nicoleta-mihaela cramaruc teodora maidaniuc-chirilĂ · 2020. 8. 21. · 5 mulţi dintre noi...

1

Nicoleta-Mihaela CRAMARUC Teodora Maidaniuc-CHIRILĂ

O NOUĂ FORMĂ DE VIOLENŢĂ

LA LOCUL DE MUNCĂ: abuzul psihologic

Lumen 2015

2

O NOUĂ FORMĂ DE VIOLENŢĂ LA LOCUL DE MUNCĂ: ABUZUL PSIHOLOGIC

Nicoleta-Mihaela CRAMARUC, Teodora Maidaniuc-CHIRILĂ

Copyright Editura Lumen, 2015 Iaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2

Editura Lumen este acreditată CNCS

[email protected] [email protected]

www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Redactor: Roxana Demetra STRATULAT Design copertă: Roxana Demetra STRATULAT

Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare neautorizată, indiferent de mediul de transmitere, este interzisă.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CRAMARUC, NICOLETA O nouă formă de violenţă la locul de muncă : abuzul psihologic / Nicoleta-Mihaela Cramaruc, Teodora Maidaniuc-Chirilă. - Iaşi : Lumen, 2015 ISBN 978-973-166-414-9 I. Maidaniuc-Chirilă, Teodora 331.104

3

Nicoleta-Mihaela CRAMARUC Teodora Maidaniuc-CHIRILĂ

O nouă formă de violenţă

la locul de muncă: abuzul psihologic

Lumen

2015

4

Pagină lăsatăgoală intenţionat

5

Mulţi dintre noi „uită”

şi, când se întâmplă să fie trataţi cu respect

faţă de demnitatea personală, la locul de muncă,

aproape că nutresc recunoştinţă,

ca şi cum dreptul esenţial a devenit o favoare

care le este făcută.

Dedicăm această carte

tuturor celor care au nevoie

şi, mai ales,

tuturor celor care cred că

nu au nevoie.

Extras din volumul: Cramaruc, N. M., & Maidaniuc-Chirilă, T. (2015).O nouă formă de violenţă la locul de muncă: Abuzul psihologic.

Iaşi, România: Lumen.

6




7

CUPRINS

Prefaţă .................................................................................... 11

Argument ............................................................................... 17

Capitolul I.

Fenomenul de abuz psihologic în organizaţii ....................... 23

1. Mobbing şi bullying: două concepte derivate ................................. 23 2. Definirea conceptului de abuz psihologic la locul de muncă ....................................................................................................... 30 3. Caracteristicile definitorii ale fenomenului de abuz psihologic la locul de muncă ........................................................................................ 40

Capitolul II. Modele şi teorii explicative ale abuzului psihologic

organizaţional ......................................................................... 63

1. Modele descriptive ale abuzului psihologic din organizaţie ........ 63 1.1. Modelul interacţiunii factorilor situaţionali ........................... 64 1.2. Modelul conflictului escaladat ................................................. 69

2. Modele procesuale ale abuzului psihologic din organizaţie ......... 74 2.1. Modelul dinamicii conflictuale ................................................ 75 2.2. Modelul cedării nervoase .......................................................... 79 2.3. Modelul trifazic al abuzului psihologic................................... 79 2.5. Modelul recuperării posttraumatice ........................................ 86 2.6. Modelul cognitiv al injustiţiei percepute ............................... 90

3. Teorii relaţionate cu abuzul psihologic la locul de muncă ........... 96 3.1. Teoria atribuirii .......................................................................... 97 3.2. Teoria frustrare – agresivitate ................................................102 3.3. Teoria tranzacţională a stresului ............................................110 3.4. Teoria leadershipului organizaţional .....................................116 3.5. Teoria personalităţii .................................................................127 3.6. Teoria psihanalitică ..................................................................137 3.7. Teoria ciclului vieţii abuzului psihologic ..............................143




8

Capitolul III. Antecedentele abuzului psihologic organizaţional .............. 149

1. Perspectiva organizaţională .............................................................149 1.1. Factori relaţionaţi postului .....................................................156 1.2. Factori relaţionaţi grupului şi organizaţiei ...........................160

2. Perspectiva individuală ....................................................................179 2.1. Autorul actelor negative .........................................................182 2.2. Victima actelor negative .........................................................193

Capitolul IV. Incidenţa abuzului psihologic în organizaţie ...................... 203

1. Statul şi abuzul psihologic organizaţional .....................................205 2. Metodele de măsurare a abuzului psihologic din organizaţie ..............................................................................................219 3. Profesia/ sectorul specific şi abuzul psihologic din organizaţie ..............................................................................................225 4. Genul ţintei şi al autorului ...............................................................233 5. Rasa ţintei ...........................................................................................240 6. Vârsta ţintei şi a autorului ................................................................241

Capitolul V. Consecinţele fenomenului de abuz psihologic din

organizaţie ............................................................................ 243

1. Consecinţe la nivel individual .........................................................245 2. Consecinţe la nivel organizaţional..................................................260 3. Consecinţe la nivel societal .............................................................267

Capitolul VI. Strategii şi mecanisme de coping în cazul abuzului psihologic la locul de muncă ................................................................. 269

1. Conceptul de coping ........................................................................270 2. Pattern-uri de coping în cazul abuzului şcolar .............................281 3. Tipologia strategiilor de răspuns ale ţintei abuzului psihologic ...............................................................................................286



O nouă formă de violenţă la locul de muncă: abuzul psihologic

9

3.1. Modelul centrării pe sine sau pe iniţiator .............................288 3.2. Modelul EVLN ........................................................................290 3.3. Modelul EVLN extins ............................................................305 3.4. Modelul VLVNE .....................................................................309 3.5. Modelul factori stresori-încordare ........................................324

4. Resursele ţintei şi strategia de coping ............................................330 5. Modelul lui Geert Hofstede şi specificitatea culturii organizaţionale româneşti ....................................................................344

Bibliografie ........................................................................... 351

Date despre autori ................................................................ 425



10




11

Prefaţă

Istoria cercetării ştiinţifice a violenţei este scurtă, deşi

trecutul fenomenului echivalează, după cum susţin studiile

etologice, cu însăşi viaţa omenirii, având premise uşor de

reperat în agresivitatea animalelor. La prima întâlnire cu cartea

pe care o prefaţăm, cititorul se poate întreba cât de justificată

este caracterizarea din titlu „O nouă formă de violenţă…” câtă

vreme un specialist al domeniului, profesorul Robert

Muchembled, arată în lucrarea Une histoire de la violence de la fin

du Moyen Age à nos jours (2008) că violenţa s-a diminuat

constant începând din secolul al XIII-lea, ca rezultat al

civilizării moravurilor, al educaţiei coercitive şi al sublimării

progresive. Alegerea titlului este însă adecvată, pentru că s-a

redus marea violenţă, brutalitatea şi omuciderile, dar violenţa

indirectă, psihologică, se pare că nu înregistrează nici măcar

tendinţe de diminuare. Iar abuzul psihologic la locul de muncă

este o formă subtilă de violenţă, pentru a cărei recunoaştere

balizele nu sunt încă solid fixate.

Lucrarea Nicoletei Cramaruc şi Teodorei Maidaniuc-

Chirilă reuşeşte admirabil să contribuie la delimitarea sferei

abuzului psihologic, la descrierea factorilor declanşatori,

antecedentelor şi gravelor lui consecinţe asupra angajaţilor,

victime şi agresori, asupra grupului de lucru ori a familiei,

asupra organizaţiei. Se oferă perspective multiple, o informaţie

abundentă, care nu doar ispitesc cititorul să continue lectura,

ci se pot transforma în mijloace pentru a stăpâni probleme.

Constatăm cu uşurinţă că demersul este util mai multor

categorii ale publicului: specialiştilor în diverse ramuri ale

psihologiei, studenţilor, angajaţilor şi managerilor dispuşi să




12

facă eforturi pentru a înţelege şi a schimba sau pentru a se

schimba pe ei înşişi.

Deoarece istoria studierii hărţuirii la locul de muncă se

comprimă în cercetarea românească comparativ cu cea

internaţională, o mare parte din succesul lucrării este asigurat

prin noutatea şi actualitatea informaţiei diseminate. Scopul

autoarelor, declarat şi onorat cu prisosinţă, este analiza

fenomenului de abuz psihologic la locul de muncă, atât în

spaţiul internaţional, cât şi în cel naţional, şi valorificarea

rezultatelor mai multor investigaţii empirice efectuate în

organizaţiile româneşti. Lucrarea depăşeşte însă furnizarea de

informaţie teoretică, înaintând spre diagnoză şi intervenţie.

Volumul prezintă numeroase modele ale abuzului

psihologic, lectura sintagmelor sintetizatoare introducându-ne

deja în atmosfera încărcată negativ a tematicii: modelul

injustiţiei percepute, modelul frustrare-agresiune, modelul

cedării nervoase, modelul factorilor stresori-emoţii, modelul

bullying-ului, modelul conflictului escaladat. Prezenţa a

numeroase concepte, teorii, modele, studii, mai vechi sau

recente, nu doar juxtapuse, ci conectate, ar putea fi resimţită

ca deconcertantă, iar cartea, incitantă la prima vedere, riscă să

fie abandonată cu gândul la lecturi mai uşoare. Îi asigurăm pe

cititorii ancoraţi în aplicativ că maniera de tratare este

accesibilă, fără a ajunge la vulgarizare, că lectura rămâne

atractivă, clarificări inspirate găsindu-şi ecoul în experienţa

personală sau în evenimentele sociale actuale.

Ca fenomen ce apare la locul de muncă, hărţuirea nu

este nouă, recentă este conştientizarea ei de către unii angajaţi,

angajatori, decidenţi politici. Diversitatea pragurilor de

sensibilitate socială la această formă de violenţă şi a altitudinii

curajului victimelor explică, în parte, diferenţele de raportare

în grupurile investigate: în unele ţări (Austria, Marea Britanie)

sau sectoare de activitate (sănătate, de exemplu), se




13

înregistrează procente mai mari ale acestei noi forme de

violenţă, în alte ţări, inclusiv în România, procentele sunt mai

mici, media în Uniunea Europeană fiind 9%. Explicarea

varietăţii de situaţii, realizată minuţios de către autoare şi

probată generos cu cifre, merită urmărită. Este mai rar întâlnit

abuzul psihologic la locul de muncă în ţările unde se obţin

raportări mai scăzute? Răspunsul, prudent, riguros

documentat, subliniază că, mai degrabă, abuzul este

experimentat fără a fi semnalat, tăcerea victimelor acţionând

în favoarea agresorului ale cărui comportamente le întăreşte.

O întrebare similară organizează ulterior discursul: Devin

angajaţii mai conştienţi de dreptul de a nu fi abuzaţi? Pentru a

răspunde, autoarele argumentează bilateral, aduc probe pro şi

contra, situând fenomenul studiat în contextul mai larg al

culturii, valorificând conceptele deja clasice „inegalitate a

puterii” şi „distanţă a puterii”. Acestor criterii de analiză li se

adaugă date privind mărimea şi structura organizaţiei, tipul de

activitate, stilurile de conducere etc. Degradarea relaţiilor

profesionale, blocarea comunicării, diminuarea colaborării

autentice, fluctuaţia de personal sunt doar câteva din

consecinţele la nivel organizaţional care demonstrează

relevanţa socială a problemei abordate şi fac din ea un motiv

puternic pentru a citi această carte.

Un alt motiv pentru a parcurge aproape 350 de pagini

rezultă din importanţa personală a abuzului psihologic.

Dorind să acopere complexitatea fenomenului, alături de

factorii organizaţionali, tinerele autoarele realizează o analiză a

caracteristicilor individuale implicate: gen, vârstă,

comportamente de rol, statutul de victimă sau agresor. Prin

valorificarea unei literaturi impresionante ca volum, se arată că

hărţuirea la locul de muncă are consecinţe îngrijorătoare:

tulburări de somn, anxietate, scăderea satisfacţiei faţă de

muncă şi viaţă, depresie, absenteism, deteriorarea relaţiilor




14

interpersonale, retragere de pe piaţa muncii înainte de data

limită a pensionării. Ele afectează nu doar victimele, ci şi

observatorii, care manifestă mai frecvent reacţii de stres, un

nivel mai scăzut al satisfacţiei la locul de muncă comparativ cu

angajaţii care nu au fost expuşi la acest fenomen. Şi unii şi

ceilalţi au tendinţa de a percepe mediul organizaţional ca fiind

mai alterat, mai nociv, în comparaţie cu percepţia persoanelor

neimplicate.

Semnalând, din perspective complementare, un amplu

cortegiu de urmări negative ale abuzului psihologic, demersul

cognitiv al autoarelor poate fi un element puternic în

construcţia de balize care să faciliteze recunoaşterea socială a

noii forme de violenţă. Refacerea acestui demers de fiecare

cititor menţine speranţa că tăcerea victimelor se va rupe.

Slaba prezenţă a studiilor româneşti privind teroarea

psihologică în organizaţii, existenţa unor concluzii

contradictorii în cercetările străine, sperăm să amplifice

interesul pentru lectura volumului nou apărut. Evitând

compilaţia facilă, autoarele realizează nu doar o corectă revistă

a literaturii, ci şi una interesantă prin contrapunerea a

numeroase idei, atent selectate şi sistematizate după criterii

pertinente psihologic, calitate mai rară în tezele de doctorat

publicate. Ţintind o sinteză multifaţetată, lucrarea este, prin

tematică, una de pionierat în spaţiul românesc şi poate deveni

un punct de plecare pentru altele asemenea. Meritul autoarelor

este cu atât mai mare, cu cât cartea este un debut în spaţiul

ştiinţific. Sperăm că meritul lor va deveni, prin confirmarea

socială pe care cititorii şi timpul le pot aduce, o valoare.

Ca profesioniste, autoarele ştiu că încercarea de a

convinge prin apelul la frică nu este eficace. Prin urmare,

oferă, pe lângă descrierea ameninţărilor, şi soluţii, într-o

încercare ce se vrea exhaustivă: practicienilor le sunt

prezentate chestionare şi inventare psihologice de măsurare a




15

abuzului psihologic, unele dintre ele adaptate la populaţia din

România, diagnoza este depăşită de bogate şi precise analize a

numeroase strategii de coping. Utilizate de psihologii care

lucrează în departamentele de resurse umane, informaţiile,

noi, la prima mână, acceptate de comunitatea academică, sunt

o sursă pentru consilierea angajaţilor care experimentează

abuzul psihologic la locul de muncă de pe poziţia de victimă.

În plus, lectura lucrării îi ajută pe aceiaşi specialişti să ofere

sprijin managerilor, prin analiza factorilor din mediul

organizaţional care favorizează apariţia şi menţinerea

comportamentelor de abuz psihologic. Urmărirea fluxului

cognitiv nu trezeşte doar emoţii negative, dă şi răspunsuri,

întemeind posibile intervenţii.

Propunându-şi deliberat o finalitate aplicativă,

Teodora Maidaniuc-Chirilă şi Nicoleta Cramaruc

demonstrează neostentativ, alături de alţi confraţi, că

Psihologia nu este doar o ştiinţă, ea a devenit o practică de

schimbare a fenomenelor pe care le studiază. În acelaşi timp,

abordarea lor susţine afirmaţia atribuită lui Lewin conform

căruia teoria este cea mai bună practică, idee mai greu de

acceptat la nivelul cunoaşterii comune.

Din partea unor tinere care şi-au obţinut de curând

doctoratul în psihologie, publicarea acestei lucrări este dovada

înţelegerii faptului că activitatea de cercetare ştiinţifică este o

activitate publică, ce le obligă să-şi supună rezultatele

cercetărilor proprii evaluării lor de către comunitatea

oamenilor de ştiinţă. Este un pas care le va consacra sau unul

care le va trimite în uitare? Acceptând să recomandăm această

carte, optăm cu convingere pentru prima variantă.

O altă provocare, liber asumată de autoare, este aceea

de a îngemăna într-un singur volum investigaţii şi date

obţinute prin documentare şi reflecţie individuală. O

considerăm o formă de decentrare, de modestie caracterială




16

(aflată foarte departe, în acest caz, de modestia aptitudinală!),

dezvăluind încredere în abilitatea de a depăşi dificultăţile de

armonizare ideatică, de a domina mari sau mărunte orgolii

personale. Această fuziune a ideilor şi datelor empirice, ce

sacrifică aparent aporturile fiecăreia, se face în favoarea

cititorului care primeşte o sinteză cu numeroase dimensiuni,

de la concepte, instrumente, la strategii de intervenţie, trecând

cu graţie printr-o fundamentare riguroasă. Cu credinţa că

„norocul” începătorilor nu este în totalitate întâmplător, le

aşteptăm pe autoare cu noi scrieri care să confirme că orice

debut, nu doar se vrea, ci poate deveni fecund.

prof. univ. dr. Elena Cocoradă

Universitatea Transilvania din Braşov



Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe

sau din librăriile noastre partenere.

www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com

https://www.edituralumen.ro

https://www.lumenpublishing.com

nicoleta-mihaela cramaruc teodora maidaniuc-chirilĂ · 2020. 8. 21. · 5 mulţi dintre noi...

Documents