zincare termica versus electro-galvanizare
TRANSCRIPT
-
8/13/2019 Zincare Termica versus Electro-Galvanizare
1/2
Zincare termica vs electro-galvanizare
Coroziunea otelului reprezinta distrugerea partiala sau totala a materialului sub actiunea
diversilor factori de mediu. Pentru a prelungi durata de viata a acestor materiale se realizeaza o
protectie anticoroziva. Cele mai des utilizate procedee pentru acest lucru sunt zincarea termicasi electro-galvanizarea.
Zicarea termica
Zincarea este efectuata prin scufundarea produsului in zinc topit, la o temperatura de 445-460
C. Obiectele sunt tinute in baia de zinc pana cand metalul ajunge la temperatura zincului.
Inainte de zincarea propriu-zisa sunt efectuati urmatorii pasi:
- Se utilizaza o solutie acida pentru a indeparta elementele nedorite de pe suprafata
neprotejata a otelului (degresare)
- Este aplicata o solutie cu o concentratie mica de acid pentru a indeparta rugina de pe
suprafata dorita (decapare)
- Este oprita actiunea decapantului, prin spalare
- Se aplica o solutie incalzita de clorura de zinc amoniu, pentru a inlatura oxizii si pentru a
impiedica oxidarea ulterioara a materialului
- Inainte de fi scufundat in zincul topit obiectul este uscat
De obicei zincarea termica este aplicata pentru oteluri moi, aliaje slabe din otel, fonta si otelul
turnat. Zincarea astfel are o durata lunga de viata. Este recomandata pentru obiectele de mari
dimensiuni. Produsele care sunt zincate termic sunt reciclabile.
Electro-galvanizare
Acest procedeu consta in depunerea unui strat de zinc prin electroliza. In baia electrolitica, prin
care circula curent electric, se afla un catod (obiectul de metal ce va fi zincat) si un anod
(zincul). Cu ajutorul curentului eletric se realizeaza disocierea, transportul si depunerea ionilor
de metal de la anod (zinc) la catod (obiectul de metal). Procedeul de galvanizare cu zinc sepoate realiza intr-o varietate de solutii apoase, cum ar fi: cianuri alcaline, non-cianuri alcaline
sau clorura acida de sare.
Este necesara curatare obiectelor care vor fi electro-galvanizate, pentru a se elimina rugina,
murdaria, uleiul etc. Este utilizat un detergent alcalin pentru a asigura o galvanizare cu zinc de
buna calitate si pentru ca stratul de zinc sa ramana intact o lunga perioada de timp. Metalul
-
8/13/2019 Zincare Termica versus Electro-Galvanizare
2/2
este inmuiat intr-o baie alcalina, pentru 5-10 minute, la circa 150 F. Apoi este aplicata o
sarcina electrica, ceea ce duce la eliberarea de oxigen sau hidrogen in solutie, realizandu-se
astfel o curatare la nivel micro. Apoi are loc o decapare, pentru a inlatura straturile de oxizi si
scale de pe suprafata metalului. Tipul de metal si grosimea scalelor prezente decide tipul de
acid, timpul de scufundare si temperatura necesara acestui proces. Urmeaza galvanizarea,
dupa care metalul ce a fost galvanizat este spalat cu apa, urmat apoi de uscarea acestuia.
Electro-galvanizarea este un procedeu foarte rentabil, utilizat de obicei pentru obiecte mici
(suruburi, elemente de fixare, piese auto etc.). Zincul este utilizat de obicei pentru a galvaniza
obiectele din fier sau otel, dar si altfel de metale pot fi supuse acestui proces.
Principalele avantaje ale electro-galvanizarii sunt eficienta de cost si usurinta aplicarii. Cele
cateva limitari ale sale includ durabilitate scazuta in apa de mare si faptul ca stratul de zinc nu
se formeaza usor in zonele interne ale obiectului.
Zincarea termica este, cel mai des, utilizata pentru obiectele utilizate la exterior, in timp ce
electro-galvanizarea se preteaza bine pentru cele folosite in interior. De asemenea stratul de
zinc aplicat prin zincarea termica este de cateva ori mai gros decat cel aplicat prin electro-
galvanizare, fiind astfel si mai rezistent la coroziune. Obiectele care au fost electro-galvanizate
pot avea un aspect neted si stralucitor, fiind preferate din motive estetice.