OISMOITII MORRI$

ZoomenireaTraducere din limba englez6,. de Valentin Dumitra$cu

Guprins

Triburi 9i supertriburi

Imaginafi-vi o suprafa!5 de teren lungi de 30 de kilometriqi la fel de latd. inchipuili-vd cH este sdlbatici, locuiti de ani-male mai mari gi mai mici. Acum vizualizati un grup com-pact de gaizeci de oameni care igi au tabira in mijlocul acestuiteritoriu. tncercaqi sd vd vedeli acolo, membri ai acestui mictrib, iar in jurul vostru, cdtvezi cu ochii, un vast teritoriu - te-ritoriul vostru. Nimeni, in afard de tribul tiu, nu se foloseqtede acest spaliu imens. Este exclusiv terenul de vAnitoare altribului vostru. Din cAnd in cAnd, bdrbafii din grup pleacd incdutarea vAnatului. Femeile culeg tot soiul de fructe. Copiii se

joacd gdldgios prin tabdra, imitAnd tehnicile de vAndtoare ale

talilor lor. Dacd tribul are succes qi se mdregte, la un momentdat, un grup se va separa gi va colonizaunnou teritoriu. in-cetul cu incetul, specia se rlspAndegte.

Imaginafi-vd o suprafald de teren lungd de 30 de kilometrigi la fel de latd. lnchipuifi-vi-o civilizat6,, ocupatd de maginigi de clddiri. Acum vizualizati un grup compact de gase mili-oane de oameni agezafi in mijlocul acestui teritoriu. Privili-vist6nd acolo, fir jur intinzAndu-se oragul imens gi complex maideparte decAt poli cuprinde cu privirea.

10

i

T'ib,:i?i::*:::iy. j

i

Comparali cele dou[ imagini. in scena a doua raportul :

este de o sutd de mii de indivizi pentru fiecare locuitor alprimului cadru. Spaliul este insi acelagi. La scara de timpa evolufiei, aceastd schimbare dramatici a avut loc practicinstantaneu; a fost nevoie de doar cAteva mii de ani pentru a

transforma scena unu in scena doi. Se pare cd animalul umans-a adaptat minunat la noua lui condilie, insd n-a avut timpsi se adapteze biologic, sd evolueze intr-o specie noui, civi-lizatl,gi'din punct de vedere genetic. Acest proces de civili-zare afost ir intregime implinit prin invdlare gi condifionare.

Din punct de vedere biologic, el inci este acel animal tribalsimplu descris in prima sceni. Atrditin acest fel nu doar cA-

teva secole, ci timp de un milion de ani. in aceastd perioadd,.

este adevd rat, s-aschimbat din punct de vedere biologiclbEvolufia sa a fost spectaculoasi. Presiunile supraviefuirii au

fost imense gi l-au modelat.inultimele mii de ani, anii urbani, anii aglomerali ai omu-

lui civilizat, s-au intAmplat atAt de multe, incAt ne e greu sd

inlelegem cH nu reprezintd decAt o infim5 parte din epopeea

umand. Lumea de azine e aga de familiar4 incAt aproape ne

imagindm cd am ajuns aici treptat gi, drept urmare, suntemtotal echipafi din punct de vedere biologic s[ facem fa!5 noi-lor provocdri sociale. Dacil facem insH un efort gi judecim larece, suntem nevoifi si admitem cd nu este deloc aga. Doarincredibila noastrd maleabilitate gi adaptabilitatea noastrdingenioasd dau aceast5 impresie. Simplul vAnitor tribal iqidi toatd silinla sd-gi poarte noua haind cu ugurinfd gi mAn-

drie; irsd noile podoabe sunt greoaie gi incurcate gi el se tot

11

Ioomenirea

impiedicd in ele. in orice caz,inainte de a examina felul incare se poticnegte gi adeseori igi pierde echilibruf trebuie sd

vedem modul in care a reugit sd-gi coasd laolaltH fabuloasamantie de civilizalie.

Trebuie si fircepem prin scdderea temperaturii, pAni ajun-gem inapoi sub stdp6nirea Epocii de gheald, sd spunem, cudoudzeci de mii de ani in urmi. Strdmogii nogtri timpurii,iscusi,ti vAndtori, reugiserd deja sd se rdspAndeascd i:r cea maimare parte a Lumii Vechi gi erau pe cale sd migreze prinAsia de Est in Lumea Noud. O expansiune atAt de uluitoareinsemna cd modul lor simplu de viafd, bazatpe vAndtoare, iitransformase in adversari periculogi pentru rivalii 1o1, marilecarnivore. tnsi acest fapt nu este aga de surprin zdtor, dacdne gAndim ci strdmogii nogtri din Epoca de gheali aveaudeja creierul la fel de mare gi de bine dezvoltat precum ilavem noi azi. La nivel scheletic, diferen{ele dintre ei qi noisunt minore. Din punct de vedere fizic, ornul modern in-trase deja in scen6. De fapt, dacd ar fi posibil, cu ajutorulunei magini a timpului, si ludm un copil nou-ndscut al unuivAndtor din Epoca de gheafd gi sd-l cregtem in prezent ca qi

pe copiii nogtri, este pulin probabil ca cineva sd-gi dea seamade substituire.

ln Europa, climatul era ostil, insi sti[mogii nogtri ii fdceaufa!5 cu succes. Cu cea mai simpli tehnologie, erau capabilisd vAneze animale imense. Din fericire, ne-au ldsat doveziale indemAndrii lor la vAndtoare, nu doar prin intermediulresturilor pe care le gdsim intAmpldtor in pegterile pe carele-au locuit, ci gi prin uimitoarele picturi rupestre de pe pereFi

'....................t..............

i12

:

ii

Trlhuri si syfy:Y:ey: ::

:

acestora. Mamufii gi rinocerii lAnogi, bizonii gi renii ilustraliaici nu lasd nici o indoialI asupra naturii climatului. Astdzi,

odatH ce ieqi din intunecimea peqterii qi dai cu ochii de pei-

sajul rural scdldatin soare, i1i e greu sd !i-l imaginezi populatde acele animale enorme qi cu bland groasi. Contrastul din-tre temperatura de aturrci gi cea de acum devine clar.

Pe cAnd ultima glacialiune se aproPia de sfArqit gheala a

inceput sf, se retragd spre nord cu o vitezd de 50 de metri pe

an, iar animalele de mediu rece au urmat-o. Locul tundreireci a fost luat de pdduri bogate. Marea Epoc5 de gheald a

luat sfArgitftrurmi cu aproximativ zece mii de ani, anunlAnd

o noud eri in evolufia omenirii.Schimbarea avea sI apard in locul de intAlnire dintre

Africa, Asia qi Europa. Acolo, pe coasta de est a M[rii Medite-

rane, a intervenit o mici modificare ir comportamenful uman

de hrdnire care avea si schimbe intregul curs al progresuluiomenirii. Afost ceva destul de obignuit gi de simplu, in sine,

dar a avut un impact uriag. Astdzi ni se pare ceva firesc: o

numim agricultur5.inainte de aceasta, toate triburile umane se hrdneau in

doud feluri: blrba{ii vAnau animale, iar femeile culegeau

plante. Dieta era echilibrat5 prin impdrlirea produselor. inprincipiu, tofl membrii adul1i activi ai tribului erau implicaliin procesul de procurare a hranei. Stocarea alimentelor se

f5cea la scard micd. Pur gi simplu se duceau qi igi procurauce voiau, cAnd voiau. Aceasti practicd era mai putin riscantidecAt pare, deoarece, evidenf intreaga populafie a lumii era

atunci infimd, comparativ cu numHrul masiv al populaliei

13

Ioomenirea

actuale. in orice caz, cLL toate ci aceqti vAndtori-culegdtoritimpurii se descurcau foarte bine qi au reugit sd colonizezeo mare parte a globului, formaliunile lor tribale au rdmasmici gi simple. De-a lungul sutelor de mii de ani de evolu-fie, oamenii deveniserd din ce in ce mai bine adaptali, atiltfizic cdt gi mental, atAt ca structurd cAt gi comportamental, laacest mod de viafd bazatpe vAnitoare. Noul pas pe care l-aufdcut, spre agriculturd gi produclia de hrani, i-a impins pesteun prag neagteptat aruncAndu-i foarte repede intr-o formide existenfi sociald nefamiliard, pentru care n-au avut timpsd-gi dezvolte noi calit5li reglate genetic, pentru a-i ajuta sd-ifacd fafd. De acum inainte, capacitatea de adaptare gi male-abilitatea comportamentalS, abilitatea de a invdla gi de a se

mula dupd situafii noi gi mai complexe aveau sI fie testate lamaximum.Urbanizarea gi complicatiile vielii in orag se aflddoar la un pas.

Din fericire, indelungata indeletnicire cu vAndtoarea 1e-a

dezvoltat ingeniozitatea gi un sistem de ajutor reciproc. Esteadevdrat cd vAndtorii umani incd erau competitivi gi am-biliogi din fire, la fel ca strdmogii lor maimufe, insd com-petitivitatea lor fusese forlatd sd se tempereze datoritd uneinevoi fundamentale crescAnde de a coopera. Fusese singuralor gansd de succes in fafa tradifionalilor rivali cu gheare as-cufite, ucigagii profesionigti ai lumii camivoreloL cum eraumarile feline. VAndtorii umani igi dezvoltaserd spiritul decooperare, inteligenla gi nafura exploratoare, aceastd com-binafie dovedindu-se eficientd gi mortald pentru rivali gi

i pentru pradi. invifau repede, aveau memorie bund qi erau.......................i..............

i14

Trihuri gi supertrihuri

experli in a corela elemente diferite din trecut pentru a solu-

fiona probleme noi. Dacd aceasti calitate fusese deosebit defolositoare in vremurile de inceput in timpul expedifiilorcomplicate de vAnitoare,le era cu mult mai necesard acum,aproape de casd, in pragul unei noi forme de viali social5,mult mai complexd.

Jinuturile din jurul coastei estice a Mediteranei erau ha-bitatul a doud plante esenfiale: grAul sdlbatic qi orzul sdlba-tic. in regiune se mai aflau de asemenea capre sdlbatice, oisdlbatice, vite sdlbatice qi porci sHlbatici. VAndtorii-culegdtoriumani care s-au agezatin acest areal domesticiserd deja cAi-

nele, folositindeosebi la vAndtoare sau pentru paz6,, mai de-grabi decAt ch sursd directd de hrani. Adevdrata agriculturda inceput prin cultivarea a douX plante: grAul gi orzul. Lascurt timp a urmat domesticirea caprei gi a oii la inceput,urmatd pulin mai tArziu de domesticirea vacii qi a porcului.E foarte probabil cd animalele, atrase de lanurile cultivate,s-au apropiat inilial si se hr5neasci gi au rimas pentru a fiirmullite de oameni qi consumate la rAndul lor.

Nu este deloc intAmplitor faptul ci qi celelalte douX regi-uni ale PdmAntului unde ulterior s-au dezvoltat independentmari civilizalii antice (sudul Asiei gi America CentralI) erautot teritorii in care vAnitorii-culegdtori au gdsit plante sdlba-tice potrivite pentru a fi cultivate: orez fir Asia gi porumb inAmerica.

Aceste culturi din Epoca tdrzie a pietrei au avut aqa demare succes, incAt plantele gi animalele domesticite afunciau rimas, pAnd in zilele noastre, sursa principali de hranH

15