ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI5 IUNIE 2018

,,Stop poluării cu PLASTIC”

Dacă nu reutilizați, atunci refuzați”.

(“Beat Plastic Pollution” )

Ziua Mondială a Mediului - 5 Iunie - instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei "Ecologia Umană" de la Stockholm .

Aniversarea acestei zile a fost stabilită în 1972 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, cu scopul de a marca deschiderea Conferinței de la Stockholm asupra Mediului.

Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului se înscriu în efortul comun de transmitere către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică și socială.

Această zi este sărbătorită în fiecare an pe 5 iunie în oraşe diferite, ca unul din principalele mijloace prin care ONU atrage atenţia globală asupra problemelor de mediu şi reprezintă elementul cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite (UNEP).

,,Stop poluării cu PLASTIC”

(“Beat Plastic Pollution” )

Sloganul campaniei din acest an este :

“Stop poluării cu PLASTIC –

Dacă nu reutilizați, atunci refuzați”.

De Ziua Mediului, vă îndemnăm să revizuim împreună cele

mai necesare acțiuni de întreprins şi practici demne de urmat

pentru a ne debarasa de plasticul care inundă Pamântul şi

Oceanele.

Tema pentru anul 2018, “Stop poluării cu PLASTIC”, este o

chemare la acțiune pentru ca toți să venim împreună pentru a combate

una dintre marile provocări ecologice ale timpului nostru. Cu această

ocazie toţi suntem invitaţi să analizăm modul în care putem face schimbări

în viața noastră de zi cu zi prin a reduce la maxim consumul produselor din

plastic, facând alegeri corecte, favorizând produsele reciclabile şi

reutilizabile.

În acest an, Ziua Mediului are o misiune clară şi anume să reducă poluarea cu

PLASTIC.

În ultimii 50 de ani, producția de materiale plastice a crescut de 20 ori, de la 15

mil. tone în 1964 la 311 mil. tone în 2014 și se așteaptă să se dubleze în următorii

20 de ani. Plasticul generează exetrnalități negative semnificate în domeniul

degradării sistemelor naturale ca urmare a scurgerilor, în special în ocean; a

emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din producția și incinerarea ulterioară a

plasticului; și impactul asupra sănătății și mediului din cauza substanțelor

componente ce prezintă motive de îngrijorare.

REVISTA "MANAGEMENTUL DEȘEURILOR"

A.O. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor

“Stop poluării cu PLASTIC –

Dacă nu reutilizați, atunci refuzați”.

(“Beat Plastic Pollution” )

În fiecare an, cel puțin 8 milioane tone de materiale plastice ajung în ocean –

ceea ce se echivalează cu eliminarea în fiecare minut a conținutului unui camion de

gunoi în ocean. În cazul în care nu se vor lua măsuri, se preconizează că această

cantitate de gunoi revărsată în ocean va crește la “două camioane” pe minut până în

2030 și la patru pe minut până în 2050. Estimările sugerează că ambalajele din

plastic reprezintă cea mai mare pondere din total plastic aruncat în ocean. Cele mai

recente și veridice cercetări disponibile, estimează că astăzi în oceane există deja

peste 150 de milioane de tone de plastic. Un scenariu pesimist ar fi ca oceanul să

conțină o tonă de material plastic pentru fiecare 3 tone de pește până în 2025 și până

în 2050 mai multe materiale plastice decât pește (în greutate).

În fiecare an, lumea folosește 500 de miliarde de pungi de plastic

În ultimul deceniu, am produs mai mult plastic decât în întregul secol trecut,

50% din plasticul pe care îl folosim este de unică folosință sau de unică folosință

Cumparam 1 milion de sticle de plastic la fiecare minut

Plasticul reprezintă 10% din totalul deșeurilor generate

Poluarea din plastic este otrăvirea oceanelor și a pământului, rănind viața marină și

afectând sănătatea noastră!

Istoria pungilor din plastic:

O raritate în anii 1970, punga din plastic a devenit în prezent un produs global omniprezent, realizat la o rată

de un trillion/buc/anual.

1933 – Polietilena, plasticul cel mai frecvent utilizat, este creat accidental la o uzină chimică din Northwich,

Anglia și utilizată initial în mod secret de către armata britanică în timpul celui de-al doilea război mondial.

1965 – Geanta de cumparaturi din polietilena este brevetata de compania suedeza Celloplast. Punga din

plastic a fost proiectată de de inginerul Sten Gustaf Thulin.

1979 –Companiile de plastic încep să comercializeze agresiv produsele lor ca fiind superioare hârtiei și

pungilor reutilizabile

1982 – Safeway și Kroger, două dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din Statele Unite, trec la

pungi de plastic. Mai multe magazine urmăresc exemplul și până la sfârșitul deceniului ajung să

înlocuiească practice integral ambalajele din hârtie.

1997 – Marinarul și cercetătorul Charles Moore descoperă Patchul Mare de gunoi din Pacific, unde s-au

acumulat cantități imense de deșeuri de plastic, amenințând viața marină. Pungile din plastic reprezintă

cauza principal a decesului broaștelor țestoase marine, care le confundă cu meduze și le mănâncă.

2002 – Bangladesh este primul din lume care a implementat o interdicție privind pungile de plastic subțiri,

după ce acestea au fost găsite în sistemele de drenare înfundate în timpul inundațiilor dezastruoase. Ulterior

și alte țări încep să-i urmeze exemplul.

2011 – În fiecare an, se consumă în întreaga lume aproximativ de la 500 miliarde până la 1 bilion pungi de

plastic, sau peste un milion pe minut.

2018 – “Stop poluării cu PLASTIC – Dacă nu reutilizați, atunci refuzați” (#BeatPlasticPollution – If you

can reuse it, refuse it.) este sloganul din acest an al Zilei Mondiale a Mediului. Companiile și guvernele din

întreaga lume continuă să anunțe angajamente noi pentru a reduce cantitatea și impactul deșeurilor din

plastic asupra mediului și sănătății.

Autor: Redacția Revistei “Managementul Deșeurilor”

Evoluția producției globale de plastic (1950-2014)

Doar ambalajele din plastic constituie 26 % din

volumul total de materiale plastice utilizate, iar

95% din total de ambalaje produs sau mai exact

80-120 miliarde USD anual se pierd după prima

utilizare. Între anii 2000 și 2015, ponderea

ambalajelor din plastic ca parte a volumelor

globale de ambalaje a crescut de la 17% la 25%,

determinată de o creștere semnificativă a pieței

globale de ambalaje din plastic – de 5% anual. În

2013, industria a introdus pe piață 78 milioane de

tone de ambalaje din plastic, cu o valoare totală de

260 miliarde USD. Se preconizează că volumele

de ambalaje din plastic vor continua să crească,

ajungând în 2050 până 318 milioane de tone anual

– sau mai mult decât întreaga industrie a

materialelor plastice. Din păcate, deși au trecut

deja mai mult de 40 de ani de la lansarea primului

simbol universal de reciclare, numai 14% din

ambalajele din plastic au fost colectate pentru

reciclare.

Autor: Redacția Revistei “Managementul Deșeurilor”

1.Ia cu tine sacosa de panza la cumparaturi – Foloseste cand te duci la cumparaturi sacosa ta

de panza. In felul acesta nu vei mai achizitiona punga de plastic, in plus iti va fi mult mai comod sa

transporti alimentele. Investeste in achizitionarea a doua sacose de panza, frumos colorate, pe care sa le

poti purta pe umar. Astfel nici nu vei mai aduna in casa pungile din supermarket care in final ajungeau la

cosul de gunoi.

2.Utilizeaza sticla metalica – Este important sa ne hidratam foarte bine. Achizitioneaza-ti o sticla

metalica din aluminiu pentru bauturi (daca iti doresti o poti si personaliza). Ia-o cu tine si o sa vezi cum vei

reduce consumul sticlelor de plastic sau al paharelor de unica folosinta de la birou.

3.Adu-ti cana ta – Daca inca nu ti-ai adus la birou propria cana, ei bine ar fi momentul! Daca cunoscutele

bidoane cu apa sunt insotite de pahare de plastic, fii tu persoana care nu se va atinge de ele! Foloseste de

fiecare data propria cana, chiar daca de multe ori trebuie sa faci efortul de a o spala pentru ca a ramas

murdara de cafea. Mediul inconjurator iti va multumi.

4.Pune-ti pranzul in caserole de sticla – Ai grija ca obiceiul pachetului cu mancare sa nu implice

utilizarea pungilor de plastic. Te sfatuim sa pui accent pe ergonomie, sanatate si sa investeti in cateva

recipiente inteligente. Apeleaza la caserolele din sticla care au capac cu inchidere ermetica si pastreaza

mancarea proaspata mai mult timp. Alege si un dispozitiv de alimente din inox pe care sa il poti folosi

pentru supe, ciorbe. Ca sa nu transporti mancarea in punga de plastic, care de altfel se uzeaza usor si

trebuie aruncata, te sfatuim sa iei una special dedicata. O astfel de sacosa are manere practice, se pliaza

si este suficient de solida.

5.Renunta la tacamurile de unica folosinta – Spune nu acestui obicei! Le folosesti o singura

data si le arunci. Nu uita ca plasticul se degradeaza extrem de greu si elibereaza chimicale periculoase in

sol. Setul compus din furculita, ligura, cutit, toate din inox, sa nu iti lipseasca de la birou. In masina poti tine

un briceag multifunctional.

6.Sari peste punga de plastic din magazin – Stim cu totii ca mergem in hypermarket,

cumparam portocale, le punem intr-o punga transparenta de plastic pe care o tragem din cilindrul metalic

pus la dispozitie in magazin. Le cantarim si le punem in cos. Apoi luam banane pe care le punem in alta

punga de plastic si din nou in cos. Apoi luam ceapa care intra intr-o noua punga de plastic. Apoi rosii,

apoi salata verde si tot asa alte multe pungi de plastic vor transporta legumele si fructele pe care le-am

achizitionat din hypermarket. In final, acasa, pungile vor fi aruncate la gunoi, iar asta se va intampla in

scurt timp. Foloseste punga doar pentru a cantari legumele/fructele (apoi inapoiaz-o), eticheta lipeste-o

direct pe o leguma/fruct si elibereaza intreaga cantitate direct in cosul de cumparaturi. Nu iti face griji ca

se vor imprastia. Le vei pune la final, frumos, in punga ta de panza special dedicata pentru cumparaturile

din hypermarket.

7.Ia pranzul asa cum se cuvine – A manca in tihna, a-ti lua cel putin 30 de minute pauza de

masa este pe langa un obicei benefic pentru sanatatea ta si unul bun pentru mediu. Asta poate insemna

ca ai ajuns la restaurant si atunci caserolele de plastic, tacamurile de unica folosinta, pungile de plastic

pentru sandvisuri nu isi au locul aici. Pentru a economisi bani poti merge la cantina sau in hipermarketul

care serveste mancare gatita, insa prezinta-te cu propria ta caserola, astfel incat mancarea ta sa nu

ajunga in recipientul de plastic, care de indata ce ai terminat de mancat va fi la gunoi.

8.Foloseste borcanele ca recipiente – Se intampla adesea sa strangem in casa borcane

goale rezultate in urma unor cumparaturi precum castraveti murati sau gem. De obicei acestea ajung

intr-un sertar si cand se aduna mai multe sunt trimise parintilor sau reciclate. Ce ai zice sa le folosesti pe

post de recipiente? Pastreaza in ele mirodeniile sau pastreaza cu ajutorul lor in frigider mancarea care ti-

a ramas. Sticla este o optiune sanatoasa de depozitare. Foloseste-le pentru a transporta mancarea la

serviciu. In functie de ce recipient mai ai nevoie acasa pentru condimentele tale (mai mare sau mai mic),

poti sa iti cumperi produsele din magazine in functie de borcanul care te intereseaza.

9.Intra in posesia cardurilor de fidelitate virtuale – Stiai ca poti intra in posesia unui card de

fidelitate pe loc, cu telefonul, fara completare de hartii, fara plasticul care de cele mai multe ori iti ingreuneaza portofelul?

Cu aplicatia VirtualCards ai facilitatea de a avea cardul de fidelitate dorit la tine in telefon. Arati cardul virtual la casa de

marcat. Persoana din magazin apropie scanerul de ecranul telefonului tau, se citeste atunci instant codul de bare afisat pe

cardul virtual si ti se aplica reducerea.

India este gazda globală a Zilei Mondiale a Mediului din 2018, care va

avea loc pe 5 iunie 2018.

Cu “Beat Plastic Pollution” " ca temă pentru ediția din acest an, lumea se

reunește pentru a combate poluarea plastică de unică folosință.

"India este încântată să găzduiască Ziua Mondială a Mediului anul acesta

pe 5 iunie. Filozofia indiană și stilul de viață au fost de mult timp

înrădăcinate în conceptul de coexistență cu natura.

Ne-am angajat să facem Planeta Pământ un loc mai curat și mai ecologic

", a spus dr. Harsh Vardhan. El a adăugat: "Dacă fiecare dintre noi face cel

puțin o faptă verde bună zilnic față de Responsabilitatea noastră socială

verde, vor exista zilnic miliarde de fapte bune verzi pe planetă".

Reciclare ambalaje din plastic

Colectarea reprezinta procesul prin care operatorii autorizati preiau deseurile de

ambalaje de la populatie sau agenti economici. Deseurile de ambalaje se pot colecta

selectiv sau in amestec cu alte deseuri.

Costul colectarii deseurilor de ambalaje difera in functie de tipul deseului, de modul in

care s-a realizat pre-selectarea sau daca acestea sunt recuperate din deseul menajer.

Deseurile de ambalaje se colecteaza in europubele, eurocontainere, containere tip clopot

sau alte tipuri de containere.

Deseurile de ambalaje colectate ajung la centre speciale de sortare, care realizeaza

procesul de sortare a deseurilor in functie de tipul acestora, dar si pe culori. Plasticul

este deseul cel mai usor de sortat si reciclat din categoria deseurilor de ambalaje.

Acesta se imparte in urmatoarele tipuri, in functie de compozitie:

LDPE,HDPE,PP,PS,PVC,PE.

Dupa procesul de sortare deseurile se baloteaza si se transfera catre reciclatorul

final, unde sunt transformate din nou in materie prima.

Costurile procesului de sortare difera in functie de tipul de material.

Pentru a putea fi reutilizate ca materie prima, deseurile din plastic trec printr-un

amplu proces de tratare si pregatire. Macinarea lor la diferite dimensiuni, separarea

pe tipuri de plastic, spalarea, uscarea sunt doar o parte din operatiunile la care

deseurile din plastic sunt supuse inainte sa fie alimentate in instalatia de extrudare

pentru a deveni din nou materie prima in vederea obtinerii unor noi produse.

Impactul aferent poluării asupra sănătăţii cuprinde afecţiuni respiratorii şi

cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de

reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică.

Date statistice din judeţul Hunedoara

Hipertensiune Arterială Boli Cardio-Vasculare

Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017

Cazuri noi 3861 4964 3610 3871 5835 2404 2215 2478 2562 2270

Total cazuri 61700 61882 62856 62438 62735 31997 32320 32752 33396 32621

Anul 2013 2014 2015 2016 2017

Total cancer - rămaşi în evidenţă 8078 8655 9041 9377 9049

BPOC Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Rămaşi în

evidenţă

11747 11822 12106 12152 12138

Nr. cazuri de boli alergice din judetul

Hunedoara

Nr BOALA

Nr. Cazuri

2014

Nr. Cazuri 2015 Nr. Cazuri 2016 Nr. Cazuri 2017

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

1. Rinita alergica si

vasomotorie

5759 559 6051 1153 8266 2090 9064 1780

2. Astmul 1331 155 1153 148 1285 251 1076 189

3. Dermatita alergica de

contact

2626 464 2341 534 2616 686 2255 488

4. Urticarie si eritem 6319 1032 6491 1127 7174 1367 6632 1045

MEDIC SEF DEPARTAMENT SSP,

Dr. Birau Cecilia

DIRECTOR EXECUTIV,

Ec. Cînda Monica

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢUL HUNEDOARA – DEVA