ziua mondialĂ a sĂnĂtĂŢii orale - asphd.ro · afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi...

35
Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate Institutul Naţional de Sănătate Publică Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi Ministerul Sănătăţii DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE 20 Martie 2018 Spune AaaGândeşte-te la gura ta, Gândeşte-te la sănătatea ta! Ziua Mondială a Sănătăţii Orale 20 martie

Upload: buikiet

Post on 29-Aug-2019

233 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Centrul Naţional de Evaluare

şi Promovare a Stării de

Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate

Publică

Centrul Regional de Sănătate

Publică IaşiMinisterul Sănătăţii

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE

PUBLICĂ HUNEDOARA

Compartimentul Evaluarea Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate

ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII ORALE

20 Martie 2018

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale 20 martie

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale se sărbătoreşte icircn fiecare an pe data

de 20 martie Cu această ocazie se promovează icircn lumea icircntregă importanţa igienei

orale pentru icircntregul organism şi sunt menţionate beneficiile unei sănătăţi orale foarte

bune la orice vacircrstă

De ce este importantă Ziua Mondială a Sănătăţii Orale

Deoarece conform OMS 90 din populaţia lumii suferă icircn cursul vieţii de afecţiuni orale

şi multe dintre acestea ar putea fi evitate prin programe de prevenţie detecţie şi

tratament finanţate de guvern asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii

Icircn ciuda marilor progrese icircn domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial

problemele privind sănătatea orală rămacircn icircn continuare importante icircn multe comunităţi

din icircntreaga lume - icircn special icircn racircndul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi icircn

curs de dezvoltare

Rolul semnificativ al factorilor socio-comportamentali şi de mediu icircn bolile orale este

evidenţiat icircntr-un număr extins de anchete şi studii epidemiologice

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale Federaţia Dentară Internaţională

icircndeamnă toate părţile interesate să recunoască şi să sublinieze importanţa sănătăţii

orale pentru o societate sănătoasă

a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale

reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din

icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007

a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008

a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie

icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles

Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi

pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata

Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978

Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie

Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale

SPUNEAaa

Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase

bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor

SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Ziua Mondială a Sănătăţii Orale se sărbătoreşte icircn fiecare an pe data

de 20 martie Cu această ocazie se promovează icircn lumea icircntregă importanţa igienei

orale pentru icircntregul organism şi sunt menţionate beneficiile unei sănătăţi orale foarte

bune la orice vacircrstă

De ce este importantă Ziua Mondială a Sănătăţii Orale

Deoarece conform OMS 90 din populaţia lumii suferă icircn cursul vieţii de afecţiuni orale

şi multe dintre acestea ar putea fi evitate prin programe de prevenţie detecţie şi

tratament finanţate de guvern asociaţii şi societăţi de promovare a sănătăţii

Icircn ciuda marilor progrese icircn domeniul sănătăţii orale a populaţiei la nivel mondial

problemele privind sănătatea orală rămacircn icircn continuare importante icircn multe comunităţi

din icircntreaga lume - icircn special icircn racircndul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi icircn

curs de dezvoltare

Rolul semnificativ al factorilor socio-comportamentali şi de mediu icircn bolile orale este

evidenţiat icircntr-un număr extins de anchete şi studii epidemiologice

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale Federaţia Dentară Internaţională

icircndeamnă toate părţile interesate să recunoască şi să sublinieze importanţa sănătăţii

orale pentru o societate sănătoasă

a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale

reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din

icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007

a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008

a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie

icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles

Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi

pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata

Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978

Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie

Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale

SPUNEAaa

Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase

bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor

SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale

reprezentată de mai mult de un milion de dentişti şi chirurgi buco-maxilo-faciali din

icircntreaga lume pe 26 octombrie 2007

a fost celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008

a fost aleasă şi sărbătorită iniţial pe 12 septembrie

icircn onoarea fondatorului Federaţiei Dentare Internaţionale Dr Charles

Godon care s-a născut pe 12 septembrie 1854 şi

pentru a celebra totodată aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii pentru Icircngrijirile Primare de Sănătate de la Alma Ata

Kazakhstan care a avut loc pe 6-12 septembrie 1978

Mai tacircrziu din motive practice legate de posibilităţile deplanificare şi organizare a campaniilor Federaţia Dentară Internaţionalăa modificat data la care se sărbătoreşte Ziua Mondială a SănătăţiiOrale aceasta fiind acum 20 martie

Istoric al Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale

SPUNEAaa

Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase

bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor

SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

SPUNEAaa

Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea ta de bine şi desănătateEvită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase de igienă orală şivizitează regulat medicul dentist pentru a-ţi proteja cavitateaorală şi organismulwwwworldoralhealthdayorg

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

Centrul Naţional de Evaluare şi Promovare

a Stării de Sănătate

Institutul Naţional de Sănătate Publică

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

Ministerul Sănătăţii

TEMA CAMPANIEI - 2018Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase

bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor

SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

bull importanţa efectuării controalelor stomatologice periodice alături de atenţia deosebită ce trebuie acordată icircncă de la vacircrste mici igienei orale corecte şi alimentaţiei sănătoase

bull programe educaţionale pe tema igienei orale şi cu un puternic apel la acţiune către consumatori adresat copiilor părinţilor şi educatorilor

SCOPUL SI OBIECTIVELE CAMPANIEI

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

bull Sensibilizarea populaţiei cu privire la sănătatea orală şi a factorilor de risc

bull Icircmbunătăţirea utilizării măsurilor eficiente de prevenţieatacirct la nivel individual cacirct şi la nivelul comunităţii

Formarea unor deprinderi sănătoase şi icircncurajarea tratamentului

precoce al potenţialelor probleme dentare pentru a evita icircngrijirile

tardive mai dificile şi mai costisitoare

bull Icircncurajarea tuturor membrilor asociaţiilor guvernelororganizaţiilor neguvernamentale mass-mediei şi altor entităţisă folosească ocazia oferită de Ziua Mondială a Sănătăţii Oralede a organiza activităţi la nivel comunitar naţional regional şiglobal pentru icircmbunătăţirea sănătăţii orale

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Sănătatea orală include capacitatea de a vorbi zacircmbi

mirosi gusta atinge mesteca icircnghiţi şi de exprima o serie de

emoţii prin intermediul expresiei faciale cu icircncredere şi fără

durere discomfort sau boli cranio-faciale complexe(Definiţia

Federaţiei dentare internationale)

bull este o componentă fundamentală a sănătății și fizică și

mentală a bunăstării Ea există un proces continuu influențat

de valorile și atitudinile indivizilor și comunităților

bull reflectă atributele fiziologice sociale și psihologice care

sunt esențiale pentru calitatea vieții

bull este influențată de experiențele individului icircn schimbare

percepții așteptările și capacitatea de a se adapta la

circumstanțehttpwwwfdiworldentalorgoral-healthvision-2020fdis-definition-of-oral-healthaspx

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Spune rdquoAaardquoGacircndeşte-te la gura ta

bull Gura ta este oglinda corpului tău şi reflectă starea

ta de bine şi de sănătate

bull Evită factorii de risc adoptă obiceiuri sănătoase

de igienă orală şi vizitează regulat medicul dentist

pentru a-ţi proteja cavitatea orală şi organismul

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

ALCATUIREA DINTELUI

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Fii in formaMananca sanatos

DIETA bogată icircn zahăr şi grăsimi şi săracă icircn fibre vitamine şi minerale esenţiale se

asociază cu carii dentare şi pierderea prematură a dinţilor

Evita alcoolul si bauturile acidulate

CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL creşte riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Alcoolul este un factor de risc major pentru numeroase probleme sociale şi violenţa

fizică care adesea conduc la fracturi ale oaselor feţei sau dinţilor

Spala-te pe dinti de doua ori

IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ şi lipsa vizitelor regulate la medicul dentist se asociază

cu afecţiuni gingivale şi carii dentare

Nu fuma

FUMATUL este implicat icircn numeroase afecţiuni incluzacircnd cancerul oro-faringian

afecţiuni periodontale şi a altor ţesuturi din cavitatea bucală pierderea dinţilor

NEFOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE PROTECŢIE adecvată icircn timpul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor cu motor poate fi cauza unor traumatisme

faciale

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Dieta nesănătoasă icircn special bogată in zahăr

Consumul excesiv de zahăr din gustări alimente procesate şi băuturi răcoritoare este un factor de risc

important pentru afecţiunile orale Băuturile răcoritoare includ orice băutură cu adaos de zahăr cum ar fi

băuturile carbogazoase sucurile de fructe băuturi sub formă de praf icircndulcit și băuturi energizante

Citiţi lsquoDatele despre consumul de zahărrsquo de mai jos şi asoguraţi-vă că ştiţi cacirct zahăr consumaţi din alimente

sau băuturi şi limitaţi consumul la nivelele recomandate

DATE DESPRE CONSUMUL DE ZAHĂR

Aportul zilnic de zaharuri libere ar trebui să fie limitat la mai puțin 10 (sau 50 g =

aproximativ 12 linguriţe) la adulţi şi copii şi sub 5 (sau 25 g = aproximativ 6 linguriţe) pentru

beneficii suplimentare pentru sănătate și pentru minimiza riscul apariției cariilor dentare

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Riscul de apariţie a cariilor dentare crește dacă consumați zahăr mai mult de

patru ori pe zi sau atunci cacircnd aportul este mai mare de 50 de grame (aproximativ 12 linguriţe) Feriți-vă

de zaharurile adăugate icircn alimente de către producător precum și de cele prezente icircn mod natural icircn

alimentele pe care le consumaţi ca mierea siropurile sucurile de fructe Acordaţi atenție cantităţii de

zahăr pe care o adăugați atunci cacircnd pregătiţi propriile mese

Consumul de tutun

Consumul de tutun vă expune cavitatea bucală unui risc crescut de apariţie a afecţiunilor

ginvivale şi a cancerului oral De asemenea este cauza apariţiei petelor respiraţiei uracirct mirositoare

pierderii premature a dinţilor pierderii gustului sau mirosului

MODURI DE UTILIZARE A TABACULUI

Cu fum Fără fum

ţigarete prizat uscat și umed

bidis tutun de mestecat

kreteks snus-tabac umed

pipă dizolvabil

trabucuri

narghilea

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate cauza afecţiuni ale dinţilor şi cavităţii bucale

şi poate conduce la apariţia cariilor dentare din cauza acidităţii şi conţinutului ridicat de

zahăr din băuturile alcoolice Alături de tutun consumul excesiv de alcool poate creşte

riscul apariţiei cancerului cavităţii bucale

Igienă orală deficitară

Igienă orală deficitară poate duce la acumularea de bacterii formatoare de

placă dentară Periajul dentar de două ori pe zi cu o pastă de dinţi cu fluor ajută la

reducerea bacteriilor - prevenind prin urmare formarea plăcii

Detectarea precoce este cheia prevenţiei sau

tratamentului afecţiunilor orale Controalele regulate efectuate de către medicul dentist vă

asigură că probleme cum ar fi cariile dentare gingivita şi parodontoza sunt detectate şi

tratate cacirct mai curacircnd

Niciodată nu e prea tacircrziu

Fiţi conştienţi de riscuri şi luaţi măsuri pentru a vă proteja sănătatea orală

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Spune rdquoAaardquo

Gacircndeşte-te la gura ta

Gacircndeşte-te la sănătatea ta

Protejaţi-vă sănătatea orală de-a lungul icircntregii vieţiIgiena orală corectă

Gura dvs este important la orice vacircrstă O gură sănătoasă fără problem poate fi menţinută făcacircnd

alegeri icircnţelepte atunci cacircnd este vorba de igiena orală alimentaţie şi stil de viaţă

bull Spălaţi-vă pe dinţi două minute de două ori de zi folosind fie o periuţă de dinţi manual fie una electric şi

o pastă de dinţi cu fluor

bull Nu clătiţi cu apă imediat după periaj ci scuipaţi pasta de dinţi

icircn exces

bull Consumaţi o dietă sănătoasă reduceţi numărul de gustări şi băuturi bogate icircn zahăr

bull Renunţaţi la fumat

bull Reduceţi consumul de alcool

bull Purtaţi o cască de protecţie dacă practicaţi sporturi de

contact

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Clătiţi-vă gura cu o apă de gură cu fluor sau mestecaţi o gumă fără zahăr după masă sau gustări dacă nu

aveţi posibilitatea pe moment să vă spălaţi pe dinţi

Vizitaţi cu regularitate medical dentist pentru controale şi

periaj

Curăţarea spaţiilor interdentare utilizacircnd aţa dentară sau periuţele interdentare poate fi de asemenea benefică pentru sănătatea orală

Aveţi mai multă

grijă icircn timpul

sarcinei

Icircn cele nouă luni de sarcină puteţi fi foarte ocupată

dar trebuie să aveţi icircn vedere şi sănătatea orală Icircn

timpul sarcinii se produc schimbări hormonale care

pot afecta gingiile (cauzacircnd inflamaţii) făcacircndule

mai predispose la gingivită Netratată gingivita

poate evolua spre afecşiuni mai severe asociate cu

un risc crescut de naştere prematură sau cu copil

cu greutate mică la naştere

Rezervaţi-vă timp pentru o bună icircngrijire orală pe

toată perioada sarcinei

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

bull Cariile dentare şi boala peridontală reprezintă la ora

actuală cele mai frecvente boli infecţioase icircn icircntreaga lume

bull Larga răspacircndire a acestor boli este icircn stracircnsă corelaţie cu

stilul de viaţă şi icircn special cu un consum crescut de zahăr

alcool şi tutun dar şi cu o igienă orală deficitară

bull Icircn plus afecţiunile orale depind icircn mod semnificativ şi de

atitudinea faţă de starea de sănătate Acest lucru este la

racircndul său stracircns legat de factorii socio-economici cum ar fi

educaţiaşi veniturile

bull Afecţiunile dentare au drept consecinţă durerea şi suferinţa

dar şi absenteismul de la locul de muncă şi şcoală iar

netratate afectează serios calitatea vieţii unei persoane

Afecţiunile orale

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

ndash reprezintă o problemă majoră de sănătate publică avacircnd un cost social şi

economic considerabil

ndash precum cariile dentare boala periodontală pierderea dinţilor leziunile mucoasei

orale cancerul orofaringian manifestările orale ale HIVSIDA stomatita

ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un impact major asupra

indivizilor şi societăţii icircn termeni economici şi de reducere a calităţii vieţii

ndash neglijate şi netratate la timp pot fi punctul de plecare a unor probleme grave de

sănătate a organismului microorganisme cum ar fi streptococci Helicobacter

pylori prezente din abundenţă la nivelul cavităţii bucale icircn cazul inflamaţiilor pot

ajunge icircn fluxul sangvin şi pot provoca

tromboză infarct miocardic sau accident vascular cerebral

meningită cronică abces cerebral

afecţiuni ale pielii

complicaţii ale sarcinii

ulcer gastric

dureri articulare

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

CARIA DENTARA

bull Cariile sunt produse de bacterii de aceea igiena orală este esenţială pentru icircndepărtarea lor

bull Icircmpiedică mestecarea corectă a alimentelor favorizacircnd unele boli ale stomacului şi ale intestinului

bull Provoacă dureri foarte greu de suportat care se resimt şi icircn ureche icircn ochi spre gacirct icircn tot capul

bull Duc la formarea unor mici pungi cu puroi (abcese) la rădăcina dintelui sau la nivelul gingiei cauze ale icircmbolnăvirilor inimii şi icircncheieturilor

bull Afectează dezvoltarea fizică şi neuropsihică scad puterea de muncă provoacă stări de nervozitate tulburări ale somnului dureri de cap ceea ce duce la rezultate slabe la icircnvăţătură

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

(httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen)

Icircn cadrul programelor privind sănătatea orală Organizaţia Mondială

a Sănătăţii a elaborat un document tehnic pentru a consolida şi facilita

implementarea componentelor programelor de sănătate orală icircn şcoli Icircn acest

sens au fost aduse argumente solide privind necesitatea promovării sănătăţii icircn

şcoli cum ar fi

Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor

inclusive cele privind sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot

parcursul vieţii

Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale

Accesul la apă potabilă de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de

igienă generală şi orală De asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui

la reducerea riscului de accidente şi traumatisme dentare

Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale

o dată apărute sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra

calității vieţii şi stării generale de sănătate

Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru

dobacircndirea comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi

aportul de alimente şi băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de

exemplu servicii de prevenire şi curative

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

STRATEGIILE DE PREVENŢIE

ŞI CONTROL

Vizează icircn principal

reducerea nivelului de expunere la

factorii majori de risc şi

promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

a deprinderilor sănătoase

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

MĂSURI DE PREVENIRE

Scăderea consumului de zahăr din alimentaţie

Nutriţie echilibrată

Consum de fructe şi legume

Renunţarea la fumat

Descurajarea copiilor şi tinerilor de a fuma

Reducerea consumului de alcool

Asigurarea unui nivel scăzut dar constant de fluor icircn cavitatea bucală Fluorul poate

fi obţinut din apa de băut sare lapte apă de gură sau pastă de dinţi fluorizată

precum şi prin aplicarea profesională de fluor de catre medicul dentist

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Igienă orală corectă

Asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună şi

o igienă orală corespunzătoare

Folosirea efectivă a echipamentelor de protecţie adecvate icircn cazul practicării

anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor

Educaţia părinţilor privind sănătatea orală icircn timpul sarcinii şi vacircrsta pentru

prima vizită la medicul dentist

Icircncurajarea părinţilor de a se spăla pe dinţi icircmpreună cu copiii lor pentru

formarea unor deprinderi corecte de la o vacircrstă fragedă

Prevenirea cancerului cavităţii orale şi a leziunilor pre-canceroase prin

implicarea specialiştilor icircn sănătate dentară icircn realizarea acţiunilor de

screening diagnostic precoce intervenţii adecvate icircn cazul prezenţei unor

factori de risc cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Periati-va regulat dintii de cel putin 2orizidimineata dupa micul dejun si seara

inainte de culcaretimp de 3 min Respecta ordinea corecta de periaj

Folositi apa de gura fara alcool(o data pe ziclatiti timp de 1 min)Curatati-va

limbao dat pe zi

Curatati-va spatiul interdentar folosind ata sau periuta interdentara

Nu treceti cu vederea problemele dentare sau gingivale

Simptomele precum inflamatia sau sangerarile gingivale nu trebuie neglijate

deoarececu timpulele pot deveni mult mai grave

Vizitati o data la 6 luni medicul stomatologchiar si atunci cand nu simtiti ca aveti

o problema cu dintii

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

OMS lucrează la nivel global şi regional cu Education International UNAIDS şi UNESCO pentru a

sprijini organizaţiile reprezentative ale cadrelor didactice din icircntreaga lume icircn a-şi utiliza

capacităţile şi experienţa lor pentru a icircmbunătăţi starea de sănătate prin intermediul şcolilor

bull Copilăria şi adolescenţa reprezintă anii de formare a comportamentelor inclusive cele privind

sănătatea orală ce vor icircnsoţi elevii şi adolescenţii pe tot parcursul vieţii Tinerii supraponderali

prin numărul mai redus de periaje dentare (mai mult de 20 din tinerii supraponderali au

declarat că se spală pe dinţi doar o dată pe zi procentul icircn racircndul copiilor cu greutate normală

fiind de 13) prin obiceiurile alimentare nesănătoase (mese ocazionale frecvente consum

ridicat de zahăr sucuri şi bauturi acidulate) prin vizite mai puţine şi neregulate la medicul

dentist sau efectuate doar icircn cazuri de urgenţă sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni

dentare şi gingivale (Nihtila A et al 2016)

bull Şcolile pot oferi un mediu propice pentru promovarea sănătăţii orale Accesul la apă potabilă

de exemplu poatet permite desfăşurarea programelor de igienă generală şi orală De

asemenea un mediu fizic sigur icircn şcoli poate contribui la reducerea riscului de accidente şi

traumatisme dentare

bull Povara bolilor orale la copii este semnificativă Majoritatea afecţiunilor orale o dată apărute

sunt ireversibile şi durează icircntreaga viaţă avacircnd impact asupra calității vieţii şi stării generale de

sănătate

bull Politicile şcolare şi educaţia pentru sănătate sunt esenţiale pentru dobacircndirea

comportamentelor sănătoase şi controlul factorilor de risc cum ar fi aportul de alimente şi

băuturi dulci consumul de tutun şi alcool

bull Şcolile pot oferi o platformă pentru furnizarea icircngrijirilor de sănătate orală de exemplu servicii

de prevenire şi curative

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

bull Datele furnizate de Eurobarometru despre sănătatea orală a populaţiei statelor Uniunii

Europene (httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330) icircntr-un studiu

realizat de TNS Opinion amp Social la cererea Directoratului General pentru Sănătate şi

Consumatori şi coordonat de Direcţia Generală Comunicare publicat icircn februarie 2010 relevă

următoarele

O mică parte dintre europeni (41) declară că au icircncă toţi dinţii naturali Icircn Romacircnia procentul

este de 30

- Printre cei care nu au toţi dinţii naturali aproape o treime (31) poartă o proteză detaşabilă cu

mici diferenţe de la o ţară la alta Icircn Romacircnia14 din respondenţi au declarat că poartă o

proteză detaşabilă

- Majoritatea europenilor spun că icircn ultimele douăsprezece luni nu au avut dificultăţi sau jenă

cauzate de dinţii lor

1048707aproximativ 15 spun că au icircntacircmpinat dificultăţi de masticaţie din cauza problemelor gurii sau

dinţilor Pentru Romacircnia procentul este de 32

104870716 au prezentat dureri la nivelul dinţilor sau gingiilor

10487077 s-au simţit jenaţi de aspectul estetic al danturii lor Pentru Romacircnia procentul este de 16 -

primul loc icircn Europa)

1048707doar 4 dintre europeni au evitat o conversaţie sau au redus participarea lor la activităţi sociale

icircn ultimele douăsprezece luni din cauza problemelor de sănătate orală

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

FORMA DE

PROPRIETATE PUBLICĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice școlare 440 438 2

Cabinete stomatologice

studențești

36 36 0

Cabinete stomatologice

independente

32 30 2

FORMA DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

Total Urban Rural

Cabinete stomatologice

independente

14847 12770 2077

Societăți stomatologice civile

medicale

192 172 20

Icircn anul 2016 conform datelor furnizate de

Institutul Naţional de Statistică privind

asigurarea populaţiei cu personal

medical şi mediu sanitar numărul

medicilor dentişti a fost de 16442

persoane (cu 57 mai mulţi faţă de anul

precedent) Ponderea personalului

sanitar de sex feminin icircn totalul medicilor

dentişti a fost de 675(httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_a

nul_2016pdf)

STATISTICA IN ROMANIA PRIVIND SANATATEA ORALA

2008 2009 2010 2011 2012 20132014

Nr consultaţii

şi tratamente

stomatologice

(icircn mii)

75523 52430 42958 14734 5428 7168 3669

Nr consultaţii

şi tratamente

ce revin pentru

un locuitor

037 026 021 007 003 004 002

Numărul consultaţiilor şi tratamentelor

stomatologice icircn Romacircnia

Un studiu realizat de GSK Consumer Healthcare icircn anul

2014 a concluzionat că ldquomajoritatea romacircnilor nu se spală pe

dinţi seara ci doar dimineaţa pentru că identifică periajul dentar

cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială văzacircndu-l

ca un act estetic (aşa cum este aranjarea părului sau machiajul

icircnainte de a ieşi din casă) decacirct unul pentru propria sănătaterdquo

(httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-

Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2

015pdf)

Peste 45 au declarat că icircşi periază dinţii mai puţin

de 2 ori pe zi icircn timp ce 10 se spală pe dinţi doar de cacircteva ori

pe săptămacircnă o dată pe săptămacircnă sau ocazional (mai puţin de

o datăsăptămacircnă)

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Icircn studiul realizat de HBSC referitor la sănătatea orală a copiilor din Romacircnia frecvenţa

cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur

item Cacirct de des te speli pe dinţi Variantele de răspuns care le-au fost oferite

copiilor au fost mai des de o dată pe zi o dată pe zi cel puţin o dată pe săptămacircna

dar nu zilnic mai rar decacirct o dată pe săptămacircnă niciodată Icircn analiza derulată au

fost luate icircn considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe

dinţi mai des de o dată pe zi

Rezultatele studiului arată că global mai puţin de jumătate dintre elevii din Romacircnia se

spală mai des de o dată pe zi pe dinţi (4325 elevii de 11 ani 4655 elevii de 13

ani şi 4515 dinte elevii de 15 ani) (Fig 8) Icircn cazul băieţilor putem observa că

odată cu icircnaintarea icircn vacircrsta frecvenţa spălatului pe dinţi se reduce (de la 404

dintre băieţii de 11 ani la 36 dintre băieţii de 15 ani) Icircn cazul fetelor putem

observa o evoluţie opusă ascendentă Fetele din categoria de vacircrstă de 11 ani indică

cea mai redusă frecvenţă a spălatului de cel puţin o dată pe zi (461) iar cea mai

ridicată frecvenţă se regăseşte icircn cazul fetelor de 13 ani (551 dintre acestea)

Analizacircnd diferenţele de gen putem afirma că icircn cazul elevilor de 13 ani şi 15 ani

fetele indică semnificativ mai frecvent faptul că se spală mai des de o dată pe zi pe

dinţi

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

COPII SI ADOLESCENTII

bull 339 carii dentare copil din care 145 carii tratatecopil

bull 271 vizite la medicul dentist pentru dureri dentare si gingivale din care

bull 202parintii le-au facut o programare

bull 55 se spala pe dinti de 2-3 orizi

bull 53 folosesc o pasta de dinti cu continut de fluor

bull 83 sunt de acord ca aspectul fizic are de suferit daca persoana are carii dentare

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATEA ORALA

bull 50 consuma fructe o data pe zi

bull 25 consuma fructe 2-3 ori zi

bull 50 consuma sucuri zilnic

bull 6313 consumă dulciuri zilnic

bull 25 consumă dulciuri de 2-3 ori zi

bull 20 consumă zilnic lapte indulcit aproape

bull 10 fumeaza

ADULTII

bull 45 icircşi periază dinţii mai puţin de 2 ori pe zi

bull 10 se spală pe dinţi mai puţin de o datăsăptămacircnă

bull 30 au icircncă toţi dinţii naturali

bull 81dacă ar fi necesar ar avea posibilitatea să meargă la un medic dentist

icircn timp de 30 de minute de la locuinţa lor sau de la locul lor de muncă

Vizite la medicul dentist

bull 27 controlul de rutină sau tratamentele de curăţare

bull 31 tratamentul de rutină

bull 40 tratamentul de urgenţă

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Date statistice privind sănătatea orală icircn judHunedoara

Se inregistreaza o crestere a frecventei afecţiunilor dentare a durerii

faciale cronice a afecţiunilor gingivale cariilor dentale şi pierderii dinţilor cat

şi a altor boli care afectează gura şi cavitatea orală datorita faptului ca reteaua

de cabinete scolare este redusa ndash exista astfel de cabinete doar in municipiul

Deva (3 cabinete cu trei medici) in municipiul Hunedoara (4 cabinete cu cinci

medici)in Lupeni (un cabinet cu un medic) si in Petrila (un cabinet cu un

medic) Oraştie(un cabinet cu un medic) iar costurile pentru tratamentele

afectiunilor care sunt depistate tardiv este ridicat

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara aproximativ

95 din populatia judetului Hunedoara prezinta cel putin o afectiune din

cadrul patologiei orale

Conform Colegiul Medicilor Dentişti din Judeţul Hunedoara sunt in

registrate pe teritoriul judetului nostru 243 cabinete medicale individuale de

medicina dentara

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Cazuri nou diagnosticate de Cancer Buza si Cavitate Bucala icircn judeţul Hunedoara

Cancer Cavitate

Bucala

2014 2015 2016 2017

11 12 2 1

Cancer Buza 1 4 5 3

MEDICI

DENTIŞTINUMARUL DE CONSULTATII

STOMATOLOGICE

INCIDENŢA CARIEI

DENTARE

2014 2015 2016 2017 2014 2015 2016 2017

10044 11083 11236 12049 90 85 86 70

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

ConcluziiPărinții romacircni acordă o atenție tot mai mare prevenției

afecțiunilor stomatologice ale copiilor numărul copiilor aduși pentru prima dată la dentist pacircnă icircn vacircrsta de 3 ani s-a triplat icircn ultimii 2 ani față de perioada 2014-

2015

Regulile de igienă trebuie aplicate sistematic pentru a deveni deprinderi

Nerespectarea regulilor de igienă duce la icircmbolnăviri de multe ori foarte grave

Nivelul cunoştinţelor şi corecta practicare a unor deprinderi igienice sunt un semn al gradului de

cultură şi civilizaţie

Consultaţii preventive de medicină dentară

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

Centrul Naţional de

Evaluare şi

Promovare a Stării

de Sănătate

Institutul Naţional de

Sănătate Publică

Centrul Regional de

Sănătate Publică IaşiMinisterul

Sănătăţii

Spune AAAAA

Gacircndește-te la sănătatea ta

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

BIBLIOGRAFIE

WHO Health for All Data Base

Anuarul de statistică sanitară 2015

Activitatea unităţilor sanitare icircn anul 2015 Institutul Naţional de Statistică

httpwwwinsserocmssitesdefaultfilesfieldpublicatiiactivitatea_unitatilor_sanitare_in_anul_2015pdf

Ghiduri de practică medicală icircn medicina dentară httpwwwcmdrroghiduriphp

Manualul de Practică Dentară 2015 editat de Consiliul European al Dentiştilor httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwicdorgcontentpublicationsWHO-Oral-Health-Surveys-Basic-Methods-5th-Edition-2013pdf

Studiu IPSOS Icircngrijirea orală utlilizare şi atitudini mai 2012

ttpwwwegohideu

httpeceuropaeuhealthmajor_chronic_diseasesconditionsoral_healthindex_enhtmfragment3

httpeceuropaeupublic_opinionarchivesebsebs_330_enpdf

httpwwwccssropublic_html

Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună httpwwworalhealthplatformeu

International Agency for Research on Cancer (IARC) Cancer Today httpgcoiarcfrtodayhome

httpwwweudentaleulibraryeu-manualhtml

httpwwwgalasocietatiicivileropicturesdocuments316-Backgrounder_CIFRE_ZambesteRomania_Rablepentruperiutata2015pdf

httpwwwcmpprowp-contentuploads201611Raport-policy-Sanatate-orala-sept-2016pdf

httpwwwhbscorg Health Behaviour in School-Aged Children

Funieru C1 Twetman S Funieru E Dumitrache AM Sfeatcu RI Baicus C Caries experience in schoolchildren in Bucharest Romania the PAROGIM

study J Public Health Dent 2014 Spring74(2)153-8 doi 101111jphd12039 Epub 2013 Oct 9

httpwwwncbinlmnihgovpubmedterm=Caries+experience+in+schoolchildren+in+Bucharest2C+Romania3A+The+PAROGIM+study

Gregg H Gilbert O Dale Williams James J Korelitz Jeffrey L Fellows Valeria V Gordan Sonia K Makhija Cyril Meyerowitz Thomas W Oates D

Brad Rindal Paul L Benjamin Patrick J Foy Purpose structure and function of the United States National Dental Practice-Based Research Network

National Dental PBRN Collaborative Group httpwwwncbinlmnihgovpubmed23597500

Honkala S Vereecken C Niclasen B amp Honkala E Trends in toothbrushing in 20 countriesregions from 1994 to 2010 (2015) The European Journal

of Public Health 25(suppl 2) 20-23

Special Eurobarometer 330Oral health

httpsopen-dataeuropaeuendatadatasetS795_72_3_EBS330

httpwwwnidcrnihgovresearchResearchPrioritiesStrategicPlanwwwcnasro

Hysi D Eaton KA Tsakos G Vassallo P Amariei C the DPH Group Proceedings of a workshop held in Constanta Romania on 22 May 2014 on Oral

Health of Children in the Central and Eastern European Countries in the context of the current economic crisis BMC Oral Health 201616(Suppl 1)69

doi101186s12903-016-0223-y

Nihtila A West N Lussi A Bouchard P Ottolenghi L Senekola E Llodra JC Viennot S Bourgeois D Oral Health Behavior and Lifestyle

Factors among Overweight and Non-Overweight Young Adults in Europe A Cross-Sectional Questionnaire Study Healthcare 2016 4 21

httpwwwwhointoral_healthactiongroupsen

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

JUDEŢUL HUNEDOARA ndash DEVA

DIRECTOR EXECUTIV MEDIC ŞEF DEPARTAMENT SSPEc Cinda Monica Dr Birău Cecilia