'a dusu sè caute charüe, cari ne pri-viau, in cartonele bibliotecei salle. Mi aaddusu si mi-a cititu repporturile ambasadoriloru de la Constantinople, Vienn'a, St. Petersburg si Berlinu. Tote ne acusau cà voimu se deschi­deam cestiunea Orientului, cà suntemu unel­tele neconsciinte aile Rusiei, si totu-de-odata cà suntemu devotaţi politicei prussiane, cà pri-mimu in tote cuventulu de ordinu de la Ber­linu. Aci imperatulu sè intierupse si-mi dîsse: nu eredeti cà voiu sè fit! Francesi, éra nu Pru-siani; vi ceru se fiti Romani.

Mi fu lesne sè arretu câtu de gresîte erau repporturile ce primise, cà agitaţiunea de care suntemu accusati este oper'a nu a nostra, ei a celloru cari ne accusa si cari au reessîtu a mi­stifica chiaru pe represintantii Franciéi. Apoi, adausei cà, ori-cari aru fi aspiriatiunile nostre, suntemu decisi toti a nu face unu passu, a nu incercá nimicu, fàra a avé consemtiementulu prealabile allu Maiestatii-Salle ; cà scimu bine cà ei numai detorimu ceea ce suntemu, si cà totu de la dins'a asceptamu restulu; cà de-t parte d'a cugeta se conlrariamu politic'a sa, suntemu gat'a a face celle mai mari sacrifici e spre ii o servi chiaru de ar trebui sè ne espu-nemu la celle mai eminente pericule; cà viu'a nostra dorintia este se i-se presinte câtu mai curendu occasiunea ca se puna la proba re-cunnoscinti'a si devotamentulu nostru. •

Emotiunea eu care am vorbitu a servitu pote a garanta pe deplinu sinceritatea cuvin-teloru melle. Imperatulu paru bine impresio-uatu, si, cu o ore-si-care auimatiune, mi-disse: vi multiamescu pentru asicuràrilo ce-mi dati, si am fericirea a sperá cà nici odata nu veti avé a ve cai pentru încrederea ce ati pusu in mine. Sciu ce voiti. Voiti independinti'a vostra; si eu o voiescu. Este unu semtiementu care ve onora. Independents, de vomu lucra cu sta-riuntia si cu prudintia, veti avé-o; veti avé mai multu de câtu atâtu : e o necessitate eu­ropeana ca sà deveniţi unu statu poternicu.

In timpii moderni, bărbaţii caroru-a Roma­nii detorescu mai multu, sunt Napoleonu III,

51

Lazaru, si Tudom Vladimirescu. Domnnlu Tu-doru ne-a scapatu de Domi.ii străini, Lazaru a redfsceptiitii iu noi vieti'a nationale, Napoleonii a arruncatu temeliele statului romunu.

Pe langn recunosinti'a nemărginita a Ro­maniloru, care oternalmento va insoci ca o au­reola memori'a lui Napoleonu III, cestiunea jomami, candu va fi bine inLiellcssa, va ave o mare greutate in balanci'a care va cântări actele imperatului Napoleonii, si va coutrabalanciá, va (UCU sè se ierte multe peecate -aile Dom-niei-salle. „Rom."

Dumitru Brateanu.

C a m e r ' a r e p r e s e n t a n t i l o r u U n g a r i e i .

S i e d i n t i'a d e l a 22. F e b r. 1873.

Siedinti'a se deschide la 10 ore d'in dî. Iosifu M a d a r á s z interpelledia pre mi-

nistrulu de comerciu, cà are de engetu se de-tailedie aummele ce sunt d'a se votá pentru parteciparea la espusetiunea de Vienn'a? — Interpollatiunea se commuai ca ministrului re­specţi vu.

Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si mai iuainte de tote iè in desbattere petitiunile d'in con&emnatiunea 14. Celle mai multe petitiuni se trausmittu la ministeriele respective, con-formu propunerii commissiunii.

Allu doilea objectu este repportulu com-missiuuii de immunitate a supra petitiunii unui jude investigatoriu de la tribunalulu d'jn Ca-nisi'a-Mare, care cere estradarea deputatului Géza Remete, spre a intenta contra lui inve-stigatiune penale.

Commissiunea propune, ca acesta petitiune sè se retramitta spre completare, de-ora-ce ea nu s'a potutu orienta a supr'a stării lucrului, d'in causa cà mai multe acte essentîale nu s'au acclusu. — Se accepta.

Urmedia continuarea desbatterii a supra bu­getului ministrului de commerciu. In siedinti'a de asta-di i se votedia intregu bugetulu orde-nariu si 8 rubrice d'in cellu Btraordenariu. D'in-tre summele votate asta-di insemnàmu aci ur-matoriele. Pentru promoverea differiteloru ra-murealle economiei 116.900 fl.; pentru institute economice217764Ö. Veniturile poştali 5,286.000 fl., errodatiunile 5,191.100 fl. etc.

S i e d i n t i'a d e 1 a 24. F e b r. 1873.

Dupa deschiderea siedintiei, Tedeu P r i-1 e s z k i interpelledia pre miDistrulu de culte si instrucţiune publica, cà ce mesure cugeta a lua cu privire la proiectulu despre autonomi'a besericei rom. cat., care proiectu s'a compusu de congr,ssulu cat. autonomicu si in numele acestui-a, prin o commissiune alessa d'in si-nulu seu, s'a presentatu M. Salle spre appro-bare ? — Icterpellatiunea se communica mini­strului concerninte.

Camer'a irece apoi lo ordenea dîllei si con­tinua desbatterea a supra bugetului ministru­lui de commerciu, carui-a dupa o scurta dis­cussiune i se votedia si summele preliminate in estraordenariu si cu acest'a bugetulu seu este deliberatu.

Urmedia desbatterea generala mai restrinsa a supra bugetului ministrului de culte si instuc-tiune publica.

Ministrulu T r e f o r t iè cuventulu si des-fasiurti punctele de manecare si ideele, de cari se va conduce in activitatea sa pre terrenulu instrucţiunii publice. Ministrulu cere o politica sigura si chiara, cere activitate energica si con-secueuta si delaturarea deplina a ori-ce mascare rusînosa seau sfiitiosa.

Mai mulţi oratori partecipa la acesta discus­siune generale, intre cari si Col. G h y c z y, care presinta urmatoriulu proiectu de resoluti­ve : „Ministrulu de culte BÍ instrucţiune este nvitatu ca in viitoriu in totu aimulu sè pri-mesca in bugetulu seu perceptiunile si erro-gatiunile de la fondurile si fundatiunile ce stau immediatu sub administatiunea sa, si acest'a sè o compună dupa titlurile, rubricele si posturile respective." — Camer'a decide a desbatte acestu proiectu dupa inchia-rea discussiunii bugetului inca in dessiunea présenta.

Al. K ő r m e n d y vorbesce despre legea scolastica si o afllain mai multe privintie niiuca; in fino dîce cà acesta lege trebue sè se revi-dedie câtu mai currendu.

S i e d i n t i'a d e l à 25. F e b r . 1873. Sieudiuti'a se deschide la tempulu iuda-

tenatu. Ministrulu P a u 1 e r presinta repportulu

despre form'a si modulu cum s'a regulatu ma-ga/.inulu le^ilorn si ordenatiuniloru. Totodată propune, cà caiuor'a sè esmilta o comissiuno de 15 membri, carea sè esaminedie si desbatta proiectulu de lege despre regularea procedurei penale si se repportedie despre acest'a mai iua­inte de ce proiectulu se va desbatte in secţiuni.

Acest'a propunere a ministrului se puue la ordenea dîllei pre siedinti'a de mane.

Urmedia ordenea dîllei, adecă continuarea desbatterii generale mai vestrinse a supra bu­getului ministrului de culte si inftructiune publica.

Georgiu K o n d o r o s s y regreta, cà mi­nistrulu in vorbirea sa de ieri n'a amentitu nimicu de beserica ; cu osebire oratorele ar fi doritu, ca ministrulu sè fi aretatu, cà ce me­sure cugeta a luá facia cu starea abnormala si critica iu carea se afla de présente beseric'a serbesca. Dupa dsa cellu d'adtâi» midilocu pentru delaturarea acestui reu ar fi despăr­ţirea joliticesi de beserica. In fine oratorele provoca guvernulu ca sè conchiame congressulu besericescu serbescu, pentru ca cu ajutoriulu ecestui-a sè delature acesta stare de lucruri.

In siedentia de asta-di mai iau parte la desbattere Juliu Schwarcz, Aladár Molnár, Irá­nyi si Antonu Csengery, si apoi sied, se redica la 3 Y, ore d. m.

P e s t ' a , 24 Febr. 1873. Die Red ! Tenerimea romana, carea, pen­

tru immultirrea conoscientieloru salle alerga de vie-o câti-va anni incoce, in numeru totu mai considerabilu in acésta cetate, a sciutu, pre langa tota vitregitatea impregiuràriloru, da frunte cu calamităţile ce o opaciau, a trece invingutoria preste tote tentatiunile de-gradatorie ; a sciutu pestrá cu scumpetate in­tacta si curata conscienti'a si anim'a de ro­manu, ce au adussu cu sine in acesta capi­tala a tierrei unguresci. Unu corpu, unu sufletu, unu eugetu, unu sentiu erá si con­ducea acésta tenerime, narte însemnata a flo­rei Naţiunii, in tote affacerile de Naţiune, de Eomauitate. Tenerimea romana deci, conformu chiamàrii si demnităţii ei, n'a voitu sè con-nosca aliu principiu, de câtu allu Naţiona­lităţii addeverate, n'a ratecitu a propaga si a lucra, dupa modestele ei poteri si facultăţi, in alta direcţiune, de câtu numai curatu si absolutu in cea naţionala, romanésca. Deci, pana acum'a, a fostu naţionala, romana si n'a manifestatu alte principie , decâtu numai demne, si conveniabile T e n e r i m e i r o ­m a n e !

Nu mi-e ertatu se rapescu pretiosulu tem pu allu on. cetitori cu istoriculu connos-cutu allu acelloru fromose tempuri trecute ; intentiunea mea e numai a aminti pre scurtu, cà acea tenerime a infiintiatn si o societate rom. de lectura si i-a datu numele «Petru Majoru," bine se insemnàmu, numele unui-a dintre cei mai celebri, pronunciati si nemori-tori apostoli si evangelisti ai Românismului.

Societatea infiintiata, au fostu intempinata cu mare bucuria, si numai de catu a urmatu redactarea statuteloru necessarie, cari apoi, dupa lege ifura presentate guvernului spre approbare. Guveruulu inse, in ingrigirea sa parintiesca, n'a mai consideratu baccatelle de ecitate, lege, dreptate seau chiaru dora liber­tate constit. ci s'a nisuitu cum se sugru­me acésta dorintia astfelu manifestata, se paralisedie pria telu de felu de vessatiuni, aeésta orribila întreprindere a tenerimei rom. d'in Pest'a.

Si astfelu , caută ndu nodu in papura, afflandu defecte mai in unulu, mai in altu para^rafu, modifkandu mai ici, mai colo, de optu anni neintretuptu a sciutu fi generosu d'a respinge statutele si ai negá approba-tiunea. Si vediendu ca tempulu iuca n'a so-situ. si neci omenii inca nu sunt ai tem-pului ung. nu si-a- arretatu cu franchetia ghiarele de iubire addeverata pana acum in tempulu mai recente.

In tomn'a an. 1872 tenerimea rom. d'aici se invita la adunare generala si acolo i se se face conoscutu, cà „innaltulu" guvernuun-gurescu nu este neciacumudispussu a approbá statutele societ. daca tinerimea nu va accepta §. 5. modificatu de guvernu astfelu-: ,Mem­bru alu societ. pote fi ori care c i v e u n-

i g u r e s c u de budie romanesci etc. Si daca modificatiunea inualt. guvernu prea gratiosu nu se va primi d'in cuventu in cuventu fára a cârcali wi'a, tenerii ea sè nu cutedie a-lu mai infesta cu aceste statute, si sè se duca fia care cu societate ca totu.

Inse tinerimea, petrundiendu intentiunea guvern, respinse resolutu, cu 20. contra 5. voturi, acestu ucasu si, compuse modificatiu­nea primita : „membru pote fi ori care cive romanu d'in Ungari'a si Ardelu" etc. reraon-trandu astfelu cu tota cuveuinti'a contra procederei neconstit. si nedemne a guvern, facia de junimea rom., decisa mai bine a lupta si sacrifica ori catu si cu orce pretiu, do câtu infricata si terrorisata a cede, a se dá ea insa-si legata.

Dara ce se vedi ! Vermele se incuibasse, si rosieti'a ce pareá a fi naturala florei iu scurtu tempu s'a arretatu a fi numai rosie­ti'a falsa si insielatoria a movbosnlni. Veutulu infectatoriu ce incepú a suf'flá sub acesta con­stit. ung. nu crutià assemene una parte a te­nerimei d'aici, si cu adunca dorere am vediu-tu-o plecandu-se sufflarii ventului, asseme­ne papurei rose la radecine. Cà-ci totu acei teneri, cari cu vre-o cite-va dîlle in-nainte au attestatu astfelu de barbatîa res­pectabile, resolutiune si abnegatiune, pucinu tempu dupa acésta portare, ca prinsa de nu seiu ce friguri seau mustrări de conscientia, au grabitu a-si dá sie-si votu de nimernicîu, a-si Calea cuventulu, a-si dá testimoniu ecla­tante de neconstantia, neconsecintia si neres-pectare propria. 15, mai nainte romani reso-luti, d'intre cei 20. tineri se dedera preste capu si remaserà vragiti ; parasirà, fára a rosî, paragrafulu modificatu de ei, se allatu-rara celoru foşti remasi cinci, si — primiră paragrafulu gölu golutiu, modificatu de, si du­pa intentiunea guvernului loru ung.

Éra Leonidii, cari, conformu legiloru, re-masera pre campulu luptei ; remasera d'a compatini pre fratti loru vragiti, au fostu in aceea adunare numai — c i n c i .

Statutele fusera numai de câtu tramisse spre aprobare, si parintiesculu guvern, vedien­du cà nu in darnu arruncasse mregea si f> e-carrdu-si manile, curundu approbà statutele si le tramisse plecatiloru sèi fii ascultă­tori . . .

Si ore se mai insiru acum motivele, ba chiaru argumentatiunile cu cari acei 15. te­neri romani in nepriceperea loru, se nisuescu a scusá a spelá acésta metamorfosa essem-plaria a loru ? Nu o voiu fate, cà-ci cu mul­tu m^i dorerosu trebue se attinga pre fia care june romanu santieni'a causei romane violata si in acésta affacere de aceste 15. essempla-re de rarităţi, de aceşti 15. romani unguresci, de câtu sè se mai pota intéressa si de nesce ridiculositàti, in ciri cei 15. innota.

Pre 23. Febr. a. c. s'a convocatu adun. gen. a tenerimei romane d'aici. D'intre vre-o 40 teneri, adecă d'intre cei, cari se mai tiecu de tenerime, s'au presintatu 22 (cei-lalti, pote sunt sătulii d'o astfelu de colegialitate.] Dlu Josifu V u 1 c a n u, red. „Familiei", membru, jillu soc. se allese de presied. adunării si ca atare anuccia cá statutele, post tot discri­mina rerum, s'au approbatu in fine, d^ci in­vita, pre cei ce voiescu, sè se înscrie de mem­bri pre b;sea statuteloru acestor'a. Inse in-nainte de ce tinerii s'aru înscrie, unulu d'intre vechii cinci se încerca mai odată a trage at-tentiunea tenerimei a supr'a tendentiei si ur­mării acellui paragrafu, si o roga se cugete seriosu, pana nu face passulu decidietoriu. Dara tote in darnu, remasera cuvinte rostite in desiertu. Pocainti'a o grea, candu peccatulu e si mai greu. Ajunse treab'a la votisare, 17. au votatu pentru si s'an si inscrissu de membri, 5. contra, si fiiulu Dlui Babesiu nu votisà, pre langa tote indemi àrile celloru 17, mai cu sama totu cei 15. vechi. Si acesti-a apoi se constituira. Dlu V u 1 c a n u , alessu de pre­sied. cu unanimitate, esprime nemarginit'a sa bucuria, ck dupa atâte lupte si nisuintie, acum obstaclele sunt învinse si statutele approbate. Vicepresied. fu assemene allessu cu unanim, cei lalti officiali cu maioritate de voturi.

Astf.lu dara r o m a n i i u n g u r e s c i d'aici au societate de lectura, cu statute ap­probate. Bucurati-ve teneriloru, cari in darnu v'ati frementatu in trecutu, cà-ci luptele si ostenelele vostre asta-di sunt recompensate, sunt încoronate de cellu mai doritu successu, de lauri nevesceditori !

Era tu sublime sufletu allu nemoritoriului Petru M a i o r u, nu te superâ, daca aceşti

17. romani nguresci an eutediatu se dèe so­cietăţii loru romane-unguresci, chiaru numele teu cellu scnmpu si venerabile!

Unulu d'in cei .Cinci."

Allegerea de notari cermaii in comitatulu Dobod a in Transsilvani a.

Terminuln ultiinu allu allegerei do notari cercuali, dupa cum se spuue, a fostu defiptu pre 15 Februariu a. c , si in oîu'a acest'a erá sè fia terminate tote ullegenle notariloru cer­cuali. — Repportoriulu acestoru orduri, neani-blatu pana acum pre terrenulu vietiei consti-tutiuuali, inca avu norocirea a fi de facia in 15 Februariu la allegerea de notariu cercuale in cjrculu inferioru allu comitatului Do-boc'a si anume in cerculu notariale asia nu­miţii allu Mateului.

Cerculu acestu-a e formatu d'in 6. com­mune cu maioritate absoluta lomana a represen-tantiloru allegutori. Trei comune : Bidiu, Uj-faleu si Bungardu sunt curatu romanesci, Ma-telu si Jusiulu mestecate cu romani si magia­ri, era Morutiutu cu romani si sassi.

Partea magiara a representantiloru o formedia câti-va possesorasi magiari.

Ma cuprinsu inse mirare candu am vediu-tu cà acesti-a pucini la numeru, se opintiau totu-si d'in tote poterile ca sè reeBa de nota­riu cercuale, unu magiaru, dar' opintirea ace­st'a îngâmfata si zedarnica, cá si a broscei egiptene, o adecuà parte maioritatea resoluta a representantiloru romani si a onestului loru desemnatu, parte si ecuitatea domnului jude processuale respectivu Carolu de Fehérvári, carele de si magiaru, totu-si prin onestitatea, si nepartîalitatea sa pana acum si-a scintu at-trage amorea întregului cercu processuale —-fia dîsu spre laud'a sa.

Purcediendu-se la allegere pre la 11 ore — dupa mai multe consultări secrete, me-techne si nepotintiose a representantiloru ma­giari tienute prin chiliele laterale, — alegerea se termina si d.intre cei 6 concurrent]', 4 ma­giari si duoi romani, fù alesu cu maiori­tate absoluta de voturi (35 intre 60) d. Va-siliu Popu, fostulu notariu communale in com-mun'a Ujfaleu, carele depunendu juramentulu, fù indrumatu a-si ocepâ postulu desemnatu fára amenare. — Lauda representantiloru ro­mani, lauda ecuitàtii si nepartîalitàtii dlui jude processuale.

Nu potu trece in tăcere resfaciarnicî'a si apucaturele unoru magiari si portarea loru si in actulu acestu-a. Concurentulu si emulantulu lui Vasiliu Popu, anume Daroltzi, vediendu dupa sosirea representantiloru, cà pre langa tota partenirea d'in partea dlui Farkas d'in Mateu, nu va reesî, incepù înainte de actulu allegerei a imbiá pre Vasiliu Popu la com­pactare, cá sè-i cededie voturile, si apoi cin-stitulu Daroltzi sè-lu ièe de ajutoriu pre Va­siliu Popu, ca si candu lumea ar fi atâtu de neghioba, ca sè-si lasse ariciulu in casa ! Pa­na unde ajunge entediarea !

Fù inse platitu cu cuvente blânde d'in par­tea respectivului. Totu asié o patî si preotulu ret. d'iu Mateu, carele dupa deschiderea sie-dentiei nu se sfii a recomendá representan­tiloru cá sè allega unu individu, care sè co­respunda si dorintiei salle parţiali, pentru cà diDsulu pretinde, cà fietoriulu notariu sè scrie in limb'a magiara, d'in motivulu, cà de si tote limbele sunt egalu îndreptăţite, totu-si prin commune nu se prea afla, cari se cetes-ca scrisorea romanesca a notariului romanu, magiari inse se afla in tote comunele. Résul­ta tul u fù cà représentante l'au intreruptu si nu au voitu sè asculte cuventele cinstlei si svatosîei salle si preste vointia reesî roma-nulu in locu de magiaru.

Dupa allegere d. jude proceâsuale Carolu de Fehérvári la facutu atentu pre uotariulu allessu, cà numai in 6 luni va mai primi scrisori romanesci de la dinsulu : — credemu inse cà Domnulu Fehérvári,! obiaru si candu nu ar fi facutu observatiunea acesta la inspi-ratiunea magiariloru presenti, si candu nu ar sci uotariulu neci unu cuventu unguresce, va prolungi terminulu, dupa ce ne amu potutu convinge, ca Fehérvári pre langa alte insusîri nobile esceledia sin intru aceea, cà vorbesce romanesce tocmai ca si ori cari inploiatu de natiunalitate romana.

La actulu acestu-a mi-a sternitu uimirea si unu contrastu ce l'am potutu observa, intre din Balintu, romanu adeveratu d'in Ujfaleu si frate renumitului Balintu, — si intre d.

52

Suo.iu romanu nuiegat.it d'in Bungardu ; estu d'a urma torma singurii partid'a desemnatului sen. — Acestu-a fu scurtu resultatulu allegerii iu cercul» notariale Mateu.

Unu martom oculatu.

M. Radn'a, 21. Februariu 1813, (Cum si-rebuna poporulu asupr'a tiran-

niloru sei ?)

Die Red. ! Este lucru constatatu si de tote dîllele, cà de candu magiarii stapanitori ai dîlle1

au luatu carm'a, tindu si lucra neintreruptu pentru assupriroa nationalitàtiloru, pre tote ter-, renurile; ma monstrulu pandesce diu'a si nop-tea occasiunile bine venite pentru a ne mal­trata si batjocori pre ascunsu si pre facia, ne sciindu, vai de ei — cà dîu'a resbunànii mai currendu ori mai tardîu trebue sè soscsca si atunci resbunarea va fi amara. Ca doveda in miniatura despre acest'a pote servi commun'a Panlisiu d'in cottulu Aradului. Sunt apprope 5—6 anni de andu populatiunea d'iu acésta communa prin intrigele domniloru de la co­mitate, si-allose cu voia fára voia de notariu communale pro unu Gidanu cu numele Bild-haue'r, sciindu firesce dpmnii magiari cà prin astu-felu de unelte loru servili si-von: ajunge dracesculu lom planu de magiarisare, terrori-sare etc. Planulu li si successe in câtu-va, cà-ci in person'a numitului notariu Gidanu — afflara pro unulu d'intre cei mui zeloşi luptă­tori ai egemoniei stapànitori e adi. Darajpar' cà si Dumnedieu santulu nu mai poteá suferi in­trigele acestui omu infamii, corruptu si corrum-petorin, de-odata pre nevediute fu trântita de càtra poporu. d'in positiunea ce occupasse si scosu d'in cas'a notariale ca unu vagabundu.

Casulu este urmatoriu: in 18 1. c. fiindu siedinti'a comitetului communale, se adunasse afaia de membrii comitetului inca multu poporu, de ora ce audîsse cà vine si pretorele cercuale ; dupa deliberarea mai multoru objecte se addusse pe tapetu si cestiunea pascuului (pasciune, ima-siu, isladiu) care fára invoirea poporului, prin notariu s'a fostu datu in arenda, assemenea despre mai multe objecte communale, cari fure înstrăinate etc. Poporulu cerendu satisfactiune contr'a notariului de la pretore, acestu-a voindu a mai potoli foculu in cuvinte consolatorie — facù mai rèu, ck-ci multîmea fiindu irritata alerga si scose pre notariu d'in cas'a commu­nale cum si d'in locuinti'a sa notariala, cum ellu n'a vrutu ; ammirosindu ellu tote aceste o tuli la fuga, éra poporulu striga in gur'a mare càtra pretore ca sè-lu depună d'in po-postu-i, cà loru nu li mai trebuesce notarasiu Gidovu. Investigatiunea curge, cà-ci apprope la 30. de locuitori d'in Paulisiu fure éra la d. pretore in Radn'a si cerura cà ori si cum sè lu departedie d'in Paulisiu, cà-ci altmintrea pentru celle urmatorie nu voru fi ei respun-dietori.

Caracteristicu d'in tote aceste este : cà pre notariulu gidanu poporulu nu la voitu ne-ci la allegero ci numai Venerab. preotîme lo­cale*) acum'a firesce si acest'a vediendu-i pec-catele lucrà la restornarea-i neasceptata, anu­me se vorbesce publicu, cà notariulu Bildhauer ar' fi dîssu cà Venerab. preuti mai toti traies­ca in concübinaUi cu tierrancele d'in Paulisiu, ce andîndu preutii, se indignară pana in suf-fletu, asupr'a scornitureloru acestui omu de-pravatu si coruptu. — Destullu cà poporulu nostru scie sufferf pana la unu tempu, dara apoi tara Crutiare si-resbuna asupr'a tiranni-loru sèi. Despre celle urmatorie nu voiu intâr-dîa a ve avisa ;

Aureliu.

Dicső-St.-Martinu in 13. Feb. 1813.

Cu multa bucuria cetimu prin diurnalele romanesci, cà d'in candu in candu câte unu tineru romanu depune censur'a de advocatu, inse cu dorere debuie se marturisimu in pu­blicu, cà d'in comitatulu acestu-a nu numai nu s'a pregatitu niei unu tineru pentru acésta cariera, dar' nici in cellu mai de aprope ve>

*) Numai conducătorii de n'ar impinge pre poporu la fapte gressîte ! Ellu arare ori se potiguesce ; instinctulu lui cellu bunu mai totudeaun'a i arrêta callea cea addeverata si de aru fi conducătorii lui la innaltímea mis-siunii loru, ar pote fi feriţi de gresiele. Red.

uitoriu nu avemn sperantia a vede in mediu-loculu nostru unu atare tineru născuţii d'in si-nuln acestui comitatu.

D'in acestu motivu pornindu, subscris'a intelligintia romana prin acest'a face a p e l -1 u la acei dni advocaţi, cari sau nu si-au deschişii inca cancellariele, .gau nu sunt de-plinu multiumiti in loeurile, unde se alia, ca sè se decidă a-si deschide cancellaria in Di-csó'-St.-Marton comitatulu Cetàtii-de-Balta.

Spre orientare de o camdata se facu cu­noscute urmatoriele :

In comitatulu Catatii-de-Balta popnlatiu-tiunea romana numera, 53 mii romani, cari dorsscu cu toti a avé unu apperatoriu alu in-teresseloru salle.

In Dicso-St-Martinu, unde este totu odată pietoriulu comitatului se afla una judecătoria singularia cu 58 sate.

Totu pre territoriulu comitatului, in co-mun'a Baleaciu se afla alta judecătoria singu­laria in centrulu unei populatiuni romane com­pacte.

Mediasiulu — de a cărei tribunalu se tie-nu o parte d'in comunele D.-St.Martinu, e in-tr'o distantia numai de doue ore. — Pre lan­ga acestea e sperantia de ase redicá si in Di-cso-St.-Martinu unu tribunalu.

Deci esprimendu-ne dorinti'a, cà de la respectivulu amu pretinde pre langa unu ca-racteru onestu, sè se interessedie d'in anima si de caus'a politico-nationala, cu unu cuven­tu sè fia romanu adeveratu, — intelliginti'a acestui comitatu i promitte totu spriginulu si sucursulu potentiosu, intr'atâtu câtu k-pote assigurá despre o subsistintia onorifica.

Cine ar' dori a se pune in corespondintie mai de aprope cu noi, sè se adressedie la dnulu Ioanu Russu sub-jude reg.

Vasilie Moldovanu pres. sedr. orf, Ioane Francu m. p. proprietariu. George Majoru notariu corn. Ioanne Russu subjude regescu. Iosifu Capucianu subnotariu comitatense. Nicolau Popu assesoru la sedri'a orf. Simeoné Popoviciu notariu cercualu. Boiu preotu romanu. Petru Doleonzu parochu in Bobesiu.

VAMIJGTATI. [I m e n é u.) D. P a u 1 u P a i c u,

fiiu allu Bucovinei cunoscutu si Maramuresia-niloru unde functionasse ca of'ficialu, actual-minte unulu d'intre emiuentii professori d'in Iassi, au celebraţii demineca in 11/23 febr. a. c. casatori'a sa cu Domnisior'a V i c t o ­r i a O r c h e s i u d'in Snciav'a in Buco-vin'a. Ddieu se binecuviute acesta uniune !

( E s p u s e t i u n e a g a s t r o n o ­m i c a . ) In palatulu de industria d'in Parisu se va deschide in 15 Marte a. c. espusetiuue gastronomica, la care voru fi represintate tote piesele de mancàri si beuture, artea d'a manca si apparatele d'a ferbe d'in tote tempurile si tierrele. Una espusetiunea de fiori va redicá farmeculu espusetiunii gastronomice. întreprin­derea va avé si partea ei practeca, escriendu-se si concursu spre prepararea unei nutriri pen­tru lucratori sanetosa, indestulitoria si eftina.

( P o t e r e a c a t a r a c t u l u i N i a -g a r'a.) S'a compntatu, cà daca poteroa apei cataractului de la Niagar'a (Americ'a) s'aru poté folosi in soldulu industriei aru fi egala poterei ce desvolta 11, 363. 365 cai. Cele 51,017 rote mânate de apa si aplicate la mo­rile, fabricele etc. d'in statele nnite americane, d'abiè sunt egale poterii, ce desvolta 1,130.416 cai.

(S u p p 1 i n i r e i n t a r d i a t a.) In comunitatea Tenyöd (cottulu Tolna) intre frecuentatorii scoleloru elementarie p n ~\u adulţi se presintà si unu mosiu de 65 anni, care cu 2 anni mai innainte a invetiatu ceti-tulu si acum se apucà a invetiá si artea d'a scrie. — Mai bine tardîu de câtu neci candu.

(N e u a i n A 1 g e r i' a.) I n 15 Fe­bruariu a ninsu in Algeri'a mai tare, de cum a ninsu iern'a acest'a in celle mai multe lo­curi allé zonei nostre stemperate. Acestu ospe nechiamatu a atlatu pre bieţii arabi cu totului totu nepregătiţi, asiè incâtu ei, mai multu tempu an treuuitu sè sufferia nnu frigu, ca si care nu s'a mai pomenitu pre la ei, cà-ci nici tra-ditiunea de la mosi si strămoşi nu li spune despre unu assemenea casu. Arabii sunt de

părerea, cà francesii, cucaritorii Algeriei, aru fi addiisu iern'a cu ei da preste mare. „îna­inte de venirea vostra aici ••- dîsse unu arabu betranu càtra unu francesu — Algeri'a nici-candu n'a fostu accoperita cu assemenea mau-teua alba, precum se intempla acest'a la voi in decursu de mai multu tempu. Voi ni-ati addussu pre cupu si acesta."

^ ( M u l t i a m i t a p u b l i c a . ) Sub-scrisulu mi-tienu de cea mai sacra detorintia a sprime multiamita publica on. generoşi Domni d'in Blasiu si giuru, cari bine cunos-cundu miser'a stare materiale, cu care trebue se me luptu in continuarea studieloru mele, mi-intinsera mana de ajutoriu, si anume : D. D. Vasilie Mog'à, jude cerc. in Zau 10 fl. Ionu Antonelli, Ionu F. Negrutiu, canonici motrop. Dr. Vasiliu Ratiu, in adv. in Jar'a, Basil. Moldovanu, Carolu Sissel, farmacistul câte 2 fl. Georgiu Ratiu, Dr. Ionu Ratiu, Ni­colau Salomonu Basiliu Ratiu, Ionu Marcule-tiu, Georgiu Vlass'a, Paulu Marinu Alessan-dru Grom'a, professori, Gedeonu Blasianu, prefecţii semin. B. Popu, Carolu Benedek, medicii cete. Emiliu Vlass'a, Sinberger com. Mihaiu Tipografu, propr. Mendl propr. Daniel, Pongrâtz, Danielii István, Beniaminu Fűló'pu comercianţi, Basiliu Turcu otelistu, Ii Craciu-nu, subjrde, Teodoru Deacu v. rectoriu semin. Simeonu P. Mateiu not. consist. Damianu Dom-sia, cancel, metr. Darkó, dirigente la staţiunea cailei ferrate d'in Blasiu Paulu Margineanu d'in Alb'a Juli'a câte 1 fl. Junimea teologica 8 fl. 82 cr. Sum'a totale 58 fl. 32 cr. v. a. Repetîndu multiamit'a mea acestoru generoşi dni spriginitori ai tenerimei stud, si special-minte dlui collectante Dr. Vasiliu Ratiu, as-semene d. Vasiliu Mog'a si Georgiu Vlass'a cari se interesedia forte multu de sortea mea, remanu cu cuvenitu respectu. Siemnitiu in 23 Febr. 1873. Alessandru Popsioru , studinte montanistu.

(Ce e s t e s o l d a t u l u ? ) L a acesta intrebare unu diurnalu germanu res­punde urmatoriele : Soldatulu este nnu indi­vidu nascutu de femea, destinatu spre suffe-rintie , tunsu scurtu^, scie rode la pane grumba, ba scie suffer! si fome, face passi re­gulaţi si stà la porunca, in sîru nici-candu nu ride, pusca in drept'a si stang'a, assuda gro-zavu, se indulcesce cu ciorba de pasula, ser-vesce pentru pucine parale voluntariloru cu diurnu de siese cruceri ; mai departe este unu individu, care semte pana la renunchi frigulu a trei ierne, ajunge a fi corporalu, apoi se tiene a fi si ce-va creatura mai superiora, cà-ci se uita cu despretiu a supra democra­

ţi loru, ambla apoi a prinde cunoscintia si a legá amiciţia cu vre-o bucataressa, pana ce in fiue scapă de tote aceste si apoi devine portatoriu de epistole, politiaiu, persecuto-ru etc.

+ * + (E s p 1 i c a t i u n e a „a p e 11 a-t i u n i i .") Tribunalulu correctionalu de Pest'a a condamnatu pre o femea la inchisore de o luna d'in caus'a unui furtu. Candu i s'a pu­blicaţii sentinti'a, femeea fu intrebata, cà voiesce sè appelledie seau ba ; ea inse nici de cum n'a potutu sè pricepa ceva sè insem-nedie appellatiunea. Astfeliu "presiedintele chia-mà pre barbatulu condamnatei, cari a avutu rolulu de martora in acesta affacere, ca sè-i esplice sensulu appellatiunii. Acestu-a inse se intorse càtra nevasta-sa si dandu-i doue palme preste facia dîsse : Na ! acest'a este aţîpellat'a pentru care mai facutu si pre mine de rusîno. Dupa acesta curiosa esplijatiune tribunalulu condamna si pre barbatu la duoe septemane inchisore.

Austr i 'a . Unele diuarie scriu, cà in septeman'a trecuta Hohenwarth, Clam-Martinitz si alti amici de prin­cipie, aru fi tienutu in Vien'a confe-rintia ; BÍ se aude, cà abtinenti'a p o loniloru ar' stá in legătura cu acea conferintia. Clubulu polonii in sie­dinti'a sa d'in 22 Febr. decise a nu luá in desbatere Speciale comissiu-nile propuse de Goluchovsky si, a parassi camer'a deput. candu se va dá a duoa cetire projectului despre reform'a electorale. La alegerea dele­gatiuniloru polonii voru partecipá. In

24 Febr. Goluchowsky se presintà ministrului presiedinte pentru d'a-i co­munica, cà negotiatiunile cu polonii au remasu fara succesu. Dupa acestu reportu miniştrii tienura consiliu pana la 3 ore d. m. Foiele de sera'd'in 24 Febr. constata, cà abtienerea poloniloru este decisa si, cà clubulu polonu aru fi compusu eri una lista de candidaţi pentru alegerea delegatiuniloru. Co-missiunea de contit/mane va fi inchia-iatu consultarea a supr'a projectului despre reform'a electorala. Foia offi-ciale publica autografulu imperat. adressatu lui Andrássy si ambiloru miniştri presiedinti, prin care conchia marea delegatiuniloru se dispune pre 2 Aprile.

I s p a n i ' a . Esistenti'a unei crise ministeriale, se dice, a fi secura, si formaţiunea unui omogenu ministeriu republicanu este verosimila. Se aude, cà Echao va fi ministru de financie, Nuvillas de resbellu, Soances de ma­rina si Abarzuza de Colonie. Pacea in Madridu de locu nu este contur­bată. Diuariulu „Imparcialu* comu­nica, cà 32 coloneii si 40 subcoloneli sunt pusi in stare de pensiune. Figue-ras, ministr, presied. este morbosu. Ofiicierii gardei nationale promissera adun. nat.spriginirea ei.Martos, presiedin­tele, decbiarà officieriloru cà guver-nulu nu va sufferi neci o intimidare si va padî Republic'a de pericle, ce le provoca reactiunea si demagogi'».

Stair! electrice. V i e n'a, 25. Febr. Guvernula a

incetatu d'a mai negotiá cu polonii, pentru cà n'avea neci unu succesu. Goluchowsky va caletori mane la Leo-pole.

V i e n'a, 25. Febr. In cercurile depstat. se vorbesce, cà petitiunea ce-hiloru si a feudaliloru, presintata contra reformei electorale, n'a capetatu signntur'a imperiale, deci neci nu va u r m á deliberarea scrissale a acestei petitiuni.

O d e s s'a, 25. Febr. Dupa se s'a constatatu, cà Bakunin si alti socia­lişti russescî aru fi provocatu mişcare comunista, pre mai multe bonuri, sau t ramisBU trupe de soldaţi in mai multe sate d'in Russi'a sudvestica ; afara de aceea se voru trâmitte ocolo si comis-siuni speciale.

M a d r i d u , 25. Febr. Adunarea naţionala reconstitui guvrrnulu. Fi-gueras, Pi-Margall, Nicolau Salmeron;i si Castelaru remanu ; ceilalţi membri ai cabinetului voru fi suppliniti prin: Acosta (resbellu) , Putau (financie) Orcyco (marina), Chav (lucràri publ.) si Iosefu Seim (colonie.) Burgos este numitu comandau te miliţiei, si Morio-nes capitanu generale alu Madridului.

B u c u r e s c i , 25. Febr. Guver-nulu presintà camerei projectulu des­pre infiintifrea de agenture politice in Rom'a si Waschington, spre întărirea relatiunilorn politice si economice cu Itali'a si Americ'a de noi du ; camer'a accepta urgenti'a asesiui proiectu de lege. Burs'a de Vien'a de la 25. Jfauru 1813. 5 e / , metall. 71.10 Londra 109.40 Imprum. nat. 74.10 Argintu 108.25 Sorti d'in 1860 105.80 Galbenu 5.17 Act. de banca 998.— Napoleond'or 8.71 '/j Act. inst. creu. 340.—

Propriei, edit, si red. respundiet. : A L E S S A N D R U R O M A S U

Ş'a tiparitu in Pest'a 1872. prin Victoru H o r n y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20.