Iacob ALTMAN

REGIONALITAREA

Ecou Transilvan20L6

Cuprins

Prefald......... ............................7Cuvdnt indinte .....,.................13l.Bazele conceptuale ............171.1. Evolulia 96ndirii economice asupra necesitblii regionalizirii .......262 Modele de regionalizare.,.,............ ..........312.1. Teoriile regionalizirii ...........................312.1.1. Teoria localiz5rii...... ..........................332.1..2.Teoria polilor de cregtere sau a polilor de de2vo1tare................342.1.3. Teoria centru-periferie........,....... ..........................392.1.4. Teoria ciclurilor lungi ...........,. ...........422.1.5. Teoriile marxiste....,.. ........................433. Regionalizarea RomAniei ........................473.1. Scurt istoric al teritorialitStii pe cuprinsul !irii..............................513.2. Definirea regiunilor ........623.3. Calcule pentru definirea formei regiunilor..... ..........663.3.1. Consideratii generale legate de definirea suprafelei .................663.3.2. Aplicarea de modele pentru delimitarea regiunilor..... ..............673.3.3. Transformarea punctualS ..............,.,733.3.4. Reprezentarea graficd ........,.............753.3.5. Concentrarea U.A.T-urilor........,... .........................753.4, Ajustarea regiunilor obtinute ..............903.4.L. Ajustarea matematicd generali .......933.5. Ajustarea geografic5.... ........................993.5.L. Punctele de extrem ale regiunilor ..............,..........9g3.5.2, Ajustarea teritorial-geograficS .........913.6. Ajustarea economicd ...........................943.6.L. Aria de atractie a unei piele .............9g3.5.2. Ajustarea bazatS pe costuri ............1003.7. Ajustarea continud .......1053.7.1. Multiplicatorulregionalalocupdrii ......,.........,....1053.7.2. Multiplicatorul regional al veniturilor .................1074. Realizarea echilibrului regional ............ j.11

4.l.Echilibruleconomicininteriorulregiunii ...,.......,...1j"64.2. Echilibrul economicintre regiuni ......1234.2,1. Echilibrarea prin transfer ...............1244.2.2. Modelul de echilibrare metoda oscilaliei stringurilor .............1314.2.3. Modele de echilibrare pur economice.....................................1355. Cregterea economici a fiecdrei regiuni.......... ...........I375.1. Cregterea economiei nalionale .........13g5,1..L. Modelul RAMSEY...... ......................1465.1.2. Modelul HARROD-DOMAR...........,. ..................... 1515.2. Teorii privind cre$terea regionalS .....1555,2.1 Cregterea regionalS - concuren!ial; .........................................1555.2.2 Eficienld sau echitate ?n creSterea regionalb .......15g5.3. Rezolvarea disparitdtilor in cregterea economic6 regionald....... 1G05.3.1. Modelele neoclasice ..................,...!625.3.2. Mobilitatea interregionalS a factorilor de produclie...,...........1665.3.3. Modele axate pe cererea exterioarE regiunii......... .................. 17 25. lndicatorii dezvoltirii regionale ...........L7g6.L lndicatorii dezvolt;rii economice... .........................1906.2 lndicatorii dezvoltirii sociale .............1g46.3lndicatoriaiproteclieigicalitdliimediului....... .......1916.4 Analiza avantajelor regionalizdrii .......2036.4.1. Competitivitatea regional5 ............2036.4.2. Cuantificarea competitivitS!iiregionale...... ........2066.4.3. Matricea de evaluare a competitivitSlii regionale ...................210fn toc de concluzie ...............215Postfald....... ........................2I7Bibliogrofie .....2Ig

I. BAZELE CONCEPTUALE

Problematica aborddrii unei ldri din perspectivd regionald s-a confruntat cu mari dificultdli rezultate, in special, dinmodalitatea in care principalele curente ale qtiinlei economiceconsiderau spaliul sau teritoriul omogen (fird influenle preamari asupra economicului, spaliului geografic, mentafitapiietc.). Mai mult, teoriile regionale au fost considerate anexe aleprincipalelor curente economice sau, in unele cazuri, simplereflecfii ale acestora.

Avdnd in vedere cd activitdlile economice sunt derulate nudoar in timp, ci gi in spafiu, modelele regionale introduc acesttip de concept: regianea, definitd cg un subsistem spuliul ulunei economii uniture Si indivizibites.

Evolulia sistemului urban romdnesc, in ultimii 50 de ani adeterminat mutalii ample la nivelul relaliilor dintre aqezdn, prinorientarea preferenfiald spre anumite centre urbane (dup6 196g,cu precddere spre reqedinlele de judef). La nivelmacroteritorial, pentru simplificarea implementdrii politicilorde dezvoltare regionald, s-a impus necesitatea identificdriiunitdlilor administrative limitrofe cu profiluri economico-sociale asemdndtoare gi gruparea acestora in cadrul provinciiloristorice clar delimitate. Funclio nalitatea acestora este proiectatdgi in psihologia locuitorilor pe baza tradiliilor, obiceiurilor,complementaritaliilor economice gi sociale qi a patrimoniuluicultural gi spiritual comun. Astfel, regiunea devine gi un spafiumental, un spaliu de raportare a identitdlii locuitorilor, fiind

' Altman 1., (2000), Ecuoliile tronziliei economice, Ed.Eclatant, Cluj-Napoca

17

Regionalizarea

elementul fundamental in durabilitatea oricdrei structurispaljale.

In teoria economici contemporand s-a manifestat in modfrecvent tendinfa studierii economiei ori la nivel micro ori lacel macroeconomic. intr-o asemenea viziune problemelecomportamentului consumatorilor individuali sau al flrmelor gi

interacliunea lor pe pia[6 au fost deseori tratate zolat de

compofiamentul agregatelor macroeconomice gi defunclionarea economiei ca intreg. La aceastd scarb, relaliiledintre agregate qi comportamentul lor, in termenii deciziiloreconomice ale frmelor gi ale celorla{i agenfi economici, sunt

mult mai directe, ceea ce conduce la luarea in considerare a

unor astfel de relalii in mod explicit. S-a delimitat astfel sfera

de investigare a economiei regionale, care are ca obiectabordarea din perspectivd economicd a unor subiecte cum sunt:

o localizarea (amplasarea) obiectivelor economice,o echilibrul spafial,o cre$terea economicdregtonald,. mobilitatea spaliald a factorilor de producfie,o eficienla structurilor spafiale, substituirea spaliald a

factorilor de producfie,o utilizarea metodelor qi tehnicilor economico-

matematice de analizd qi decizie pentru incorporarea aspectelorspaliale in teoriile economice tradifionale,

o fundamentarca strategiilor qi politicilor regionale etc.Aqadar, in timp ce micro qi macroeconomia cautd.

rdspunsuri la intrebdrile vitale pentru qtiinfa gi practicaeconomicd precum ce, cdt, cum, cdnd Si pentru cine sd se

producd bunurile economice, la nivelul mezoeconomiei, alregiunilor, rispunsul la intrebarea unde, sub toate aspectele,este hotdrAtore.

t Krugman, P. (1991), lncreasing Returns ond Economic Geography. Journal

of Political Economy, 99:483: issn xxx-499

18

lacob Altman

Modul de analizd" qi interpretare a aspectelor dezvoltdriircgionale derivd din teoriile, metodele qi tehnicile elaborateinif ial pentru infelegerea compoftamentului economiilorrrafionale. O atare procedurd poate fi aplicatd,, deoarececconomiile regiunilor se aseamdnd in multe privinle cucconomiile na1ionale10. Este posibil, de exemplu, ca economiileregiunilor sd fie tratate ca gi economiile nalionale in termeniitnalizei rezultatelor activitdlii economice.

Cu toate acestea, existd o serie de diferenfe semnificativeintre regiuni qi nafiuni, diferenfe ce nu pot fi ignorate:

o economiile regionale sunt, de departe, mult maideschise decdt economiile nafionale in cadrul cbrora suntlocalizate. comerlul interregional, de exemplu, este scutit detarife qi alte bariere comerciale,

o toate regiunile din cadrul unei ldri utilizeazt, aceeaqimoned6, forfa de munci gi capitalul au un grad mai mare demobilitate ?ntre regiuni decAt intre fdri, barierele in materie delegislafie, politicd, limbb etc. opereazd cu o forfd mai mare incazul migrafiei internafionale a factorilor de produclie decdtasupra celei interregionale, ,,gradul ridicat de interdependenldexistent intre regiunile din cadrul granilelor unui stat joacd, deasemenea, un rol important in analiza gi proieclia regionali"11.

Legat de acest din urmd aspect, trebuie menlionat faptul cdeconomia regionalb anarizeazd" atdt r aporturile interregionale,c6t qi pe cele intraregionale, existente intre economiile locale.De aici necesitatea distincliei intre economia regionald,focalizatd, pe regiune ca entitate clar delimitatd, cu luarea inconsiderare a raporturilor menlionate, qi economia localitdtilor

to Thielemann, Eicko, 1998, Poticy networks ond European Governance: The

Europenisation of Regionol Policy-Making in Germony, Regional andlndustrial Research Paper series, nr.27, p 7-L2, European policies ResearchPaper, University of Strathclyde, Glasgowt1

Soderbaum, F. T., Shaw, M., 2003, Theories of New Regionalism, pg. 34-43,Palgrave Macmillan, New York

19

Regionalizareo

(urbane, rurale) care, aga cum rezultd din insdqi denumirea sa,

trateazd problematica dezvoltdrii economico-sociale a

localitdlilor, prin prisma elementelor cate compun localitatea

ca sistem gi a funcliunilor specifice ale acestuial2.

AlSturi de regiune, in abordarea economiei din perspectivd

spaJialb se folosesc, totuqi, qi alli termeni:^aria, zona q.a..^ Regionalistul Stanislaw Czamanskil3 a frcut o distinclie

clard intre aceqti termeni astfel:. "arifl" este termenul generic pentru orice parte a spaliului

bidimensional, fiind util ?n anahza economico-sociald spaJiald

(exemplu: conceptul de arie de atraclie a unei piefe,

semnificdnd spaliul geografic in care este v6ndutd producliaunui anumit producdtor) ;

. 6'4onfl" a fost la ?nceput doar un termen tehnic,

reprezentAnd o bandd transversald tdiatd dintr-o sfer6; inprezent acest termen este utlhzat pentru a defini o suprafald cu

caracteristici diferite in raport cu spafiul inconjurdtor (exemplu:

zona administrativd gi de afaceri, aga-numitul CBD - Central

Business District, intr-o mare metropol6);. "regiunea" este un termen mult mai precis, implicdnd o

suprafald in cadrul spaliului economic nafional suficient de

atprinzdtoare structural pentru a funcfiona independent, degi,

tn realitate, ea are, desigur, str6nse legdturi cu restul economiei.

Definifiile sunt multiple, iar alegerea depinde tntr-o mare

mdsurd de obiectivele urmdrite. Regionalizureu este deilnitddrept tmpurlireu unui teritoriu administrutiv tn por{iani maimici ce sunt conduse jiecare de persoune competente,

t' Marcou, Gerard, 2003, Les rdgions entre lEtut et les collectivites locales,

itude comparative de cinq dtats europdens 6 outonomies rdgionoles ou

constitution federale, L3 roupement de Recherches sur l'Administration

locale en Europe, Ministere de I'interieur, Centre d'Etudesrf Stanislaw Czamanski, 1973, A model of urban growth, Papers, #t5-2-2293.Division of Rare and Manuscript Collections, Cornell University Library.

20

lacob Altman

Carta de Cooperare a Regionalizdrii definegte regiunea,,caun teritoriu care formeazd, din punct de vedere geogruJic, ounitate netd suu un ansamblu similur de teritorii in caree.ristd continuitate, tn core populalia posedd anumiteelemente comune si care doreste sd-si pdstreze speciJicitateauslfel rezaltutd Si sd o dezvolte cu scopal de a stimulaprocesul culturul, social Si economic ".

Trebuie ficutd insd o distinclie intre regionalism gircgionalizare.

Regionalismul este un termen intdlnit in discursul politic, acilrui finalitate poate conduce la federalizare, in timp cet'r,gionalizarea este o acliune administrativd, ce vizeazd areareadc spafii mai mari de cooperare, qi, nu in ultimul rAnd, definirearrnor noi unitdli administrativ-teritoriale.

Regiunea este unitatea administrativ-teritoriald situatdirnediat sub nivelul statului unitar, care are o autoritate aleasd aadministratiei publice gi mijloace financiare de suslinere atcestei autoritSli.

Prin urmare, regiuneu reprezintd un nivel udministrativcare este situat in ierarhia administrativd pe o pozilie imediuti nferioard nivelalui central.

Concepfia de regiune, ca entitate politicl sauadministrativd, este o idee recentd, dacd luam in considerareIuptul cd miqcdrile regionale din secolul al XIX-lea nu au avuto continuitate directd. De fapt, cea mai mare parte a statelorcuropene erau qi sunt incd gi astdzi state unitare, ?n care s-airnpus, in mod progresiv, ideea c[ respectivele colectivitdliIocale trebuie sd administrcze in mod liber problemele locale.

Regionalizarea este, in fapt, rezultatul tendinfei de evoluliea <trganudrii teritoriale in statele europene de astdzi. De altfel,lrzi, putem vorbi de o ,,Europd a regiunilor" in care regiunilercprezint[ colectivitatea publicd ce rdspunde nevoii det c r i torializare a anumitor politici comunitare.

21"

Regionalizarea

Federalismul nu este o formd de regionalizare.Dimpotrivd, statul federal reprezintd acel mod de organizare a

statului in care structurile qi sistemul sdu de funcfionare pot fiafectate de regionalizare sub diferite forme.

Termenul de regionalizare gi termenul de regiune acceptirealitali politice gi administrative,extrem de diferite tn statele

eu.openeto. Astfel, regionalizarea poate fi:'/ regionalizare administr ativ6,./ r egionalizare prin intermediul colectivitdlilor 1o cale,./ descentralizare regional6,,

'/ regionalizare politicd,,/ regionalizare prin intermediul autoritAtilor regionale.Cele mai importante modele pot fi sintetizate astfel:

a) Re gional izar ea administrativi

Prin regionalizarea administrativd se ?nJelege delegarea de

cdtre stat a autoritdlilor subordonate guvernului sau a

organismelor care se constituie la nivel local, care, deqi suntinzestrate cu o anumitd autonomie juridicd, totugi acliunile lorsunt controlate de cdtre stat; prin funcliile gi atribuliile pe carele defin, acestea au ca scop promovarea dezvoltdrii economiceregionale gi se bazeazd,in final, pe mabilizarea colectivitblilorloiale qi a organrzaliilor economice.l5

1a Frangois Perroux, (2006), Autarcie et exponsion - Empire ou Empires ?,

Paris, Librairie de Mddicis, Les probldmes contemporainstt Marcou, Gerard, (2003), Les rigions entre l'dtat et les collectivites locoles,

dtude comparative de cinq dtats europdens 6 outonomies rdgionoles ou

constitution federale, 13 roupement de Recherches sur l'Administrationlocale en Europe, Ministere de I'interieur, Centre d'Etudes

22

lacob Altman

b) Regionalizarea pe baza cooperlrii intrecolectivitifile locale

Regionalizarea se realizeazd, prin intermediul colectivi-tirfilor locale existente, ce dispun de atribulii extinse gi de uncimp larg de acfiune, care sd le permitd astfel ?ndeplinireaobiectivelor qi cooperarea intr-un cadru mai larg16. Aceastllbrmd de regionalizare diferd de cea administrativd prin faptulod regionalizarea se ?nfiptuieqte prin intermediul institufiilorclescentralizate care aclioneazd" intr-un cadru de putere propriu.Acest tip de regionalizare se intdlnegte frecvent in stateleUniunii Europene: Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda,Ungaria.

c) D esc en tr alizar ea regionali

Descentraltzatea regionalS se referd la constituirea unei noicolectivitdli teritoriale la nivel superior nivelului colectivitd.,tilorteritoriale existente, aceasta fiind consideratb regiune.Regiunea ajunge la expresie institulionald specificd, ce secaracterueazd, prin aplicarea regimului general alcolectivitSlilor teritoriale''. Ea formeazd, o noud categorie decolectivitdli teritoriale ) care au aceeaqi naturd, juridicd ca qicolectivit5lile teritoriale existente, dar care se disting printr-o

. tQcircumscripfie" mai largd gi prin competen{ele lor, prin care se

16 La inceputul onilor L960 ou fost puse in evidenld teorii qle dezvottdriiinegole de genul centru-periferie, printre cei mai importonti reprezentanli aiocesteia fiind John Friedman, Stiard Holland gi Gunar Myrdal. ldeea de bazd ateoriei dezvoltdrii, ca diferenliere cronologicd a fost formulatd de laureotulPremiului Nobel pentru economie, Gunar Myrdol. N.A.

't ehilippe, A, (1985), Economie Regionale et lJrbane, Ed. Sorbonne All, parisrB Predoehl, Andreas, (1928), The Theory of Locotion in its Relotion toGeneral Economics. Journ. of Political Econ. 36, 37I-gO (JSTOR-Online)

23