I

1

Malahide, Ia nord de Dublin.Nu cu mult{ vreme In wmL.

Cu mult dupa ce casa fusese dezinfectata pentru noi ocu-

pan1i, iar cadavrele depuse la locurile de odihna din pamant,

oamenii tot nu se aprcpiau. ,E blestemata', gopteau bArhtoarele

din cartier, ddnd din cap cu inleles. ,,Ce mortal, o oasa ban-

tuita!" zbierau copiii, dar, de c6te ori i$i luau inima in dinIi, abia

daca faceau cafva pasi ln curtea din fala casei, ca le si pierea

toata indraneala.

intrucAt crea ce vizuse inaunhu, primul dint€ tofi, Desmond,

posta5ul, fusese neobiqnuit de straniu.

Toata lumea il sirnpatiza pe Desmond, cu toate ca era,

probabil, mai bagacios decat ar fi fost cazul. Mai era gi foarte

tipicar si baga imediat de seama dacA peluza cuiva ar fi tsebuit

ingrijfta sau daca vopseaua de pe vreun st6lp lncepuse sa se

scorojeasca- impreuna cu vina de a fi vazut anumite amanunte

fara sa le fi inleles adevArab sernnificatie, aceste calit4i, alt-

minteri inofensive, il facura sa-$i piarda mi{ile.in ultima zi in care se mai putuse bucura de viata, acest

exigent degusabr al cafelelor clienlilor disfibuia corcspondenta

V

12 Chvistian Mdrk

zilnica in cutierul lini$tit din apropierea garii din Malahide cdt

de incet putea, fara sa li se para oamenilor ca tage cu ochiul.

Pomi din locul in care New Street intahea urdlenia de beton,

in stil fals bavarez, a portului de ambarcaliuni, apoi facu la

stanga, luand-o pe Bissets Strand. Ca de obicei, batr6nul Des

arunca o pdvire p n ferestre, sar yada daca nu-l a$teapta

inaunku vrcun cunoscut cu o ceagca de cafea proaspatA, Si nu

fu dezarnagit; pAna sir ajunga la capatul prirnului palc de case,

bause deja doua ce$ti. Cei mai mulfi dintre locuitori ajunsesera

sa-i inteleaga nevoia de a pimi pudna atentie. Simplul fapt ca

,,se nimerea" sa pice tocmai la tanc pentru o gura de cafea

matinala ii dadea impresia, stia toata lumea, ca fAcea parte din

viata cuiva, macar un pic. Spunea tot timpul ca ,,boabele miros

ninunat". Nu statea niciodata mai mult decat era bine-venit.

$i zambea cdnd te intalnea - asta ii facea pe tod sa cedeze in

fata acestei fiinfe ciudalele -, aruncindu-ti un zambet larg ca

toate zilele,

inainte sa dea peste cadavre, Desmond era considerat de

tQata lumea inofensiv.

Viala din afara serviciului, atAj2 cal€ era, $i-o petecea la

localul lui Gibney, unde fi.uiga cite o privire Ia nevestele de prin

imprejurimi cdnd nu le erau atenti barbalii, si isi cheltuia

modestul salariu la casa de pariuri de alaturi ori de c6te ori se

transmitea vreo cursa de cai la televizor, ceea ce se intAmpla des.

De optsprezece ani, igi tot tdrdia geanta neagra de posta$ pe

hotuarele crapate ale vechiului oragel de la malul marii, hol-

bdndu-se la aceleagi case, cenugii pe unde aerul marin le mdn-

case varuiala - $i gasea un fel de alinare in toata aceastii

monotonie. Sa se duca in maxele ora$, la doar o jumatate de orA

distanta cu trenul, ar fi insemnat sa aiba o foame de neprevazut

DRAGUL DE JIM 13

gi o inclinare spre viata mondena pe care nu-$i inchipuia sa le

simta weodatal Ba mai mult, i-ar fi stricat itinerdrul pus la punct

cu grija! care-i asigura cel putin patru cesti bune de cafea pina

la masa de pranz.

Cdnd trecea pe aleile din fata caselor, oamenii din bucatarii

il auzeau fredonind. Numai aiureli de melodii, de fapt. Avea o

voce groaznica, dar dadea din cap in ritmul muzicii, ceea ce-l

facea sa para mai mult decat talentat. Era fericit a$a cum sunt

fericiji de obicei numai copiii de p6na la doisprezece ani.

Mai tdrziu, oamenii aveau sa puna Palirui daca fredonatul

acesta ar fi trebuit sau nu sa-i fi pus in garda.

Pe 24 sau 25 aprilie, pe la zece 9i ceva dimineata, dupa cate

igi mai aminteau unii, parerea ingaduitoare pe care ora$elul o

alrrsese despre Desmond se schimba pentru totdeauna. Soajele

nu stralucea, Dumnezeu igi sharnutase privirile de la casa cu

numalrul 1 de pe Srand Street 9i rimisese in loc nori inva-

latuciti gi acoperiti cu un cenuSiu sinucigag, adunali de pe mare

sa ascunda prividlor ceea ce avea sa se peEeaca, dar care nu era

menit si fie cunoscut de cahe toata lumea. O culoare aleasd

in mod profetic, dupa cum avea sa se adevereasca. $i asdel, in

fericita sa ignoranta, ba facandu-i cu mana baftinei doamne

Dingle de la etajul int6i al Howard's Comer, ba inclnandu-si

palada catle simpatica doanna Moriarty, cale tocmai isi

deschidea frizeria, Desmond Kean se pregati sa-;i incheie

traseul zilnic.

Cand termina de distribuit corespondenta pe la casele ba-

tranesti decolorate de pe Bissets Strand, duPa ce se intoarse Si

ajunse din nou la numarul 1, pe coltul dinhe Old Street $i Gas

Yard Lane, Desmond ezita iara,!i. Geanta ii era aproape goala gi

nu mai avea de dus decdt doua pliante cu reclame, de la

14 Chlistian Mtlk

supermarketul orasului, doamnei Hegarty, care locuia acolo. inzilele care urmar4 Desmond avea sa se tot fra,mante, incercand

febril sd-si aducA aminte cu cat timp in urma ar fi trebuit sa-si

dea seama ca era ceva in neregula cu felul in care se simfea in

Feajma acelei case. Arata destul de banal, cu fafada de un galbui

spalacit $i cu zabrele fals elveliene, de lemn, deasupra infiadi.

DaI, de la bun inceput, ceva parcA ii goptise un avertisment

nedefinit, pe care fusese prca politicos sa-l auda!

Doarnna Hegafiy - care il lasase pe Desmond sa-i spuna

,Moin" dupA numai un an de vizite sporadice, dar sEruitoare -yenise in orasel in urma cu aproape trei ani, dinh-un loc desprc

care nu prea binevoia sa vorbeasca. Oamenii ziceau ca era yorba

despre un ora$ de departe, tocmai din West Cork. La cei

patruzeci Si cinci de ani ai sii, era inci o femeie arAtoasa, iar

chipul ei avea norocul sa fie dinhe acelea care, datorita unei

anume stmcturi osoase, ayea sa se pastreze bine $i la batranete.

in rarele ocazii c6nd glumele stAngace ale lui Desmond reugeau

sa-i smulga un zdmbet, era de-a dreptul frumoasa. Dar mai

capihse de-a lungul timpului 5i un fel de asprime, care se

prefacea in dugmanie fadsa ori de cate ori cineva incerca sa fieprea prietenos cu ea. Invitadile la ceai ale vecinilor fusesera

primite mai intAi cu refuzuri politicoase. Iar cand unii incerca-

serA sa bata un apropo mai pulin subti.t aducindu-i prajituri, ea

le l6sase, neatinse, in fata usii, unde, pana h urm4 le mancasera

pisicile vagabonde.

Dinte toti vecinii mgi de curiozitate, numai Desmond fusese

vreodata invitat inauntru la o cafea, probabil pentru ca era atat

de nevinovat si pentru ca inchidea voit ochii in fata laturii

ascunse a celorlalti. Apoi, prin ianuarie, doamna Hegany

incetase brusc sa mai deschida atunci cand suna el la u$a.

DRAGUL DE JIM 15

lbntativele lui ulterioare de a rcinnoda legaftra cu ea ori de cate

ori se intalneau pe strada fura 9i ele respinse. Doamna Hegarty'

cme $i a$a fusese doar arareori vazuta in afara celor Patu percti

ai ei, trecea acum pe bnga el fara sa-i adreseze nici un cuvAnt'

infofolita intr-un palton vechi, cu un sal infasurat in jurul

capului, ca la mumii. Nu-l mai pofti niciodata inauntru'

Desmond si toli ceilalti presupusera pur si simplu ca i se

inmmplase vreo tagedie, nu insistasera si pastlal.l distanta pe

care era limpede ca o imPunea.

$i totusi.

Stind in fata usii de la inharea in casa doamnei Hegarty' cu

reclamele colorate in mana, Desmond $ovai, din cauza acelei

irnpresii pe care o tot avusese in ultimele saptamani de cate ori

Eecea pe acolo. ln ultima vreme, r.vbatuse* dinauntru niste

sunete pe care Desmond nu le bageue in seama' spunandu-$i ca

vin de la televizor sau, Poate, de la radio. Semanau cu niste

scAncete, ba chiar cu lipetele unei voci tinere, Odata se auzise si

o bufnitura putemica, iar perdelele de la etaj fusesera smu-

cite repede la o parte, apoi nase din nou peste ferea$ra' Dar

Desmond, ltind doar curios, nu 9i iscoditor ori in&tznet, se

amagise ca nu emu altceva decat ciuda{eniile oamenilor singuri,

trib din care el insusi facea Parte.

Cu cdt se apropia mai mult de u$ila batanta pentru scrisori,

decupata in u$a de la intrare, cu atat fuele de par de pe mina lui

Desmond se zbarleau mai mul! ca o padure blonda' I se p'ru ca

simte un mfos. Ca de tocana stricata Nu era sigur de unde vine;

plaja nu era deParte, ar fi putut fi $i alSele care putrezeau' Sau

frigiderul cuiva ca,ruia i se opdse cur€ntuI. Dar Desmond $tia cd

nu e a$4.

l5 Christian MFrk

Lasandu-si in sfa$it la o parte impresia vag4 du-prevesti-

toarc, Desmond se aplecd 9i impinse ugita baianta. indesA unul

dintre pliantele publicitare. Observa un teanc de scrisod ne-

desfacute pe podea-

Apoi incremeni.

inauntru, cam pe r.rnde $tia ca se afla carnera de zi a doamnei

Hegafy, zari ceea ce parea sa fie o manl.

Era vanata si umflda ca o manu$a chirurgicala $i se iyea de

undeva din inclperea alaturau. Bratul legat de mana era $i el

gras, ca un cdmat, de parca fus€se umplut c\ apiL Len5a el ztEaun ceas - cureaua plesnise de pe incheieturA din cauza umfla-

turii. Desmond i$i intinse gdtul 9i deslugi ceva din ramasilele

doamnei Hegarty; vazu p€te intunecale peste tot pe hainele ei de

duminica. Ar fi putut sa jure ca, in ciuda tuturor acestor

amanunte, ea zambea- Des abia dacb reugi sa nu vomite $i alerya

sa le spune gardal-ilor

$i, penau prima gi ultirna data in viaF, uita sa distribuie

corespondenF.

Dupa ce deschisera usa fo46nd incuietoarea, poliligtii locali

se dAdua la o parte qi frcula loc echipei de cdminalisti imbracati

ca ni$te cosmonauli, venili tocmai de la sediul cennal din Garda

Phoenix Park. Doi ba$afi intara in tacere, urmafi de o unitate

canina. Cdinii urlau 9i scheldaiau, a161a1i de sangele inchegat,

iar dresorii tebuira sa-i lina bine. Un cosmonaut in costum de

protecfie alb ingenurche hnga coryul culcat la pamant al Moirci

si li exarnina craniul. Avea cdteva adincituri chiar deasupra

unuia dinne ochi, de parcd cineva ar fi lovit-o cu un obiect

contondent de mai multe ori, dar nu indeajuns de tare cat s-o

ucida pe loc. Cauza decesului, se stabili mai apoi la ancheh,

DRAGUL DE JIM 17

fusese un hematom subdural acut. Cu alte cuvinte, Moila

Hegarty suferise un atac cerebral, dupa ce fusese b50ta, 9i mu-

rise la numai c6teva minute. Cadawul zacuse acolo cel pugin trei

zile. Unul dinhe detectiYi crezu la incePut cA era un caz de

tdharie si homicid. Mai apoi, dupa ce afla intreaga Poveste,

lumea il auzi bombanind ca ,,nememica dracului a meritat

fiecare lovituraf'. Caci moartea ei, din punctul de vedere al

politristilor, era pafiea cea mai simpli.

$i pe pereti se vedeau urme, de parca mai multe persoane

s-ar fi imbrincit la parter, incercand sa se doboare una pe alta.

Parchenrl era m6njit cu crema de ghete si se vedeau urme ca de

derapaj, iar tablourile cu Ta.ra Sf6nta atamau shamb. Semne

de incaLierare se vedeau in toate incaPerile de la parter, nelinig-

tindu-i pe politistii incepatori. Unul dintre ei deschise masca de

Ia chiuveta si descoperi o cantitate mare de otrava de $obolani.

Alnrl gasi asupm Mol€i un colier, facut din fier !i sudat la ceafa;

de el em agaFt un alt inel asemanator, pe care se a{lau mai mult

de zece chei diferite. Nici una dintre ele nu i-ar fi putut fI smulsa

de la git. incercdnd in zadar sa risiPeasca tulburarea pe care o

simteau cu totii, unul dintre polili$ti observi ca ,,probabil cir

z&anganeau cand facea dus". Dupa ce taiara inelul cu clestele,

descoperira ca fiecare cheie se potrivea in cate o incuietoare a

casei - pe dinafam. Alte chei nu 8a,sha. Iar majoritatea ugi]or

erau hcuiate.

Ancheta stabili ca doamna Hegarty suferise loviturile sus,

apoi reugise sl coboarc $i sa ajungn pani aproape de canapea,

prabugindu-se la doar cdliva centimetri de ea. Drumul em marcat

de o ddra subgire de sdnge.

Cand urcara la etaj ca sa verifice aceasta teode, anche-

tatorilor le pieri orice urmi de zdmbet. Usa hebui sa fie smulsa

IE

18 Christian Mtrk

din balamale de doi dintre cei mai vdnjogi polifigti din Ma-lahide. Cend se proptira cu umerii in u$a, privirile celor doi se

intalnla, speriate. Penku ca mirosul care venea dinauntru era

mai putemic decat cel din preajma doamnei Hegarty. Nuse msinard sa ia cu ei un agent inamat cand adevarul li se

dezva.lui - adevar pe care Desmond il vazuse li care totu$i iiscapase cu totul.

Fata zacea ingr nadita in prag, cu mainile impreunate ca

pentru rugaciune in jurul unei [ope1i ruginite.

- Iisuse! striga cel mai tanar dinte politristi si se sprijini de

tocul uiii. La pafier, ceinii incepura sa lahe, r6ciind cu ghearele

pe pardoseala de lemn,

Parul rogcat al t'etei se facuse aproape negru de sudoare 9i

murdarie. Degetele ei, subliri 9i elegante, mai aveau doar doua

unghii, iar coastele i se vedeau prin tesatura sublire a ceea ce

fusese probabil o rochie de vam galbena. Biata de ea a\.usese o

moarte urata, stabilta polidstii, dar nu putura sa-Si dea seama

imediat daca ranile de culit din abdomen o omorasera sau weo

suferintA intem?L hpata avea arnprentele ei, iar muchia de metal

se potrivea cu urmele de pe fruntea doamnei Hegarty. Ajunsera

la concluzia ca fata cobordse dupa femeia mai in vdrsta. dar ceva

ii intrerupsese urmarirea pe la jumatatea scirilor. De dupa un

scaun rccuperara un culit 5i, cum avea pe el amprentele doamnei

Hegarty, era evident ca aceasta o injunghiase pe tinara nu doar

de douzr. ci de cel pufn nouasprezece ori.

- Iute i s-a mai scws sdngele, biata copi.ta, rcmarca un poli-

[ist batrAn, suflf,ndu-gi nasul.

Tehnicienii crirninalisti facua repede reconstituirea scenei.

La etaj, se dusese o lupta disperata, iar doamna Hegarty incer-

case si pana la urrna reu$ise sa respinga atacul-suq,riza al fetei

DRAGUL DE JIM 19

slabite. Dar nici tantua nu se lasase fara sa lupte. Abia acum i$i

dadura oamenii legii seama de un lucru: cheile doamnei

Hegarty nu doar se potriveau in toate incuietorile, dar nici o

incapere din casa nu avea broasca sa se poata deschide pe

dinauntru. Sub pat fura gasite resturi de cartofi fie4i $i paine

mucegaita fata fusese nevoita sa-Si pastreze hr a safacil-

cioasi si rationalizatd. Se stabili ca faise in casa cel putin trei

luni. De bara patului atamau, deschise, catu$e pentru maini $i

pentru picioare, $i ptueau sa fi fost indelung folosite. Cea mai

mica dintre cheile de la gdtul presupusei terffdcere se potrivea

foarte bine in catuse. Sarmana avea ufine pe unde metalul o

rosese pana la came. Se stabili ca i$i deschisese catu$ele cu

o improvizalie facuta din doua ace de par indoite, acoperite

acum de propriul sange inchegat pe podea.

Fusese tinuta prizoniera. Multa vreme. Alta explicalie

nu exista.

Iar temnicera, femeia amabila care il servea pe Desmond

cu cafea, nu fusese descoperita decat atunci cdnd era deja

prea taruiu.

- Nu am stiut absolut nimic, spuse, cu rasuflarea taiata $i

ctipind din cauza blifuilor, domnul de la Serviciul de AsistenF

Sociala, pus in fata dezgustatorului fapt ca doanua Hegarty'

femeia retrasa, veniti de undeva de prin vest, tinuse Pe cineva

sclav in casa, chiar sub nasul vecinilor Vom demara imediat

investigalii suplimentare, mai decla.ra. Dar, in timp ce omul iegea

din casa pe usa din fatra, incercdnd sa evite privirile furioase arle

celor care se holbau la el, toat,l lumea $tia deja ca a$ea nu erau

decat vofte-n vanl Femeia lini$tita care locuise in caPatul sftazii

fusese un monstu absolut. $i nimeni nu se sinchisise sa bage de

seama, cu atat mai putrin autoritalile.