zegoicea mirel lucian

4
Zegoicea Mirel Lucian Grupa 909 Implicatiile Planului Marshall asupra economiei mondiale Planul generalului Marshall era de a face apel la guvernele europene să se alieze şi să întocmească un plan stabil pentru o politică de securitate comună, America urmând să se alăture acestui plan. Ar fi determinant mai multe ţări să lucreze împreună, nu să caute separat diferite avantaje.Reacţiile au fost favorabile, s-a calificat ideea ca fiind politic curajoasă şi economic constructivă de către londonezul „Times“. Rusia însă privea acest lucru ca pe o „capcană europeană“, având, iniţial, o reacţie negativă şi voia să exploateze situaţia în care se afla Europa pentru a propaga comunismul. Uniunea Sovietică, nu numai că nu s-a alăturat acestui plan, dar a forţat retragerea Poloniei şi a Cehoslovaciei, care, iniţial, îşi exprimaseră dorinţa de a participa.Mashall se temea că, în curând, Stalin va reuşi să ocupe şi alte state din centrul şi vestul Europei, deoarece economiile lor ruinate duceau la cedarea guvernelor acestora. „Principiul pieselor de domino“ Pe data de 24 februarie, Marshall primea memoriile britanice, rapoartele din Atena şi recomandările coechipierilor săi care recomandau unificarea tuturor partidelor din Grecia, cu excepţia comuniştilor, reforme interne şi ajutor economic şi militar din partea Statelor Unite. Până pe 27 februarie, Marshall aducea la cunoştinţa Casei Albe planul său de acţiune. Folosind

Upload: robert-rzv

Post on 22-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Zegoicea Mirel Lucian Grupa 909Implicatiile Planului Marshall asupra economiei mondiale

Planul generalului Marshall era de a face apel la guvernele europene s se alieze i s ntocmeasc un plan stabil pentru o politic de securitate comun, America urmnd s se alture acestui plan. Ar fi determinant mai multe ri s lucreze mpreun, nu s caute separat diferite avantaje.Reaciile au fost favorabile, s-a calificat ideea ca fiind politic curajoas i economic constructiv de ctre londonezul Times. Rusia ns privea acest lucru ca pe o capcan european, avnd, iniial, o reacie negativ i voia s exploateze situaia n care se afla Europa pentru a propaga comunismul. Uniunea Sovietic, nu numai c nu s-a alturat acestui plan, dar a forat retragerea Poloniei i a Cehoslovaciei, care, iniial, i exprimaser dorina de a participa.Mashall se temea c, n curnd, Stalin va reui s ocupe i alte state din centrul i vestul Europei, deoarece economiile lor ruinate duceau la cedarea guvernelor acestora.Principiul pieselor de domino Pe data de 24 februarie, Marshall primea memoriile britanice, rapoartele din Atena i recomandrile coechipierilor si care recomandau unificarea tuturor partidelor din Grecia, cu excepia comunitilor, reforme interne i ajutor economic i militar din partea Statelor Unite. Pn pe 27 februarie, Marshall aducea la cunotina Casei Albe planul su de aciune. Folosind un tipar care, mai trziu, se va numi principiul pieselor de domino, Marshall declara c o victorie comunist n Grecia ar nsemna un dezastru: Ne confruntm cu o prim criz dintr-o serie ce ar putea extinde dominaia sovietic ctre Europa, Orientul mijlociu i Asia. Marshall nu a fcut apel la aprarea democraiei de pretutindeni i nici la o cruciad anticomunist, ci la o politic n nfrnare privind oportunitatea sovieticilor fa de slbirea britanicilor. Asistena american se va ndrepta ctre mbuntirea moralului Greciei prin ajutor financiar i echipamente militare.Statele Unite nu aveau efectivele necesare pentru a rezista sovieticilor n Europa. Truman ns i apropiaii lui credeau c o retoric anticomunist era esenial programului, n ciuda unei sugestii din partea lui Marshall privind temperarea acesteia.Consilierii lui Marshall erau n general de acord cu privire la dou probleme: n primul rnd, c naiunile europene erau cele care trebuiau s ia iniiativa i s coordoneze politicile; n al doilea rnd, c oferta s fie fcut tuturor statelor europene ca s evite ideea c Statele Unite intenionau s devin Europa n blocuri americane i sovietice, dei se presupunea c sovieticii nu ar accepta niciodat condiii economice, cum ar fi transparen, comer liber i supraveghere american.Discursul despre Planul Marshall a fost n mod intenionat temperat i nu s-a enunat un program prin principal; discursul a fost ndeajuns de vag pentru a atrage atenia europenilor i, n acelai timp, ndeajuns de specific ca s-i exalteze.Planul Marshall care grbea procesul de refacere postbelic a nceput prin livrarea de produse cu titlu gratuit i creditarea cu 12 miliarde de dolari a Europei de Vest, totul finanat de Trezoreria american. Raiunea acestuia era aceea c rile prospere din punct de vedere economic erau puin susceptibile s cad sub influena sovietic.Ruptura Europei n prima faz, s-au alturat rile vestice din Uniunea European, precum Marea Britanie, Frana i rile de Jos.Mai trziu, la acest program au participat: Austria, Blegia, Danemarca, Elveia, Frana, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia i Turcia, ai cror delegais-au reunit ntr-o conferin pe 12 iulie 1947, pentru a ajunge la un acord asupra unei structuri i asupra unui program care vor fi dup aceea supuse ateniei lui Truman. Din aceast lun dateaz cu adevrat ruptura Europei, pe de o parte clienii Americii, iar pe de alt parte, sateliii URSS.Climatul internaional avea s se deterioreze rapid, odat cu politica de containment fa de Rusia. Aceast politic a dus foarte rapid la o destabilizare a poziiilor dintre Europa de Sud i Orientul Apropiat, americanii stabilind o solid influen n Iran i Turcia i ajutnd monarhitii greci s nving trupele comuniste, ultimul cuib de rezisten, muntele Grammos, fiind ocupat n 1949.Apoi, a avut loc lovitura de stat din Cehoslovacia din 1948, blocada Berlinului, iar dup acestea, nfiinarea NATO n 1949. Acel moment a marcat nceputurile unei structuri militare comune.Urmtorul mare eveniment a fost rzboiul din Coreea, dintre Nord i Sud, aflat n legtur cu politica de expansiune a Uniunii Sovietice. Toate acestea au rsunat ca o alarm puternic n toat Europa. rile europene au propus Statelor Unite formarea unei fore militare comune n Europa de Vest, pentru a preveni orice ncercare de extindere din partea Uniunii Sovietice. Acest lucru a avut loc n toamna anului 1950. Cel desemnat cu aceast misiune a fost generalul Eisenhower care, n acest scop, a cltorit nu numai n Europa, dar i n Uniunea Sovietic. Planul Marshall este considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii externe americane. A salvat Europa Occidental de la un dezastru economic, protejndu-l, n acelai timp, de grave dezacorduri sociale i tulburri politice i, vreme de patruzeci de ani, aveau s existe dou Europe, una sub sfera comunist, iar cealalt sub cea anticomunist. Harry Truman considera Planul Marshall i Doctrina Truman ca fiind dou jumti ce alctuiesc un ntreg.Implementarea planului Cnd a nceput misiunea n Grecia, au participat reformatori sociali i economici care au pornit n salvarea regimului de la Atena, despre care erau convini c era n totalitate corupt i incompetent, incontient de nevoile propriilor ceteni, brutalizndu-i prin aciunile sale; astfel, jumtate din vina rzboiului civil condus de comuniti se datora elitei politice din capital. Trebuia nceput recuperarea dup dezastrul ocupaiei naziste din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Rzboiul civil a adus o nou dimenisune a fricii. Nu era aproape nici o regiune din ar care putea fi considerat imun la atacurile de gheril. O problem important era cum s se asigure securitatea celor care vor lucra la reconstrucia economic a Greciei. Prima misiune sosit n Pireu considera c, fr ncetarea conflictelor civile i fr securitate, nu va putea ncepe reabilitarea economic. Rzboiul rezistenelor de stnga s-a sfrit n septembrie 1949, doi ani mai trziu, dar misiunea economic va continua pn la mijlocul anului 1954, prin construiri de drumuri, porturi, descentralizare guvernamental, schimbri n legislaia bancar, sistemul de sntate i sistemul de impozite. Centrul de greutate al programului Truman/Marshall era planul de reconstrucie i dezvoltare n principal a economiei Greciei, n perioada n care nu exista un echilibru ntre export i import. Timp de apte ani, Statele Unite au furnizat cele mai importante resurse: alimente, combustibil i mbrcminte Greciei.Printre cele mai importante elemente ale programului de dezvoltare sunt: crearea pentru prima dat n istoria Greciei a unui sistem naional de electricitate, proiectat de ingineri americani; modernizarea industriei tradiionale (ciment, textile) i promovarea unor noi domenii: motoare diesel, echipamente farmaceutice etc.; dezvoltarea sistemului de ap potabil a satelor, completnd programul contra malariei; modernizarea spitalelor i clinicilor, a muzeelor, a hotelurilor etc.Cel mai vast program a fost cel pentru agricultur, prin care s-au adus specialiti americani din cadrul Ministerului Agriculturii.Surse: www.google.ro http://ziarullumina.ro/pagina-de-istorie/planul-marshall-si-doctrina-truman-doua-jumatati-ce-alcatuiesc-un-intreg