PLANUL STRATEGIC AL MINISTERULUI SANATATII PUBLICE

2008 - 2010

I. MANDAT

Ministerul Sănătăţii Publice aplică strategia şi politica Guvernului în

domeniul asigurării sănătăţii populaţiei şi răspunde de realizarea reformei în

sectorul sanitar. Ministerul Sănătăţii Publice organizează, coordonează, îndrumă

activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţiei şi acţionează pentru prevenirea

şi combaterea practicilor care dăunează sănătăţii.

II. VIZIUNE

Ministerul Sanatatii Publice urmareste imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei si realizarea un sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu

sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus permanent in slujba

cetateanului.

III. VALORI COMUNE

- respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;

- garantarea calitatii si sigurantei actului medical;

- cresterea rolului serviciilor preventive;

- asigurarea accesibilitatii la servicii,

- respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;

- aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor;

- transparenta decizionala.

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Conducerea Ministerului Sănătăţii Publice se exercită de către ministrul

sănătăţii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un

secretar general şi de un secretar general adjunct.

1

În conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice, în componenţa Ministerului

Sănătăţii Publice se regăsesc 10 structuri care funcţionează la rang de direcţie

generală sau direcţie, după cum urmează: Direcţia generală organizare, resurse

umane, dezvoltare profesională şi salarizare, Direcţia juridică, Direcţia

farmaceutică, Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în

sănătate, Autoritatea de sănătate publică, Inspecţia sanitară de stat, Agenţia

naţională de programe, Direcţia logistică, administrativ, relaţii publice şi mass-

media, Direcţia generală buget şi credite externe şi Direcţia generală relaţii

externe şi afaceri europene.

La nivelul fiecărei structuri în parte, conducerea este asigurată de către un

director general sau un director care reprezintă instituţia atât în relaţiile

intraistituţionale, cât şi în relaţiile interinstituţionale şi cu terţii. Structurile pot fi

organizate pe compartimente/servicii sau compartimente şi servicii.

Statul de funcţii al Ministerului Sănătăţii Publice prevede un număr total de

285 de posturi din care:

- 221 posturi de funcţionari publici;

- 31 posturi cu contract individual de muncă;

- 28 posturi personal pe cabinetele demnitarilor;

- 5 posturi demnitari din care 1 post ministru, 3 posturi de secretari de stat

şi un post de subsecretar de stat.

De asemenea, dintr-un număr de 192 de posturi, 53 sunt ocupate de către

bărbaţi şi 139 de către femei.

În Ministerul Sănătăţii Publice există 157 angajaţi şi demnitari cu studii

superioare şi 39 cu studii medii (la fiecare dintre cele două categorii s-a luat în

considerare persoana întrucât există şi posturi ocupate cu jumătate de normă)

2

Ministerul Sănătăţii Publice deţine în teritoriu, la nivelul fiecărui judeţ,

servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică ce poartă denumirea de

autorităţi de sănătate publică.

Autorităţile de sănătate publică care pun în aplicare politica şi programele

naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale

prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de

sănătate publică.

În autorităţile de sănătate publică există un număr de 3907 de funcţionari

publici, 1833,5 personal cu contract individual de muncă, precum şi un număr

de 276 de posturi vacante.

Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale

sau naţionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii

Publice, şi care coordonează tehnic şi metodologic activitatea de specialitate în

domeniul fundamentării, elaborării şi implementării strategiilor privitoare la

prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile şi a

politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naţional şi/sau

regional.

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice

sunt instituţii publice cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului

Sănătăţii Publice.

Unităţile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea

Ministerului Sănătăţii Publice sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă

din prezenta.

Puncte tari Puncte slabe

- existenta unor specialisti competenti - grade diferite de competenta tehnica

pentru persoane cu acelasi nivel de

salarizare

- existenta unui procent important de - deficiente in asumarea

3

personal tanar, capabil sa se formeze in

spiritul noilor exigente survenite prin

aplicarea principiilor de reforma

prevazute in Legea nr. 95/2006

responsabilitatilor

- disponibilitate de a lucra peste orele

de program

- motivatie intrinseca scazuta, datorita

slabei capacitati de diferentiere intre

persoanele cu productivitate diferita

- personal cu pregatire in domenii

diferite (atat in domeniul medical cat si

in alte domenii inrudite sau

complementare), ceea ce creste

capacitatea de rezolvare a unor

problematici complexe

- un climat organizational care nu

favorizeaza munca in echipa

- slaba capacitate de monitorizare a

modului de indeplinire a sarcinilor atat

la nivel individual, cat si intre

departamente

- lipsa de continuitate in alocarea

sarcinilor

- lipsa unui plan de cariera pentru

angajati si a unei politici coerente de

pregatire si mentinere a personalului

- detine numeroase institutii in

coordonare/subordonare

- lipsa unuisistem informational

integrat

V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

4

În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Sănătăţii Publice colaborează atât

cu foruri internaţionale ( Organizaţia Mondială a Sănătăţii, instituţii europene,

Banca Mondială, Fondul Global etc. ), cât şi cu autorităţile administraţiei publice

centrale şi locale, cu instituţii publice de specialitate din ţară, cu organizaţiile

profesionale (Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din

România, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România), cu mediul de

afaceri din ţară şi străinătate, cu asociaţiile legal constituite ale pacienţilor, în

particular şi cu societatea civilă, în general.

Oportunitati Amenintari

- sanatatea este un domeniu cu impact

social major, care poate furniza

argumente pentru adoptarea unor

politici

- creşterea nivelului de informare a

pacienţilor, concomitent cu progresul

si diversificarea tehnologiilor

diagnostice si terapeutice vor conduce

la creşterea aşteptărilor acestora şi,

implicit, la o creştere a cererii de

serviicii medicale complexe; sistemul

de sănătate trebuie să dispună de

mecanisme care să asigure

direcţionarea resurselor financiare în

virtutea principiului eficienţei

- aderarea la UE impune adoptarea

unor standarde si recomandari care au

ca finalitate cresterea eficientei si

calitatii

- libertatea de circulatie a persoanelor

si a serviciilor da posibilitatea

utilizatorilor sa ia contact cu furnizori

de servicii din diferite tari si sa isi

modifice asteptarile

- statutul de membru UE deschide noi - dezvoltarea sistemului privat

5

posibilitati de finantare pe proiecte din

fonduri europene

constituie un mediu concurential

pentru sistemul public

- interesul autoritatilor administratiei

publice locale de a prelua o parte din

responsabilitatile MSP

- libera circulatie a persoanelor si

facilitatile create dupa aderarea

Romaniei la Uniunea Europeana

pentru ocuparea de locuri de munca

induc riscul migrarii personalului de

specialitate, mai ales a celui inalt

calificat si performant

- imbatranirea populatiei si migrarea

fortei de munca tinere

- cresterea costurilor colaterale induse

fie prin acoperirea tratamentului unor

boli rare, dar foarte grave, fie datorita

politicilor practicate de unii

distribuitori de medicamente

- lipsa de pregatire specifica in

domeniul sanitar la nivelul

administratiilor locale

VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

- realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare

de bază

- creşterea calităţii vieţii, prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului

medical

- apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate,

în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate

6

VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE

Situatia actuala:

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe

de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte.

Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi

sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare

economică, factori socio-culturali.

Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de

organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de

convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus,

disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe

nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin

patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzând costurile directe

suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare)

precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); aşezare geografică

inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip.

În România sunt evidenţiabile toate cele patru tipuri de inechităţi în

accesul la serviciile de îngrijiri, ceea ce determină inechităţi în starea de sănătate

a diferitelor grupuri de populaţie, a unor comunităţi din diferite zone geografice

şi a grupurilor defavorizate economic. Aceste disparităţi se manifestă prin

indicatori de bază ai stării de sănătate modeşti (speranţa de viaţă la naştere,

mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad de

morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şi prin nivelul scăzut de

informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de

îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din România.

A. Cresterea accesibilitatii la serviciile medicale

7

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurări sociale si are ca

scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii

de bază pentru asiguraţi.In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale

constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice.

Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate

care să identifice eventuale grupe populaţionale şi sau zone geografice

dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate

politici ţintite. Factorii determinanţi care influenţează gradul de accesibilitate al

populaţiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul

sărăciei, şomajul, ocupaţia, mediul de rezidenţă, statutul de asigurat în sistemul

de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical.

Nivelul saraciei

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2003-2005 pentru România

(UNDP) menţionează existenţa unor enclave caracterizate de un index al

dezvoltării umane (IDU) scăzut care se situează în cele mai multe cazuri în

zonele greu accesibile ale judeţelor, departe de reţeaua principală de şosele.

Satele cele mai sărace (cu IDU foarte scăzut) sunt de obicei izolate faţă de

drumurile modernizate sau faţă de oraşe, având chiar un rol marginal în cadrul

comunelor de care aparţin. Acelaşi raport pune în evidenţă inegalitatea dintre

mediul urban şi rural în ceea ce priveşte rata de sărăcie (13.8% şi respectiv 38%)

şi rata de sărăcie severă (3.8% şi respectiv 13.9%) în anul 2003. Exista

numeroase discrepanţe intre diferitele categorii ocupaţionale în ceea ce priveşte

ponderea populaţiei aflate sub limita sărăciei: agricultorii (51%), şomerii (39%),

lucrătorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potenţiale

grupe populaţionale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire

a accesului. In profil teritorial, in România Regiunea 1 de dezvoltare N-E şi

8

Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scăzut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) şi

cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) în anul 2002.

Statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate

Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate menţionează că la 30 septembrie 2005, în mediul urban gradul de

cuprindere în sistemul de asigurări era de 96.08%, iar în cel rural de 89.25%.

Populaţia arondată localităţilor din mediul rural fără medici de familie era de

145110 locuitori, reprezentând 1.48 % din totalul populaţiei din mediul rural din

care:

85616 – populaţie înscrisă pe listele medicilor de familie din localităţi

învecinate

35135 – populaţie asistată de cadre medii din dispensarele medicale care,

datorită lipsei unui medic nu s-au putut constitui în cabinete medicale

organizate conform OG nr. 124/1998, şi care rămân în structura unităţilor

sanitare cu paturi la care sunt arondate.

24359 – populaţie neasistată nici de cadre medii

Gradul de acoperire cu personal medical

Analize recente au relevat ca exista inegalităţi regionale marcate în

acoperirea populaţiei cu personal medical. Astfel, numărul de locuitori care

revin la un medic în rural este de peste 6 ori mai mare decât în urban, pentru

2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud şi Sud-Est (773, respectiv 655

locuitori/1 medic) In regiunea de Nord-Est se inregistreaza cea mai slab

acoperită cu medici în mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea,

numărul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistentă comunitară

revenind 26265 de persoane. In mediul rural există 98 de localităţi fără medic.

9

OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE:

Obiectiv general 1.

Implementarea de programe nationale de sanatate care sa raspunda

problemelor de sanatate publica prioritare si nevoilor grupurilor

populationale vulnerabile

Obiective specifice:

a) dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa

sanatatii

Ameninţarea de sănătate înseamnă apariţia unui eveniment care poate afecta

sănătatea grupurilor populaţionale umane, se poate răspândi internaţional sau

prezintă un pericol direct şi sever, indiferent de natura sa (biologică, chimică sau

nucleară), sursa sau modul de apariţie (accidental sau deliberat).

Reacţia rapidă va avea următoarele funcţii:

notificare

verificare

evaluare de risc

comunicare de risc

management de risc

coordonarea răspunsului rapid

monitorizarea şi evaluarea acţiunii

Structura sistemului de reacţie rapidă a MSP se va adresa preponderent agenţilor

biologici şi se va suprapune pe structura deja existentă de supraveghere şi

răspuns a reţelei de boli transmisibile, incluzând laboratoarele de microbiologie.

Ea va conţine departamentele de epidemiologie din ASPJ-uri, ISP-uri, CPCBT,

ASP-MSP şi în plus structurile de sănătate publică din punctele de frontieră,

10

porturile şi aeroporturile desemnate în urma intrării în vigoare şi a implementării

RSI 2005 în România.

Sistemul de reacţie rapidă în faţa ameninţărilor de sănătate va trebui să fie

funcţional 24 de ore/zi, şapte zile/săptămână, în tot timpul anului.

Notificarea: fiecare structură judeţeană va notifica coordonatorului sistemului,

prin mijloacele de comunicare cele mai eficiente de care dispune, în 24 de ore de

la evaluarea informaţiilor de sănătate publică, orice eveniment apărut pe

teritoriul său ce poate constitui o urgenţă de sănătate publică, cât şi orice măsură

de sănătate luată pentru a răspunde evenimentelor. Dacă ameninţarea de sănătate

va fi de competenţa altor instituţii ale statului, coordonatorul naţional le va

comunica acestora imediat.

Verificarea: coordonatorul naţional poate cere autorităţii judeţene să verifice

rapoartele care provin din alte surse în afara notificării, a unor evenimente ce pot

constitui o urgenţă de sănătate publică bănuite a se produce pe teritoriul său.

Fiecare autoritate judeţeană, la cererea coordonatorului, va verifica şi furniza:

a) în 24 de ore, un prim răspuns sau un aviz de primire a cererii;

b) în 24 de ore, informaţiile de sănătate publică disponibile privind

evenimentele vizate în cerere.

Componentele de evaluare, comunicare şi management al riscului se realizează,

după caz, la nivel local, regional sau naţional.

Pentru răspuns rapid se vor alcătui echipe regionale şi, după caz, se vor

suplimenta cu personal desemnat din structurile naţionale.

Monitorizarea se realizează regional şi naţional.

Evaluarea acţiunii va fi efectuată la nivel naţional şi va fi comunicată tuturor

structurilor implicate

b) reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile

cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala,

11

infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice; focalizarea

acţiunilor preventive şi de asigurare de servicii de bază catre

populaţiile aflate la risc crescut

- identificarea şi monitorizarea populaţiilor cu accesibilitate inechitabilă

la servicii de îngrijiri de bază;

- identificarea nevoilor reale de îngrijiri pentru diferitele grupuri de

populaţii vulnerabile;

- constituirea unor hărţi naţionale şi regionale cuprinzând facilităţile de

îngrijiri de sănătate ambulatorii funcţionale (dispensare, policlinici,

servicii noi de prim ajutor, îngrijiri la domiciliu, îngrijiri paleative,

sănătate mintala la nivel comunitar) raportate la densitatea populaţiei.

In ţările dezvoltate se utilizează pe scară tot mai largă sistemele de

informaţii geografice (GIS) pentru măsurarea accesibilităţii geografice.

Aceste sisteme sunt extrem de utile în analiza distanţelor fizice între

beneficiari şi unităţile de îngrijiri, reţelelor de transport, serviciilor

medicale de urgenţă şi în planificarea îngrijirilor de sănătate. De

exemplu, un GIS poate ajuta la identificarea dimensiunii zonei de

atracţie a unei unităţi de îngrijiri. S-au dezvoltat aplicaţii speciale de

analiză în cadrul GIS pentru a evalua accesibilitatea fizică la îngrijirile

de sănătate.

- stabilirea standardelor privind pachetele minime de îngrijiri la nivelul

şi în cadrul diferitelor comunităţi vulnerabile;

- dezvoltarea şi implementarea unor rapoarte standardizate prinvind

accesibilitatea la îngrijirile de sănătate;

- instituirea unui sistem de evaluare periodică a gradului de acces la

serviciile primare de sănătate pe baza unor indicatori specifici;

- elaborarea strategiei naţionale de promovare a sănătăţii

c) promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii

de sanatate;

12

evaluarea factorilor de risc individuali si factorii de risc de la

nivelul comunitarilor prin activităţile prevăzute în Programul

Naţional Privind Evaluarea Stării de Sănătate a Populaţiei in

Asistenta Medicala Primara (Programul de Sănătate 8) 2007-

2008

ierarhizarea specifică a factorilor de risc pe diferitele grupuri de

populaţie

considerate la risc crescut;

identificarea acelor campanii IEC care sunt cele mai potrivite şi

adaptate

nevoilor de informare a populaţiilor vizate;

instituirea unor programe de educaţie pentru sănătate în privinţa

riscurilor

determinate de consumul de tutun, de alcool şi de droguri

adresate

şcolarilor, adolescenţilor şi adulţilor tineri;

dezvoltarea de programe specifice pentru creşterea nivelului de

sanitaţie al

locuinţelor, în special din mediul rural şi cel urban periferic;

instituirea unor programe de promovare a sănătăţii pentru

alimentaţia

echilibrată, conţinând principiile alimentare de bază şi în

condiţii de igienă,

adaptate puterii de cumpărare de la nivelul gospodăriilor (în

jurul pragului

de sărăcie, la nivelul mediu de venituri pe familie şi peste acest

nivel);

13

evaluarea campaniilor şi programelor menţionate şi ajustarea lor

în vederea evidenţierii rezultatelor lor şi a creşterii impactului pe

termen lung.

Dezvoltarea in consecinţa de programe de sănătate pentru:

sănătatea mamei si a copilului, combaterea bolilor

cardiovasculare, prevenirea si controlul in patologia oncologica,

program de sănătate mintala, diabet zaharat, transplant de organe

d) deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si

cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea

adoptarii comportamentelor sanatoase;

instituirea unui pachet de date prevăzut a fi periodic

actualizat şi adus la cunoştinţa publică şi a factorilor de decizie cu

privire la accesibilitatea la

servicii de îngrijiri şi la rezultate ale activităţii acestor

servicii legat de

grupurile populaţionale aflate la risc crescut de

îmbolnăvire;

elaborarea cadrului legislativ adecvat pentru ca

acţiunile de educaţie pentru sănătate şi cele de promovare a sănătăţii

să aibă regim preferenţial pentru accesul către populaţia ţintă prin

mass media vizuală, auditivă şi scrisă, atât la nivel naţional cât şi

local;

organizarea de sesiuni de informare în vederea

facilitării accesului comunităţilor/autorităţilor locale la fondurile

europene;

crearea unor site-uri care să disemineze informaţii

referitoare la serviciile de sănătate şi accesul grupurilor populaţionale

ţintă la acestea;

14

întărirea cooperării interministeriale vizând

dezvoltarea de programe comune cum ar fi: „comunităţi sănătoase”,

„şcoli promovând stilul de viaţă sănătos”.

Rezultate asteptate:

resurse instituţionale şi umane apte pentru intervenţie rapidă în situaţii

care ameninţă sănătatea publică;

sistem informaţional geografic iniţiat şi cartografiere a zonelor

defavorizate realizată (hărţi naţionale, regionale şi judeţene);

site-uri funcţionale, actualizate periodic, privind serviciile de sănătate şi

accesibilitatea;

rapoarte periodice, naţionale/regionale/comunităţi locale dezvoltate şi

publicate;

strategie naţională de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

aprobată;

cel puţin 5 campanii IEC la nivel naţional şi regional pe subiectele

prioritare de sănătate publică concepute şi implementate;

activităţile specifice monitorizate, evaluate şi ajustate continuu;

accesibilitate îmbunătăţită pentru grupurile populaţionale vulnerabile la

programele de sănătate publică dezvoltate şi care li se adresează cu

preponderenţă.

Obiectiv general 2.

Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale

şi dotarea acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de

transport specifice

15

Obiective specifice:

a) Construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20

judetene de urgenta)

Ministerul Sănătăţii Publice a demarat un amplu proiect de modernizare a

infrastructurii unităţilor medicale, având drept principal obiectiv creşterea

accesului populaţiei la servicii medicale performante, care să acopere nevoile

acesteia şi care să fie comparabile cu cele oferite în prezent de furnizorii de

servicii de acelaşi tip din statele membre ale Uniunii Europene. În momentul de

faţă se află în derulare un contract pentru realizarea de studii de prefezabilitate şi

fezabilitate necesare pentru proiectarea, construcţia şi dotarea cu echipamente

medicale a unui număr de opt spitale universitare regionale de urgenţă şi

douăzeci spitale judeţene de urgenţă. Au fost elaborate studiile de prefezabilitate

pentru cele 20 de spitale judeţene de urgenţă şi 8 spitale regionale de urgenţă.

Cele 8 spitale regionale se vor construi în regiunile de dezvoltare

socioeconomică, având la bază resursele umane şi materiale aflate în centrele

universitare tradiţionale. In 20 de municipii reşedinţă de judeţ se vor construi

spitalele de urgenţă judeţene, ce vor asigura asistenţa medicală de urgenţă de

înaltă specialitate pentru populaţia judeţului şi cea a judeţelor limitrofe.

Finanţarea noilor spitale de urgenţă va fi efectuată din surse proprii, credite

bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri speciale

constituite prin lege şi credite externe garantate sau contractate direct de către

stat.

b) Reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta

In judetele in care nu se construiesc spitale noi se are in vedere reabilitarea

spitalelor existente. S-au inceput demersuri pentru efectuarea studiilor de

fezabilitate; în cursul anului 2007 urmează sa se elaboreze studiile pentru cele

15 spitale. În programul de reabilitare a celor 15 spitale judeţene de urgenţă sunt

implicate atât spitalele judeţene ce urmează a fi beneficiare ale programului de

16

modernizare cât şi autorităţile de sănătate publică din judeţele respective şi alte

unităţi spitaliceşti. Pentru elaborarea studiilor de fezabilitate a fost alocata suma

de 36.820 mii lei. Finantarea reabilitarii se va realiza din surse proprii, credite

bancare, fonduri de la bugetul de stat şi bugetul local, fonduri speciale

constituite prin lege, credite externe garantate sau contractate direct de către

stat, precum şi prin fonduri europene.

c) Dotarea cu aparatură/echipamente medicale

a) surse financiare interne

Ministerul Sănătăţii Publice a prevăzut în programul de achizitii pe anul 2007

urmatoarele:

- achiziţionarea prin licitaţie publică deschisă de aparatură medicală pentru

dotarea spitalelor din subordine. Astfel, urmează să se achiziţioneze angiografe,

aparatura radiologica fixa, camere Gamma si instalatii de sterilizare, in valoare

totala de 155.660.000 lei.

- achizitionarea de servicii de reabilitare aparatura medicala, in valoare totala de

circa 9.324.000 lei;

În semestrul al doilea urmează să fie achiziţionate aparate de ventilatie, aparate

de anestezie, aparate de radiologie mobila.

b) surse financiare externe

In anul 2007 este in curs de implementare programul “Reforma sectorului

sanitar APL2”, finantat prin doua imprumuturi externe acordate de Banca

Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si respectiv Banca Europeana

de Investitii. In cadrul acestui program urmeaza sa se achizitioneze urmatoarele

categorii de echipamente :

- echipamente pentru unitatile de primiri urgente din 63 de spitale din

Romania, in valoare totala de 13,7 mil EUR ; principalele tipuri de

echipamente care urmeaza sa fie achizitionate sunt : paturi pentru resuscitare si

17

transfer, monitoare, defibrilatoare, analizoare, targi, ventilatoare, ecografe.

Licitatia pentru achizitionarea acestor echipamente s-a desfasurat in anul 2006,

iar semnarea contractelor s-a finalizat in martie 2007. Livrarile sunt planificate

in 4 transe, din care prima transa s-a incheiat in conditii bune, iar in acest

moment se deruleaza transa a doua. Echipamentele se vor livra in totalitate pana

la sfarsitul anului 2007.

- echipamente pentru modernizarea sistemului de comunicatii intre

ambulante, Unitati de primiri urgenta din spitale judetene, elicoptere

autoritati de sanatate publica si MSP, pentru managementul urgentelor

medicale, in valoare totala de aproximativ 13,4 mil EUR.

- echipamente pentru 220 maternitati si sectii de pediatrie din aproape toate

spitalele din Romania, in valoare totala de 43,5 mil EUR. Principalele tipuri de

echipamente ce urmeaza sa fie achizitionate sunt: incubatoare si echipamente

standard si de inalta performanta pentru neonatologie si pentru Unitatile de

Terapie Intensiva neonatala, monitoare, echipamente pentru sectiile de

Ginecologie si Chirurgie, echipamente pentru sterilizare, ecografe, aparate de

radiologie mobila, analizoare, echipamente pentru diagnostic fetal si pentru

nutritia parenterala a nou-nascutilor.

d) Dotarea cu mijloace de transport specifice

MSP va achiziţiona aproximativ 1520 de ambulante de diferite tipuri pentru

asigurarea serviciilor de urgenta si transport sanitar, in valoare totala estimata de

511.447.000 lei.

Rezultate asteptate:

- cresterea eficientei si calitatii actului medical;

- cresterea satisfactiei pacientilor

- cresterea satisfactiei personalului medical

- imbunatatirea indicatorilor de activitate ai spitalelor

18

Obiectiv general 3.

Dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei

Obiective specifice:

a) Identificarea unor facilităţi pentru atragerea personalului medical in

zonele izolate, defavorizate economic, precum şi în specialităţi

deficitare;

- identificarea zonelor şi comunităţilor lipsite de asistenţă medicală primară,

fie

prin lipsa personalului medical, fie chiar prin lipsa facilităţilor

medicale

(dispensar, punct medical, inclusiv locuinţă pentru personalul

medical);

- dezvoltarea de criterii pentru clasificarea din punctul de vedere al

accesibilităţii acestor zone identificate (populaţie deservită, distanţă

faţă

de ambulatoriu de spital şi spital, tip de patologie preponderentă,

indicatori

de mortalitate şi morbiditate);

- cuantificarea criteriilor în puncte pentru stabilirea astfel a gradului de

izolare

şi de accesibilitate geografică, temporală şi socio-economică);

- stabilirea de stimulente financiare şi profesionale graduale după

punctaj;

- instituirea unui sistem de informare a absolvenţilor şi a personalului

medical

în privinţa avantajelor constituite astfel şi în măsură să facă aceste

zone

atractive, fie şi pentru o perioadă de timp scurtă (2-3 ani).

19

- asigurarea de locuinţe de serviciu de către autoritatea administraţiei

publice locale pentru personalul de specialitate medico-sanitar

nelocalnic: până la atribuirea unei locuinţe de serviciu, personalul de

specialitate medico-sanitar beneficiază, la cerere, de compensarea din

fondurile publice locale a valorii chiriei stabilită pe baza unui contract

de închiriere încheiat în condiţiile legii;

- atribuirea gratuită a unui teren intravilan medicilor care doresc să-şi

construiască locuinţa în localitatea respectivă, potrivit documentaţiilor

de urbanism legal aprobate, din domeniul privat al unităţii

administrativ teritoriale acolo unde consiliile locale dispun de astfel de

terenuri;

- acordarea unei indemnizaţii de instalare echivalentă cu două salarii

de bază la nivelul maxim prevăzut de lege pentru funcţia de medic

specialist în sistemul sanitar care se suportă de către casa de asigurări

de sănătate teritorială, la stabilirea domiciliului în localităţi cu condiţii

grele din mediul rural şi în localităţi cu acoperire deficitară;

- acordarea unui spor de 50% la salariul de bază pentru personalul de

specialitate medico-sanitar încadrat cu contract individual de muncă;

- majorarea numărului de puncte cu 50% pentru medicii de familie şi

medicii de specialitate din cabinetele medicale organizate conform

O.G. nr.124/1998, republicată;

- dotarea cu prioritate a cabinetelor medicale din asistenţa medicală

primară şi ambulatorie de specialitate cu mobilier şi aparatură

medicală; fondurile necesare pentru aceste dotări se suportă din

bugetul local;

- dotarea unităţilor sanitare publice cu aparatură medicală. Fondurile

necesare pentru această dotare se asigură de la bugetul de stat prin

bugetul Ministerului Sănătăţii Publice în procent de 70% şi din

bugetul local în procent de 30%;

20

- tarife reduse cu 50% pentru energia electrică, gaze naturale, energie

termică şi apă potabilă furnizate din reţeaua publică, pentru

consumurile casnice menajere, în limita unor consumuri normate pe

familie stabilite de către consiliile locale. Diferenţele de tarif pentru

serviciile privind livrarea energiei electrice, a gazelor naturale,

energiei termice şi apei potabile, se suportă din bugetul local;

- scutirea de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism

şi a autorizaţiei de construire, precum şi de la impozitul pe teren şi de

la impozitul pe clădiri, până la împlinirea a 10 ani de la data la care s-a

atribuit terenul prevăzut la litera b), în cazul în care medicii

construiesc locuinţa proprietate personală în localitatea respectivă;

această scutire priveşte numai locuinţa şi terenul aferent atribuit.

b) Identificarea unor modalitati flexibile de furnizare de servicii

medicale in zonele izolate si in cele defavorizate economic;

Instituirea unui program pilot „Caravanele Sănătăţii”.

Programul pilot „Caravanele Sănătăţii” are drept scop facilitarea accesului la

servicii medicale a populaţiei din zonele izolate sau cele defavorizate, în care

alte modalităţi de furnizare a serviciilor medicale nu pot fi asigurate. Prin

introducerea acestui sistem se poate realiza evaluarea stării de sănătate a

populaţiei, diagnosticul precoce şi tratarea corectă a bolilor transmisibile ca şi

îmbunătăţirea nivelului educaţiei pentru sănătate a populaţiei. La nivelul

acestora pot fi efectuate examene fizice, măsurarea tensiunii arteriale şi a

glicemiei (sau alte screening-uri după caz), se poate realiza recoltarea şi

păstrarea unor probe biologice, transportul şi depozitarea vaccinurilor precum şi

desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate (materiale IEC pentru

populaţie, kit-uri informaţionale pentru personalul medical).

21

c) dezvoltarea şi extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară

integrată.

Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de

sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor

medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu

de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Scopul

asistenţei medicale comunitare integrate este acela de asigura îngrijirile medico-

sociale care pot fi furnizate la nivelul comunităţii, în vederea optimizării

acţiunilor specifice şi a eficientizării utilizării fondurilor alocate. Beneficiarul

activităţilor integrate de asistenţă medicală comunitară este comunitatea dintr-o

arie geografică definită, în special categoriile de persoane vulnerabile care se

găsesc în următoarele situaţii: nivel economic sub pragul sărăciei; şomaj; nivel

educaţional scăzut; diferite disabilităţi, boli cronice; boli aflate în faze terminale

care necesită tratamente paleative; graviditate; vârsta a treia; vârstă sub 5 ani;

familii monoparentale.

- definirea unei strategii pentru dezvoltarea resurselor umane de intervenţie la

nivelul comunitatii (criterii de repartizare la nivelul comunitatilor, analiza

oportunităţii includerii comunitarilor urbane începând cu 2008, definirea fisei

postului prin implicarea Ordinului Asistenţilor Medicali, Asociaţiilor de medici

de familie, asociaţii de asistenţi sociali, etc. )

- definirea rolului asistentului comunitar ca veriga importanta in implementarea

programelor de sănătate in general (promovarea Programului evaluare a stării de

sănătate a populaţiei, etc)

Formarea se va efectua la nivel descentralizat (la nivel de judeţ) cu realizarea in

prealabil a unor parteneriate intre SNSPMPS, Autorităţile Judeţene de Sănătate

Publica, Ordinul Judeţean al Asistenţilor Medicali, Asociaţia Medicilor

Generalişti si va avea o componenta de formare de formatori si de dezvoltare de

capacitate la nivel descentralizat

- crearea unei reţele socio-medicale la nivelul comunităţilor;

22

- angajarea de asistenţi medicali comunitari (500 persoane/an);

- angajarea de mediatori sanitari romi (50 persoane/an);

- formarea de asistenţi medicali comunitari în sănătate publică şi educaţie

pentru sănătate (cursuri pentru AMC deja în activitate cât şi cursuri pentru

cei nou angajaţi);

- formarea de mediatori sanitari romi în sănătate publică şi educaţie pentru

sănătate (cursuri pentru mediatorii sanitari romi deja în activitate cât şi -

cursuri pentru cei nou angajaţi);

- conceperea şi producerea materialelor de informare specifice activităţilor de

asistenţă medicală comunitară;

- dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru evaluare;

- evaluarea şi monitorizarea proiectului şi extinderea proiectului cu

respectarea hărţii grupurilor populaţionale defavorizate

- Definirea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu,

ca baza a ingrijirilor in comunitate peste care sa se definească un număr de

specializări in îngrijiri paleative, îngrijiri de sănătate mintala la nivelul

comunitatii; (revizuirea strategiei si planificării GVG de dezvoltare a unui

program de îngrijiri la domiciliu împreuna cu Ministerul Muncii si protecţiei

Sociale);

- Lansarea unui program comun de îngrijiri la domiciliu cu MMFES

- implementarea de politici publice definite de trei judete pilot (2006) care au

considerat prioritara dezvoltarea de servicii de îngrijiri la domiciliu

Obiectiv general 4.

Stabilirea listei de medicamente esentiale pentru sanatatea populatiei, care

sa fie acoperite total/partial prin sistemul de asigurari sociale de sanatate

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1841/2006 pentru

aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare

medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau

23

fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de

asigurări sociale de sănătate, asiguraţilor li se pot prescrie medicamentele

corespunzătoare unui număr de 1036 denumiri comune internaţionale (DCI).

Dintre acestea, 119 DCI corespund medicamentelor ce se pot acorda cu nivel de

compensare 90% din preţul de referinţă, 148 DCI corespund medicamentelor ce

se pot acorda cu nivel de compensare 50% din preţul de referinţă.

De asemenea, beneficiază de medicamente corespunzătoare unui număr de 275

DCI – procent de compensare 100% din preţul de referinţă – copiii cu vârsta

cuprinsă între 0-18 ani, tinerii de la 18 ani la 26 de ani dacă sunt cuprinşi în

procesul de învăţământ, precum şi gravidele şi lăuzele.

Aplicarea prevederilor Directivei 89/105/CEE referitoare la transparenţa

măsurilor care reglementează preţurile medicamentelor de uz uman şi includerea

lor în cadrul sistemelor naţionale de sănătate, transpusă în ordinul ministrului

sănătăţii nr. 612/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al

preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările

ulterioare, a asigurat Ministerului Sănătăţii Publice cadrul legal pentru stabilirea

preţurilor în mod unitar şi transparent, ceea ce permite încadrarea decontării

medicamentelor prescrise în fondurile alocate.

Ca urmare a revizuirilor periodice precum şi a ajustărilor trimestriale, preţul

medicamentelor a înregistrat diminuări succesive confirmate lunar şi de

Institutul Naţional de Statistică.

De exemplu :

Perioada Ianuarie – Decembrie 2006:

98,12% faţă de

104,87%

Indicele preţurilor de (Indicele

preţurilor de

Consum la Medicamente consum pe

Total Bunuri)

24

Perioada Ianuarie – Mai 2007:

97,25% faţă de

101,48%

Indicele preţurilor de (Indicele

preţurilor de

Consum la Medicamente consum pe

Total Bunuri)

Ministerul Sănătăţii Publice este preocupat în mod constant de reducerea

preţurilor la medicamente, manifestând un interes sporit pentru creşterea

accesului populaţiei la medicamente.

Obiective specifice:

a) asigurarea stocurilor corespunzătoare de medicamente în unităţile

farmaceutice;

b) preţuri accesibile prin elaborarea unor norme corespunzătoare de

preţuri pentru medicamente de uz uman;

Împreună cu reprezentanţi ai producătorilor şi distribuitorilor de medicamente,

precum şi cu organizaţiile profesionale – Colegiul Farmaciştilor din România,

Colegiul Medicilor din România şi reprezentanţi ai Patronatului Farmaciştilor,

Ministerul Sănătăţii Publice analizează reglementările din domeniul preţurilor

medicamentelor în scopul reducerii acestora.

c) pregătirea profesională continuă a farmaciştilor şi a asistenţilor de

farmacie;

d) verificarea modului de aplicare a legislaţiei farmaceutice, respectiv

aplicarea prevederilor relementărilor emise de Ministerul Sănătăţii

Publice.

25

e) înfiinţarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate

de Ministerul Sănătăţii Publice, in zonele defavorizate;

f) repartizarea de fonduri corespunzătoare de către casele de asigurări

de sănătate în vederea decontării medicamentelor eliberate.

g) Acordarea sprijinului necesar privind intrarea în ţară, depozitarea şi

distribuţia a medicaţiei de substituţie prin unităţi autorizate de

Ministerul Sănătăţii Publice în centrele de tratament existente în

subordinea ministerului, precum şi în centrele înfiinţate de către

Agenţia Naţională Antidrog.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- MSP, CNAS, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului

Bucuresti, institutele si centrele de sanatate publica, furnizorii de servicii

medicale, organizatiile profesionale, Scoala Nationala de Sanatate Publica si

Management Sanitar

Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si

completarile ulterioare

- Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi

preparatelor stupefiante şi psihotrope

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul

2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

pentru anul 2007

- HG nr. 1841/2006 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune

internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în

26

tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie

medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate

Documente de politici publice existente

Nr. Titlu Adoptat de Guv

Initiator Stadiu Disponibilitate

1. Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate

HG nr. 1088/2004

MSP in vigoare DA

2. Strategia naţionala de sănătate publică

- MSP (ordin nr. 923/2004)

In vigoare DA(www.ms.ro)

3. Programul de supraveghere şi control al infecţiilor cu transmitere sexuală

- MSP (ordin nr. 1070/2004)

In vigoare Nu

4. Strategie naţionala pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2004 - 2007

HG nr. 1342/2004

MSP In vigoare DA

5 Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului

HG nr. 1094/2005

MSP In vigoare DA

27

naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă

4. Proiectul "Incinerarea deşeurilor periculoase şi sterilizarea deşeurilor provenite din activităţi medicale"

HG nr. 1862/2005

MSP In vigoare DA

5. Metodologie de supraveghere a cazurilor de gripă aviară la om

- MSP (Ordin nr. 31/2006)

In vigoare DA

6. Strategie în domeniul sănătăţii mintale

- MSP (ordin nr. 374/2006)

In vigoare DA

7. Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei în domeniul sănătăţii mintale

- MSP (ordin nr. 426/2006)

In vigoare DA

Documente de politici publice planificate

- Strategie privind imbunatatirea infrastructurii spitalicesti

- Strategie privind promovarea sanatatii si asigurarea de servicii

preventive

Descrierea programelor bugetare actuale

a) Programul naţional de profilaxie;

b) Programul naţional de sănătate mintală;

c) Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie;

28

d) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule;

e) Programul naţional de tratament în străinătate;

f) Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate;

g) Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice;

h) Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în

asistenţa medicală primară.

Potrivit legii, CNAS finanteaza din bugetul Fondului national unic de

asigurari de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile

proprii ale MSP Programe national cu scop curativ.

Programele au fost aprobate prin HG nr.292/2007 si detaliate pe subprograme

si obiective, indicatori specifici si unitati sanitare prin OMSP/CNAS

nr.570/116/2007. Continutul si structura programelor de sanatate sunt

conforme cu prevederile OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru

privind continutul, forma de prezentare si structura programelor nationale de

sanatate prin care OMFP nr. 1159/2004 a fost adaptat la specificul sectorului

sanitar.

Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea si evaluarea programelor de sanatate se realizeaza de catre

Agentia Nationala de Programe de Sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii

Publice, in colaborarea cu celelalte directii implicate si cu Casa Nationala de

Asigurari de Sanatate, pentru programele implementatea de catre aceasta.

Colectarea informatiilor se realizeaza lunar/trimestrial, dupa caz si anual, prin

intermediul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti

si respectiv a caselor de asigurari de sanatate. Raportarea indicatorilor intra in

obligatiile contractuale ale furnizorilor de servicii medicale.

Evaluarea programelor de sanatate se realizeaza prin analiza trimestriala si

anuala a indicatorilor specifici.

29

Evaluarea modernizarii infrastructurii se realizeaza prin analiza gradului de

respectare a graficelor de lucrari si a rapoartelor de progres trimestriale si

anuale.

Evaluarea dezvoltarii resurselor umane in concordanta cu nevoile populatiei se

realizeaza anual, prin evidentierea acoperirii cu personal medical, a localitatilor

fara medic si prin verificarea satisfacerii conditiilor de educatie medicala

continua.

Situatia actuala:

Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce in ce mai important in

domeniul sanatatii, deoarece creste gradul de informare al pacientilor,

concomitent cu progresele tehnologice si terapeutice. Calitatea serviciilor

medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai importante sunt

reprezentate de eficacitate, eficienta, continuitatea ingrijirilor, siguranta

pacientului, competenta echipei medicale, satisfactia pacientului, dar si a

personalului medical. Conform legii, Ministerul Sănătăţii Publice reglementează

şi aplică măsuri de creştere a calităţii serviciilor medicale.

Serviciile de sănătate in România sunt caracterizate prin lipsa de continuitate,

care are drept consecinte principale duplicări ale actelor medicale, pierderea din

evidenta a pacienţilor cu evidenţierea lor in special in cazuri avansate de boala si

supraîncărcarea spitalelor. Toate aceste elemente de discontinuitate si astfel

generarea de costuri crescute atât in cadrul sistemului cit si costuri suferite de

pacient (materiale si mai ales morale).

Mecanismele de finanţare a serviciilor nu au fost concentrate pe stimularea

continuităţii serviciilor.

B. Cresterea calitatii serviciilor medicale

30

Nu exista un cadru instituţional care sa evalueze si sa promoveze furnizarea de

servicii continue si de calitate in cadrul sistemului de servicii de sănătate.

Obiective generale:

1. Asigurarea continuitatii actului medical, prin creşterea ponderii

ingrijirilor la domiciliu, a asistentei medicale primare şi a serviciilor de

specialitate acordate în ambulator.

- Creşterea ponderii asistentei medicale primare

Institutii:MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de

Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania

- Stimularea practicii de grup in medicina de familie (elaborare norme de

implementare, implementarea de practici de grup pilot si implementarea la scala

naţionala începând cu 2009)

Institutii: MSP, Comisia Consultativa de Medicina de Familie, Societatea de

Medicina de Familie, Colegiul Medicilor din Romania, Administratia Publica

Locala

- Lansarea unui program de îngrijiri la domiciliu in parteneriat cu Ministerul

Muncii si protecţiei Sociale

Institutii:MSP, MMPS, Administratia Publica Locala

- Informatizarea sistemului de servicii de sănătate si urmărirea parcursului

pacientului. Realizarea Registrelor de boli cronice la nivel judeţean, regional si

naţional

Institutii:MSP, CNAS, ASP, CJAS, Centruld e Calcul, Medici Familie,

Asocialtia Spitalelor, Laboratoare, Farmacii

31

- Creşterea ponderii componentei de informare, educare si comunicare a

pacientului pentru prevenirea afecţiunilor cronice netransmisibile/ schimbarea

de comportament a populaţiei catre un comportament sănătos..

Institutii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ

- Stimularea continuităţii serviciilor prin programe de planificare a internărilor si

a externărilor

Institutii: MSP, Societati stiintifice pe specialitati, SNSPMS

- Dezvoltarea capacitatii instituţionale in vederea evaluării calităţii serviciilor in

cadrul sistemului (crearea de procese si de structura institutionala responsabila

de evaluarea calităţii/ acreditarea furnizorilor)

2. Realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre

UE

Situatia actuala: Desi nu exista standarde unificate ale ingrijirilor medicale,

Uniunea Europeana considera dreptul cetatenilor la ingrijiri de inalta calitate, ca

pe un drept fundamental si sprijina politicile nationale pentru introducerea

masurilor de garantare a produselor, serviciilor si managementului de cea mai

inalta in interiorul sitemului de sanatate.

Activitatile principale pentru asimilarea de catre sistemul sanitar din Romania a

acestor deziderate vizeaza urmatoarele activitati:

- adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehologii medicale,

formare profesionala, crearea de retele de informare;

- introducerea si utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi si

evaluare a tehnologiilor medicale;

32

- promovarea cooperarii intre statele membre pentru asigurarea calitatii in

sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sange, tesuturi si

organe, laborator, etc;

- standarizarea masurilor de siguranta a pacientilor

Institutii: MSP, CNAS

3. Creşterea competentelor profesionale ale personalului medical

Situaţia actuală

Resursele umane sunt cele mai importante componente în furnizarea de îngrijiri

de sănătate. Planificarea resurselor umane, şi în special a medicilor, trebuie să

constituie o prioritate în domeniul politicilor din sectorul sanitar. Deşi reprezintă

doar aproximativ

15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influenţează în cea mai

mare măsură calitatea şi costurile serviciilor de sănătate.

În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină, în

România, sunt destule persoane care obţin dreptul de liberă practică, dar

competenţele lor profesionale, distribuţia lor pe specialităţi şi competenţele

profesionale al medicilor specialişti trebuie îmbunătăţite. Studii efectuate la

nivelul sistemului privind opiniile faţă de procesul de formare a medicilor arată

că există nemulţumiri faţă de pregătirea universitară (în special datorită

accentului pe teorie şi nu pe practică) şi cea de specialitate, că există o tendinţă

crescută la emigraţie, că există o nemulţumire faţă de salarizarea existentă, o

lipsă de motivaţie şi un grad redus de satisfacţie profesională a acestora.

În politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmărit o

abordare sistemică pentru a avea în vedere cele 3 etape principale ale formării

profesionale: pregătirea de bază universitară, pregătirea de specialitate

(rezidenţiat, atestat etc.) şi educaţia medicală continuă.

33

Pentru evitarea unor conflicte este recomandat să se respecte competenţa

practic exclusivă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării asupra pregătirii de bază,

a Ministerului Sănătăţii Publice asupra pregătirii de specialitate şi a Colegiului

Medicilor din România asupra educaţiei medicale continue, dar cu o coordonare

a acestor 3 responsabili în vederea unei continuităţi a procesului de formare şi

dezvoltare a competenţelor profesionale.

Obiective specifice:

- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale de bază a personalului medical (teoretică

şi practică) prin:

a. stimularea unor procese educaţionale mai bune pentru personalul

medical

b. stabilirea unor criterii mai severe pentru licenţierea personalului

c. stabilirea unor standarde educaţionale mai stricte pentru formarea

profesională a asistenţilor medicali

d. instituirea unor standarde de educaţie specifice pentru infirmiere

Instituţii implicate: MEC, MSP

- Îmbunătăţirea pregătirii de specialitate (teoretică şi practică) a medicilor prin:

e. revizuirea curriculelor de pregătire

f. revizuirea specialităţilor şi atestatelor conform cu cerinţele UE

g. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunoştinţelor

profesionale de-a lungul formării prin programele de rezidenţiat

Instituţii implicate: MSP, MEC, CMR, asociaţii profesionale

- Îmbunătăţirea pregătirii profesionale continue a personalului medical

Instituţii implicate: CMR, asociaţii profesionale

34

- Creşterea abilităţilor de comunicare ale personalului medical

Instituţii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de

Perfecţionare al cadrelor medicale

4. Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practică şi protocoale

clinice

Situaţia actuală: Ghidul de practică medicală reprezintă un set de afirmaţii

despre diagnosticul şi tratamentul unei anumite afecţiuni. Aceste afirmaţii sunt

rezultatul unei evaluări complete a dovezilor practicii medicale. Scopul definirii

lor este de a ajuta clinicienii şi pacienţii în luarea deciziilor asupra modului cel

mai adecvat de îngrijire a afecţiunii respective.

Protocolul de practică medicală reprezintă un formular care descrie modul

obişnuit de a furniza îngrijiri unui anumit tip de pacient. Astfel, el cuprinde o

înşiruire în timp a unor procese (analize, medicaţie, tratamente) necesare

obţinerii unui rezultat dorit de la un pacient care a fost supus unei proceduri

specifice sau unui tratament. Protocoalele se stabilesc pentru principalele

episoade de îngrijire ale unui tip de pacient, ca de exemplu pentru imunizări la

copii, naştere, tratamentul infarctului, apendicectomie ş.a.m.d.

Ghidurile de practică şi protocoalele de practică trebuie folosite împreună,

acestea fiind complementare; căci ghidul furnizează informaţiile necesare pentru

a construi protocolul, în timp ce protocolul face legătura între ghiduri şi practica

medicală de zi cu zi.

În România s-au elaborat un număr limitat de ghiduri de practică pentru diferite

afecţiuni, dar nu există un proces sistematic de elaborare continuă a acestora.

Protocoalele clinice (de practică medicală) au fost dezvoltate local sau

importate şi există în unele cabinete de medicina de familie, în unele spitale,

îndeosebi în specialităţile obstetrică-ginecologie, chirurgie cardiacă sau boli

infecţioase, dar foarte puţini furnizori de îngrijiri medicale le utilizează efectiv.

35

Deoarece, de cele mai multe ori, protocoalele de practică sunt utilizate

orientativ, se reuşeşte rareori obţinerea unor beneficii în urma folosirii lor.

Obiective specifice şi instituţii implicate

1. Definirea unui centru de excelenţă pentru sprijinirea elaborării sistematice

de ghiduri şi protocoale de practică

Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociaţii profesionale, asociaţiile

de pacienţi

2. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

practică într-o zonă-pilot (unul sau mai multe judeţe)

Instituţii implicate: Centrul de excelenţă

3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judeţe) unde protocoalele

de practică să fie dezvoltate şi utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor

cu CAS

Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenţă

4. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de

practică în unităţile sanitare

Instituţii implicate: Centrul de excelenţă

5. Dezvoltarea naţională de protocoale de practică şi utilizarea lor, inclusiv

la contractarea serviciilor cu CAS

Instituţii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenţă

5. Evaluarea spitalelor din perspectiva obţinerii acreditării

36

Obiective specifice şi instituţii implicate

- constituirea Comisie Nationale de Acreditare a Spitalului

Institutii implicate: MSP, Cancelaria Primului Ministru

- Stabilirea competenţele pe tipuri de spitale în conformitate cu criteriile

Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP

- elaborarea procedurilor, standardelor şi a metodologiei de acreditare

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor, MSP

- Acreditarea tuturor spitalelor in termen de 5 ani

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

- reacreditarea spitalelor dupa caz

Institutii implicate: Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

6. Creşterea capacităţii de planificare

Situatia Actuala: Procesul de elaborare de politici publice este mai putin bazat

pe evidenta unor date concrete cu privire la starea de sanatate a populatiei sau pe

stabilirea de prioritati in functie de medicina bazata pe dovezi sau pe costuri de

cost eficacitate ale traamentelor. Programele initiate in cadrul acestei

componente urmaresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare si de

colectare de informatii coerente si continue, care sa furnizeze o baza valida

pentru deciziile viitoare.

Obiective specifice şi instituţii implicate

- Implementarea programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei

37

Institutii: MSP, CNAS, ASP, CJAS

- Dezvoltare de politici publice urmarind cadrul furnizat de HG (SGG)

institutionala

Institutii: MSP, MAI, MMPS, etc

Lista principalelor acte normative

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si

completarile ulterioare

- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul

2007

- HG nr. 1842/2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile

acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

pentru anul 2007

Documente de politici publice existente

Nr. Titlu Adoptat

de Guv

Initiator Stadiu Disponibilitate

1. Strategiei naţionale privind serviciile de sănătate şi a Planului de acţiune pentru reforma sectorului de sănătate

HG nr. 1088/2004

MSP in vigoare DA

2. Strategia naţionala de sănătate publică

- MSP (ordin nr. 923/2004)

In vigoare DA(www.ms.ro)

3. Strategie în domeniul sănătăţii mintale

- MSP (ordin nr. 374/2006)

In vigoare DA

38

Documente de politici publice planificate

- Strategie de imbunatatire continua a calitatii in sistemul sanitar

Descrierea programelor bugetare actuale

- desfasurarea programelor nationale de sanatate

Monitorizare, evaluare, raportare

- evaluarea anuala a furnizorilor de servicii in vederea incheierii de

contracte de furnizare de servicii cu casele de asigurari

- evaluarea trimestriala a modului de implementare a programelor de

sanatate

- raportarea si analiza periodica a indicatorilor de activitate a furnizorilor de

servicii

a. Situatia actuala

In prezent, sursele de finantare a sanatatii publice sunt : bugetul de stat, bugetul

Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetele locale,

veniturile proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donatii si

sponsorizari, potrivit legii. In totalul surselor de finantare, ponderea o detine

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu un procent de 75% in

anul 2007.

Ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada

2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la

4%. In Programul de guvernare s-a prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat

sanatatii din PIB sa fie de 6%.

39

C. Imbunatatirea finantarii sistemului de sanatate

In miliarde Euro, fondurile alocate sanatatii publice au crescut de la 2,1 in anul

2004 la 4,3 in 2007

Obiective generale:

1. Cresterea transparentei in utilizarea fondurilor

- Crearea cadrului legislativ pentru plata datoriilor inregistrate de

unitatile sanitare cu paturi in perioada 2003-2005, in suma de 172,4

mil.lei, in anul 2006 fiind achitate 28 mil.lei, urmand ca in 2007, cu

ocazia rectificarii bugetare sa fie solicitate fonduri pentru plata

acestora.

- Informatizarea sistemului de santate in scopul evidentierii costurilor

reale ale serviciilor medicale, in care sens au fost solicitate fonduri

suplimentare cu ocazia rectificarii bugetare pe anul 2007.

- Organizarea de licitatii nationale pentru achizitia de vaccinuri,

medicamente, materiale sanitare, servicii si alte materiale specifice

necesare realizarii unor obiective si activitati cuprinse in programele

nationale de sanatate.

- Intarirea capacitatii de evaluare, audit si control a MSP

- Afisarea permanenta a datelor financiare de interes public de catre

furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MSP sau CNAS,

dupa caz

2. Masuri pentru intarirea disciplinei financiare

Asigurarea finantarii sectorului sanitar bugetar, a programelor

nationale de sanatate si a celorlalte actiuni si activitati, cu respectarea

prevederilor legale si incadrarea in bugetul aprobat.

40

Fundamentarea propunerilor de buget initial si de rectificare a pe

baza principalelor strategii politice si proiecte prioritare ale Ministerului

Sanatatii Publice.

Incheierea exercitiilor financiare, analiza, controlul si centralizarea

datelor prezentate de unitati si elaborarea situatiilor financiare trimestriale si

anuale solicitate de Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Analiza, verificarea si inaintarea spre avizare de catre ordonatorul

principal de credite a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare

finantate integral din venituri proprii din subordinea Ministerului Sanatatii

Publice, potrivit dispozitiilor legale.

Monitorizarea modului de utilizare a resurselor financiare publice

Respectarea cu strictete a disciplinei financiare si bugetare, prin

emiterea de norme metodologice si instructiuni de aplicare a prevederilor legale,

de reglementari contabile specifice domeniului sanitar.

Completarea cadrului legislativ in domeniul sanatatii publice, prin

elaborarea unor acte normative

3. Alocarea judicioasă a fondurilor în unităţile sanitare si atragerea de noi

resurse financiare in domeniul sanitar

- Plata contravalorii serviciilor medicale pe baza de criterii obiective si

reducerea influentei criteriului istoric.

- Evidentierea cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate

serviciile medicale de care beneficiaza sau a beneficiat.

- Atragerea de resurse suplimentare pentru finantarea cheltuielilor de

sanatate, in care sens, prin Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul

sanatatii au fost instituite unele contributii ale persoanelor juridice care

produc sau importa produse de tutun, bauturi alcoolice sau realizeaza

41

incasari din activitati publicitare ale acestora care, potrivit legii, se

utilizeaza pentru investitii in infrastructura sistemului sanitar public,

finantarea programelor nationale de sanatate si pentru rezerva

Ministerului Sanatatii Publice pentru situatii speciale.

- Achitarea de catre Casa Nationala de Pensii de Asigurari Sociale din

bugetul Fondului de risc pentru boli profesionale si accidente de munca a

cheltuielilor unitatilor sanitare care furnizeaza astfel de servicii medicale.

In acest sens, s-a modificat Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru

accidente de munca si boli profesionale si au fost emise Normele

metodologice comune MMSSF si MSP nr.450/825/2006.

- Preluarea unor activitati si compartimente ale caror cheltuieli grevau

bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate precum si

finantarea unor programe curative de sanatate care se deruleaza din

transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului

Sanatatii Publice ( Programul national de diabet zaharat, Programul

national de transplant de organe, tesuturi si celule, Tratamentul hemofiliei

si talasemiei).

4. Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale si

nemedicale

- externalizarea unor servicii nemedicale

- reprofilarea unor unitati neperformante

- incurajarea cooperarii si a parteneriatelor cu sectorul privat, organizatiile

neguvernamentale si societatea civila

- infiintarea de sectii private in spitale publice

- crearea unui mediu concurential real intre furnizorii de servicii de sanatate

42

5. Cresterea capacitatii de control al costurilor

Situatia actuala:

In prezent, calculul costurilor la nivel de pacient si crearea unui proces regulat

de calculare a costurilor serviciilor spitalicesti se realizeaza intr-o masura destul

de redusa. Transparenta in sanatate este conditia esentiala pentru realizarea unei

alocari echitabile bazate pe raportul cost/eficienta.

- imbunatatirea mecanismelor de finantare a furnizorilor de servicii de

sanatate utilizand metode care sa reflecte munca depusa si sa stimuleze

calitatea actului medical;

- elaborarea de metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

- instituirea unor mecanisme de monitorizare a utilizarii resurselor

financiare

- pregatirea specifica a personalului implicat in activitatea de control,

precum si a celor care autorizeaza utilizarea resurselor

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora:

- toate institutiile aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea MSP,

inclusiv furnizori de servicii de sanatate de toate tipurile

Lista principalelor acte normative

Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu

modificarile si completarile ulterioare

Legea privind finantele publice nr.500/2002, cu modificarile

si completarile ulterioare

Legile bugetare anuale si legile rectificative

Alte acte normative si ordine care reglementeaza activitatea

si finantarea domeniului sanitar

43

Legea nr.34/2007 si OUG nr.20/2007 de modificare si

completare a Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul

sanatatii.

HG nr.292/2007 pentru aprobarea programelor nationale de

sanatate in anul 2007.

OMSP/CNAS nr.570/116/2007 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind implementarea, evaluarea si finantarea

programelor nationale de sanatate, responsabilitatile in

monitorizarea acestora, detalierea pe subprograme si sctivitati,

indicatorii specifici, precum si unitatile sanitare prin care se

deruleaza.

OMSP nr.13/2007 pentru aprobarea Normelor-cadru privind

continutul, forma de prezentare si structura programelor

nationale de sanatate.

OMSP nr.1880/2007 pentru stabilirea unor masuri cu

caracter tranzitoriu privind derularea si finantarea din bugetul

MSP a unor actiuni de sanatate, in trim.I 2007.

OMSP nr.441/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

art.16 din Legea nr.282/2005 privind organizarea activitatii de

transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine

de origine umana

Documente de politici publice existente

- Strategia de finantare a spitalelor bazata de caz rezolvat

Documente de politici publice planificate

- Metodologii clare de utilizare a resurselor financiare

- Proceduri de monitorizare a utilizarii resurselor financiare

Descrierea programelor bugetare actuale

44

Nu e cazul

Monitorizare, evaluare, raportare

Monitorizarea lunara si trimestriala a cheltuielilor efectuate de unitatile

sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii, prin sistemul

informatic operativ de raportare, potrivit OMS 159/2004.

Monitorizarea cheltuielilor de personal la toate unitatile din subordine

finantate integral de la bugetul statului, precum si la cele finantate integral

din venituri proprii.

Monitorizarea periodica, prin sistemul operativ de raportare, a

angajamentelor bugetare si a platilor efectuate pentru bunuri si servicii de

catre unitatile sanitare cu paturi finantate integral din venituri proprii.

Situaţia Actuală

Descentralizarea sistemului de sanatate a fost si este parte integranta a

procesului de reforma in domeniul sanitar. Atat reorganizarea cat si

descentralizarea finantarii si furnizarii serviciilor de sanatate au inceput

concomitent cu introducerea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cand,

pentru prima data, cetateanul/pacientul a fost pus in centrul sistemului de

sanatate, prin posibilitatea liberei alegeri de catre acesta a furnizorului de

ingrijiri de sanatate.

Experienta ultimilor ani arata o implicare inegala a autorităţilor

administratiei publice locale in administrarea unitatilor sanitare, cu variatii mari

intre judete sau intre localitati.

45

D. Descentralizarea sistemului sanitar

Deşi Ministerul Sănătăţii Publice este autoritatea centrală în domeniul

sănătăţii publice, menţionăm faptul că, în prezent, majoritatea unităţilor sanitare,

sunt unităţi autonome, în administrarea autorităţilor locale sau judeţene,

ministerul păstrând doar componenta de management a sistemului sanitar.

Referitor la autorităţile de sănătate publică ale Ministerului Sănătăţii

Publice precizăm că, până la implementarea ultimei etape prevăzute în cuprinsul

strategiei de descentralizare, acestea rămân instituţii deconcentrate ale

ministerului, urmând ca o mare parte din atribuţiile desfăşurate de acestea să fie

transferate către comunităţile locale.

În ceea ce priveşte asistenţa comunitară menţionăm faptul că, în prezent,

Ministerul Sănătăţii Publice este responsabil de gestionarea problemelor de

sănătate publică la nivel local deşi experienţa ţărilor membre ale Uniunii

Europene a arătat că aceste probleme pot fi gestionate cel mai bine de la nivel

local, în concordanţă cu nevoile reale ale comunităţii.

În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea

unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii,

reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente

medicale, a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita

creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.

Obiective generale:

a) Delimitarea competentelor administraţiei publice centrale şi locale

Principalele direcţii de activitate ale acestui obiectiv vizează îndeplinirea

următoarelor etape :

1. Transferul de competenţe, atribuţii şi responsabilităţi de la autorităţile

de sănătate publică (ASP) la administraţia. publică locala. Crearea unei structuri

judeţene cu competenţă în administrarea şi finanţarea activităţilor transferate,

prin preluarea specialiştilor de la autorităţile de sănătate publică;

46

2. Transferul activităţilor de promovare a sănătăţii de la autorităţile de

sănătate publică la administraţia publică locala;

b) Creşterea rolului administratiei publice judeţene si locale in dezvoltarea

şi implementarea de programe de sănătate publică care sa răspundă nevoilor

specifice ale comunitatii;

Etape in transferul de competente de la nivelul structurilor deconcentrate

ale Ministerului Sănătăţii Publice la nivelul comunitatilor locale:

2.1.Transferul competenţelor legate de activitatea mediatorilor sanitari de

la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatii acestora;

2.2.Transferul competenţelor legate de activitatea asistenţilor comunitari

de la ASP: finantarea, recrutarea, instruirea si evaluarea activitatilor acestora;

2.3.Transferul competenţelor legate de asistenţa medicală scolara şi de

medicina dentara acordată în unităţile de învăţământ (inclusiv finantarea);

2.4. Transferul fondurilor alocate de Ministerul Sănătăţii Publice pentru

unităţile medico-sociale de la bugetul Ministerului Sănătăţii Publice către

administraţia publică locală;

c) Descentralizarea managementului asistenţei medicale spitaliceşti şi

întărirea responsabilităţii administraţiei publice locale faţă de cetăţean.

Etape în realizarea trecerii în administrarea comunităţilor locale a cel

puţin două treimi din spitalele din subordinea ASP:

1. Consultarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei

publice locale cu privire la oportunitatea şi modul de realizare a acestei direcţii

de acţiune;

2. Trecerea intr-o prima etapa a spitalelor orasenesti,comunale si a

centrelor de sănătate, in administrarea efectiva a comunitatilor locale;

47

3. Evaluarea intermediara la 6 luni a rezultatelor obtinute dupa transferul

spitalelor orasenesti, comunale si a centrelor de sănătate;

4. Evaluarea finală după 1 an a rezultatelor obtinute dupa transferul

spitalelor orasenesti si comunale la comunitatile locale;

- Stabilirea calendarului si etapelor in transferul spitalelor municipale;

5. Consultarea cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei

publice locale pentru prezentarea evaluarii si identificarea noilor unitati sanitare

ce pot fi transferate;

6. Transferul spitalelor municipale;

7. Evaluarea intermediara dupa 6 luni a rezultatelor obtinute dupa

transferul spitalelor municipale;

8. Evaluarea finala dupa 1 an a rezultatelor obtinute in urma transferului

spitalelor municipale;

9. Finalizarea procesului de transfer al unitatilor spitaliceşti.

Institutii subordonate, coordonate sau sub autoritate si rolul acestora

- Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti

Reprezentatii Ministerului Sanatatii Publice intentioneaza ca o mare

parte a competentelor detinute in prezent de catre autoritatile de sanatate publica

sa fie transferate autoritatilor administratiei publice locale.

Astfel, se doreste ca toate atribuţiile transferate către consiliile judeţene

(de la ASP-uri) să fie reunite şi să reprezinte domeniul de competenţă al unui

serviciu specializat de interes judeţean care va asigura, la acest nivel ,

aplicarea politicilor si strategiilor de sănătate publică, instituţie cu

personalitate juridică, în subordinea consiliului judeţean

Rezultate aşteptate sunt:

48

Administraţie publică locală responsabilă de gestionarea problemelor

de sănătate publică la nivel local;

Oferta de servicii medicale în concordanţă cu nevoile reale ale

comunităţii;

Transferarea activităţilor privind implementarea politicilor de sănătate

publică de la Ministerul Sănătăţii Publice la administraţia publică

locală;

Administrarea unităţilor spitaliceşti de către autorităţilor publice

locale;

Implicarea nemijlocită a autorităţilor administraţiei publice locale în

îmbunătăţirea adresabilităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale;

Acces sporit al populaţiei la serviciile medicale curative;

Lista principalelor acte normative

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu

completările şi modificările ulterioare;

Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizării;

Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor

sanitare publice de interes judeţean şi local;

Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice;

Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 privind trecerea unor imobile

din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului

Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al municipiilor, oraşelor şi

comunelor şi în administrarea consiliilor locale respective, cu

modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile

din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului

49

Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în

administrarea consiliilor judeţene respective;

Hotărârea Guvernului nr. 1096/2002 privind trecerea imobilelor în

care îşi desfăşoară activitatea unele unităţi sanitare de interes local

din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului

Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al municipiului Bucureşti şi

în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului

Bucureşti;

Documente de politici publice existente

Nr. Titlu Adoptat de Guv

Initiator Stadiu Disponibilitate

1. Strategia sectorială de descentralizare a Ministerului Sănătăţii Publice în perioada 2007-2009

Ministerul Sănătăţii Publice

proiect Disponibil în format electronic

2. Strategia actualizata a Guvernulu Romaniei pentru accelerarea reformei in administratia publica

Hotararea Guvernului nr. 699/2004

Ministerul Administratiei si Internelor

In vigoare

Disponibil in format electronic

Documente de politici publice planificate

Strategie privind promovarea sănătăţii (educaţie pentru sănătate, dezvoltarea

asistenţei comunitare şi a îngrijirilor la domiciliu)

50

Descrierea programelor bugetare actuale

Pentru acest obiectiv nu vor fi alocate resurse suplimentare, toate

activitatile aferente implementarii strategiei de descentralizare realizandu-se cu

incadrarea in bugetul aprobat Mnisterului sanatatii publice.

Monitorizare, evaluare, raportare

Direcţia generală politici, strategii şi managementul calităţii în sănătate va

monitoriza trimestrial modul de implementare a prezentului document pe baza

informaţiilor transmise de către :

- consiliile judeţene

- autorităţile de sănătate publică până la desfiinţarea lor

- autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul oraşelor şi comunelor

Activitatea de monitorizare se va axa pe următoarele acţiuni:

1. Elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a activitatii

desfasurate, pe fiecare atributie descentralizata;

2. Centralizarea si compararea valorilor indicatorilor cu media

calculata pe ultimii 3 ani;

3. Verificare prin sondaj a datelor raportate de catre institutiile

responsabile;

4. Transmiterea valorilor indicatorilor si a rezultatelor compararii catre

consiliile judetene, autoritatilor de sanatate publica si autoritatilor

administratiei publice locale orasenesti si comunale.

De asemenea, vor fi elaborate chestionare care să evalueze creşterea

impactului programelor naţionale de sănătate la nivelul comunităţii şi gradul de

satisfacţie a pacienţilor faţă de serviciile medicale oferite.De această activitate

va fi responsabilă tot Direcţia generală politici, strategii şi managementul

calităţii în sănătate.

51

Obiectivul monitorizării şi evaluării este reprezentat de informarea

conducerii Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi a grupului responsabil cu

realizarea descentralizării cu privire la atingerea sau neatingerea rezultatelor

imediate, la necesitatea de a modifica calendarul de implementare şi/sau

activităţile propuse.

Procesul de descentralizare din sistemul de sanatate trebuie sa continue in

etape bine definite, printr-un proces care sa aiba la baza evaluarea continua a

efectelor descentralizarii si corectarea la timp a deciziilor care pot influenta

negativ accesul populatiei la serviciile de sanatate.

Situatia Actuală

Sistemul sanitar s-a aflat o buna perioada de timp intr-o stare de criză

prelungită datorata, in pricipal, de subfinantarea acestuia. În ultimii ani s-a

remarcat o creştere semnificativă a resurselor alocate în sectorul sanitar

(ponderea în PIB a cheltuielilor publice pentru sănătate a crescut de la 3,37%%

în 2004 la 3,64% în 2006, iar în 2007, pentru prima oară a fost alocat acestui

domeniu peste 4% din PIB), personalul din sectorul sanitar beneficiind de

recompensare substanţială.

O caracteristică importantă a sistemelor de sănătate care au reuşit să

asigure o bună calitate a serviciilor de sănătate constă în preocuparea centrală

pentru formarea, instruirea şi planificarea resurselor umane.

52

E. Reorganizarea instituţională a Ministerului Sănătăţii Publice, a

structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum şi a furnizorilor de

servicii de sănătate

România se confruntă cu lipsa specialiştilor, fapt care are impact asupra

asigurării asistenţei medicale a populaţiei. În acest context, s-a observat şi o

indiferenţă a autorităţilor publice locale faţă de atragerea şi menţinerea

personalului medical în zonele cu atractivitate scăzută

De asemenea, se regăsesc dezechilibre în distribuirea geografică a

personalului din asistenţa medicală. În acest context devine evident că

planificarea resurselor umane reprezintă un proces, nu un model dat, şi va avea

succes numai dacă părţile interesate se implică.

Resursele umane din sănătate se compun esenţial din două grupuri :

medicii şi asistenţii medicali

Instruirea profesională postuniversitară este o cerinţă de bază pentru

asigurarea calităţii. Activităţi, precum colectarea şi evaluarea datelor,

implementarea proiectelor de asigurare a calităţii sunt părţi integrante ale

practicii curente. Educaţia medicală continuă a medicilor specialişti este o

condiţie fundamentală pentru menţinerea calităţii practicii medicale. Participarea

medicilor specialişti la astfel de programe de educaţie medicală continuă trebuie

încurajată şi înregistrată.

Asistentele medicale reprezintă cel mai numeros grup de persoane care

acordă îngrijiri în domeniul sanitar. Cu toate acestea contribuţia lor la politica

medicală şi la acordarea de îngrijiri medicale la toate nivelele este subdezvoltată.

Obiective generale:

a) Redefinirea rolului structurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii

Publice sau din subordinea ori coordonarea sa in elaborarea si

implementarea politicilor de sănătate publica, in cresterea calitatii

53

serviciilor spitalicesti, concomitent cu cresterea rolului structurilor

regionale in gestionarea problemelor de sanatate publica

- reorganizarea autoritatilor de sanatate publica si respectiv a institutelor si

centrelor de sanatate publica

- preluarea Institutului National de Medicina Sportiva Bucuresti va fi preluat de

Agentia Nationala pentru Sport ;

- reorganizarea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr.

C.T. Nicolau" Bucureşti ;

- trecerea Oficiului Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti in in

structura Autoritatii de sanatate publica a Municipiului Bucuresti si a

autoritatilor de sanatate publica judetene unde functioneaza depozitele

teritoriale si ulterior (dupa reorganizarea autoritatilor de sanatate publica)

preluarea depozitelor de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

- Regionalizarea asistentei medicale oncologice prin transpormarea Institutului

Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti si a Institutului

Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca si prin infiintarea Institutului

Oncologic Iasi

- Regionalizarea asistentei medicale de pneumoftiziologie prin mentinerea

Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti in

subordinea MSP si prin constituirea, la nivelul regiunilor Iasi si Cluj, a unor

institute de pneumoftiziologie in subordinea MSP ;

- reorganizarea Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred

Rusescu" Bucureşti si trecerea in subordinea Autoaritatii de Sanatate Publica a

municipiului Bucuresti;

- reorganizarea Institutului de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu"

Bucureşti ca Institut National de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu"

Bucureşti si infiintarea unei sectii clinice de chirurgie cardiovasculara Centrul de

54

Cardiologie Craiova, care se va transforma ulterior in institut regional de

urgenta.

- reorganizarea Institutului de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti

Propunem ca Institut National de Boli Infectioase, care va coordona din punct

de vedere metodologic spitalele si sectiile de boli infectioase ;

- Infiintarea Institutelor de Boli Infectioase la Constanta, Cluj, Iasi prin

reorganizarea actualelor spitale de specialitate si infiintarea la Targu-Mures a

Spitalului Clinic de Boli Infectioase Targu-Mures prin preluarea sectiilor de

specialitate din structura Spitalulul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures , fie

la Brasov prin reorganizarea actualului Spital de Boli Infectioase in Institut de

Boli Infectioase . Aceste institute vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii

Publice si vor coordona din punct de vedere metodologic spitalele si sectiile de

boli infectioase din zonele arondate ;

- Infiintarea in structura Institutului Clinic Fundeni Bucureşti a doua institute

fara personalitate juridica: Institutului de Boli Digestive, Hepatologie si

Transplant si a Institutului de Boli Renale si Transplant

- infiintarea Institutului de Urologie si Nefrologie Iasi prin reorganizarea

Spitalului Clinic « C.I. Parhon » si la Cluj reorganizarea Spitalului Clinic de

Urgenta « Prof. Dr. Octavian Fodor » in Institutul de Boli Digestive – Cluj-

Napoca, care vor fi in subordinea Ministerului Sanatatii Publice si vor coordona

metodologic sectiile de profil din zonele arondate ;

- Trecerea unor unitati sanitare cu personalitate juridica din subordinea MSP in

subordinea autoritatilor de sanatate publica judetene:

Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna,

Spitalul de Recuperare Borşa,

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix,

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei,

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca,

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare,

55

Spitalul de Psihiatrie Zam,

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri,

Spitalul de Psihiatrie Gătaia,

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel,.

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi,

Spitalul de Cardiologie Covasna,

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie-

Nord,

Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol,

Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia,

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni,

Sanatoriul de Nevroze Predeal,

Sanatoriul Balnear Slănic Moldova .

- Trecerea Staţiei Centrale de Transport Sanitar şi Ambulanţă Aeriană Bucureşti

in subordinea Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti ;

- trecerea Serviciilor de Medicina Legala din structura spitalelor in structura

institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare.

- trecerea Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Bucureşti in coordonarea

MSP si reorganizarea in Agentia de Dispozitive Medicale.

b) Intarirea capacitatii de control a Ministerului Sănătăţii Publice asupra

obiectivelor, activităţilor şi structurilor din domeniul sănătăţii publice

- Se infiinteaza Inspectia Sanitara de Stat, autoritate publică in subordinea

Ministerului Sanatatii Publice, ordonator secundar de credite ce va coordona

metodologic si financiar inspectiile judetene.

- în cele opt regiuni se vor infiinta 8 inspecţii sanitare de stat regionale.

c) Asigurarea resurselor umane profesionalizate (vezi directie strategica 1)

56

Lista principalelor acte normative

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;

Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea

Ministerului Sanatatii Publice;

Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 5872001 privind organizarea şi

finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în

sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a

profesiei de moaşa, precum si organizarea si funcţionarea Ordinului

Asistenţilor Medicali si Moaşelor din România, cu modificările şi

completările ulterioare

Hotararea Guvernului nr. 899 din 22/2002 privind organizarea

învăţământului postuniversitar medical şi farmaceutic uman, cu

modificările şi completările ulterioare

Hotararea Guvernului nr . 970/2004 privind regimul calificărilor în

profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi

moaşă, dobândite în afara graniţelor României

Ordin al ministrului sănătăţii publice nr 966/ 2007 privind aprobarea

Normelor tehnice de organizare a programului de formare prin educaţie

medicală continuă a medicilor de familie care desfăşoară activităţi în

cadrul Programului naţional de diabet zaharat

Ordin al ministrului sănătăţii publice nr. 1778/2006 privind aprobarea

normativelor de personal

Documente de politici publice existente

Nr. Titlu Adoptat Initiator Stadiu Disponibilitate

57

de Guv

1. Strategia naţională de reformă a serviciilor de sănătate din România

Hotararea Guvernului nr. 1088/2004

Ministerul Sănătăţii

In vigoare Disponibil în format electronic

2. Strategia naţională privind reforma în unităţile sanitare cu paturi

Hotararea Guvernului nr. 826/2004

Ministerul Sănătăţii

In vigoare Disponibil in format electronic

Documente de politici publice planificate

- Strategie de planificare a necesarului de resurse umane in domeniul

medical pe termen mediu si lung si a nevoilor de pregatire profesionala

- Dezvoltarea planului de cariera pentru profesiile medicale

Descrierea programelor bugetare actuale

- plata drepturilor salariale in functie de tipul de contract individual de

munca

- finantarea rezidentiatului

- desfasurarea programului de obtinere a celei de-a doua specialitati cu plata

MONITORIZARE ŞI EVALUARE

În vederea aducerii la îndeplinire a direcţiilor de activitate şi a

obiectivelor prevăzute în prezentul document, Grupul de Management, împreună

cu Unitatea de Politici Publice vor elabora şi urmări un Plan anual de acţiuni

privind activităţile care trebuie întreprinse, modul de implementare a acestora,

termenele de îndeplinire precum şi structura şi persoanele responsabile .

58

Monitorizarea îndeplinirii direcţiilor de activitate se va realiza în mod

continuu de către fiecare structură responsabilă, în parte care pot să îşi

stabilească şi alte instrumente specifice de monitorizare şi care îşi vor

nominaliza o persoană care va răspunde direct de realizarea monitorizării.

Toate aspectele semnificative vor fi aduse la cunoştinţa UPP în vederea

ajustării intervenţiilor pe măsura implementării lor.

În urma îndeplinirii activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni, structurile

responsabile vor întocmi anual câte un raport de evaluare pe care îl vor prezenta

spre avizare Unităţii de Politici Publice. Aceasta,după ce va aviza raportul, îl va

prezenta Grupului de Management spre aprobare.

În situaţia în care reprezentanţii Unităţii de politici publice apreciază că

raportul este incomplet/conţine date contradictorii, eronate etc. şi nu poate fi

avizat, îl transmite structurii care l-a prezentat în vederea refacerii.

Grupul de management va analiza raportul şi va decide asupra

modificării, completării Planului de acţiuni sau, în situaţia în care nu este

necesară intervenţia asupra planului, va prezenta rezultatele ministrului sănătăţii

publice

Se vor stabili o serie de indicatori de performanţă cuantificabili şi se va

monitoriza evoluţia acestora, elaborându-se de către fiecare structură

responsabilă un raport care să surprindă îmbunătăţirea acestora.

Structurile implicate în implementarea intervenţiilor îşi pot stabili şi alte

instrumente specifice de evaluare aşa cum a fost detaliat la finalul fiecărui

obiectiv.

59