ZARANDUL DE MUNTE ZARANDUL DE MUNTE

PRIN VEACURILE PRIN VEACURILE ISTORIEIISTORIEI

Motto: Motto: “Istoria este cea dintâi carte a unei “Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul,

prezentul şi viitorul”prezentul şi viitorul”(Nicolae Bălcescu)(Nicolae Bălcescu)

““CLIOCLIO”- cercul de ”- cercul de istorieistorie

coordonat de elevul Stânga Iulian şicoordonat de elevul Stânga Iulian şi format dinformat din tineri ucenici ai tineri ucenici ai muzei muzei istoriei de la Şcoala Generală “Ioan Buteanu” Buceş şi istoriei de la Şcoala Generală “Ioan Buteanu” Buceş şi Şcoala Generală BlăjeniŞcoala Generală Blăjeni, jude, judeţţulul Hunedoara Hunedoara,, vă propune o vă propune o incursiune în istoria locală a incursiune în istoria locală a Zarandului, străveche vatră de istorie Zarandului, străveche vatră de istorie şi focar de cultură şi civilizaţie românească autenticăşi focar de cultură şi civilizaţie românească autentică

ZARANDUL DE MUNTE – ZARANDUL DE MUNTE – poziţia poziţia geograficăgeografică

Cercetarea trecutului pune pasionatul în situaţia de a căuta necontenit Cercetarea trecutului pune pasionatul în situaţia de a căuta necontenit răspunsuri unor întrebări fundamentale precum:răspunsuri unor întrebări fundamentale precum:

Când? De când?Când? De când? Unde?Unde? La poalele Muntelui Vâlcan – străjerul din răsărit al La poalele Muntelui Vâlcan – străjerul din răsărit al

ZaranduluiZarandului Cine?Cine? Cum?Cum? De ce?De ce?

... ... aaşadar şadar mai mai întâiîntâi unde?unde?

Pe cursul superior al Crişului AlbPe cursul superior al Crişului Alb

ZARANDUL DE MUNTE – ZARANDUL DE MUNTE – începuturile istorieiînceputurile istoriei

Când? ... De când?Când? ... De când? Din vremuri străvechiDin vremuri străvechi – –

dovadadovada: : toporul de piatră toporul de piatră (cuarţit-porfir), aparţinând culturii (cuarţit-porfir), aparţinând culturii Coţofeni şi datând din epoca Coţofeni şi datând din epoca bronzului timpuriu descoperit la bronzului timpuriu descoperit la Mihăileni; se păstrează în Muzeul Mihăileni; se păstrează în Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.Deva.

Din vremea dacilor şi Din vremea dacilor şi romanilorromanilor – – dovadadovada: : dedesscoperirea unui fragment coperirea unui fragment ceramic dintr-un apeduct roman, ceramic dintr-un apeduct roman, la Dupăpiatră-Cheia.la Dupăpiatră-Cheia.

Din vremea românilorDin vremea românilor – – dovadadovada: : “Gesta Hungarorum”, “Gesta Hungarorum”, atestă că voievodatul lui atestă că voievodatul lui Menumorut se întindea spre sud Menumorut se întindea spre sud până la Mureş, aşadar şi în ţinutul până la Mureş, aşadar şi în ţinutul CrişuCrişului Alblui Alb..

14391439: : prima atestare prima atestare documentarădocumentară a localităţilor de a localităţilor de pe cursul superior al Crişului Alb -pe cursul superior al Crişului Alb - Blăjeni, Buceş, Mihăileni, Stănija.Blăjeni, Buceş, Mihăileni, Stănija.

ZARANDUL DE MUNTE - ZARANDUL DE MUNTE - personalităţipersonalităţi

Cine?Cine? Manifestările plenare ale românismului Manifestările plenare ale românismului

locuitorilor de pe cursul superior al locuitorilor de pe cursul superior al Crişului Alb au fost răscoala din 1784 şi Crişului Alb au fost răscoala din 1784 şi revoluţia din 1848-1849, evenimente revoluţia din 1848-1849, evenimente care au individualizat două personalităţi care au individualizat două personalităţi marcante ale istoriei locale.marcante ale istoriei locale.

7 decembrie 1784: Mihăileni, bătălia 7 decembrie 1784: Mihăileni, bătălia decisivă dintre ţăranii răsculaţi, conduşi decisivă dintre ţăranii răsculaţi, conduşi de de Micula BibarţMicula Bibarţ, din satul Blăjeni şi , din satul Blăjeni şi trupele imperiale; ţăranii sunt înfrânţi, în trupele imperiale; ţăranii sunt înfrânţi, în luptă cad 85 dintre ei în frunte cu luptă cad 85 dintre ei în frunte cu căpitanul lor.căpitanul lor.

Ioan ButeanuIoan Buteanu (1821-1849) eroicul (1821-1849) eroicul prefect al Zarandului în revoluţia de la prefect al Zarandului în revoluţia de la 1848-1849: 1848-1849: “a sosit timpul şi pentru noi “a sosit timpul şi pentru noi să ne trezim din letargul cel profund, să ne trezim din letargul cel profund, dacă nu voim să ne stingem de tot de pe dacă nu voim să ne stingem de tot de pe faţa pământului în privinţa naţională ... faţa pământului în privinţa naţională ... să băgăm de seamă până putem noi de să băgăm de seamă până putem noi de noi griji, că iată ne ajunge mucul la deget noi griji, că iată ne ajunge mucul la deget şi apoi credeţi-mă că va fi greu a şi apoi credeţi-mă că va fi greu a îmbrăca mantaua după ploaie”îmbrăca mantaua după ploaie” (corespondenţă din Baia de Abrud, 28 (corespondenţă din Baia de Abrud, 28 martie 1848)martie 1848)

ZARANDUL DE MUNTEZARANDUL DE MUNTE - -

monumentemonumente

Monumentul din Monumentul din satul Buceş satul Buceş dedicat lui dedicat lui

Simion GrozaSimion Groza

(1814-1885) – (1814-1885) – preotul conducător preotul conducător al celor şapte sate al celor şapte sate zărăndenezărăndene în în revoluţia românilor revoluţia românilor dede la 1848-1849la 1848-1849

Monumentul din satul MihăileniMonumentul din satul Mihăileni – –

““În biserica de aici au botezat lăncierii lui În biserica de aici au botezat lăncierii lui Crişan în 3 noemvrie 1784, pe contesa Crişan în 3 noemvrie 1784, pe contesa Csiszar Caterina în legea românească şi Csiszar Caterina în legea românească şi au cununat-o cu ţăranul român Clej au cununat-o cu ţăranul român Clej Toader. Aici au zdrobit în roată nemeşii Toader. Aici au zdrobit în roată nemeşii unguri a patra parte din trupul eroului unguri a patra parte din trupul eroului nostru Crişan la 16 febroarie 1785. Aici la nostru Crişan la 16 febroarie 1785. Aici la 29 aprilie 1849 s-au ţinut tratative între 29 aprilie 1849 s-au ţinut tratative între Avram Iancu însoţit de tribunul Simion Avram Iancu însoţit de tribunul Simion Berindei, Ion Buteanu, Vlăduţ Dobra, Berindei, Ion Buteanu, Vlăduţ Dobra, Moldovanu Boieriul şi între Dragoş omul Moldovanu Boieriul şi între Dragoş omul lui Kossuth. Ridicată la 2 noiemvrie 1934 lui Kossuth. Ridicată la 2 noiemvrie 1934 la comemorarea a 150 de ani”.la comemorarea a 150 de ani”.

• Monumentul din locul istoric Monumentul din locul istoric Dupăpiatră-CheiaDupăpiatră-Cheia - - ridicat în defileul ridicat în defileul în care la 19 mai 1849 un despărţământ în care la 19 mai 1849 un despărţământ a lui Avram Iancu, condus de preotul-a lui Avram Iancu, condus de preotul-tribun din Rovinatribun din Rovina,, Simion Groza, a înfrânt Simion Groza, a înfrânt oastea maghiară condusă de maiorul oastea maghiară condusă de maiorul Hatvany.Hatvany.

ZARANDUL DE MUNTEZARANDUL DE MUNTE - - evenimenteveniment

Festivalul cultural-patriotic Festivalul cultural-patriotic “Ţara Crăişorului” - “Ţara Crăişorului” - ediţia a II-a, ediţia a II-a, Şcoala Generală Blăjeni, judeţul Şcoala Generală Blăjeni, judeţul Hunedoara, joi 30.04.2009.Hunedoara, joi 30.04.2009.

Participanţi:Participanţi: cadre didactice, elevi, cadre didactice, elevi, echipaje de “Crăişori” de la Hălmagiu, echipaje de “Crăişori” de la Hălmagiu, Hălmăgel (jud. Arad), Ciuruleasa (jud. Hălmăgel (jud. Arad), Ciuruleasa (jud. Alba), Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Alba), Vaţa de Jos, Tomeşti, Baia de Criş, Brad, Blăjeni, Buceş, Bucureşci Criş, Brad, Blăjeni, Buceş, Bucureşci (jud. Hunedoara).(jud. Hunedoara).

Activităţi:Activităţi: Te Deum, depuneri de Te Deum, depuneri de coroane la monumentul închinat coroane la monumentul închinat eroilor locali (1784, 1848-1849), eroilor locali (1784, 1848-1849), dezvelirea unei plăci comemorative, dezvelirea unei plăci comemorative, concurs pe teme de istorie locală, concurs pe teme de istorie locală, expoziţie etnografică, simpozion, expoziţie etnografică, simpozion, spectacol artistic.spectacol artistic.

ZARANDUL DE MUNTEZARANDUL DE MUNTE - - urareurare

““Dumnezeu să vă ţinăDumnezeu să vă ţină în pace şi să văîn pace şi să vă îmburde în rai!”îmburde în rai!”