-9.2

2
OPTIONAL ROMANISTICA - 4.12.2014 1 ÎMPRUMUTURILE "SAVANTE" Relaţia latină (limba bisericii, administraţiei, a cancelariei, a domeniilor vieţii intelectuale) – limbi romanice de cultură “La civilización occidental ha heredado el latín en dos formas distintas: como lengua hablada, madre de los idiomas románicos, y como vehículo universal y permanente de cultura. Consagrado por la Iglesia, se conserva en sus usos oficiales y en la liturgia católica, si bien con creciente retroceso frente a las lenguas de los respectivos países; la administración, leyes y cancillerías lo emplearon hasta la baja Edad Media, y aún más tarde, en todos los países europeos; fue instrumento general de la exposición científica, y todavía hoy se usa como tal alguna vez; y las literaturas modernas, en especial desde el Renacimiento, no han perdido de vista el modelo de los poetas, historiadores y didácticos latinos.” (R. Lapesa, Madrid, 1980 8 , p.109) Presiune externă şi presiune internă (prestigiul şi autoritatea limbii latine vs sărăcia limbii vorbite. 2 PERIODIZARE (limbi romanice occidentale) Împrumuturile din latină sînt atestate încă de la primele texte romanice neliterare şi literare 1300: latina îşi restrânge treptat funcţiile prin recursul la limba vernaculară în scris, în diferite domenii; 1400-1600: pătrundere masivă – ideea excelenţei limbii, care trebuie să fie conformă cu marile modele “Esta lengua tiene la ventaja de estar difundida por muchas gentes y naciones, y de que apenas hay arte o ciencia que no tenga en ella sus monumentos literarios. Allende de esto, es rica porque está muy cultivada, pulida y bruñida por el ingenio de toda una pléyade de escritores; suena con blandura; tiene una gravedad no huraña, ni montés, como de varón recio y prudente, nacido y educado en una ciudad de exquisita cortesía.” (Juan Luis Vives, înc. sec. 16) PTG SP FR ROM 800 →1200 0,10 2,47 21,65 1200 → 5,00 11,42 18,82 1300 → 6,62 2,97 25,01 1400 → 9,52 31,26 11,52 0,05 1500 → 27,37 16,38 15,82 0,82 1600 → 13,23 16,40 2,64 6,58 1700 → 3,61 8,55 2,69 17,83 1800 → 17,88 5,96 1,44 24,85 1900 → 0,02 0,66 0,07 0 fără dată 16,65 3,93 0,34 49,87 3 SPECIFICUL LIMBII ROMÂNE s.17→1850 – Ardeal, texte religioase apoi laice: bonum publicum, gubernium, legat, tăştimonie; esentie, speţies, consolaţie, fundaţie, inventarium, regulament, termin ), impuls dat de Şcoala Ardeleană; Ţările Române: alabastru, epistolă, nonă, notariu, democraţie, orator, retor, unele folosite deja în Ardeal; buni cunoscători ai latinei: C. Cantacuzino, Dosoftei, Miron Costin, Nicolae Costin, D. Cantemir (cauză, comentarie, depozitum, diferenţie, fabulă, firmament, nimfă, proprietate, retorică, dictatură, etică, oratorie, potentat) împrumuturi indirecte: prin filieră maghiară (calculuş, coleghiom, dişcreţie, a pretendălui, reghiştrom, rituş, ştaţie, ţedruş, virghină), prin neogreacă (sec. 18-19 în Principate: comendarisie, a defendisi, florentin, a primichiri ), prin polonă şi rusă (începînd cu sec. 17 în Moldova: caştelean, eczăcuţie, formaţie, harmată, maistru, uniat, unie ); prin germană (sec. 18: administraţie, aghent, capital, congregaţion, contribuţion, respect, suplicaţion ). după 1850, influenţa franceză aduce noi împrumuturi (latinisme în franceză), dintre care unele se refac sub influenţă italiană sau/şi latină: fr. critère → rom. criteriu; abondance abundenţă 4 DOMENII formarea terminologiilor specializate 1

Upload: dianamitroi

Post on 26-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

...

TRANSCRIPT

1 Influena latin

31OPTIONAL ROMANISTICA - 4.12.2014

1 MPRUMUTURILE "SAVANTE"

Relaia latin (limba bisericii, administraiei, a cancelariei, a domeniilor vieii intelectuale) limbi romanice de cultur

La civilizacin occidental ha heredado el latn en dos formas distintas: como lengua hablada, madre de los idiomas romnicos, y como vehculo universal y permanente de cultura. Consagrado por la Iglesia, se conserva en sus usos oficiales y en la liturgia catlica, si bien con creciente retroceso frente a las lenguas de los respectivos pases; la administracin, leyes y cancilleras lo emplearon hasta la baja Edad Media, y an ms tarde, en todos los pases europeos; fue instrumento general de la exposicin cientfica, y todava hoy se usa como tal alguna vez; y las literaturas modernas, en especial desde el Renacimiento, no han perdido de vista el modelo de los poetas, historiadores y didcticos latinos. (R. Lapesa, Madrid, 19808, p.109)

Presiune extern i presiune intern (prestigiul i autoritatea limbii latine vs srcia limbii vorbite.2 PERIODIZARE (limbi romanice occidentale)mprumuturile din latin snt atestate nc de la primele texte romanice neliterare i literare 1300: latina i restrnge treptat funciile prin recursul la limba vernacular n scris, n diferite domenii;

1400-1600: ptrundere masiv ideea excelenei limbii, care trebuie s fie conform cu marile modele

Esta lengua tiene la ventaja de estar difundida por muchas gentes y naciones, y de que apenas hay arte o ciencia que no tenga en ella sus monumentos literarios. Allende de esto, es rica porque est muy cultivada, pulida y bruida por el ingenio de toda una plyade de escritores; suena con blandura; tiene una gravedad no huraa, ni monts, como de varn recio y prudente, nacido y educado en una ciudad de exquisita cortesa. (Juan Luis Vives, nc. sec. 16)ptgspfrrom

800 12000,102,4721,65

1200 5,0011,4218,82

1300 6,622,9725,01

1400 9,5231,2611,520,05

1500 27,3716,3815,820,82

1600 13,2316,402,646,58

1700 3,618,552,6917,83

1800 17,885,961,4424,85

1900 0,020,660,070

fr dat16,653,930,3449,87

3 SPECIFICUL LIMBII ROMNE

s.171850 Ardeal, texte religioase apoi laice: bonum publicum, gubernium, legat, ttimonie; esentie, speies, consolaie, fundaie, inventarium, regulament, termin), impuls dat de coala Ardelean; rile Romne: alabastru, epistol, non, notariu, democraie, orator, retor, unele folosite deja n Ardeal; buni cunosctori ai latinei: C. Cantacuzino, Dosoftei, Miron Costin, Nicolae Costin, D. Cantemir (cauz, comentarie, depozitum, diferenie, fabul, firmament, nimf, proprietate, retoric, dictatur, etic, oratorie, potentat) mprumuturi indirecte: prin filier maghiar (calculu, coleghiom, dicreie, a pretendlui, reghitrom, ritu, taie, edru, virghin), prin neogreac (sec. 18-19 n Principate: comendarisie, a defendisi, florentin, a primichiri), prin polon i rus (ncepnd cu sec. 17 n Moldova: catelean, eczcuie, formaie, harmat, maistru, uniat, unie); prin german (sec. 18: administraie, aghent, capital, congregaion, contribuion, respect, suplicaion). dup 1850, influena francez aduce noi mprumuturi (latinisme n francez), dintre care unele se refac sub influen italian sau/i latin: fr. critre rom. criteriu; abondance abunden4 DOMENII

formarea terminologiilor specializate

limbaj religios (obiecte de cult, XE "baptisterium"

XE "patena" slujba religioas i prile care o compun XE "missa" ; aciuni specifice, grade n ierarhie) vocabulare tehnico-tiinifice: limba tiinelor naturii (flor: XE "absinthium" acacia XE "acacia" , acanthus XE "acanthus" , agaricum XE "agaricum" , platanus; faun: bison XE "bison" , libellula; organe vegetale i animale: branchia XE "branchia" , bulbus XE "bulbus" , calyx XE "calyx" , pollen; clasificri: bipes; anatomie i medicin (abdomen, XE "abdomen" arteria, XE "arteria" femur XE "femur" , papilla XE "papilla" , pupilla / angina XE "angina" , aphtae, XE "aphtae" apoplexia XE "apoplexia" , asthma) vocabular abstract (casus XE "casus" , causa, XE "causa" conscientia, XE "conscientia" dispositio, XE "dispositio" effectus, XE "effectus" experientia, XE "experientia" expressio, XE "expressio" illusio XE "illusio" , intelle/igens, libertas, XE "libertas" moralis, XE "moralis" naturalis, XE "naturalis" necessitas, XE "necessitas" opinio, XE "opinio" possibilis, XE "possibilis" principalis, XE "principalis" qualitas) serii sinonimice: agilitas, celeritas, fugacitas, praecipitatio, promptitudo, rapiditas, velocitas 'vitez' 5 ADAPTARE (minimal, conform cu specificul sistemului fiecreia dintre limbi asemnare a formelor)6 SEMANTIC. Sensuri de baz n general identice n toate limbile; cteva excepiitergiversari: XE "tergiversari" fr., rom. a ezita, a amna / sp., ptg. a deforma, a interpreta tendenios

contestari: sp., ptg. a rspunde fr., rom.7 DUBLETELE ETIMOLOGICEauscultareascultaauscultacouterausculterescucharauscultarescutarauscultar

circuscerccirccirquecercocircocercocirco

clavischeieclef, clllaveclavechaveclave

directusdreptdirectdroitdirectderechodirectodireitodirecto

integerntregintegruentierintgreenterontegrointeirontegro

materiesmateriematiremaderamateriamadeiramateria

plenusplinpleinllenoplenocheiopleno

ratioraiune / raieraisonrationraznracinrazorao

solidussolidsousolidesueldoslidosoldoslido

strictusstrmt*stricttroitstrictestrechoestrictoestreitoestrito