8/17/2019 Zona Rezidenţială Sau de Locuit

1/3

Zona rezidenţială sau de locuit

Actuala explozie urbană, ca şi creşterea populaţiei, nu constituie fenomene noi în istorie, dar cusiguranţă nu cunosc precedent prin dimensiunile lor de necomparat cu alte perioade.

În deceniul şapte al secolului al XX-lea se aproxima că 5! din populaţia lumii de"enise urbană, înprezent ne confruntăm însă cu o expansiune fără precedent a urbanului şi cu iminenta dispariţie a ruralului.#xtinderea spaţială a oraşelor şi ne"oia satisfacerii optime a cerinţelor de locuire, deser"ire şi recreere agenerat idei şi practici noi în domeniul urbanismului dintre care răm$ne în actualitate zona de locuit saucartierul.

%ona rezidenţială sau de locuit reprezintă spaţiul destinat locuinţelor care ocupă cea mai mare întindere încadrul unui oraş. #l poate ocupa frec"ent &!-'! din suprafaţa localităţii, dar put$nd să a(ungă şi laaproape )! din teritoriu.

*rocentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileşte în funcţie de destinaţia zonei în care urmeazăsă +e amplasată construcţia. Astfel, conform anexei doi din egulamentul eneral de rbanism, procentul deocupare a terenului în zona rezidenţială este după cum urmează/- zona exclusi" rezidenţială cu locuinţe *, *01, *02 - 35!4- zonă rezidenţială cu clădiri cu mai mult de trei ni"eluri - 2!4- zonă predominant rezidenţială locuinţe cu dotări aferente6 - &!.

7asile 8urd, în cartea 9Amena(area teritoriului şi infrastructurii te:nice9, precizează c$te"a principii de bază în constituirea unităţiilor rezidenţiale de tip cartier. ;$te"a dintre aceste aspecte sunt/¬ cartierul e mărginit de artere de circulaţie internă şi rapidă, cu caracter orăşenesc4¬ în interiorul cartierului pătrund numai străzi şi

8/17/2019 Zona Rezidenţială Sau de Locuit

2/3

respectă anumite cerinţe cum ar +/ distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare aleparcelei, conform ;odului ci"il şi distanţele minime necesare inter"enţiilor în caz de incendiu, stabilit pa bazaa"izului unităţii teritoriale de pompieri. Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă acestease racordează la reţelele de ec:ipare edilitară existente, dar face posibilă şi racordarea de noi consumatori aireţelei existente de apă, instalaţii de canalizare, energie electrică şi gaz.;onstrucţiile pentru care se solicită autorizaţiile de execuţie trebuie ca prin conformare, "olumetrie şi aspectexterior să nu intre în contradicţie cu aspectul general al zonei şi să nu deprecieze "alorile general acceptateale urbanismului ar:itecturii. *roiectarea zonelor noi, trebuie să ţină seama şi de satisfacerea c$t mai largă acerinţelor sociale, în condiţii de economicitate a soluţiilor şi de folosire raţională a teritoriului.Astfel pentru ca zona de locuit să respecte reglementările urbanistice trebuie luate în considerare c$te"aaspecte/

2.2.1 Înclinarea terenului

;on+guraţia reliefului, pantele, caracteristicile geote:nice ale terenului de fundaţie, rezistenţa terenului,precum şi ni"elul apelor subterane, pot in?uenţa amplasarea, forma şi regimul de înălţime al clădirilor dinzona de locuit.@acă panta terenului este de 1-2!, clădirile pot + aşezate în orice direcţie ,5-1! e panta minimă pentruscurgerea apelor din precipitaţii6. =a panta de 2-5! lungimea clădirilor situate paralel cu linia de cea maimare pantă este limitată, din cauza diferenţelor mari de soclu. În acest caz, sunt recomandate drept soluţiieconomice tronsonarea şi decalarea pe "erticală a clădirii şi realizarea unor platforme orizontale. În situaţiaterenului cu pante de 5-)! singura soluţie economică o constituie amplasarea clădirii cu latura lungăperpendicular pe linia cu cea mai mare pantă. >erenul cu pantă peste )! e destinat amplasării construcţiilor

mici * sau *016, pentru care se construiesc fundaţii deni"elate sau terase şi ziduri de spri(in.

2.2.2. ;ondiţii de climă

rientarea optimă a clădirilor este determinată de in?uenţa poziti"ă şi a căldurii solare. Amplasarea clădirilorse face astfel înc$t încăperile de locuit să +e expuse efectului radiaţiilor directe minimum două ore pe zi însolstiţiul de iarnă, ceea ce duce la creşterea calităţii "ieţii.În cazul latitudinii ţării noastre, sunt indicate următoarele orientări ale faţadelor/. spre 8@ - crează condiţii bune şi o durată mare de însorire la ec:inocţiuri nouă ore, iarna opt ore şi "araşase ore4. spre 8@- #8> - prezintă o însorire bună, uniformă în tot timpul anului4. spre #8> - 7#8> - asigură condiţii de însorire satisfăcătoare trei ore iarna, 5 ore la ec:inocţiuri şi şapte ore"ara64

. spre B@< B@ - #8>< B@ - 7#8> - nu asigură minimul necesar de însorire şi tocmai de aceea nu serecomandă pentru dormitoare.*entru a primi lumină directă su+cientă, amplasarea clădirilor se face la o distanţă minimă între ele de 1- 3 C C este înălţimea clădirii celei mai mari6. Această distanţă minimă oscilează în funcţie de caracteristicilereliefului, orientarea, poziţia reciprocă a clădirilor.

2.2.3. @ispunerea clădirilor

Aspectul unei zone rezidenţiale este dat şi de dispunerea clădirilor de locuit care poate + de mai multe feluri/- perimetrală - clădirile sunt plasate paralel cu strada sau în (urul unui nucleu constituit ca spaţiu "erde saudotări utilizate zilnic4- liniară - clădirile sunt situate în fronturi paralele, perpendiculare sau oblice faţă de axa străzi oferă aceeaşiorientare pentru toate clădirile64- în incinte - crează grupuri de clădiri în (urul unui spaţiu liber reprezentat +e de o curte de ser"iciu, +e delocuri de (oacă pentru copii. În cadrul acestui tip de dispuneri este necesar să se acorde o atenţie deosebită

modului de amplasare, deoarece poate afecta iluminarea şi "entilarea naturală a zonei şi clădirilor. *entru omai bună iluminare este recomandată orientarea spre sud şi pentru o "entilare bună este indicat să se e"itealcătuirea incintelor complet înc:ise şi pre"ederea de plantaţii în incintă4- liberă - amplasarea clădirilor este independentă fată de stradă. Acest tip de dispunere corespunde unorteritorii cu relief "ariat.

2.2.&. ;ondiţii de combatere a zgomotului

Dăsurilor de combatere a zgomotului trebuie acordată o atenţie aparte deoarece în mare măsură, de acesteadepinde calitatea "ieţii locuitorilor din zona de locuit. ;irculaţia "e:iculelor, ca şi cea a pietonilor, constituie

8/17/2019 Zona Rezidenţială Sau de Locuit

3/3

surse de zgomot care, prin durata şi intensitatea lor afectează starea sănătăţii locuitorilor.*re"enirea şi micşorarea zgomotului în zonele de locuit se realizaeză prin pre"ederile unor măsuriconstructi"e sau de organizare a acti"ităţii din aceste zone. nele din aceste măsuri ar putea +/¬ ;lădirile de locuit se îndepărtează de arterele intens circulate, intrepun$ndu-se spaţii plantate poziţia şi înălţimea arborilor sunt determinate astfel ca unda zgomotului să treacă deasupra ferestrelor de la ultimulni"el al construcţiei64¬ #"itarea pe c$t posibil a tra"ersării complexelor de locuinţe de către arterele de circulaţie, în special

"e:icule grele şi de transport în comun4¬ Îndepărtarea parca(elor şi gara(elor mari din interiorul complexului de locuinţe4¬ #"itarea străzilor tip coridor, ?ancate de clădiri înalte, ce determină re?ectarea şi ampli+carea zgomotelor4¬ @esc:iderea incintelor se amplasează în partea opusă străzii, astfel înc$t partea interioară a incintelor eprote(ată de zgomote4¬ Dărirea suprafeţelor de spaţii plantate şi asigurarea unui grad c$t mai înalt de compactitate al acestora,at$t în exteriorul, c$t şi în interiorul grupurilor de locuinţe4¬ #liminarea, pe c$t posibil, a cauzelor ce duc la mărirea intensităţii zgomotelor pro"ocate de circulaţiesemnalizarea prin claxonare, utilizarea roţilor cu benzi metalice pentru "e:icule, pa"a(e rugoase64¬ În cazul clădirilor dispuse perpendicular pe axul străzii, se aşează alternati" bariere plantate sau clădiriecran- în faţa lor, paralele cu strada la aceste clădiri dormitoarele "or + amplasate pe faţa opusă a străzii64¬ *lantarea pe "erticala faţadelor clădirilor, a unor plante agăţătoare care au proprietăţi de absorbţieacustică.

2.2.5. eţeaua de circulaţie

În cadrul cartierelor, un rol esenţial în realizarea condiţiilor de confort şi siguranţă îl deţine modul dedispunere şi de organizare a circulaţiei. În ma(oritatea cazurilor se adoptă sistemul de circulaţie perimetrală,completat cu sistemul de alei care facilitează accesul la +ecare complex de locuinţe. atenţie deosebită trebuie acordată unei separări c$t mai clare a circulaţiei pietonilor de cea a "e:iculelor.*otri"it anexei & din egulamentul eneral de rbanism, accesul carosabil pemtru construcţii de locuinţe se"a asigura astfel/- accese carosabil pentru locatari4- accese carosabil pentru colectarea deşeurilor mena(ere şi pentru accesul mi(loacelor de stingere aincendiilor4- alei semi6carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m "or a"ea o lăţime deminimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m "or + pre"ăzute supralărgiri de depăşire şisuprafeţe pentru mane"re de întoarcere4- în cazul parcelării pe două r$nduri, accesele la parcelele din spate se "or realiza prin alei de deser"ire localăfundături64

- cele cu o lungime de 3 m - o singură bandă de 3,5 m lăţime4- cele cu o lungime de maximum 1 m - minimum 2 benzi total E6, cu trotuar cel puţin pe o latură şisupralărgiri pentru mane"re de întoarcere la capăt.

2.2.'. =ocurile de parcare

A"$nd în "edere sporirea neîncetată a numărului de autoturisme, parcarea lor a de"enit o problemădeosebită în zonele de locuit. *arca(ele se pot amena(a astfel/ parca(e la sol neacoperite4 la sol acoperite4parca(e cu mai multe ni"eluri, la sol sau subteran4 la subsolul sau parterul clădirilor.*entru construcţiile de locuinţe în funcţie de indicele de motorizare a localităţii, "or + pre"ăzute locuri deparcare, după cum urmează/. c$te un loc de parcare la 1-5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu4. c$te un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinţe semicolecti"e cu acces propriu şi lot în comun4. c$te un loc de parcare la 2-1 apartamente în locuinţe colecti"e cu acces şi lot în comun.. din totalul locurilor de parcare pentru locuinţele indi"iduale "or + pre"ăzute gara(e în procent de '-1!.