Traseu cultural urban“ ”PRIN MAHALALE

Proiectul “ ” vizează două zone centrale ale oraşului Bucureşti cu valoare istorică, culturală şiurbanistică foarte ridicată, dar şi cu mari contraste sociale, economice şi culturale. Aflate în strânsa vecinătate a centrului istoric alBucureştiului, aceste zone sunt păstrătoarele unui patrimoniu cultural important şi sunt parte din istoria oraşului încă de la începuturileacestuia. În cadrul proiectului au fost concepute două trasee de vizitare a acestor foste periferii, prin care încercăm să oferimbucureştenilor şi turiştilor curioşi ocazia de a descoperi o parte din istoria şi spiritul oraşului Bucureşti.

Zona cuprinsă între actualele artere Bdul I.C. Brătianu, Calea Călărașilor, Bdul Carol I, continuat cu Pache Protopopescu și BdulMihai Bravu a fost, până aproape de zilele noastre, o periferie a târgului (orașului) București, în care se aflau mahalale, sate și moșiiboierești. Cuvântul mahala, de origine turcă, desemna un cartier, fără a diferenţia o amplasare anume. Abia după 1830, când înBucureşti au fost luate primele măsuri de urbanizare care urmau modele occidentale, mahala a căpătat sensul de cartier mărginaş,periferic. În secolul XX multe dintre aceste mahalale au dispărut, fie prin înglobarea în structura oraşului, fie prin restructurarea lorradicală. Există însă zone ale oraşului care continuă să păstreze înfăţişarea eclectică a fostelor mahalale, ce reflectă istoria socială,economică şi politică a Bucureştiului. Ca şi acum 100 sau 200 de ani, dinamica vieţii oraşului îşi pune amprenta: spaţiul urban al fostelormahalale continuă să se transforme.

Periferii centrale ale Bucureştiului

De la marginea Târgului Bucureştilor până la mahalaua Vergului

Un proiect al Asociaţiei Sinaptica

7. Mahalaua SteleaStra

a ars întreaga mahala Stelea.Biserica Stelea

.

da Stelea Spătarul, careporneşte din spatele bisericiiSfântul Gheorghe Vechi, ne

conduce la un scuar elipsoidal, loculunde vreme de aproape 300 de ani a fostamplasată biserica şi mănăstirea Stelea. Cuocazia mutării curţii domneşti de la Târgovişte laBucureşti, biserica Stelea este ridicată la rang demitropolie, după 1626. Terenurile din jur, dăruitede către ctitor, au ieşit treptat din proprietateamănăstirii, la început au fost date în embatic(chirie), iar ulterior vândute. La începutul secoluluial XIX-lea mănăstirea nu mai era decât o simplăbiserică. Trece prin distrugeri şi refacerisuccesive, dar incendiul de la 1847 o distruge dinnou şi este dărâmată definitiv în 1850. Imobilelede pe această stradă sunt toate ridicate dupăMarele Foc, care

Bd Hristo Botev, Calea Călăraşilor

(str. Stelea Spătarul)

8. Calea CălăraşilorCalea Călăraşilor este fosta Uliţăsau Pod al Vergului, care ducea laB a r i e r a Ve r g u l u i , s i t u a t ă

aproximativ unde se găseşte acumPiaţa Muncii. Numele actual l-a primit după 1877,în memoria trupelor de cavalerie care au luptat înRăzboiul de Independenţă. Imobilele de pe CaleaCălăraşilor şi din zona din jurul acestei artereilustrează dinamica socială a ultimului veac şijumătate din fostele mahalale. La începutul CăiiCălăraşilor observăm mai multe imobile de raport,clădiri de locuinţe multietajate, construite de cătreantreprenori cu scopul de a le închiria. Asemeneaimobile au fost ridicate începând cu a douajumătate a secolului al XIX, în special de-a lungulmarilor artere comerciale şi a bulevardelor nouconstruite. Imobilele cu locuinţe la comun aupăstruns relativ greu în Bucureşti, fiindîntâmpinate cu multă reticenţă. Bucureştenii aupreferat dintotdeauna locuinţa individuală.

Casa Stanovici

Str. Romulus, str. Iuliu Valaori,Calea

(Str. Remus nr.6, colţ cu strada Iuliu Valaori)

Călăraşilor

Pe măsură ce ne depărtăm decentru observăm că imobilele imită

locuinţele burghezilor înstăriţi, cuportaluri şi coloane false, rămânând însă modesteca dimensiuni şi materiale de construcţie, în curţicu garduri de lemn. Locuinţele de acest tip eraulocuite cu precădere de funcţionari mici şi mijlocii,pe măsură ce practicanţii profesiilor cele maimodeste, agricultori şi mici meşteşugari, cândvamajoritari în aceste zone, au fost împinşi spreexteriorul oraşului. Cele câteva case cu aspectrural păstrate încă pe Calea Călăraşilor şi pe

9. Schimbări trecut şiprezent

din din

străzile din jur, în special în porţiunea cuprinsăîntre Calea Călăraşilor şi Bulevardul Unirii, suntmărturii ale existenţei acestora şi a fostelor sateîncorporate în structura urbană.Se observă şi noile imobile ridicate în ultimeledouă decenii, unele dintre ele formând o notădiscordantă evidentă cu cele alăturate, prindepăşirile de înălţime şi/sau prin faţadele cuforme şi materiale contemporane. Ca şi acum 100sau 200 de ani, oraşul îşi continuă evoluţia într-omanieră mai degrabă necontrolată, noul seimplantează în vechi cu o spontaneitate uneoristridentă.

(Calea Călăraşilor,intersecţie cu strada Traian)

alei Traian), Calea Călăraşilor

Hala Traian

Str.Prof. Dr. Mihail Georgescu (prin spateleH

10. Mahalaua Sf. ŞtefanAtunci când a fost ridicată,biserica “Sf. Ştefan” se afla lamarginea mahalalei Vergului,

mahalagii de aici ocupând, treptat,terenuri ale unora ca serdarul Fănu'ă sau ca popaSoare, de la acesta rămânând numele străziiPopa Soare. Înfăţişarea actuală a locului sedatorează parcelărilor realizate în a douajumătate a secolului al XIX-lea, când, pentru arezolva problema lipsei de locuinţe în Bucureşti,au fost trasate numeroase parcelări dedimensiuni mai mici, pe spaţiile rămase libereîntre locuinţele existente, ocupând astfel grădinileşi vechile curţi. Parcelările au condus la apariţiaunor zone unitare ca înfăţişare, cum este şiaceasta situată la intersecţia străzii Sf. Ştefan cuŞtefan Mihăil cele de pe străzileMântuleasa, Plantelor şi D. Racoviţă, care au fostdestinate vilelor. Fostele mahalale devin astfelzone rezidenţiale intermediare, locuite de opopulaţie cu structură diversă: funcţionari de stat

eanu,

şi privaţi, medici, profesori, avocaţi, bancheri.

Biserica „Sf. Ştefan” – Călăraşi(Calea Călăraşilor nr. 83)

Str. Sf. Ştefan, str. Popa Soare,str. Romulus, str. Mântuleasa

La vremea când s-a ridicatbiserica, mahalaua Mântuleasaera în Târgul din Afară, o zonă de

extindere a orașului în devenire. Pelângă proprietă'ile breslașilor și târgove'ilor detoată mâna se aflau și suprafe'e de teren maimari, fie ale unor boieri, fie ale unor îmbogă'i'i cumera și Manta Cupe'u. Livezile jupânesei Manta s-au transformat în cur'i ale caselor de astăzi, iaruli'ele pline de praf sau noroi sunt străzile și aleileasfaltate. Pe măsură ce familiile boierești sauînstărite decădeau, moșiile acestora erau

11. Mahalaua Mântuleasa

vândute pe bucă'i, iar parcelele rezultate erauacoperite de construc'ii. Fiindcă nu întotdeauna oparcelă avea ieșire directă la o uli'ă, trecerealocuitorilor se făcea prin străpungeri cu rol deservitute, bucă'i de uli'e cunoscute ca „intrări”:Intrarea Mântuleasa, Intrarea Argeaua, IntrareaMecet, Intrarea Popa Nan ș

Zona interioară cuprinsă întreCalea Călăraşilor şi bulevardelePache Protopopescu şi Carol I a

rămas relativ neafectată demăsur i le de s is temat iza re ş i

reorganizare urbană întreprinse de cătrecomunişti, păstrând în bună măsură construcţiile

i altele.

Ansamblul Bisericii Mântuleasa(seco le le XVI I I -XX) (s t r.Mântuleasa nr. 20)

Str. Negustori

12. Mahalaua Negustori

realizate înainte de Al Doilea Război Mondial.Schimbările la nivel social au fost însă profunde,prin măsurile privind confiscarea proprietăţiiprivate iniţiate de guvernul legionar şi, ulterior, decel comunist. În 1941-1942 măsurile luate deguvernul Antonescu la adresa evreilor vizau,printre altele, evacuarea evreilor din unelecartiere şi împingerea lor înspre zonele periferice.Toate imobilele urbane aflate în proprietateaevreilor au fost trecute în proprietatea statului, cuunele mici excepţii. Este cazul imobilului de pestrada Paleologu nr. , intersecţia cu str.Negustori, care a fost cumpărat în 1932 de cătreEdmund Budişteanu (Edmund Gobel). În 1943blocul este confiscat şi intră în posesia CentruluiNaţional de Românizare. Între 1944 – 1946, prinrepunerea în drepturi, Edmund Budişteanu îşirecapătă imobilul, pentru a-l pierde, ulterior, prinnaţionalizarea făcută de guvernul comunist.Situaţii similare s-au înregistrat cu alte imobile depe străzile din jur. Imobilele naţionalizate au fostoferite spre locuire persoanelor agreate de către

7

noua guvernare, multe dintre acestea proveninddin rândul muncitorilor şi funcţionarilor de stat.După 1989 o parte dintre foştii proprietari sauurmaşii acestora şi-au recăpătat proprietăţile. Înzonă rămân însă mai multe imobile cu o situaţiejuridică incertă, unele dintre acestea fiind înprezent degradate.

Str. Negustori, str. Părintele Stăniloaie,Calea Moşilor

Deși biserica a avut, încă de laînceput, hramul Vovidenie, estecunoscută în popor ca biserica cu

„Sfin'i”, numele venind de lachipurile de filozofi antici de pe firidele exterioare.Oamenii nu știau ce reprezintă acele chipuri, așacă le-au spus, tuturor, „sfin'i”. Pictura din aceastăbiserică (chiar și pictura originală se află substraturile ulterioare) este extrem de importantă dinpunct de vedere stilistic, prin iconografiaromânească și iconografia ortodoxă orientală.

13. Mahalaua Sfinţi

Parohia a fost și a rămas, până astăzi, unasăracă, iar împrejurimile bisericii păstreazăamestecul de sărăcie și bogă'ie al fostelormahalale. Această alăturare de strălucireorbitoare și sărăcie lucie, așa cum poate fi văzutăastăzi, nu este semnificativ deosebită de ceea ceputeau vedea străinii care vizitau urbea în urmăcu 300 sau 400 de ani. Ca în mai toate mahalaleleBucureștiului, și aici palate boierești saunegustorești cu grădini generoase și aranjate degrădinari vesti'i stăteau gard în gard cugospodăriile orășenilor de toată mână, cusălașele cerșetorilor sau cu împrejurimilemaidanelor pe care se aruncau resturilemăcelăriilor sau ale tăbăcăriilor.

Biser ica „ Int rarea Maic i iDomnului în Biserică” – cu Sfinţi(Calea Moşilor nr. 79)

la 200 demetri de locul de unde am pornit călătoria,Biserica Scaune.

Acesta este finalul traseului nostru,

Legendă:

©Sinaptica, Bucureşti, 2016

Monument istoric

Continuarea traseului pe ruta indicat

Codul QR aferent monumentului istoric

Acest material este disponibilonline la adresa:http://www.sinaptica.ro/periferii-centrale-ale-bucurestiului

ă

Proiect cultural finanţat în cadrul Programului cultural" " 2016Bucureşti - Oraşul in-vizibil

1. Mahalaua Scaune (Str.Scaune)Așa cum se poate vedea în zonaLipscani ș i în zona Obor,

meșteșugarii, negustorii

pun.

sau al'iprofesioniști obișnuiau să se grupeze pe străzi înfunc'ie de meseria sau nego'ul pe care lepracticau. La fel se grupau și în mahalale, pentrua-și asigura sprijin reciproc și apărare. BisericaScaune a fost ridicată prin efortul măcelarilor șisăpunarilor, breslași care au dat și numele acesteimahalale. Ca biserică de breaslă, biserica erasus'inută financiar de membrii breslei, aceștiaavând obliga'ia de a contribui cu sume de banisau muncă pentru între'inerea bisericii. Numelemahalalei vine de la butucii de lemn pe caretranșau măcelarii carnea (butuci cunoscu'i și subnumele de „scaune”). Pe lângă breaslamăcelarilor era și breasla săpunarilor, aceștia dinurmă folosind rămăși'ele de grăsime și seu de latranșarea animalelor pentru a face să Când afost înfiinţată, un pic peste 1600, mahalaua

Scaune era în afara Târgului Bucureştilor.

Str. Slănic, Bdul Carol I, Bdul Ion C.Brătianu

ua Col'ei s-au maipăstrat doar unele denumiri:Strada Col'ei, „Biserica Col'ea”,

„Spitalul Col'ea”, „Biserica Sf. Ilie –Hanul Col'ei”. Colţei era la început o mahala denegustori, apărută în jurul bisericii cu acelaşinume. Dincolo de uliţele meşteşugarilor şinegustorilor se aflau gospodăriile slujitorilor,târgoveţilor şi ale agricultorilor, pescarilor şi celorcu meseriile cele mai simple. După 1700

Biserica „Adormiri i Maici iDomnului” – Scaune, Str.Scaune nr. 2

Din Mahala2. Mahalaua Colţei

mahalaua începe să fie populată cu precădere decei cu profesii comerciale şi profesii liberale –medici, profesori, clerici -, şi de familii boiereşti. Înmahalaua Colţea se găsea la sfârşitul secolului alXVIII-lea vama de intrare în oraş, “caravasaraua”,pe un teren care aparţinea Mănăstirii Colţea.Palatul Suţu, în care are sediul în prezent MuzeulMunicipiului Bucureşti, făcea şi el parte dinmahalaua Colţei, fiind ridicat la începutul secoluluiXIX pe un teren cumpărat de familia Şuţu. După1900, vechea mahala este locuită preponderentde proprietari de manufacturi şi de prăvălii şi depracticanţi ai pr

Palatul Ministerului Agriculturii şi DomeniilorBiserica „Trei Ierarhi” –

Colţea Spitalul Colţea (Bd.Ion C. Brătianunr. 1)

Bdul Ion. C. Brătianu

ofesiilor liberale.

(Bd. Carol I nr. 2-4);;

3. Mahalaua Sfântul GheorgheNouS-a format în jurul bisericii cuacelaşi nume, apropiată de

arterele comerciale ce veneaudinspre Târgul Vechi şi porneau spre Târgul dinAfară. Pe la 1830 în curtea bisericii a fost găzduităprima librărie românească, izvor de cunoaștere șicultură cu o importantă contribu'ie la întărirearomânismului.

Bdul Ion. C. Brătianu

Biserica Sfântul Gheorghe Nou(str. Lipscani, în parcul SfântulGheorghe)

4. Mahalaua BărăţieiBiserica Bărăţia este cea maiveche biserică romano-catolicădin Bucureşti, pomenită în 1578 ca

biserică făcută din lemn. De laaceastă dată, biserica a trecut prin multedistrugeri și reconstruiri. Înfă'ișarea de astăzi esterezultatul restaurării din 1928, realizate dearhitectul Carlo Cortobius. Pe vremea când a fostridicată biserica și în secolele care au urmat, peaici erau uli'e cu meșteșugari și negustori de toatefelurile: boiangii, lăcătuşi, bărbieri, mărgelari etc.Mahalaua Băraţiei se învecina cu cea aŞepcarilor şi Lipscanilor, zonă de care o desparteîn prezent bulevardul Ion C. Brătianu, şi cumahalaua formată în jurul bisericii SfântulGheorghe Vechi. Această biserică, aflată foarteaproape, este în prezent ascunsă vederii defrontul de case de pe Calea Moşilor. Accesul seface pe aleea discretă ce se desprinde spredreapta la nr. 38.

Biserica „Sf. Maria a Darurilor” –Bărăţiei (Bd. Ion C. Brătianu nr.27)

Str. Bărăţiei, str. Patriei

Clădirile de pe strada Patrieipăstrează o parte din atmosferade acum aproape două secole, iar

dacă reușim să ignorăm blocurileridicate în ultima jumătate de secol, vedem cumarăta o stradă cu locuin'e la etaj și cu prăvălii laparter sau cu locuin'e în care se intra direct dinstradă. Hanul Patria este clădirea de pe colţ, cudouă fa'ade, cu spa'ii comerciale la parter, așacum se obișnuia atunci când a fost construită.Chiar dacă în prezent clădirea este locuită înregim privat, vizitatorul poate intra în curte, undese poate bucura de aspectul original, bine păstrat.

5. Mahalaua Sfântul Ioan Nou

Peste drum de Hanul Patria, ascunsă întreblocurile socialiste, se găseşte biserica SfântulIoan Nou, cea care a dat şi numele mahalalei.

Bdul Corneliu Coposu, str. Bărăţiei, str. Baiade Fier, str. Sfânta Vineri.

În perioada interbelică evreiireprezentau cea mai numeroasăminoritate etnică prezentă în

Bucureşti, aşezaţi pe străzile careporneau din apropierea Curţii Vechi, şi înaintândpe Calea Călăraşilor şi pe străzile din jur pânăspre Hala Traian. Proiectele de sistematizareurbană din anii 80 au distrus în bună măsurăcartierul evreiesc, mare parte dintre clădiri au fost

Hotel Patria – Elias (str. Patriei nr. 3)

6. Cartierul evreiesc

dărâmate, iar tramele stradale redefinite. TemplulCoral este probabil cel mai frumos dintre celepatru lăcaşe de cult evreieşti care mai există înaceastă zonă, cunoscută sub numele de cartierulevreiesc.Sinagogă a Comunităţii Evreilor, este cel maimare lăcaş de cult mozaic din Bucureşti. Replică aSinagogii Tempelgasse din Viena (distrusă în1938 de naziști), sinagoga a fost construită între1864-1866 în stil neo-maur. Atunci când a fostconstruită, zona în care se afla făcea parte dinMahalaua Stelei, iar comunitatea evreiască aprimit sp

Str. Stelea Spătarul

rijin din partea unui oficial otoman,probabil evreu sefard. Templul, de rit așkenazortodox, este unul dintre cele circa 100 de templecorale din lume.

Templul Coral (Str. Sfânta Vinerinr. 9-11)

12

3

5

47

6

8

910

111213

Strada

Scaune