ziarindependent

. ANUL III NR. 336

SÎMtîAxA — LUNI

23—25 MARTIE 1991

•I PAGlN'i 3 LEI.

în domeniul redresării ■ econo­mice, sarcinile;-' actualului gu­vern nu sînt mai puţin dificile decît; ale - celorlalte guverne • eşt- etiroparie, "care încearcă să-şi scoată ţările din marasmul ,eco- riomie de tip „■ comunist. ’ Poate doar-; ezitările, inexperienţa, pri peala într-o direcţie şi lipsa de fermitate în altele' să le depă şească pe ale „confraţilor0 ‘din

; ţări vecine, dar ce e acolo re­prezintă, .cum se ştie, problema lor înţernă şi " nu e cazul să ne amestecăm. S-a spus şi se - repe­tă da. noi, cu v obstinaţie, că gu- vernul fazei de tranziţie este, fa­talmente, :punul de sacrificiu,V şi dacă inţiţingiştii foarte proaspeţi, ca şi cei de acum. cîteva luni au înţeles,-..prin „sacrificiu" sacrifi­carea .imediată (vezi lait-motivul obsesiv al lozincilor) — se pare că ideea - în sine . nu e" străină nici unora dintre membrii guver­nului, ai acestui guvern care 'a demarat-.prinţr-o " . formulă, sur­prinzători de restrînsă, ca o echi­pă omogenă, . unitară, nu . foarte

■' GUVERNUL . SE SACRIFICA

departe, Jn ochii multora, de concepţia’, năbădăioşilor, dar bi- ne.-intenţionaţilor, muşchetari- ai unui prea > cunoscut scriitor fran­cez. Gâf ideea sacrificării (fie şi proprii) a înlocuit noţiune^ ge­neroasă, însă abstractă, de '„sa­crificiu*',^ ne-a: dovedit-o, cererile ded em isied e pînâacum ,una ac­ceptată, 7 izvorînd din ' onestitate împinsă la Extrem (a ayut.lcunt se’ mai întîmplă, parte do in­terpretări mai puţin măgulitoare, ca.: -incompetenţa, sacrificiul pen­tru. salvarea linei. piese mai va­loroase etc.), . cealaltă, respinsă, urmărind mai eurînd un-, efect teatral şi aplauzele la scenă des­chisă". . > ■

Gu acestei seismele îa inte­riorul - guvernului nraU- încetat ţi • nici echipa n u , ţine să-şi păs­treze .uri fals monolitism. Ime- dat după sciziunea grupului par­lamentar F.S.N. şi concretizarea publicaţia: tîtorva din măsurile etapei;!a doua de liberalizare a preţurilor, -alţi miniştri şi-au - a- nunţatf.retragerea din guvern, pe motivv.-de neurtahimitate de pă­reri ţn .privinţa liberalizării pre­ţurilor, şi' a : măsurilor de protec­ţie: socială, . considerate ,ca prea' puţin eficiente, prea blînde şi ducînd Ia prelungirea suferinţe­lor populaţiei,' la întîrzierea re ­zolvării efective a gravelor pro- bleme ale economiei, noastre. Se, înfruntă în sînul suvernuiui cei puţin două doncepţii,' una, in-, iluenţatâ probabil de însuşi- pre-- şedinţele ţării; constînd mai ales în aplicare de plasturi şi* cit m ai. puţină' ' vătămare dureroasă, cealaltă,! măi dură dar poate şi mai eficientă, de eliminare com­pletă a. subvenţiilor1 îh condiţiile protecţiei Sociale Corespunzătoa­re. în opinia unor experţi străini, liberalizarea preţurilor, aşa cum a fost ea anunţata - de primul

Dan REBREANU

: Este România o ţară izolată ?RăspuhsuJ este, aproape fără. dubli, a firm a tiv .a m avut în istorie •relaţii-foarte. bune şi cînd pri-'

România este la ora actuală o ţară izolată în virile ei n il. erau îndreptate cu gînduri ascunse: această parte a Europei. "Nu numai, sau nu în spre noi.primul rînd, datorită politicii falimentare a lui , Coborind spre sud, ajungem îh Iugoslavia, darN.-Ceauşeseu. Izolării moştenite din vremea fostu- de acolo este greu să aşteptăm un sprijin, chiar lui dictator i se adaugă una datorată sch im bărilordacă am fost mereu prieteni cu această ţară iri-

; prin care ţrece lumea europeană în :ultimii ani. teresanţă, şi dacă noua noastră diplomaţie a In-în acest ■ Context, să vedem . care sînt ţările prie- -cercat .să reînnoade relaţiile c u , ea in sensul unei

: tene şi care celelalte, eventual partenere , pe ter- : alianţe. .Ceea ce se întîmplă acum în Iugoslaviamen lung. Întîmplurile recente din Uniunea Socie- tică ne pun .într-o situaţie specială faţă de marele •vecin", de lâ răsărit.'Nu putem accepta ceea ce se : petrece în Republica Moldova, inai ales modul in : care a înţeles '„Centrul" să organizeze referendu- ;m ul în acest teritoriu..locuit^ în : proporţie de 64 la., sută de vorbitori ai -- lim bii;«române, 'dar,, în

; acelaşi; timp, sîntem legaţi de U.ţl.S.S.‘ priritr-un .adevărat cordon ombilical în ce priveşte aprovizio- Snarea cu unele materii primo şi; energie. Nu este deloc fereu. să ne închipuirii co s-ar întîmpla cU

; poate să devină pdriculos" nu numai pentru ea, ci şi pentru unii vecini;, In '.timp; ce pentru alţii, sta­rea de confuzie de acolo este convenabilă, chiar promiţătoare de avantaje, urmărite şi aşteptate de altfel. Mergind.îri continuare pe malurile'Dunării, vom ajunge in Bulgaria. Şi în- cazul acestei ţări lucrurile sînt destul de complicate, nu de azi sau de ieri, ci dintr-o istorie care ne-a pus faţă în faţă de mai multe ori decît ne-a .găsit alături. .în general, vecinii au mereu; ceva dc împărţit.; Cu atît m ai multe ;şi mâi complicate sînt principiile.

I industria şi cu* viaţa r românii or d acă ;ni s-ar tăia * dintre două-ţări; vecin e ,care ; la", un moment datmilioanele de kilowaţi,; de ; tone .de petrol ori de

i metri cubi de gaz metan. Cine ne-ar .ajuta într-o ; asemenea ,,. , eventualitate? - Avem exemplul ţărilor baltice, ’ îri special al Lituaniei, -ai cărei reprezen tanţi au colindat la un moment dat lumea Apiisu lui şi de dincolo de ocean, ’dar nimeni n-a sărit

• in. ajutor decît cik'vorbe. de îmbărbătare^ Gafe nu

pot! fi.'prietene, iar dUpă un an sau, zece să.se 'duşmănească.- '. ’> '■ '.- .-

Ajungem astiel- Ia concluzia că'situaţia pe plan extern ,a României-nu eşte; una de invidiat.','De aceea, sîntem obligaţi să ! păstrăm relaţii bune- cu Uniunea Sovietică, singura ţară vecină care a do­vedit că . vrea şi poale Să ne ajute. Ne împinge

încălzesc locuinţele, nu : le luminează şi 'n ic i 'n u ? spre Răsărit, ca de atîtea ori pînă acum, nu nea- pun în mişcare maşinile An ■ fabrici ori p e , străzi.; ' parat poziţia peojirafică, ci' mai ales 710 îiiiping;in-

,Sau unul mai recent, „desfăşurat" -în: toată splen- ' teresele manifestate- de Occident' Încercările; di-- ' doarea lui în zilele .amintitului referendum, cînd. .. plomaţiei româneşti de a stabili relaţii economice secretarul de stat; al S.tJ.A. şi' ministrul de ex- CU ţări' îndepărtate pot avea succes, dar în plan terne al Germaniei -vizitau Uniunea Sovietică a -. politic jocurile se fac Jn Europa occidentală, în lui Mihair Gorbaciov, dîrid semne clare'; că Apu-: legătură directă şi' neîntreruptă-cu Uniunea So­sul nu doreşte sâ se petreacă schimbări radicale -. ivietică. Sau- poate chiar peste;. Europa occidentală în Uniunea Sovietică şi legînd stabilitatea din Eu- şi peste Oceanul, Atlantic: De' aceea, nu cred că; ropa de politică de strîngere îri' jurul „Centrului*1 aprecierile ministrului, apărării dintr-un recent in-; a . republicilor» unionale. Ţări profund democratice/v. terviu pot fi atît de liniştitoare pe cît' s-ă" străduit binecuvântează, prin miniştrii lor de externe, un , dinsui să ne facă să credem.' Securitatea gcneral- refrendum în esenţa lui antidemocratic.. / . ; europeană, foarte des invocată, ea şi mult discu-

. Pe de alta parte, este de presupus că aceleaşi;- tata casă comunala continentului, 'nu ait decît o,va- , cercuri conducătoare diii ţările occidentale au în- ; loare ipotetică în icondiţiile în care tendinţele cen- curajăt formarea,' în: Europa centrală,; a unei aii--, trifuge din Europa de răsărit indică amploareă fo-'

’ anţe sui-gerieris între Polonia, Cehoslovacia şi Un- nomenului separatist, care; foloseşte Ungariei, de garia, cai-e sâ funcţioneze, câ o nouă cortină de : exemplu, dar care %ste foarte periculos îh cazul fier împotriva eventualelor ameninţări dinspre Ră- - Cehoslovaciei, Iugoslaviei, chiar Uniunii .Sovietice sărit. România a fost exclusa din această alianţă, sau României. Cine poate contracara aceste tendin- chiar dacă mulţi, polonezi ar trebui să-şi aminteas-, ţe are şansa să intre peste ani ’ în , numita casă că ospitalitatea oferită armatei şi oficialităţilor ţă- . europeană pe uşa din faţă. Cine, se ya dovedi rii lor in refugiul din -faţa, germanilor şi ruşilor, slab şi va ceda, va pierde totul; Ce" rie poate oferi, caro. strîngeati Polonia panilor ca într-un; cleşte în ^ • să cădem într-o asemenea situaţie? Tăria noastră, preajma celui de^al ^oilea^.jr$zboi,?.poQcUaU> sau.T-care ar tre:bul> sâ fie ' de~yfdiirî'tB6ftali în pnm ulchiar dacă'ăfuftrcSKC'ftiaifiirf 'aciim, '-au .fost oas- ....♦—* -------------- - ~ — xpeţii României cînd ţara lor era invadată, în 1968, de armate ale Tratatului: de la Varşovia, inclusiv; de soldaţi aparjmînd; ţărilor cu care acum se ali­ază. Cît despre Ungaria, este: greu d e ; spus' cînd

rînd, dar şi una provenind-dintr-o zonă mai prag­matică: aceea reprezentată de o armată puternică, bine înzestrata şi ferită de,convUlsiufiile care:mar cină societatea' civila .; , . • : > V* '

: ; : • Vaier CHIQREANU

in t e l e g t ij a l i i ş i p u t e r e a' Raportul dintre intelectuali şi - nu le enumera, aş aminti doarputerea decizîonală — participa- . că Simeon Bărnuţiu, triburi alrea efectivă a acestora, dar şi lui Avram Iancu, a ţinut primulvisurile şi ambiţiilef lor — .este ; curs de estetică din România,unul dintre cele mai importante la Iaşi, după revoluţie. Dar nuelemente ale jocului politie de ; mai. puţin adevărat este că re-azi, un element capabil să ex— \’oluţiile, odată încheiate', victo-

tbrilor politici ai României. Oa­meni care ; apărau cu îndîrjire ideea autonomiei esteticului îm­potriva imperativului oficial al implicării în viaţa politică: şi socială, astăzi; se aruncă în lup­tă cu .aceeaşi îndîrjire de partea

plice multe dintre evoluţiile din rioase ori nu, puterea reintră in primatului luptei politice. (Că nudecembrie 1989 pînă acum. ■ mîna politicienilor, creînd gîndi- prea sînt crezuţi nici nu e de

Revoluţiile epocilor , moderna,' torilor sentimentul frustrării. De mirare, .de vreme ce în atîteacontemporană şi actuală au fost altfel, de-a lungul întregii istorii, programe ale partidelor şi di-pregătite prin scrierile unor gîn- -intelectualul — de la învăţător, verselor asociaţii şi ligi se e-ditori şi conduse, aproape fără inginer, şi astronom la filosof.fi- nunţă idei care abia apoi ar tre-excepţie, de' intelectuali» — to- zician sau poet — a fost perma-;ţelegînd prin acest , termen oa- nent agasat de situaţia sa spe-meni cu o pregătire culturală su- cială faţă de putere: fie sim-penoară, de obicei - „umanistă", piu executant, fie sfetnic, fie opo-Cel mai’ frumos exemplu îl gâ- . pozant, dar toate simultan, prinsim în revoluţiile noastre de la reprezentanţi diferiţi atît prin_ ____ . . ■__ ‘ i i . __ ' . « î l ‘1848, din Transilvania,” Moldova specialitate, cît şi prin opţiuni şi Muntenia; în .fiecare din ele socio-politice. Oricum, savantul,strălucesc nume dc rezonanţăin inginerul, agronomul etc. nu pot cultura română — şi pentru a

bui. confruntate cu realităţile.); Ceva interese personale trebuie să fie aici, că prea. o spun şi o fac c u -fo c i .. . Şi aceste interese nu pot fi altele decît cele; pe care le înplineşte accesul la puterea de decizie — cu între­gul şir de ciolane mici şi mari, pentru ei, pentru familie, pen-

exista sub aspect profesional de-.- tru prieteni şi, cine ştie, pentrucît în serviciul cuiva.. . patroni. Pentru că intelectuali de

Situaţia aceasta complexă şi sine stătători într-o ‘ asemeneacontradictorie a creat şi o psiho-* luptă nu pot fi: ori se bazeazălogie aparte, îndeosebi filosofii po un foarte larg consens al ma-

>,Şi pentru noi urnicază liberalizarea?" .Foto; R. SANTEJUDEAN

şi artiştii formîndu-şi vocaţia o- poziţiei faţă de puterea decizio- nală. Situaţia este identică şi azi. Nu e 'd e mirare că la mulţi ge­lozia faţă de putere se manifes­tă brutal: oameni pe care-i ştiam de multă .vreme drept sihaştri ai bibliotecilor şi care habar n* aveau cît costă litrul de lapte,

; cam ce recolte se pot obţine do p e . un hectar, ce productivitate se atinge tn anumite ramuri in-

‘ . dustriale şi cum funcţionează sistemul financiar-bnncar, oa­meni cu totul rupţi de lumea

, socio-oconomică şi politică au de- • venit pesto noapte elita lumină*

selor (ceea ce nu e cazul), ori se sprijină po resurse şi manevre din umbră. E adevărat, unii mai mititei, au ambiţii mai mici: un post universitar ceva mai răsărit sau măcar o bursă îa .străinăta­te. 'în fine, înfloreşte categoria naivilor. veleitari,, care pur şi' simplu vor să iasă în faţă, să li se cunoască şi lor numele, să- şi potolească refulările.'Oricum , e de remarcat că în

rmdiil unor categorii (nu ' prea mari) de Intelectuali „umanişti”

Ilie CÂLIAN (Confinuaro 4n pag. a IlI-a)

© PRIMIRI. Preşedintele Ro­mâniei .domnul Ion Iliescu, a

;■ primit- In - cursul' zilei de vineri delegaţia turcă a Uniunii Inter­parlamentare, condusă de dom­nul Dogu . Barlas, preşedintele grupului. Domnia sa a primit, de asemenea, pe doamna Rose* mary McGrey, reprezentanta spe­cială a* UNICEF în România, cu care a avut o întrevedere.- La rîndul său, prim ul' ministrul al României, ..domnul Petre Roman, i-a primit pe domnii Serge Va* sand, preşedinte director general, şi ?Michel Garincia, director al

'companiei financiare „Sucres et Genress" din Franţa. .

e PROMULGĂRI. în - cursul ■zilei'de ieri," preşedintele Ion I- liescu , a promulgat următoarele, două legi: Legea privind organi­zarea şl funcţionarea controlului financiar şi a gărzii financiare, respectiv Legea privind stabili- • rea timpului de muncă sub 8 x»- re pe zi, pentru salariaţii caro lucrează în condiţii deosebite, vă-- tămătoare,. grele şi periculoase.»

6 MITING. Uniunea-naţională a celor care nu au fost membri ai.P.G.R. a organizat ieri ua m i-, ting împotriva majorării preţuri­lor, respectiv pentru susţinerea linor- revendicări. ‘La finele mi», tingului era . prevăzut şi: un marş pe un traseu . cuprinzînd Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Televi­ziune: Marşul n-a mai avut loc datorită... numărului ;, mic •» de . participanţi.; v '- O PARAFARE. La Moscova' a fost parafat Tratatul de colabo­rare, bunăvecinătate şi prietenie - dintre .Uniunea Sovietică * şi;. Ro- ' mânia. Dpcumentul.a fost para­fat la sfîrşitul convorbirilor din­tre ministrul sovietic de externe Alexandr - Bessmerthnîh ş i ' mi- - nistrul român ai.... afacerilor, ex­terne Adrian Năstase.,, - - -i.

$ CONDIŢIE. Transferul; fos­tului lider al It.D.G., Erich IIo- necker, la Moscova a fost d con­diţie prealabilă pusă de mai mulţi deputaţi sovietici pentru a. ratifica "tratatul .„doi plus patru*. asupra reuriificării germ an e;_ : '

PRECIZARE

J în legătură x-u ' informaţia ■ transmisă de unele : âgenţii!de ştiri că o creştere ■a preţuri-; lor la produsele- alimentare cu 316 la' sUtă ar elimina com­

plet subvenţiile bugetare, M i-; nisterul Finanţelor precizează următoarele:, ;inforinaţia-^res-' pectivă: nu a • fost difuzată de liici o instituţie' guvernamen­tală autorizată -şi - nu cores­punde realităţii.

Ministrul finanţelor, Tficodor STOLO'.!AN

-- - ' UNIUNEA :„VATRA ROMANEASCA",

FILIALA CLUJ

anunţă: '

• Duminică, 24 martie, ora 12,30, va avea loc sfinţirea- Troiţei Eroilor. Monumentul, oferit în dar de Uniunea „Va- tra-''- Românească11 — Filialq Maramureş, va fi '.instalat. în spatele Catedralei Ortodoxe, Invităm pe toţi doritorii să participe -la acest înălţător ce­remonial;

• La 26 martio, ora 16, la Casa de Cultură a Studenţi­lor sînt invitaţi Directoratul Consiliului, precum şi toţi preşedinţii; subfilialelor şi a- şociaţiilor Uniunii, pentru re­zolvarea unor probleme orga­nizatorice urgente.

Comitetul Dlrcctor

CHEMARE

Liga Studenţilor şi Liceeni­lor din Ilasarabia, Bucovina şi ţinulul Ilerţei, Asociaţia culturală Uasarabia — Buco- vjna din Cluj — cheamă toa­tă suflarea româneasca . din capitala Transilvaniei să par­ticipe Ia marele marş dc- co­memorare a crucialului m o­ment istoric din 27 martie 1918, Unirea ' Basarabiei cu R6munia. Marşul se va des­făşura miercuri, 27 martie,’ orele 17,- po traseul: Piaţa Pă­cii — Piaţa Libertăţii — stră­zile Doja, Bari tiu, ,Emll Isac — cu revenire in Piaţa Păcii,

AUfcVÂKUrDE CLUJ ?AGINA g

INFORMAŢII ® INFORMAŢII © INFORMAŢII.TRIBUNA" SAU MUNCA

DE SUS .Numărul 12 al revistei „Tribuna*

se încăpăţînează şi reuşeşte să de- . monstreze că redactorii şi colabo­ratorii ce se încumetă să scrie în aceste pagini sînt oameni de gust ce au bătut de m ult.„pra­gul de pe scara zeilor*, avînd acea discreţie a spiritului, care nu se naşte decît p r i n vocaţie. Dacă ar fi să mai citesc acest număr aş începe cu traducerea lu i 'Io n Muşlea din pagina ul­timă. Citiri ş i vă veţi îngrozi* Dincolo de' verb este distrugerea unui om care' a avut marea gre­şeală „de a . fi mai bun*1 Intr-o societate totalitară. Acum/ ştiu că România era foarte aproape de. China, dar prin doctrină, nu prin tradiţie. ■

Şi pentru că tot.este vorba de scriitori m-aş Întoarce la poe­mele lui'H oria Bădescu şi Au­rel Rău. Vechiul blazon are cu­loarea vîrstei de aur şi credin­ţa că poezia urcă tenace,- din­colo de orice prejudecăţi. Poe­mul depăşeşte orice revoluţie Şi creează acea stare ce-1 duce pe cm mai departe. Şi nu Intîm-

L plător, alături de poeme stă pro­za lui Mircea Opriţă. Aştept. ro­manul din care s-a rupt acest fragment.

Dincolo de orice consideraţie, acest număr este victoria scrii­torilor. Pagina intitulată Scrii-' lorii ţi problemele lor, deocam­dată este o splendidă dezvăluire â ceea ce se numeşte „minte*.. Victor Felea, Vasile Igna, Ne- goiţă Irimie, Teohar Mihadăş — nestinşii poeţi, vorbesc despre ei cu o ucigătoare sinceritate.

Opinii ale doi . critici de mare anvergură şi respiraţie (atît de diferiţi, chiar politic!). Adrian Marino şi Petrti Poantă veţi gă­si în aceeaşi pagină. Crezul unui

. prozator, ce vrea să'călătorească tot în fantastic Tudor Du­mitru Savu pe aceeaşi pagina. Ioana Bot rămîne lucidă şi pe-

■ dantă în analiza făcută romanu­lui Complot al Iui Eugen Urica- ru. Dar există dotiă texte de ca­re te poţi îndrăgosti: Ioana Em. Petrescu, cu zîmbetul ei de dincolo de îngeri, scrie despre miracolul călătoriei şi splendoa­rea inteligibilului, în pagina 7, iar Ovidiu Pecicarideschido o a- minţire prin Samuraiul, elogiul unei catedrale lucide, ridicată de Mircea Zaciu In spaţiul nesigur al literaturii române.

Aladin nu se pierde cu firea şi Revista revistelor pare. o vră­jitorie trecută prin briciul cu- vlntului. Numărul 12 al revis­tei „Tribuna" aduce mireasma temeiniciei, atît de rară In a- ceastă miasmă politică, ce plu­teşte cu tenacitate peste noi.

Dorin SERGHIE. 4,

O DRAGOSTE DE MILIOANE, Teatrul Naţional din Tîrgu Mu­

reş prezintă luni, 23 martie 1991.. orele 19,30, la Casa <ie cultură a studenţilor comedia O dragoste dem iloane de -Claude Magnier. Titlul original al - piesei. este Os- car şi a fost ■ scrisă pentru Louis de • Funes..; în distribuţie:' Vasile Vasiliu, Edi Marinescu, Smara Marcu, Mo- nica- Ristea, Mihaela Rădescu, Doina Preda, Rodica Baghiu,

Cornel Frimu. Regia -v>ectdco- lului este semnată de Dan Ale- csandrescu, iar scenografia de Clara Labancz.

★ ’- -PREMIERA LA TEATRUL , DE SI AT TURDA

Marţi, 26 martie 1991, orele 18. Teatrul de Stat Turda prezintă a patra premieră din aceasta stagiune , BĂRBAŢI FARA NE­VESTE de Neil Simon, In tradu­cerea lui- Alf Adania. Regia şi Scenografia spectacolului sînt. semnate de un tînăr şi celebru regizor: Andrei Mihalache de la Teatrul Dramatic din Constan­ţa. In această comedie spumoasă şi cu puternice reverberaţii ide­atice-vor juca actorii: Virgilî Miiler, Radu Botar, Cornel Mi- ron, Rada Ţicudean, Victor Pe- tean. Narcisa Pintea, Narcisa Pescar. Teatrul de Stat din Tur­da încearcă prin această nouă premieră să păstreze faima unui- colectiv dramatic de bună au-, diţiie. . .

Teatrul dramatic Baia Mare: HAVEL S'tORY

MIine, duminică, Teatrul dra- maite din Baia Mare prezintă, în sala Teatrului Naţional din Cluj, spectacolul HAVEL STO­RY de celebrul de acum drama­turg şi om politic Vaclav Havel ln regia Iui Adrian Lupu. Spec­tacolul începe: la orele 18,30.

ANUNŢURI « APELURILICEUL DE INFORMATICA

CLUJ-NAPOCA, Calea Turzii

140, apelează la Societăţile co­merciale, regiile autonome şi în­treprinzătorii particulari ' să sponsorizeze organizarea, în ■ zi­lele de I—-f) aprilie a.c. OLIMPIA­DA NAŢIONALA A ELEVILOR. Cei care doresc să contribuie la organizarea şi premierea parti­cipanţilor sînt invitaţi să con­tacteze conducerea- liceului la telefon 951/1-62-77. ■

Regia autonomă de transport urban (fost IJ.T.L.) Cluj-Napo­ca face un călduros apel la ' publi­cul călător de a composta ti- chetele de transport. Facem acest apel deoarece se'constată o con­tinuă scădere a încasărilor, fapt ce ne creează mari greutăţi în activitatea economi co-finariciară a unităţii..- -

■ ' ’: ' -: ■* ' ■■ ■ ■ SOCIETATEA MAGHIARA A HANDICAPAŢILOR MOTORI

CLUJ Îşi: anunţă membrii că. ’din data dc 27 martie a.c., la sediul societăţii, se pot ridica legitimaţiile gratuite pentru trans­port In comun, XJ.T.L- Din da­ta de 3 aprilie 1931 Societatea eliberează noile legitimaţii. Ce­le prezente au valabilitatea pînă la 1 mai a.c. Cu ocazia sărbăto­rilor de Paşti vă urăm tuturor Sărbători fericite* de' la bunul Dumnezeul ■:■*:;■■■■..! ‘ : -■SOCIETATEA ROM ANO-SPA- NIOLA „LA AMTSTAD" invită publicul la inaugurarea activită­ţilor sale şi la spectacolul inti­tulat „Ginta Latină*; care vor avea loc astăzi la ora 10, îri sala mare a Casei tineretului din Cluj-Napoca.

Imagini comentate '

DINCOACE ŞI DINCOLO DE PARALELA 45

Pentru' noi, miezul" acestui' 'Mărţişor rămîne legat de două : evenimente; unul reconfortant: 5 medalii la „mondialele* ' indoor dc atletism (insă nici una de aur) ,altul întristător: strămuta- i rea în pămînt australian'a ma­relui (şi la propriu şi la figurat) ” nostru Nicu Vlad. . '

Pentru cei aflaţi, dincolo de pa- ' ralela 45, miezul acestui martie a - însemnat un prim răspuns la ; două dintre cele mai < încitante întrebări: 1) , dovedeşte fostul 1 „penitent1* -Bcn Johnson resurse ' pentru a-şi reclădi gloria de cel

,mal. rapid om din \ lume? 2), Dar . patinatorii francezi Isabelic şi - Paul Duchesnay dispun de argu­mente capabile a străpunge „blo- '=■_ cada" sovietică? Răspunsurile se ; cunosc. f

Bcn, după cc a cîştigat greu se- r riile probei de 60 m. a ratat şi podiumul, ajungind' al patrulea, > în 6,61; cn 20 de sutimi de seeun- ; dă peste faimosul lui, record sta- bilit la ultimele sale „m ondiale",, cele din '87, de la Indîaitopolis. > Atunci însă Ben nu avea decît 25 de ani, era în'plină ascensiune şi pe deasupra se şi dopa. Acum a- , propie 30 de ani, s-a rotunjit,; a - pierdut ceva din explozia ului­toare a startului şi încă nu dis- , pune de asistenţa unui antrenor.- r Se_ prevalează în schimb de o- chiul şi miinilc divine ale . intens solicitatului psihoterapist rohiân

Mihai Dincn, are impresari carp aruncă îh joc mulţime de dolari şi o nemaipomenită rivnă de-a recupera ceva din terenul şi mi­lioanele pierdute In cei doi ani de penitenţă. Şi mai ales dorinţa de-a dovedi lumii că EL rămîne cel mai rapid om al Terrei (asta, bineînţeles, în condiţiile unor e- voluţii cinstite, fără suportul ste- roizilor care, asemeni unui bu­merang, s-au răsfrin t asupra făp­taşului anulîndu-i recordurile şi tiţlurile). Va cîstiga Ben acest pariu cu lumea şi viaţa? După Sevilla unii se îndoiesc. Recentul campion mondial al probei înca­rc Ben a sosit al patrulea, ame­ricanul Andre Cason susţine insă că: „Ben este capabil să realize­ze performanţe excelente". Posi­bil de împlinit în proximele

■două mari competiţii: „mondiale­le** în aer. liber de la Tokio şi O- limpiada (le la Barcelona. Fiind­că după 'Jocurile din ’92, cel ce a fost şi poate va mai fi — Big Ben va părăsi (conform pro­priei declaraţii) pista, pentru a... - sprinta în aspra cursă a finanţe­

lor . . ......... •.'■ f. ,■... ' -; Cît îi priveşte pe adulţii pati- _ natorj Isabelic şi l ’aul Duches- nay ei au fo s t .. . purtaţi vineri seara spre ceea ee Franţa ţinteş­te de-o viaţă iar suporterii au reclamat cu vehemenţă încă ” de la „europenele" de acum şase săptămîni titlul, O „revcndica- re". făcută în numele'valorii (The Duchesnays fiind 'înlr-adevăr un cuplu _ meritoriu şî seducător), dar mai ales a! Patimei de-a ve­dea dinamitată hegemonia sovie­ticilor./ Şi a fost! Deşi' — după umila mea părere ‘— ' sovieticii rămîn ,în proba dansului, fără e- gal, iar. cuplul Usova-Julin o pe­re ch e ... nepcreche! - . (nş. d.)

Jurnal sentimental

ARTA BESCIIETULUIîn sportul- românesc (şi dtfsi- ,

gur în cci european, mîino!)' e- Xlstă o echipă de vis şi speran- : ţâ, dintre Cele pe caro le vedem : doar de cîteva pri într-o viaţă: ţ „U“ Cluj-Napoca (adăugaţi şi, -

' Metalul Roşu)_ şî Clubul sportiv ; şcolar, să-i împăcăm pe toţi cei

• ce o ajută. Âceastn echipă uni'’5 ■acum, ne-a adus primăvara cti un ceas mai devreme, muţind' c- chinocţiul din'. 21 în 16 martie, sîmbăta trenil-'i deci, tind a >!/- , vansat pur şi simplu Steaua, Ia Bucureştii Vestita trupă o ştim noi cum pînă mai ieri, pe care noar Dinamo (:;o ţine în conti­nuare la numele de împrumut, ■ comunisto—-.cciiristo—rus!) avea forţă morală şi politică s-o în­vingă, a fost Îngcnunchîată de [ virtuozitatea "tinereţii, de arta baschetului. - .......... d

v; Uriaşul Cihiţă Mureşan (şi la .propriu şi. la figurat) şl ai lui colegi ne-au furnizat un sjîocta- col demn • de o echipă din Bos­ton, Belgrad sau Madridf „U" joacă atît de complet şi fasci­nant; Incit şi arbitrii au un rol mai mult decorativ, transformîn- du-r,e în spectatori captivaţi, ea­re aplaudă cu inima. în loc să «ancţîonozc eu fluierul!

Clujul, noi toţi» avem datoria •să susţinem material' şi moral •această formaţie fermecătoare, condusă «le antrenorii Gheontne Roman şi Liviu Moraru. Cu ea ■vom inîra şi noi. clujenii, în Eu-' ropal Şi poate chiar în Americat Trebuie să mergem la baschet, s/i flescoperim dimensiunile na­turii umane ale acestor băieţi de vis şi excepţie. Să-i vedem, -să-l aplaudăm, să-i încurajăm! Şi să Întinerim*

' , . ^Viorel CACOVEANU,

DUPA MINUTUL 90. Aşa cum spun confraţii de la „Gazeta Sporturilor", etapa : s-a încheiat, comentariile continuă. Ce am putea spune despre etapa a XXI-a? In primul rînd faptul că actualul lider, Universitatea Graiova, şi-a onorat cartea de vi­zită, cîştigînd la Oradea, înfun- dînd formaţia F.C. Bihor şi mai mult în găleata diviziei secunde, în timp ce Steaua, care a jucat to t : In deplasare, n-a reuşit decîto „remiză", echipa din Bănie a- vînd acum un avans de un punct faţă de stelişti • în triumviratul luptei pentru titlul de 'campioa­nă, actuala deţinătoare a locului, trei, Dinamo, s-a chinuit ea : să cîştige cu 2-0 cu Jiul, joqul avîndo tentă de deosebită duritate, di- namoviştii încheind partida în... nouă oameni, Mihăescu şi porta­rul Stelea fiind gratificaţi cu; car­tonaşe roşii • Apropo de durităţi: la Braşov, stelistul Ilie Dumitres- cu a fost şi el gratificat cu car­tonaş roşu, lăsîndu-şi echipa în10 oameni • Surprinde, oarecum, egalul de Ia Bistriţa, Gloria ne- maifiind, parcă, echipă din tur ® Faptul că în partida Rapid — F.C. Argeş giuleştenii au deschis

. relativ foarte - devreme scorul, prin golul lui C. Sava (min. 3) se întrevedea o victorie la scor a vişiniilor. Numai că, în conti­nuare, tabela de marcaj a rămas

, nemodificată ' pînă! ,în final • „Poli* se pre că şi-a „intrat In mînă“, reuşind un, preţios egal la Bacău, menţinîndu-se în coasta trio-ului din faţă O Prin victoria obţinută. Farul a săltat ;pe locul

: 5 în . clasament, făcînd „schimb de locuri" cu F.G. Inter • Tîrîş- grăpiş, brâilenîi au mai adăugat

‘ două puncte zestrei, departajîn- du-se la alte două de Jiul • Să

; ne oprim,-în final, la partida tie , :1a Cluj, dintre 'sU“ şi Corvinul:

cele două goluri s-au datorat ce­lor doiiă achiziţii care din retur fac parte din lotul lui „U“. M. Popeşcu şi Tămaş, amin doi ta-

* lentaţi şi de viitor. Mare a fost bucuria lu i, Marius cînd a des­chis scorul iar după. reuşita celui

. de. al doilea golj Tămaş - era să fie sufocat de îmbrăţişările co- ecliipierilor. Să fie într-un ceas

..bun această victorie, care ne dăsperanţe că; echipa „U‘‘ îşi va rea­liza baremul de; puncte care s-o absolve de penalizare în eşalonul secund.; Victor MOREA

CUPELE EUROPENE LA FOTBAL

- Pentru ; început recapitulam rezultatele înregistrate în man­şa a doua a sferturilor de fina­lă în cupele europene la fotbal- (echipele' subliniate s-au califi­cat pentru semifinale): CUPA CAMPIONILOR EUROPENI: O-

Jympiquc Marsilia — A.C. Milan1—0; Dinamo Dresda —: Steaua Rojic Belgrad I—2; Real Madrid— Spartak Moscova 1—3; F.C. Porto — Bayem Miinchen 0—2". CUPA CUPEIX5R: MontpeUier — Manchesler United 0 —2; F.C. Bar­celona — Dinamo Kiev - 1—1; Sampdoria .— Lcgia Varşovia2—2; Juventus Torino — F.C. Licge 3—0; C17PA U.E.F.A.: Spor- ting Lisabona — F.C. Koln 2—0 (Cadete şl Gomea autorii golu­rilor); Torpedo Moscova — Bron-' dby I.F. 1—0 (prin golul lui Si- rinbekov; s-a trecut la execu- rea penaltyurilor, danezii cîşti- gînd cu 4—2); Anderlecht —A.S. Roma • 2—3; Internnzionalc Milano — .Atalanta Bergamo 2—0.

Sc cuvin citeva aprecieri: pri­ma ar fi ieşirea din cursă a c- chipei numărul unu a anului trecut, AC. Milan, cart; acasă, n-a reuşit decît o „remiză" cu formaţia Olympique 'din Marsi­lia, p ierind apoi in partida re­tur (finalul partidei a fost mai aparte, ln sensul că la Încheie­rea celor 9 0 -de minute" de Joc a- Intervenit o pană de curent pe. „Stade Velodrome* şi după parlamcntărl cu arbitrul suedez

B. Karisson , formaţia italiană a . refuzat să mai intres pe teren

pentru fluierul final);; a doua ar fi înfringerea» echipei lui Gică tlagi, pe teren propriu, fapt ce demonstrează criza de formă pe care o 'parcurge real Madrid, 'succesul moscoviţilor fiind fără drept' de apel; cu scandal' ' s-a

‘ încheiat şi partida Dynamo Dres­da Steaua Roşie Belgrad, întil-

. nirea încheiendu-sc, de fapt, în min: 78,' dnd arbitrul a oprit jo ­cul pentru scandalul • provocat de huliganii din Dresda, rezul­tatul fiind omologat drept cel de pe tabelă In momentul întrerur perii jocului; In sfîrşit tot Ia capitolul „mare surpriză" se înscrie şi ieşirea din cursă a formaţiei genove/e Sampdoria, care a reuşit ogalarea abia In ultimul minut de Joc, oricum prea tlrziu, fiindcă formaţia po­loneză a beneficiat de prevederea numărului mai mare de gohiri

. înscrise In deplasare (partida din- prima manşă se încheiase 1—1).

La Geneva a avut'loc trage­rea la sorţi a partidelor semifi­nale: C.C.E.: Baycm Miinchen— Steaua Roşie Belgrad şi Spar­tak Moscova — Olympiquo Mar­silia; CUPA CUPELOR: Legia Varşovia — Man chestor United şi F.C. - Barcelona -— Juventus

Torino; CUPA U.E.F.A.: Brondby— A.S. Roma şi Sportlng Lisa­bona Tnţcrnazionale Milano. Prima manşă va avea loc în . 10 nprilie (echipele trecute la în­ceput fiind gazdă) iar returul-în24 aprilie,. '

TRANSMISIE

Duminică, 24, martie a.c., Radio Cluj va transmite di­rect de la Sala ' Sporturilor din Cluj-Napoca repriza a do­ua a meciului de baschet fe­minin . dintre MU“ Cluj şi COMPREMF Constanţa din cadrul Turneului „Play-Of{“. Transmisia ,va începe; în jtt- rul orei 12. '

AGENDA r.PROGRAMUL STUDIOULUI DE

RADIO CLUJJ(<;Duminică: ' 8,00 - — Unîven,ul

. creştin; 8,30 — O. poveste muzi­cală; 3,50 — Eveniment; 9,00 — Top Transilvania — cîntece şi jocuri populare româneşti Ia ce­rere; 12,00 — Dialog pentru un portret: ConvOrbire cu pictorul Mircea Vremir; 12,30 — Umorul de lă A la Z ; 13,00 — Top 10 -— muzică uşoară; 16,00 — Oco­lul pămîntului; 16,20 .'T5v.iTutti Frutti — magazin muzical;-17,00— Unda pentru minte,-îinţpjS şi literatură; 17,30 -— Miracolul»su­netelor; 20,00 — Din grădina cu flori multe — muzică populară;20.30 — Lumea sporturilor -

Luni: 6,00 — 8,00: ^Bunâ di­mineaţa* — actualităţi şt; muzi­că; 10,00 — Interpelări 0,20 — Cîntece şi jocuri populareii 10,50— Cîntec şoptit — moment poe­tic; 11,00 — Radiomagazin, ştiin­ţific; 11,30 — Globul, muzical —* melodii din film e; 12,00 — Bur­sa ideilor; 12,20 — Muzica seco­lului, nostru;- 16,00 Meruliane şi paralele 5n lumea de azi; 16,30— Reprize muzicale; 17,00 ~ Bu­letin de .ştiri; 17,10—- Biblioteca din Alexandria; 17,30 — Odiseea artei lirice Cosi Fan tutte (II); 20,00 ■— Top 10 ^ muzică uşoară

Marţi: 6,00 — 8.00: „Bună di­mineaţa" ■— actualităţi şi-'muzi­că; 10,00 — Pasărea măiastră'— revistă de etnografie; şi 'folclor;10.30 — Divertisment Vinuzical;31.00 — Viaţa minorităţilor na- ţipnale; 11,20 — -Piese , ŞftSjtru- mentale; 11,30 —- Salonul rteîor;12.00 — Arii şi uverturi din-ope­re; 12,30 r - Ateliere muzic.ne;16.00 — Radiomagazin ştiinţife;16.30 — Varietăţi muzicale; 17.00— Buletin de ştiri; 17,10,-^-Vir- Stele şlagărului; 17,30 — Inter­pelări; 20,00 — Lecturi-'literare;20.30 — La fîntîna dorului —■ program de -muzică populară ■■

T.V. CLUJ:Luni: 9,00 — 9,45 —- Emisiu­

ne în limba germană;, 9,45 — n,30 —- Emisiune în limba .ma­ghiară; 11,30 — 14,00 — Emisiu­ne fn limba română^ Sumar:11.30 •— Editorial, Evenimente, Mozaic; 12,30 — Puncte' de.‘-.ve­dere — Formaţiuni politice-şi a- politice despre probleme al<f..«<>- cietăţii româneşti; 13,00.— Film, artistic îri serial; Şacalul (IU)13,20 —- Pămîntul şi oamenii sai:1.1,50 -— Cînleo transilvan

. Teatrul National — ■i n’i i ECd ŢIGĂNEŞTI, ora .'18; duminică,- ora 14,30------GI.OS.SA - -

CONSERVATORUL DE MUZI­CA. „O. Dima’V Studioul de con­certe, luni 25 martie, ora 18,00, RECITALUL CLASEI DE ;.PIAN conf. Ileana JANKY PRADA-!n program lucrări de. J.S..(Bâch, Mozart, Chopin. Biletele sei vind la casa studioului. -

PROGRAMUt FILMKLOR’ DE■ LUNI ; ;

l u p u l S in g u r a t ic (9; iu i3:15; 17; 19);—Republica , VREAU SA FIU MARE (9; 11; 13; 15; 17; 19); FRUMOASA DE LA AL- HAMBRA (12; 14; 16; 18); DE­SENE ANIMATE (10) — Dacia• BRUTA (9; 11; 13; 15; 17; 19); KING KONG EVADEAZA (12; 14; 16; 18); DESENE ANIMATE (10) — Mărăşti • VĂDUVA NEA­GRA (9, -11; 13; 15; 17; 19) — Victoria • MARELE DRUM (9; II; 13; 15; 17; 19) — Arta • CINEMATECA 26—27. 03. RE- PUIjSIE (17; 19,30); 28. 0 1 ,— ZIUA ŞACALULUI (17; 19.30); 29. 03 — CRIMA LA CABARET (17; 19) • IDILA PENTRU. O PIATRA PREŢIOASA 12; 14; 16;18) — Muncitoresc •; DRAGOS­TE SUBLIMA, seriile I şi II (9; 12; 15; 18) — Favorit.* MUSTĂCIOSUL ,11; 13; 15; 17 Î9); .FIERARUL CURAJOS, (9) — Timpuri noi.

CLUBUL PENSIONARILOR DE LA COADĂCozile se menţin ca o prezenţă obligatorie în res . Miercuri dimineaţa, la Magazinul nr. 1 ăl I.AJS.

viaţa orSşeadului român. Aici se pune ţara la cale, Cluj (in Piaţa Cipariu) era coadă la smîntînă' şi se face politică, se răspîpdesc zvonuri, îşi descar- telemea. M-am aşezat la rînd ,cu intenţia de-a as­ia oamenii sufletul de toate necazurile. Pentru cr ţcurtă perioadă de timp ia viaţă lin grup social- ’politic, unde se iscă dezbateri nu lipsite de in te -'

culta ceea ce discută oamenii cînd n-au altceva de făcut decît să aştepte.

.pămîntul — văzut dc orăşean

•i Două persoane din faţa mea. tii pensionar şi o pensionară, 07 riginari _din 'zona Apahidei, dis­cutau, an im at,' problema pămiu- taici. Doamna s-a dus şi şi-a lui it pămîntul, dUpă ce a discutat iu unul ş i cu altul ce să facă. Cei mai . mulţi au; sfătuit-o să nu lase piămlntul, că-i păcat Ne­poatele s-au oferit să-i lucre/e ele pămîntul sau, dacă nu-i con­vine, să -l vlndă., Oricum era bo- tărttă: „Nu-1 las, că-i al meu“. Domnul ca care se cunoştea- (Io­nică) a dat pămîntul tot laLA-S.: ,Eu mi-am şi luat gîndul de la pămînt.. A m trăit pînă acum ;fă-

oamenii s-au resem nat, nici n-a fost aşa de mare „liberalizarea- cum s-au aşteptat şi cu m : s-a •zvonit prin ziare. Luările de po­ziţie se nuanţează, începe discu­ţia despre candidaţi Ia preşedin­ţie. Raţiu şi Cîmpeanu au venit şă îa pe tavă preşedinţia după ce-au stat' 60 de arii tn Occident. Doamna din opoziţie le - spune in

jit peste tot. Nimic nu-i mai place". Tonul devine metalic, femeile pătimaşe, -domnul care era in ne­utralitate, cere să se facă liniar te, doamna din - opoziţie spune că ştie dînsa cine a votat'pen­tru linişte, domnul cere nu liniş­te d e : acel fel, ci să nu fie gă­lăgie că-l deranjează. Opoziţia spune câ ri-ar trebui să fie nici

replică faptul că nici Iliescu nu - un fel de cozi,, că Iliescu estea mîncat salam cu soia cit a fost prim-secretar.' Personalitatea

i domnului Raţiu este viu dezbă- ; tută: de ce n-a' dat milionul ş i ,

jumătate de dolari la Universi­tatea din Cluj, în loc să-i dea 'la americani, a donat copiilor o ca­să, proprietatea familiei din Tur-

r5 el, pot trăi şi de-âcum îna- da, s-a mai dat pe brazdă acuin ţnte. Dacă m i-or da ceva de la., şi a recunoscut la televiziunea 1A.S., bine, dacă nu, nu. Nu mă ■ din Cluj că a oprnit-o greşit. în pot duce să m -ăpuc să-l lucrez*/ < campania electorală. Oricum es- Amabilă, doam na/& pune tn te- te mai bun decît Cîmpeanu . care mă că pămîntul se -poate vinde, este un lup şmecher şi rău. Spi- ţi încă' foarte- bine, unii dau hec- | ritele S6 încing cînd ajunge dis- tarul cu 100— 150 de mii. Şi pe cuţia la doamna Cornea care ea a speriat-o o vecină că aratul . : tot timpul este în opoziţie şi ca- semănatul şi . transportul vor .fi re vorbeşte-n . Franţa - că , presa foarte scum pe şi nu-şi va scoate ; nu e liberă, cum adică nu este banii, dar -au lămurit-o alţii că „ liberă? Dar dumneaei umblă m e - . e bine să aibă pămînt: „Şi-aşa * reu in pantaloni, cu aceeaşi ca­mă duc la 'm orm inte şi cu oca- j ciuliţă, este chiar „schizofren3 “ zia asta m ă ocup şi de celelalte ' Doamna. din opoziţie îi sare în treburi*. Domnul Ionică rămîne. ! apărare „Cum vorbeşti aşa des- senin, îm păcat cu soarta şi scă- ' pre o opozantă; o personalitate pt de; grija pămîntului. Doam-‘ 1 europeană care a primit titlul de na, puţin invidioasă, îi spune că" : Doctor. Honoris Causa, şi pe care dacă,-nu merg bine treburile,: a- o respectă tot Occidentul?", Re­nul viitor dă şi dînsa pămîntul plică: „Uite-aşa vorbesc, şi eu la asociaţie. . - am ţinut la ea, pînă ne-a mîu-

i Politica încinge spiritele

criminal,, ceilalţi îi spun că ea este criminală şi n-are cum do­vedi ceea ce spune, de fapt.

, Mai este, nu mai este

După o oră şi jumătate rie a-■ propiem de uşa magazinului. Se

zvoneşte că se termină smîntînă şi telemeaua, discuţia este cana­lizată înspre cît sînt de grele bătrîneţile, îrf Occident nimeni nu are timp de bătrîni, aici, la noi este altfel, mai ’ stai la o coadă, mai discuţi cîte ceva, te.

: întilneşti- cu foşti colegi. Dupăo oră şi 45 de minute ajungem Ia tejghea, smîntînă* s-a termi­nat, iar-telemeaua este pe ter­minate. Se cer informaţii cînd va mai intra marfă, cînd se vor vinde mereluri. Lumea îşi ia la revedere şi pleacă, unii sînt su­păraţi : că şi-au irosit timpul fŞ- ră rost, a lţii. încrezători în ziua de mîine cînd' o vor lua de la capăt: cu cozile, cu - politica, cu

• pămîntul.

M. SANGEORZAN

Inevitabil, dezbaterile intră în zona politicului. în jurul meu se formează un m ic : grup care, la scara re-dusă, păstrează proporţia electoratului de la 20 mai 1990. Patra persoane optează pentru front şi preşedinte, uria este de opoziţie - şi unul rămîne neutru. Deşi eu o zi înainte a fost anun­ţată oficial majorarea de preţuri,.

ASOCIAŢIA „AMICII ROZELO R"La Cluj-Napoca a luat fiinţă unei publicaţii. Amatorii sau pro-

o. nouă asociaţie: Amicii Rozelor .fesioniştii '(chiar şi organizaţii) din România, avrnd caracter „ - ... ) ■. , .. . . V strict profesional, apolitic,.neadu- preocupaţi de trandafiri, pot de­calca re de profituri. Asociaţia veni membri ai asociaţiei, cu se-j urmăreşte informarea . cu nou- diul la Staţiunea de Cercetări taţi a celor pasioiwţi .de tranda-. 'PomicoIe. Ce; interesaţi pot' ob- firi., organizarea de vizite in ro- , ^ , , v , ■ -R, zării; de conferinţe şidem onslra- informaţii la telefon 951 — ţii, practice^ precum -şi editarea 4^71-38, sau la C.P. 86, '3400 Cluj -1.

A

ADEVAKUL U t CLUJ

URMĂRI DIN PAGINA

GUVERNUL-'ministru, nici nu e o liberalizare propriu-zisă, ci doar o majorare de preţuri, liberalizarea efectivă neputind . acţiona decît prin me­canismele pieţii libere, de cerere şi ofertă, implicit priii existenţa unui. serios sector particular.

Deocamdată, cererile de demi­sie ale domnilor Anton, Vătăşes- cu 'şi Theodor Stolojan, ca şi a- ceea de eliberară din motive de sănătate a domnului Mihai Zisu n-au fost acceptate, miniştri res­pectivi -fiind solicitaţi să rămî- nă In funcţii pentru coerenţa politicii economice şi financiare- a guvernului în perioada urmă-,' toare. Dorinţa de renunţare la funcţii derivă Insă chiar din ab­senţa acestei coerenţei

E posibil ca poporul român, în- hibernare de ani de zile, să nu suporte. şocurile prea bruta­le, să prefere fragmentarea, amî- narea lor, chiar dacă prin ace.-ţs- ta chinul i se prelungeşte. Gu­vernul se mai „.sacrifică" o _ da­tă- şi-i păstrează pe cei radicali sau nemulţumiţi, în ideea că e mai dăunătoare şubrezirea presti­giului, decît colaborarea cu o- piniile divergente şi că nici un : nou venit n-ar schimba prea mult situaţia." Demonstraţia ve­hementă organizată miercuri de cartelul sindical „Alfa“ n-a cu­noscut, din timp, nivelul relativ moderrit al celei de-a doua eta­pe" a liberalizării — oricum, mult inferior celui ce ni s-a dat de înţeles că s-ar putea aplica. Nu e exclus ca şi în aceste con-; diţii demonstraţiile antiguverna­mentale sâ continue. - , ■

INTELECTUALII •

a devenit o modă, un titlu de onoare, ca o invitaţie la o re­cepţie imperială, ^obiceiul' de a se lăuda că sînt In opoziţie: E.

■ adevărat, cei care au lansat a- ccst titlu de nobleţe sint capii partidelor istorice, complet dez­umflaţi după alegerile din 20 mai 1990. A fi mîndru că eşti în opoziţie, că n-ai avut majori­tatea sufragiilor e . niţel ridicoL Dacă aş face politică, aş fi min- dru să ajung la putere prin vo­tul mulţimilor, iar dacă aş pier­de. mi-aş pleca fruntea cu ru­şine pentru că n-am izbutit să am un program la. fel de bun ca adversarul. Iar un -program bun în politică este cu totul alt*

: ceva decît adevărurile din ştiin­ţă, speculaţiile filosofice ori per­fecţiunea estetică. Oricît de ne*' plăcut le este savanţilor, trebu­ie sâ accepte că în politică nu adevărul şi justeţea teoretică aU importanţă, ci interesele celor ca­re au drept de vot, A te bucura că eşti In opoziţie -înseamnă* a riu înţelege acest principiu de bază al luptei politice, a nu în­ţelege, că oamenii doresc să-.ş! vadă apărate interesele aşa cum

‘ le concep ei, în primul rînd ca persoane concrete şi abia apoi ea nişte cifre statistice Intr-o ecu­aţie politică. Dacă vrei să cîş- tigi — trebuie să convingi.

Desigur, nu . toată intelectuali­tatea se manifestă astfel. Ba se pare că majoritatea'are alte o- pinii. Dar tot a t ît : de adevărat este, că cei mai mulţi dintre in---

■ telectuali încă stau deoparte: da­că nu-i atrage exerciţiul pute­rii, nu se grăbesc, încă, nici să-şi asume cealaltă funcţie — de a servi puterea, oricare ar îi' ea, în transpunerea practică "a u - nor programe economice, tehni­ce. ştiinţifice, sociale, - culturale. Prea au fosţ manevraţi, înşelaţi, dispreţuiţi. Totuşi, altă ieşire nu există: ori în opoziţie, ori In serviciul puterii.. , ;

COo\ Mimca Iw oŞfâ1CLU JtNAPOCa

VĂ STĂ LA DISPOZIŢIE CU 0 GAMĂ VARIATĂ DE SERVICII Şl VĂ OFERĂ PRODUSE DIUfRSIFICATE ÎN TOATE SEZOBNELE AMUIUI.-• -Albume' filatelice, foto repertoare, caiete-însemnări

Selecţionat arhiva .“>i compactat, compactări lucrări diplomă,, legat cărţi- • Cutii carton şi plăci placarte 3—5 •

ÎN IJOMLNIUL PKESTARILOR DE SERVICII VA STAM LA DISPOZIŢIE CU UNITĂŢI CA:

.• croitorii pentru dame şi bărbaţi• unităţi de corsete • pălării • ceaprazărie• ateliere de cojocărie.blănărie şi ateliere de vulca­

nizare. >■ : ii-, ;De asemenf-a, de reparat încălţăminte.'

UNITĂŢI NOI . ; ■ ■ ■Coop>erativa noastră anunţă, onorata clientelă că -pe

strarla Gheorgheni (complexul Ciuperca) s-a deschis o unitate cu servicii ■ de: ' ' - -

'i Vi

•*

***’• l ' î f " - . ' 'iî J* „ ' j I . t

i * *“■ ' v

Cin «am » ^ .^ M A R tM riim A R ÎK ^ *1* He:t poşi'f ■ ^ 0' t'x !uJan .* PO' trhoi . port-stilou

, # «trei* . jjUNURI G o s p o d ă r e ş t i - ,

• măsuţe • suporturi Z C(oliere • *. k a{arl •0 Iant“ n • 0 broască siguranţa Ju co? • te• pentru , dame v . tu ^ chei1 con /cct“ v

p - i - iT *

J- \ î >'‘ ’* ÎA* ^

ucăî*acsteji:3fcu>j!ih(*.ji.v..!!r.{ J '

• vulcanizare şi rchilibrat roţi pentru autoturisme. Mcn’.ionum că lucrările la această unitate se cxecutS cu utilaje moderne (în special demontarea ?i montarea cauciucurilor).

• Totodată, vă înştiinţăm că unitatea de Corsele-Pă- lării şi Ceaprazărie s-a mutat din str. Kroilor nr. 10

• (Dr. Petru Groza) în str. Napoca nr. 6.’ Pe strada Memorandumului s-a deschis un bistro unde sc găsesc cîrnaţi proaspeţi, caltaboşi, ţigări, sucuri, dul­ciuri , şi alte produse.. Apelaţi cu încredere la serviciile oferite do aceste uni­tăţi a căror deviză, este: »

CALITATK, riNKŢE, SOLICITUDINE.- (434)

a n iv e r s a r i

• Cit ocazia împlinirii vîrstei - de 28 de'ani dorim soţiei şi ma­mei ROZ ALIA „La mulţi ani" şi sănătate. Iacob, Bogdan şi Paul.

' (43260) . , - .MATRIMONIALE

• Domn, 65 ani, modest, do­resc ' cunoştinţa: unei doamne se­rioase, fără ogligaţii, pentru că­sătorie, Telefon 1-51-56. (41852)

. : v i n z a r î -c u m p a r a r i

• Vînd sufragerie „Nabor“. Te­lefon 8-13-59, după ora 17,00.

• Cumpăr teren (grădină) cir- ca'1000 mp. Exclus Iris — Some- şeni. Telefon 1-23-33 orele 8—16.(41890)

• Vînd apartament 3 camere str. Bucureşti nr. 85, sc. X, etajII, ap. 15, zilnic de- la ora 10.(41977)

• y înd apartament 3 camere,"' garaj,.-confort I îmbunătăţit. Str. Lunii nr. 4, cartier Zorilor, bloc L.23, apartament 16. (41975)

. • Cumpăr parbriz faţă Opel, Âscona model ,19731 Telefon 3-29-0C după masă. (41955) ;

• Vînd, piese .mobilă, - chiuvetă fontă,- cazan. încălzit apă. ,sub presiune, vană 170, clntar medi­cal,1 ustensile bomboane zahăr.

. CIuj-Napoca,' str!- Napoca 15, ap.3. (41953) - ' '

• Vînd combină muzicală, mar­ca Crown sigilata. Telefon 5-25-04. (41954)/' L.

• Cumpăr , televizor ^color , So­ny, Panasonic. înscriere’ televi­zor color. Telefon 4-52-19. (43249)

• Vinci TV ; alb-negru nou. Cumpăr TV color nou. Vînd v i­deo! Telefon 7-77-40. (43258)

• Cumpăr congelator, ampiitu- ner “„Delia* si una boxă de 40 W.- Telefon 4-95-83. (41951)

• Vînd grădină posibil cons- . 'tructie. Str, Clmpului' (Mănăş­tur), '.Telefon 7-32-32. (43259)

• Vind Urgent Aro şi mobi­lă .stil sau schimb cu Dacia 1300, eventual. CEC. Vînd 200 oi. In­formaţii. sîmbătă, duminică, luni ora 16, str. Mănăştur 95 D tl, ap.18 şi 54. (43253)’■ • Vînd televizor Color nou

„Normende". Telefon; 2-48-61.’ . ' (41928) ' '

• Vind. cameră profesională TV, -video compact sistem, pro- fiset recorder „Dual" pentru pre­tenţioşi.! Telefon 5-73-18 orele 8—12. (41938)

• Vind TV alb-negru'Diamant 2410. - Telefon 6-72-61. (41905). - • Vînd video „Sony-Betamax‘V televizor ;,Sirius 208“, miniturn „Electronica", boxe bas-reflex- 40 W (import), la pret nelibera- li/at. Telefon 3-24-80. (41919)

• Vind videorecorder UHf’R. Telefon- 6-36-75 după ora.' 16.(41830) - ’ * ;, • Vînd televizoare color. Cum­păr - valută. IJelefon 3-29-05. (42363) . , :

• Vind la preţ convenabil au­toturism Moskvici 408 Informa­ţii ştr. Lăpuşului nr.. 29. (41900)

• Vînd - Renault 16 în stare bună, preţ convenabil. Telefon7-19-74.. (41877) >

• Vind Skoda S 100 cu- şet motor 120 L, stare perfectă, pi- nioane cutie viteză şi alte pie­se Fiat 850. Telefon 2-33-46 du­pă ora 16. (42549)

• Vînd Dacia 1300 stare foar­te bună. Str. . Călugăreni 12, te­lefon 3-19-37. (42242-A) '

• Vînd computer personal -Co- mmodore ,128 D şi cărucior pen­tru copil. Telefon 8-71-32. (41931)

• De vînzare 3 camere plus garaj. confort I, cartier Zorilor, pe valută sau forinţi. Informaţii la telefon 2-08-53 între orele 20—22. (41911) .

• Vînd casă cu grădină 1700 tnp, pomi şi vio. Informaţii, te­lefon 2-94-64 dlipă ora . 16.. (42910)

• Cumpăr-obiecte vechi:, pă-- puşi cu cap dc porţelan' şl cc- luloid. mobilier şi veselă pentru ! păpuşi! jucării din tablă, meda­lii vechi ruseşti. Telefon 924/2-78-91.-(24052-13) .-

• Vînd CEC Dacia 1987. Tele­fon 5-99-25. (41984)

• Cumpăr maşini de cusut pentru piese. Telefon 6-15-01.(41920-A), • , Vînd sobă electrică (Vera), magnetofon Rostov. Telefon

6-21-20. (41982) ,• Vindem sobă teracotă nouă,

chiuvetă baie, cazan de baie, maşină de cusut Singor. Telefon 3-91-21 după ora 16. (41909) . ’

• Vînd biblioocă „Dacia" 3 corpuri, furnir paltin lucios. Te­lefon 5-44-68. (42554)

• Vînd dormitor „lAixor“ nou în valută sau lei. Teiefon 6-39-82. (24736)

• Vînd acţiuni banca Tiriac. Oferte căşuţa poştală. 1066 Ofi­ciul poştal 1, CIuj-Napoca. (41910)

• Vindem en-gros, ieftin, ţi­gări americane, bere. videocase- te, sigilate, înregistrate.. 954/2-46-09..(61)

• Vînd apartament 2 camere confort I ocupabile în Mănăş­tur Nord. Telefon 6-15-01 sau6-05-55 între 17—20. (41920)*• • Cumpăr TV color din import absolut sigilat, diagonala 57—59. O fer '250 dolari. Telefon 3-49-09. (41908) . ’ ; • ■

• Cumpăr televizor color (fir- ; mă străină). Informaţii telefon

. 6-14-23. (42542-A)-• Cumpăr apartament .4 came-

. re sau ofer 150.000 — 200.000lei pentru -preluare contract, cu rămînere.în spaţiu a locatarului.

• Prefer bătrîni. Reiaţii la tele-: fon 6-74-64: între orele 17—22. (42562) ,

• Cumpăr casă cu 3—4 ca­mere şi în stare precară, curte

, şi grădină, de. preferinţă Gheor­gheni, Grigorescu.. Floreşti, So- meşeni. Plata in lei sau valută, Telefon 3-43-44 după-Ora* .16. - (41893)

în c h ir ie r i• Studenţi, frate şi soră, do­

rim apartament două camere. în zonă liniştită şi cu vecinii li­niştiţi. Plata în - lei. IUtgăm su­naţi la telefon 1-55-49, Intre18—20, (41065) .

• Dau în chirje apartament 3 camere, zona Mahăştur, Calvaria,- mobilat, frigider, aragaz, televi­zor. Plata în valută. .Telefon: - 8-49-77 după ora 20. (41943) -

• Dau în chirie două came-- re în- Mărăşti, - plata, în valută, telefon 4-34 35. (42430)

• Dau în chirie-garaj zonă centrală: Telefon 1-09-93. (42571)- • Caut de închiriat un apar­tament mobilat cu telefon şi frigi-

• der, numai îii zona Pata sau cen­tral. Plata în lei (valută).. Telefon3-53-09. (41976) r -

• Studentă străină caut un a- partament. Telefon 2-16-70, după : ora 19. (43263)

PIERDERI-'• în 14 martie am pierdut căţel'

. de rasă coker, maro, pui, cu a-dresa lui scrisă pe guler, în car- tk*ul Zorilor. Vă rog comunicaţi la 5-95-72. Găsitorului bună re­compensă. (41887) -

• Pierdut adeverinţă nr. 50346/14 ianuarie 1991 eliberată de IRIC Gherla pe numele Puian Vasile. O declar nulă. (53)

SCHIMBURI' • Schimb locuinţă l.G.L. din

Tîrgu Mureş, confort, 2 camere mari, curte, pod, pivniţă cu con­fort do 3 camere in Cluj. Tele-

. fon 954/3-06-81. (42511)• Schimb apartament’ 2 came­

re str. Dunării nr. 63. etaj IX, zona Mărăşti cu apartament 2—3 camere,, zona Gheorgheni sau Cehoslovaciei. Telefon 4-10-74.(41831)

• Schimb garsonieră C.licor- glieiii, str. Detunata, cu aparta­ment 2—3 camere. Str. Răsări­tului telefon 3-17-43. (41918)

• Schimb microbuz Volkswa­gen persoane "cu apartament (e- ventual vînd). Telefon 1-83-55. (41325) .

• Familie de tineri americani, înfiază copil între 0.—12 luni. Re­laţii la telefon 1-19-69. (41915-A)

. • Meditez intensiv limba ro­m â n ă pentru orice nivel, ultra­central. Telefon 8-32-87. (41933)

• Primăria oraşului Gherla or­ganizează în data de 27 martie 1991, ora 10, licitaţie pentru în­chirierea sau vînzarea spaţiilor de producţie cu utilajele aferen­te la secţiile de mică. industrie a l» primăriei.- (54)

• Preiau contract garsonieră sau apartament proprietate stat. Ofer recompensă valută, lei sau; aur; Telefon 976/4-54-C2. (41927)

• Ofer loc în autoturism rata Cluj-Zalzburg, în 31 martie .Te­lefon 4-53-82 orele 17—20.(41883) . • ,

• Căutam femeie pentru în­grijire copil un ah şi jumătate, Mărăşti. Telefon .1-53-76. (41932) . ; • Farmacistă, angajez persoană serioasă şi pricepută îngrijire copil 2 ani. Relaţii telefon1-36-59 Cluj. (41973) '

• Caut garsonieră de închiriat,. zonele Gheorgheni — Zorilor. Plata în valută sau lei. Telefon: 3-27-62 orele 12—22. (42338)

f)EC ESF-COMEMORARJ '

• Cu adincă durere în suflet a - nuiiţăm trecerea in t nefiinţă- a bunului nostru soţ şl g in ere p ror. NICOLAE ÎIUSU, în vîrstă- d e , S3 ani. Inm ocm întarea va avea lo c azi, 23 m artie 1991, oră 11, d in capela m are a C im itirului Cen­tral; D um nezeu să -l od ihnească in pace. Soţia Lucia ş i m am a. -. (11952) ‘

• C u -in im ile in d u rera ie şi su ­fletele cern ite de d urere anunţăm incetarea din viaţă a scum pultfi

nostru tată şi b u n ic p ro f. NICOLAE RUSU. N u te vom uita n iciodată . N lcu j D ana şi A di. (U962-A)

• N e despărţim cu m ăre du re ­re în suflet d c c o le g u l , - nostru , p ro fe so r M IRCEA M IBEŞTEÂN şi slntem alături de fam ilia Îndure­ra tă ,. S incere’ con dolea n ţe . C o le ­gii de la liceu l „G e o rg e B ariţiu ” . (11961) .

• Cu in im ile zd rob ite de d u re ­re anunţăm stingerea d ln viaţă a scum pului nostru soţ, tată, s o ­cru ş i b u n ic A N D RE I Ţ A L A , în ’ virstă de 62 d e ani, d in J u cu de JOs. Inm orm întarea vâ avea :io c dum inică , 21 m artie 1991, o ra 13, ţn Jucu d c J os. F am ilia Îndure­rată. (11952) :

• Cu adincă d urere n e d esp ă r­ţim de fiu l, fra te le , cu m n atu l şi unchiul ' n o s tru ; A N D BE I ŢA LA .' Nu-1 rom uita n iciod a tă , M am a, fraţii, surorile vu fa m iliile . - (11932-A) ' ' - - ■

• Sintem alături de dr. Ş tefan M ireştean in . m area d u rere prir cinu ită de p ied erea iub itu lu i său tată. S in cere con d olea n ţe fa ­m iliei, C olegii din C lin ica P ed ia ­trie I. (11889) .- ■

• D um nezeu să v eg h eze su fle ­tul dragu lu i b u n in c , p reo t

OCTAVIAN N ICO LA. A n ca (11926)

• A zi, la 7 an i de la trecerea in nefiin ţă a iub ite i n oastre în ­văţătoare M A R IA ILIESCU ii a - d ucem un p io s om ag iu - pen tru dragostea ş i g r ija cu ca re n e -a în con ju rat. M arla , M ircea ş i Dan Custură. (21531)

• In 21 m artie se im p lin csc 1$ ani, resp ectiv 3 an i şi 6 lun i, de la dureroasa d espărţire d e dragii

n oştri JEAN CÂM PEAN U şi STEJEREL CÂM PEA N U . P io s O- m ag iu şi veşn ică neu itarc. F a m i­lia . (21575)

• Tristă este ziua de 21 m artie la Im pllnlraa a trei an i de la d e ­cesu l ce lu i ca re a fo s t SZEGEDi A LEXA N D RU . Z ad a rn ic te vom ' aştepta. D ln tot c e a fo s t a ră ­m as u n d o r nestins. S oţia Ilea ­n a , fiii A lexa n d ru şi M arcel cu fam iliile . (21327)

• A u trccu t d o i -a n i d e la crim i şl durere do ia despărţirea de

dragu l nostru taffi şl b u n ic A UGUSTIN COSTEA d c S» de ani, d ln A pah ida . M iiifa , V aleri- ca şl Tlnuţu cu fam iliile . (11780)

0 Cu in im ile îndurerate an u n ­ţăm in cetarea d in v ia ţă , d u p ă o g rea su ferin ţă , a s cu m p ei n o a s ­tre m am e, soa cre , b u n ic i ş i stră ­b u n ici N A S T A S IA P O JA R , n ă scu ­tă M U REŞAN, în v irstă d e 77 ani. C liipu l ei b u n şi b lin d v a x ă - m in e p e v e c ie în tipărit in , in im i­le noastre îndurera te . în m o rm în - tarea va a vea io c lun i 25 m artie, o ra 13, ln com u n a Ju cu l d e M ij­lo c , D um nezeu s -o od ihnească in p a ce . F am ilia îndurerată . "

• O ru găciu n o, o . flo a r e ş i ;o la crim ă fie rb in te p e m orm în tu l

dragu lu i m eu so ţ N ICO LAE VOIN EAG d e la a căru i m oarte fu lgeră toa re se îm p lin esc , la 21 m artie , 4 an i. D o a m n e . D u m n e­zeu le, d ă -i od ih n ă veşn ică . S oţia . (23691) , ■

• S -au scurs 10 an i d e la crim i d e cin d m oartea n em iloasă a sm u ls d in rindu l fa m ilie i p e scum pa noastră so ţie , m am ă ■ b u n i­c ă A N A M U N TEAN din G iu la . C o -, m em orarea v â avea lo c d u m in i­că , 21 m artie in C lu j la ca p e la din str. F a b ric ii. F am ilia . (12538)

• M iine se îm p lin esc şase luni d e la crim i şi d o r d c c în d m o a r ­tea n em iloasă a sm u ls d in tre n o i

p e ce l m a i iub it soţ ş i ta tă ' V ASILE B A R A la . num ai 57 de ani. N u -i v o m uita n iciod a lti. S o - . ţia ş i co p iii . (11872) ■

• S -au îm p lin it şase săptăm inl d e cîn d d raga noastră V A L E B IC A M A R G H IT A Ş n u m ai este p r in ­tre n o i. T e v o m . p lln ge m ereu . Soţu l A rtem ie , co p iii N elu ţu şl M ărioara c u so ţii ş i ' n ep oţii. (11911) . - o ; -

• P ioasă a d u ce re am in te la îm ­p lin irea a 20 d e an i d e Ia ,trece ­rea în etern itate a ce lu i care a fo s t IO AN IJERŢE.: O d ilm ească -se în p a ce . F am ilia . (31916)

• C opleşiţi d e d urere anunţăm .d ispariţia ; neaşteptată ;d in viaţă a iu b ite i noastre m am e, soa cre ş l b u n ic i A U R IC A COLDEA, la virstă d e 63 d e . ani, O con d u cem p e u ltim u l dru m luni, 25 m artie 1991, o ra 11, Ia c im itiru l d in str. r< -iş.ii, fl^ in a — fiică ; M ircea — îiu , C arm en — noră, Ş erban — ginere* prei-um şl iub iţii n ep oţe i A nlra-Ji, ş i M ili i. (43 V 2)

• C i a d in că «U rc ie (n u n f î n ­cetarea d in v ia ţă d u p * o s cu r ţ i d ar nâj rsvn ră su ferin ţă a şcu m p e i n ie le s o ţii A U R IC A COLDEA, in v irstă "de G3 .d e ani. In m orm in - tarea v a , ve a lo c in ziua de l»n i 25 m artie , a .c . , ora 11 la c im iti­ru l d in str. C rişan. In v e c i n e - m in g iia t so {u l Ioan C oldea . ' (13273) ‘ . ..

: • D upă o scurtă d ar grea su ­fe r in ţă antm ţăm cu d urere în ce ­tarea d in ’ v ia ţă a scum pulu i n os ­tru tată M A R CU O LA RIU in z i- lia de 21 m artie 1991. In m orm ln - tarea va avea lo c in ziua d e 2S m artie 1991, ora 13, din capela n ou ă a cim itiru lu i d in : U ă n ă ştu r. N u v o m u ita n ic iod a tă bunătatea ta. F iica M arilena, fiu l M ircea, n ora D ana şi g in erele D oru . (13267) . i

• Cu ad in că d u rere anunţăm în cetarea d in v iaţă, după o grea ş i lungă su ferin ţă , a .scum pei

noastre soţii, m am e, b u n ici M A R IA A L B . în vîrstă de 61 de ani. C hipul el scu m p şi bUnci va răm in e p en tru totdeauna in su ­fle te le n oastre . Inm orm întarea va avea Ioc azi, 23 m artie 1991, ora 13, din ca p e la cim itiru lu i M ănăş­tur. S oţu l Ioan ş i. cop iii L ivia , Ion ică şi -Măriei cu fam iliile . (12351-A)

• Cu adincă durere ne d esp ă r­ţim , d u p ă o iur.gă şl grea "sufe­rin ţă d c scu m p a noastră soră ş i cum nată M A R IA A L B . N u-ţi vom u ita ch fpu j b lin d n iciodată . F ra ­tele Ş iiie ş l M ărlucuţa . ( 13251)

• Cu ad in că d urere anunţăm în cetarea d ln v ia / i a ’ scu m p u 'u l n ostru so ţ, tată, b u n ic B U T K A *

G YO U G Y , ln virstă de 83 an i. C hipul Iui d ra g ş l b lin d va ră - m în e v e ş n ic în am intirea n o a s -, tră. In m orm în tarea v a avea lo c tn data d c 25. m artie , ora 12, în sa lu l G iu fa , S oţia , co p iii ş i n e p o ­ţii. (731119) ’ ' ' ■

• U n gîn d . p ios la trecerea In etern itate a scu m p u lu i . nostru fra te , cu m n at ş i u n ch i V IR G IL

p u ş c a ş u . F am ilia B lr lşan .(11921-B) , .

• O d ih n i v cşu ică cu scru lu i n o s ­tru GH EOBGIIE IIIR Ţ A dln G i­lău . F am , N e c o la ie . B och lş . (42579)

• S în tem a lături de colega n oastră M arla B o ch iş in aceste m om en te g re le p rile ju ite d e de­cesu l ta lt lu i . U nitatea 102. (11S6J)

• P io s om a g iu dragu lu i nostru p ro f.d r . d o c . DESIDERIU DU1WA la îm p lin irea a 3 an i de la trista d esp ă rţire . F am ilia (21193). _ ■ (

• P ios o m a g iu ş l veşn ică recu n oştin ţă iu b itu lu i 'n o s t r u ş o ţ , ta­tă, s o cru ş l b u n ic IO A N T A M A Ş, Ia îm p lin irea a 12 ăn l d e la tre­ce re a ln e tern itate . V a tră i m e reu în in im ile n oa stre . F am ilia . (42324) ^

• S in tem * ' a lătu ri d e d -n a Dr. Ileana ’ M ireştean In m area dure re p r lc in u lU d e p ie rd e re a socru- drag.- C o lectiv u l d e Ig ien ă Şcola­ră ş i M ed icin ă S ocia lă . (43274)

• C u in im a zd ro b ită d e durere anunţăm în ce la re a dii>j v ia ţă a scu m p e i ^ loastre f i i c e ş i su rori;

L O R E D A N A PO R U M B d e numai 5 lun i. In m orm în tarea stre lo c azlt 23 m artie 1991, o r a 14, d in capela cim itiru lu i M ă n ă ş tu r ., F am ilia . (42276) .

• Cu in im ile z d ro b ite d e durere anunţăm în ce ta rea •• d in v lâ ţă du­p ă o g r e a : su fe r in ţă , la . v irsta de 78 an i, a s cu m p e i n oa stre soţii, m am ă, so a cră , b u n ică ş l s trăbu n i­că IL E A N A ; SU C IU d in , com un a

B orşa . C hipul e i b lin d v a răm î­n e ve şn ic ln in im ile n oa stre . D um ­nezeu s -o o d ih n e a scă ; F a m ilia în' dolia tă . (43277) ' ■ ' , ■ - ■■ - !,

• Cu p ro fu n d ă d u rere anun­ţăm m oartea fu lg e ră to a re a

s cu m p u lu i n o s tru ş o ţ , ş i tată T R A IA N M O L D O V A !* în v îrstă de 52 ani. In m orm în tarea a re Ioc în ziua de 26 m a rtie 1991 o ra 12 d in ca p e la c im itiru lu i C ordoş F ic - i ţărin a u şoa ră . F am ilia . (13763) '- ‘ 1

• Cu n em ă rg in ită d u re re ne d espărţim d e " ; s cu m p u l nostru prieten M A B CU O L A llIU c u care z e c i d e arii. am îm p ă rţit şi b in e ­le ş l rău l. D u m n ezeu să -l od ih ­nească . F a m iliile C uetilici, (43271)

• C u adta 'câ d u rere anun ţ în ce ­tarea d in viaţă. în z iu a d e 21 m ar­tie 1991, . d u p ă ‘ o s cu rta ş i grea su ferin ţă . a s cu m p u lu i m e u soţ

M A R CU O I.AK IU , tn v irstă dc67 ani. N u -I voiri' u ita n iciodată . In m orm în tarea v a avea io c ln ziua . d e 26 m a rtie r 1991, o ra l î , d ln cap e la n o u ă a c im itiru lu i; M ă­năştur. S oţia i:lcns>; (13269)

• Cu a d in că d u rere ln suflet anunţ p rie ten ii ş i .c o le g ii că scu m p u l n ostru prieten- jşi co leg M A R CU O LA R IU ’a în ceta t dln v ia ţă in iz liia id e 21 m artie : 1S91> d u p ă o scu rtă ş l g rea suferinţă. S cu m p u l ş i b u n u l lu i prieten P a u l B u şlcă . (13268) "

• Cu adincă durere in suflet ne despărţim* de draga noastra cumnată VEBONICA FENEŞAN. Dumnezeu să o odihnească In pace. Nu to vom uita niciodată; ţam ilia Buglea V ., Vaida.A., Mi- clăuş Şti, Crişan I., Feneşan. Gh. (13264)

O p io s om a g iu cuscrului nostru drag M ARCU O LA B IU . Dumnezeu sa-1 od ih n ea scă . F e l i c ia .ş l l ° an P etean u . (43266)

• N u te vom u ita n iciodată bu­n icu le drag . A n d a şl V lad .(132Î0) ;

_ C o lectivu l C lin ic ii de ch irur­g ie 'in fa n tilă este a lături de Fane a iireştcanu la m area d u rere p rici­nu ită d c m oartea ta iă lu i. drag. (13262) • " , ‘ ■' ■:

• T ristă este z iu a ,d e ' 21 .marţi® c in d se îm p iln esc şase . săptăm inl de c in d păm întu l re ce a cop eră pe cel

m a i iu b it so ţ ş i tptâ EUGEN • OLO SU TEAN . Z a d a rn ic te vom aş­tepta, n u -ţi v o m auzi d » ? 11. tal> gla" su l tău, n u -ţl Srom m ai vedea chi­pu l tău vesel ş i b u n ă ta te a . cu lca re n e -a l în con ju ra t pen tru care- te vom p iîn g e toată via ţa . D in lo t c e a fost a răm as un d o r nestin s. Soţia Cor­nelia şl co p iii Ite’rtucu, M ircea î 1 Dina'. (11803) - ‘

eOLEGlUb DC REDAOTIE: Hle BSllan (redactor jef). Dan Robrcano (rcdactor ţel adjunct), Traian Bara (se- crclar' cencral do redacţie). Vaier Chlorcann, Etnii Lnca, Ion Ras. Maria Sănccorzanf Rado Vldx

REDASŢIAi «10], »tr Hapoca ni. II. TELEFQANEi 1-10-32 (redactor jef)i 1-75-07 (redaetor ,jel | adjunct şl.secretariatul âa redacţlt)] 1-74-1 i (secţia culturală)! 1-Î3-07 (secţia problem» social- economice)! 1-74-90 (secţia probleme ectâţeneştDi l»73-04 (administraţia ilarului). Mica publi­citate sa primeşte illnio. totro orei» 9—16, nnmal lâ administraţie, str. Hapoca ar. 18 (la par* terv Slmbflu si duminica tnchls.

Tiraj25.686