lucian zaharia

of 67 /67
- 1 - COLEGIUL TEHNIC ”ANGHEL SALIGNY” BUCURESTI- SECTOR 3 PROIECT DE ABSOLVIRE PROIECT DE ABSOLVIRE SCOALA DE MAISTRI SCOALA DE MAISTRI TEMA: ECHIPAREA TEHNICA A CLADIRILOR CU INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR Calificarea: Maistru instalator in constructii Profesor indrumator: Elev: Lucian Zaharia Ing. Mihaela Hutter An scolar: 2011-2012

Upload: irina306

Post on 24-May-2015

1.868 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

Page 1: Lucian zaharia

- 1 -

COLEGIUL TEHNIC ”ANGHEL SALIGNY”BUCURESTI- SECTOR 3

PROIECT DE ABSOLVIREPROIECT DE ABSOLVIRE SCOALA DE MAISTRISCOALA DE MAISTRI

TEMA: ECHIPAREA TEHNICA A CLADIRILOR CU INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE

PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR

Calificarea: Maistru instalator in constructii

Profesor indrumator: Elev: Lucian Zaharia

Ing. Mihaela Hutter An scolar: 2011-2012

2012

Page 2: Lucian zaharia

- 2 -

CUPRINS

Cap. I – Argument.Cap. II – Elemente fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor si instalatiilor aferente.Cap. II.1 – Prescriptii fundamentale privind siguranta la foc a constructiilor in ansamblu si a principalelor parti componente ale acestora.Cap. II.2 – Materiale si elemente de constructii care se incadreaza de catre laboratoarele autorizate (INCERC si CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii.Cap. II.3 – Preintampinarea incendiilor.Cap. II.4 – Categoria de pericol de incendiu.Cap. II.5 – Compartimente de incendiu, pereti artificiali, pereti si plansee rezistente la foc si explozie.Cap. III – Material si elemente specific instalatiilor de alimentare cu apa rece pentru combaterea incendiilor.Cap. III.1 – Detectoare de incendii.Cap. III.1.1 – Detectoare conventionale.Cap. III.1.2 – Detectoare adresabile.Cap. III.1.3 – Detectoare combinate.Cap. III.1.4 – Centale de detectie si semnalizare a incendiilor.Cap. III.2 – Instalatii cu hidranti interiori pentru combaterea incendiilor.Cap. III.2.1 – Hidranti interiori.Cap. III.2.2 – Amplasarea hidrantilor.Cap. III.3 – Instalatii automate cu spinklere pentru combaterea incendiilor.Cap. III.3.1 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cu sprinklere.Cap. III.3.2 – Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler.Cap. III.3.3 – Sprinklere.Cap. III.4 – Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere.Cap. III.4.1 – Sisteme si scheme de instalatii cu drencere.Cap. III.4.2 – Drencere.Cap. III.5 – Instalatii fixe de stingere a incendiului cu apa pulverizata.Cap. III.5.1 – Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata.Cap. IV – Instalatia de stins incendiu cu apa pulverizata din galeriile de cable si canalele de cable din cadrul UH Lotru-Ciunget.Cap. V – Managementul productiei si al calitatii.Cap. V.1 – Planificarea calitatii.Cap. V.2 – Organizarea activitatilor referitoare la calitate.Cap. V.3 – Coordonarea activitatilor referitoare la calitate.Cap. VI – Tehnologia montarii instalatiilor de stingere a incendiilor.Cap. VI.1 – Tevi, fitinguri, armaturi.Cap. VI.2 – Montarea instalatiilor interior de alimentare cu apa rece pentru combatere incendiilor.Cap. VI.2.1 – Montarea instalatiilor cu hidranti interiori.Cap. VI.2.2 – Montarea instalatiilor cu sprinklere.Cap. VI.2.3 – Montarea instalatiilor cu drencere.Cap. VII – Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor.

Page 3: Lucian zaharia

- 3 -

Cap. VII.1 – Instalatii de semnalizare a incendiilor.Cap. VII.2 – Instalatii de stingere cu apa pulverizata si echipamentele aferente acestei instalari.Cap. VII.3 – Instalatii de hidranti interiori.Cap. VII.4 – Instalatiile de drencere si sprinklere.Cap. VIII – Norme de tehnici a securitatii muncii si puncte de stingere a incendiilor.Cap. VIII.1 – Norme si tehnici a securitatii muncii.Cap. VIII.2 – Norme privind stingerea incendiilor.ANEXEBIBLIOGRAFIE

Page 4: Lucian zaharia

- 4 -

CAPITOLUL I – ARGUMENT

Instalaţiile de alimentare cu apă din ansamblurile de clădiri se compun din reţele exterioare, inclusiv instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci, racordate la conductele publice ale sistemului de alimentare cu apă a localităţii sau la sursele proprii, prin conducte de branşament şi instalaţii din interiorul clădirilor.

Pentru combaterea incendiilor care pot surveni la cladirile civile si industriale se prevad instalatii de distributie a apei reci, dotate cu anumite dispozitive si armaturi pentru formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa, cum sunt: hidrantii interiori, sprinklerele si drencerele.

Apa sub forma de jet sau pulverizata, absorbind o mare cantitate de caldura, se evapora si raceste corpurile care ard, duand la stingerea incendiului.

Dotarea tehnică a clădirilor, cu obiecte sanitare, armături şi accesorii, se face în funcţie de destinaţie, caracteristicile şi gradul de confort al clădirilor, precum şi de cerinţele investitorilor.

Perfecţionarea continuă a produselor destinate instalaţiilor în construcţii este în corelaţie cu cerinţele tot mai exigente ale beneficiarilor.

Volumul vânzărilor tehnologiilor moderne în ţara noastră este mult inferior faţă de media vânzărilor în ţările europene, dar tendinţa de creştere anuală ne arată că instalatorii încep să se familiarizeze cu noile variante constructive, iar vis-a-vis, de beneficiari un rol hotărâtor pe lângă calitatea deosebită a diferitelor materiale şi accesorii îl are şi aspectul estetic.

Igiena şi sănătatea personală devin astfel, din ce în ce mai importante, iar noile instalaţii, dispozitive accesorii vin să îmbine necesitatea, precauţia, confortul, comoditatea.

Administratorii si utilizatorii constructiilor, uzinelor, inteprinderilor mari si mici au obligatia sa exploateze instalatii de stingere cu apa a incendiilor, avand instructiunile de functionare si verificare a instalatiilor pentru stingerea incendiilor.

Proiectare si executarea, echiparea si dotarea minima obligatorie cu instalatii de stingere cu apa a incendiilor la cladiri, vor trebui sa corespunda prezentului normativ si standardelor in vigoare, indeplinind principiile si cerintele din normele generale de protectie impotriva incendiului.

Investitorul poate solicita dotarea suplimentara si cu alte instalatii sau elemente de instalatii de stins incendiu. Aceste instalatii trebuie sa cuprinda scheme de principiu, parametrii proiectati (debite, presiune, rezerve), descrierea, modul de utilizare si intretinere a instalatiilor in situatiile normale, cat si in caz de incendiu.

Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate in prezent din tara sau strainatate vor fi de tipul celor avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari in conformitate cu STAS 8373 si STAS 4369, precum si cei intrati in uzul curent.

Este interzis a se face modificari la instalatiile de combaterea incendiilor fara acordul proiectantului. Pentru stabilirea conceptiei generale privind siguranta la foc se tine seama de principiile de organizare pentru apararea impotriva incendiilor, cerintele de proiectare si executare a constructiilor si instalatiilor de combatere a incendiilor si criteriile de performanta cu factorii care determina aceste criterii. De asemenea, trebuie

Page 5: Lucian zaharia

- 5 -

sa se tina seama de efectele negative care pot interveni asupra constructiilor si instalatiilor precum si asupra utilizatorilor.

Prezentul proiect se ocupa de echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii de apa rece pentru combaterea incendiilor, tinand cont de dotarea prezenta a cladirilor atat cu instalatii clasice (cladirile vechi) cat si cu instalatii moderne, actuale, in cladirile construite recent.

Page 6: Lucian zaharia

- 6 -

CAPITOLUL II – ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR AFERENTE

Principiile de organizare, desfasurare si conducere a activitatii de aparare impotriva incendiilor au in vedere: respectarea reglemantarilor in vigoare, definirea prioritatiilor, dimensionarea optima; colaborarea, conlucrarea si dialogul deschis cu factorii interesati.

Cerintele de proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor de combatere a incendiilor pentru utilizatori cuprinde: protectia si evacuarea utilizatorilor; preintampinarea propagarii incendiilor; protectia pompierilor si altor forte.

Criteriile de performanta privind cerinta de calitate si siguranta a focului cuprinde: riscul de incendiu; rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc; propagarea incendiilor; degajarile de fum, gaze nocive si fierbinti; propagarea flacarilor; etanseitatea la fum si flacari; rezistenta fatadelor si acoperisurilor la vecinatati; caile de acces, evacuare si interventie.

Principalii factori care determina criteriile de performanta: clasele de combustibilitate sau periculozitate; densitatea sarcinii termice si contributia la foc; sursele potentiale de aprindere; alcatuirea si geometria constructiilor; fluxul; echiparea cu instalatii de avertizare si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor; distante de siguranta; conditiile atmosferice.

Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici si biologici care pot preveni in caz de incendiu se manifesta asupra: constructiilor instalatiilor prin depunerea de funingine; utilizatorilor prin reducerea vizibilitatii intoxicarii cu fum, arsuri, rani sau alte traumatisme;In categoria utilizatorilor intra si pompierii.

Factorii de timp utilizati in proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor: timpi pentru aprecierea nivelurilor unor criterii de performanta; timpi de siguranta la foc; timpi operativi de interventie.

Planurile de protectie impotriva incendiilor cuprind: planuri de evacuare, depozitare a materialelor periculoase si planurile de interventie; caracteristicile constructiei;

Page 7: Lucian zaharia

- 7 -

echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; concluzii si masuri tehnico-organizatorice.

Planul de interventie in caz de incendiu la agentii economici in institutii cuprinde: date de identificare; planul general al unitatii; conceptia de organizare si desfasurare a interventiei; forte de interventie; surse exterioare unitatii de alimentare cu apa si energie electrica; planul fiecarei instalatii, constructii sau platforme de depozitare, cu risc de incendiu de reglementare de persoane.

CAPITOLUL II.2. - PRESCRIPTII FUNDAMENTALE PRIVIND SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR IN ANSAMBLU SI A PRINCIPALELOR

PARTI COMPONENTE ALE ACESTORA

Tipuri caracteristice de cladiri: cladiri monobloc: sunt cele inchise cu aria cuprinsa cel putin 20000 m², cu latimea mai mare de 72cm; cladiri blindate: sunt cladirile in care activitatea se desfasoara numai la lumina artificiala cu aria mai mare de 700 m²; cladiri inalte la care pardoseala ultimului se afla la 28 m fata de interventia vehiculelor de pompieri; cladiri care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni; blocuri de locuinte care au cel mult P+11 etaje; cladiri foarte inalte care depasesc 45m.

Materialele si elementele de constructii se incadreaza de catre laboratoarele autorizate (INCERC SI CS-P.S.I.) din punct de vedere al combustibilitatii in: incombustibile – cele care sub actiunea focului nu ard; combustibile – sub actiunea focului ard. Materialele combustibile se clasifica in functie de capacitatea de aprindere – usor sau greu – participand la dezvoltarea incendiului, acestea se impart in patru grupe: C1 – practic neinflamabile; C2 – dificil inflamabile; C3 – mediu inflamabile; C4 – usor inflamabile. Elementele de constructii sunt incombustibile sau combustibile in functie de caracteristicile materialelor din care sunt executate.

Masurile constructive de protectie se asigura in functie de: degajarile de fum, gaze fierbinti, produse nocive, etanseitatea de fum si flacari, propagarea flacarilor si fumului, rezisenta fatadelor si acoperisurilor la foc.

Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi independente pentru fiecare compartiment de incendiu, in parte mentionandu-se obligatoriu in documentatia tehnico-economica. Zonele de pericol de incendiu sunt: incaperile, sectiile si cladirile de productie si depozitare, cladirile de locuit, administrative, social-

Page 8: Lucian zaharia

- 8 -

culturale si civile, ateliere de productie si intretinere, laboratoarele.

CAPITOLUL II.2. - COMPARTIMENTE DE INCENDIU, PERETI ARTIFICIALI, PERETI SI PLANSEE REZISTENTE LA FOC SI EXPLOZIE

Compartimentele de incendiu sunt portiunile de cladire separate prin pereti antifoc sau cladiri independente, amplasate si alcatuite astfel incat sa nu permita propagarea incendiului al vecinatatii. Peretii antifoc sunt elemente de constructii verticale alcatuite si dimensionate corespunzator pentru a separa intre ele compartimente de incendiu. Peretii si planseele rezistente la foc sunt elemente care se prevad in interiorul compartimentului de incendiu si are rolul de a intarzia incendiul. Peretii si planseele rezistente la explozie sunt elemente de separare de restul constructiei , a compartimentelor cu pericol de explozie.

Page 9: Lucian zaharia

- 9 -

CAPITOLUL III – MATERIALE SI ELEMENTE SPECIFICE INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU

COMBATEREA INCENDIILOR

CAPITOLUL III.1. - DETECTOARE DE INCENDIU

Detectoarele de incendiu sunt elemente traductoare in sistemul automat de detectare, semnalizare si actionare a instalatiilor electrice de stingere a incendiilor. Detectoarele produse de firmele straine sunt: Natifier – produse de SUA; Apollo – Fire Detectors LTD – produse de Anglia; se clasifica din punct de vedere constructiv si funcional in doua grupe: conventionale adresabile

Aceste detectoare trebuie sa fie compatibile cu centralele de detectie si semnalizare a incendiilor. De exemplu: detectoarele Apollo sunt compatibile cu centralele SESAM. Aceste detectoare in general sunt compuse dintr-o carcasa alba demontabila din material care nu intretine arderea si protejate impotriva prafului si a insectelor putand fi curatate la interior. Componentele traductoare depind de tipul detectorului.

Capitolul III.1.1. - Detectoare conventionale

Din aceasta grupa fac parte detectoarele: de fum cu camera de ionizare atat pentru incendiile cu ardere cu flacara, cat si cu ardere mocnita, rezistente la rafale de vant si curenti de aer fara a da alarme false; de fum fotoelectrice, contin un circuit de memorare si prelucrare a semnalului si reduce alarmele false; duale de fum si temperatura fotoelectrice; de temperatura fixa declansand alarma de la 80º C in sus; de gradient care detecteaza cresterea brusca a temperaturii printr-un element static reglat la 60º C; de fum fotoelectric cu iesire pe retea atat pentru centrale de protectie a incendiului cat si pentru cele cu efractie.

Capitolul III.1.2. - Detectoare adresabile

Sunt detectoare inteligente care folosesc o combinatie de tehnici digitale si analogice de semnalizare raportand analogic nivelul de fum catre centrala de detectie. Principalele tipuri de detectoare adresabile sunt: detectoare de fum – cu camera de ionizare; fotoelectrice; cu fascicul proiectat, care emite radiatii infrarosii catre un receptor aflat la o distanta maxim de 100 m.

Un alt tip de detectoare sunt: monitoarele de incendiu analogice, adresabile cu camera de ionizare, optice, de temperatura.

Capitolul III.1.3. - Detectoare combinate

Page 10: Lucian zaharia

- 10 -

Sunt acele detectoare care inglobeaza mai multe principii de detectie printr-un microprocesor , iar semnalul de incendiu este interconditionat. Exemplu: Detectoare independente se utilizeaza separat avand sursa de semnalizare si energie proprie. Analizoare de gaze de ardere sunt aparate care analizeaza si detecteaza produsele pe baza de combustitie (ex. CO2), analizeaza concentratia si semnalizeaza.

Capitolul III.1.4. - Centrale de detectie si semnalizare a incendiului

Exemplu: centrala analogica adresabila pentru detectarea si semnalizarea incendiului (tip ID200 NOTIFIER); centrale conventionale cu doua zone pentru detectarea si semnalizarea incendiului (tip MINICALE, NOTIFIER); sistem interactiv multisenzor – multicriteriu de detectie a incendiului ALGOREX – CERBERUS (firma UTI SECURITY SYSTEM).

CAPITOLUL III.2. - INSTALATII CU HIDRANTI INTERIORI PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR

Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o incinta, prevazuta cu instalatii de stins incendiul va fi alimentata de regula printr-un singur bransament. Totodata este obligatorie prevederea cu doua sau mai multe bransamente in cazul retelelor de incendiu alimentate din reteaua publica care asigura direct debitul, presiunea, continuitatea in alimentarea cu apa. in cazul prevederii mai multor bransamente, pe fiecare din ele se vor monta armaturi de inchidere, precum si ventil de retinere, astfel incat sa fie scoase din functiune separat in caz de avarii si sa se impiedice circulatia apei in sens invers prin contor.

Capitolul III.2.1. - Hidranti interiori

Echiparea cu hidranti de incendiu interiori a constructiilor, compartimentelor de incendiu si a spatiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, se asigura dupa caz la : constructiile inchise din categoriile de o importanta exceptionala si deosebita (A si B) incadrate conform legislatiei in vigoare indiferent de aria si numarul de niveluri; constructii publice, administrative si sociale, cu aria construita de cel putin 600 m² si mai mult de patru nivele; cladiri inalte, foarte inalte cu sali aglomerate indiferent de aria constructiei si numarul de nivele cu exceptia locuintelor; constructii de productie sau depozite din categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu arii minime 600 m² si stive de 4 m inaltime; constructii sau spatii publice, administrative, sociale si de productie, depozite subterane cu aria mai mare de 600 m²; parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 autoturisme si celor supraterane cu mai mult de doua nivele.

Page 11: Lucian zaharia

- 11 -

In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti interiori se va stabili pentru fiecare compartiment in parte, iar gospodaria de apa se va dimensiona pentru compartimentul cel mai defavorabil.

Hidrantii interior se pot monta aparent sau ingropat, marcandu-se conform STAS 297/1. Exemplu: - hidrant interior, figura 2 si cei produsi in strainatate, figura 3. Capitolul III.2.2. - Amplasarea hidrantilor

Se face astfel incat fiecare punct din interiorul incaperilor sa fie protejat de cel putin: doua jeturi in incaperi sau grupuri de incaperi industriale ce comunica intre ele prin goluri neprotejate atunci cand acestea se incadreaza in categoriile A, B, C de pericol si cu un volum mai mare de 1000 m³ si inaltime de 45 m; la salile de spectacole, sala, scena, depozite material, functioneaza doua sau mai multe jeturi; cu un jet in celelalte incaperi, inclusiv cele prevazute cu instalatie de stingere automata.

Aceste jeturi trebuie obtinute din hidranti situati pe acelasi palier si in acelasi compartiment de incendiu. Instalatiile se protejeaza asfel incat sa se poata actiona imediat la izbucnirea incendiului. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor de manevrat. La cladirile cu inaltimi mai mari de 28 mhidrantii se amplaseaza numai pe coridoare sau incaperi tampon pe casa scarii. Robinetii hidrantilor se monteaza la o inaltime cuprinsa intre 0,8 m si 1,5 m de la pardosea. Nisele hidrantilor nu trebuie sa patrunda peretii antifoc pe cei care despart incaperi cu pericol de incendiu sau pe cei care delimiteaza cai de evacuare. Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C (Ø50 mm) flexibil sau tip B (Ø75 mm) flexibil cu o lungime de 20 m, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet compact, pulverizat sau mixt. Presiunea minima la teava de refulare in cazul dispozitivelor de pulverizare este de 2,5 bari. Exemple: tevi de refulare a apei, figura 4. tevi de refulare a apei cu robinet cu perdea de protectie (tip C), figura 5; determinarea razei de actiune a unui hidrant, figura 6.

CAPITOLUL III.3. - INSTALATII AUTOMATE CU SPRINKLERE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR

Capitolul III.3.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii automate cu sprinklere

Au rolul de a detecta, semnaliza, localiza si stinge incendiul, folosind apa ca agent de stingere. Superioritatea acestor instalatii fata de celelalte sisteme automate de protectie cu apa este determinata, in special, de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si actioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel, udarea inutila a zonelor necuprinse de incendiu. Instalatiile cu sprinklere trebuie sa fie oportune in timp real, adica sa intre automat in functiune, la parametrii necesari pentru a limita (localiza) focarul si a

Page 12: Lucian zaharia

- 12 -

actiona suficient la stingerea incendiului. De asemenea, temperatura de declansare a sprinklerelor trebuie sa fie mai mare decat temperatura mediului in care sunt montate. Echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu si incaperilor, cu instalatii automate de sprinklere potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborat, se face in conformitate cu legislatia actuala in acest domeniu: constructii inchise din categoriile (ASIB) incadrate conform legislatiei in vigoare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m²; cladirilor inalte si foarte inalte cu densitatea sarcinii maxime termice peste 420 MJ/m² cu exceptia locuintelor; platouri de filmare cu arii mai mari de 150 m²; platforme, garaje pentru 50 autoturisme si trei nivele. In general sprinklerele se prevad in cladiri cu pericol de incendiu, in care se afla un numar mare de persoane, depozite, materiale de valoare. Nu este indicata instalatia de stingere cu sprinkler in cazul in care apa nu este indicata si se stinge cu alte substante (spuma chimica, gaze inerte, abur).

Capitolul III.3.2. - Solutii si scheme pentru instalatii cu sprinkler

Instalatiile cu sprinklere se compun din urmatoarele elemente principale: sprinklere pentru detectarea si stingerea incendiilor; retele de conducte ramificate sau inelare pe care sunt montate sprinklere; aparate de control si semnalizare (ACS); conducte principale cu apa; surse alimentare cu apa compuse din: bransamente, rezervoare de acumulare; statii de pompare a apei in retele sau in statii de ridicat presiunea (hidrofoare). Instalatiile de sprinklere trebuie sa fie mereu sub presiune si se poate realiza in urmatoarele moduri: cu apa – antigel; cu apa; cu aer comprimat; cu apa – aer. Exemplu de instalatie de stins incendiu cu sprinklere apa-apa, figura 7:

Capitolul III.3.3. - Sprinklere

Sunt dispozitive care au o dubla functie; de detectare de incendiu si de dispersare a jetului de apa asupra suprafetei protejate sub forma de picaturi. Sprinklerul este compus din trei parte principale: corpul sprinklerului prevazut cu un filet exterior destinat montarii la reteaua de conducte cu un ajutaj interior pentru debitarea apei prevazut cu scaun de etansare; deflectorul, alcatuit dintr-o forma speciala (rozeta, paleta, etc.) fixat de corp printr-un brat sau cadru la o distanta fata de refularea apei. Are rolul de dispersa apa in mod regulat si de aceeasi marime a picaturii de apa in mod egal pe toata suprafata protejata; dispozitivul de inchidere compus dintr-un ventil tinut fortat de scaunul de

Page 13: Lucian zaharia

- 13 -

etansare a orificiului de refulare a apei de un element de declansare.

Diferite tipuri de sprinklere dupa modul de deschidere: prin topirea unui aliaj usor fuzibil la temperatura; prin topirea unei substante chimice usor fuzibile la temperatura; prin spargerea unui tub de sticla in urma dilatarii unui lichid din interiorul lui la cresterea temperaturii. Exemplu de sprinklere standard productie romaneasca INOX, au diametrele orificiilor de 12,7 mm (tip standard), figura 9. Exemplu de sprinkler cu bulb, figura 10. Temperatura de declansare a sprinklerelor este temperatura la care ajunge ambiant si la care dispozitivul de blocare (caliajul fuzibil) al sprinklerului se desface si permite curgerea apei prin orificiul acestuia. CAPITOLUL III.4. - INSTALATII CU DRENCERE PENTRU COMBATEREA

INCENDIILOR

Capitolul III.4.1. - Echiparea tehnica a cladirilor cu instalatii cu drencere

Aceste instalatii pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor sau protectia impotriva incendiilor cu perdele de apa. Instalatiile cu drencere se prevad la incaperi cu pericol mare de incendiu, platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari, unde din cauza propagarii rapide a focului sau din alte cauze, nu pot fi utilizate cu destula eficacitate alte metode si mijloace de stingere: depozite de materiale sau substante combustibile cu degajari mari de caldura (cauciuc, alcool). Perdelele de apa pentru protectie folosind drencere se prevad pentru protejarea: elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre) pentru a impiedica focul sa patrunda de la o incapere la alta; cortinelor, usilor, obloanelor din peretii antifoc; portiunilor cu pericol de incendiu; golurile scarilor rulante; cladirilor din exterior; coloanelor inalte din industria chimica si petrochimica.

Capitolul III.4.2. - Sisteme si scheme de instalatii cu drencere

Instalatiile cu drencere se compun din: drencere; retele de conducte; robinete (vane) si dispozitive de actionare; racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu; surse de alimentare cu apa, bransamente, rezervoare pentru stocarea apei si statii de hidrofori. Intrucat drencerele sunt tot corpuri de sprinklere, ele se deosebesc prin faptul ca nu au ventil si sunt mereu cu artificiul deschis. Se utilizeaza in instalatii fixe ale caror

Page 14: Lucian zaharia

- 14 -

caracteristici principale sunt pline cu apa numai partial si anume numai de la sursa pana la dispozitivul de actionare cu drencere. Sistemele de actionare cu drencere pot fi automate sau manuale, cele automat se recomanda in toate cazurile. O instalatie cu drencere automata este prezentata in figura 11. Schema de functionare a instalatiei cu drencere cu actionare manuala este prezentata in figura 12.

Capitolul III.4.3. - Drencere

Drencerele sunt dispozitive asemanatoare cu sprinklerele cu deosebirea ca nu au dispozitive de inchidere avand orificiul permanent deschis. Drencerele fabricate in tara au orificiile de 8,10; 10,5; 12,5 si 4 mm, iar drencerul pentru perdeaua de apa are diametrul de 12,5 mm. Exemplu de drencere standard in figura 13. in functie de cerintele de stingere, drencerele se monteaza de regula in grupe de maximum 72 de capete care au conducte de alimentare cu vane de actionare separata pentru fiecare grupa. Alegerea tipului de drencer, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum si montajul se stabilesc conform indicatiilor producatorului, avand in vedere scopul urmarit. Calculul si executarea retelelor, durata de functionare a sistemului de alimentare se face conform STAS1478. Exemplu de montare a drencerelor, figura 14. Exemplu de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de apa, figura 15.

CAPITOLUL III.5. - INSTALATII FIXE DE STINGERE A INCENDIULUI CU APA PULVERIZATA

Pulverizarea apei se realizeaza in scopul cresterii raportului intre suprafata exterioara a picaturilor si masa lor, pentru a obtine un contact mai bun intre apa si mediul ambiant. in zona focarului, intensificarea transferului de caldura si in consecinta stingerea mai rapida a incendiului. In comparatie cu instalatiile de sprinklere si drencere, instalatia de pulverizare necesita presiuni mari ale apei (500 –700 k Pa). Instalatiile fixe de stins incendiu cu apa pulverizata se prevad pentru: stingerea incendiului de materiale solide combustibile (lemn, hartie, textile, materiale plastice); protejarea obiectelor, structuri si echipamente ale instalatiilor tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile cu inflamabilitate mai mare de 60º C; gaze inflamabile, motoare termice; pentru incaperi cu numar mare de cabluri electrice cu izolatie combustibila; limitarea posibilitatilor de propagare rapida a incendiului prin stropirea zonei de ardere; protectie impotriva incalzirii excesive prin racirea intensa a materialelor; neutralizarea unor agenti agresivi asupra mediului.

Capitolul III.5.1. - Solutii si scheme pentru instalatii fixe cu apa pulverizata

Schema de functionare a instalatiei de apa pulverizata (folosita, in special pentru

Page 15: Lucian zaharia

- 15 -

protectia contra incendiului din tunelurisi subsoluri de cabluri electrice), figura 16. Retele de conducte (1), pe care se monteaza pulverizare (2), racordurile (3), laconducta (1), la conducta principala (4) de alimentare cu apa. Pe fiecare din racorduri (3) se monteaza vane (5) de actionare individuala, manuala, locala sau de la distanta pentru pulverizarea apei pe tronsonul respectiv si manometru (6) pentruverificarea presiunii apei la intrare in conducta respectiva si manometrul (7) pentru conducta de alimentare principala. Pompele (8) pentru ridicarea presiunii apei care se folosesc in cazul in care reteaua nu are presiunea necesara, rezervor tampon(9) cu rol de acumulare a apei si racord pentru pompe mobile (10). Distribuitorul instalatiei va fi prevazut cu manaometru. Instalatiile de apa pulverizata se prevad cu comanda manuala sau automata. Actionarea manuala se admite numai in cazul in care se face in timp util. Pentru instalatia automata sunt trase scheme de functionare electrica atat la serviciul de pompieri cat si la camerade comanda. Schema de semnalizare si actionare a instalatiei de stins incendiu cu apa pulverizata figura 17. La aparitia semnalului de incendiu dat de detectoarele termice de incendiu si receptionat de camera de comanda, se pornesc pompele de incendiu si se urmareste prin lampile de pozitie daca acestea au pornit. Se verifica la fata locului si se stabileste fix zona afectata. Daca semnalul a fost real se controleaza presiunea la manometrul distribuitorului si se deschide vana aferenta sectorului de incendiu. Tipul si numarul de pulverizare se stabileste in functie de parametrii hidraulici indicati de producator si intensitatea minima de stingere a incendiului. Se prevede o rezerva de 4-10% din numarul total de pulverizatoare montate pentru inlocuirea celor in revizie, deteriorate sau infundate. Distanta dintre pulverizatoare nu trebuie sa fie mai mare de 1,5–2m. Directia de stropire a duzelor este de sus in jos. in tunelele de cabluri si subsoluri se monteaza in pozitie inclinat. Exemplu de duza pulverizatoare tip ER (Ø 7mm) figura 18. Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu apa pulverizata se va face conform STAS 12.260.

Page 16: Lucian zaharia

- 16 -

CAPITOLUL IV – INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU APA PULVERIZATA DIN GALERIILE DE CABLE SI CANAL CABLE DIN

CADRUL UH LOTRU CIUNGET

Descrierea instalatieiGaleria cablelor tronson orizontal este amplasata desupra transformatorilor de

190 MVA la cota 513,20. Galeria a fost prevazuta cu instalatii fixe de stins incendiu cu apa pulverizata si hidranti interiori conform normelor in vigoare.

Alimentarea cu apa a instalatiilor de pulverizare se va face din rezervorul de 2000 de m³ amplasat la cota 526 in punctul orb din galeria de acces secundar, prin intermediul unei statii de hidrofoare amplasata la cota 494,80. De la hidrofor este condusa la galeria de cabluri de la cota 513,20 prin intermediul unei conducte din otel pentru instalatii STAS 403 – 65. Instalatia de stins incendiu din galeria de cabluri cota 513,20 a fost prevazuta cu duze de pulverizare ZR 7 Ø 7 mm si unghiul conului de stropire de 2x450. Instalatia de pulverizare a fost dimensionata pentru presiunea de lucru la duze de 6 kgf/cm² si un debit de circa 0,671/s. Instalatia de pulverizare este impartita pe sectoare cu lungime maxima de 100 m. Fiecare sector s-a prevazut sa fie actionat automat sau manual cu vana electromecanica (V1) si respectiv manuala (V2) in caz de avarie. Deasupra s-a mai prevazut o vana (V3) care se va sigila in pozitia deschisa si care se va inchide atunci in caz de avarie. Instalatia a fost prevazuta cu manometre cu contact electric MC-1 cu presiune de lucru de la 0 – 10 kgf/cm² confectionate de ANC care au rolul sa indice la tabloul de comanda din camera de comanda a centralei, functionarea manuala la presiunea de lucru a sectorului respectiv in caz de incendiu. Instalatia de incendiu a fost prevazuta cu statia de hidrofor in scopul ca reteaua de stins incendiu sa aiba in permanenta sub presiune pana la vana electromagnetica a fiecarui sector astfel incat in caz de incendiu, drumul parcurs de apa pana la ultima duza a hidroforului respectiv sa fie cat mai scurt (10 – 158). Pentru verificarea presiunilor din reteaua sub presiune s-au prevazut manometre simple cu P-0-10 kgf/cm² in amonte de fiecare vana electromagnetica.

ICNERG, urmeaza sa experimenteze si duzele de pulverizare tip PROTKOTOSPRAY care conform studiului "Cercetari privind combaterea si stingerea incendiilor in gospodariile de cabluri" au urmatoarele avantaje: unghiul mare al jetului de stropire; evitarea pericolului de infundare; uniformitatea buna a stropirii. In acest sens statia de hidrofoare urmeaza sa se predea ulterior pentru a se putea fixa presiunea de lucru a statiei de hidrofoare. Galeria de cabluri de la cota 513,20 a fost prevazuta conform NPCI – 1970 cu hidranti interiori de incendiu cu debite de 2,51/s. Hidrantii au fost prevazuti cu furtun de tip C Ø 50 mm in lungime de 20. Scurgerea apelor in caz de incendiu se va face prin intermediul unor sifoane de 200 mm amplasate in fiecare compartiment si conduce prin conducta de fonta Ø 125 mm la rigola de la cota 504,70. Galeria cablelor tronsor inclinat si orizontal cota 513,20-617,00 au fost prevazute

Page 17: Lucian zaharia

- 17 -

cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata alimentate din doua puncte si anume: Galeria cablelor tronson orizontal si trei sectoare din tronsonul inclinat sunt alimentate dintr-o statie de hidrofor care va fi amplasata la suprafata tronsonului in centrala dizelelectrica cota 517. Tronsonul inclinat in lungime de 60 m care porneste de la cota 513,20 va fi alimentat din aceeasi retea punct 4 cu galeria de cabluri orizontala, cota 513,20. Galeria inclinata cota 513,20 – 617 a fost impartit in patru sectoare, cu lungimi cuprinse intre 50-60 m. Galeria orizontala cota 617 a fost impartita in cinci sectoare cu lungimi de 90-100 m fiecare. Fiecare sector a fost prevazut cu vane electromagnetice V1, manuale V2, V3 si manometre cu contact electric MC-1 si simple cu P-0-10kgf/cm².

Canalul de cabluri de la cota 617,00 din statia de 220 KV a fost de asemenea prevazut cu instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata. Alimentarea instalatiei de pulverizare s-a prevazut sa se faca din aceeasi statie de hidrofoare care se va prevedea pentru alimentare cu apa a galeriei inclinate si orizontale.

Statia de hidrofoare urmeaza sa faca obiectul altui proiect din motivul aratat la punctul 1.Canalul de cablu a fost prevazut cu elemente de actionare si duze identice cu galeria de cabluri si presiunea de lucru de 5,5 kgf/cm². Scurgerea apelor in caz de incendiu se va face prin rigola prevazuta de constructor. Canalul de cabluri nu a fost prevazut cu hidranti de incendiu deoarece a fost prevazut cu guri de acces din exterior prin care se poate intervani cu hidranti exteriori. Conductele din canalul de cabluri si galeriile de cabluri se vor grundui si se vor vopsi cu ulei. S-a prevazut de asemenea documentatia economica separata pentru incercarea unui sector de loc a instalatiei de stins incendiu cu duze la suprafata terenului in prezenta proiectantului pentru verificarea corecta a instalatiei. Exemple de amplasare a instalatiei in galeria de cable in figurile 19, 20, 21, 22.

Page 18: Lucian zaharia

- 18 -

CAPITOLUL V – MANAGEMENTUL PRODUCTIEI SI AL CALITATII

CAPITOLUL V.1. - PLANIFICAREA CALITATII

Prin planificare se stabilesc obiectivele organizatiei in domeniul calitatii, precum si resursele umane, financiare si materiale necesare pentru realizarea lor. Importanta deosebita a acestei functii deriva din faptul ca, in prezent, circa 70-80% din deficientele privind calitatea produselor comercializate sunt cauzate de desfasurarea necorespunzatoare a activitatilor de planificare si de proiectare. Planificarea calitatii reprezinta ansamblul proceselor prin intermediul carora se determina principalele obiective ale organizatiei in domeniul calitatii, precum si resursele si mijloacele necesare realizarii lor. Planificarea calitatii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: diagnosticul calitatii; analiza previzionala; stabilirea obiectivelor referitoare la calitate; determinarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor; stabilirea actiunilor optime de intreprins, prin planul calitatii. Diagnosticul calitatii reprezinta o examinare metodica a tuturor proceselor intreprinderii, cu implicatii asupra calitatii produselor pe care le realizeaza. Aceasta examinare se realizeaza in scopul evaluarii performantelor intreprinderii, in domeniu calitatii, in raport cu rezultatele obtinute intr-o perioada anumita sau comparativ cu performantele concurentilor. Eficacitatea diagnosticului calitatii depinde foarte mult de competenta persoanelor care-l efectueaza si de metodologia utilizata. Se recomanda, de aceea, ca intreprinderea sa apeleze la experti cu o foarte buna pregatire si experienta in domeniu. Analiza previzionala este o analiza efectuata pentru evaluarea evolutiei probabile a performantelor intreprinderii in domeniul calitatii, in conditiile modificarilor de mediu preconizate. In aceasta analiza pot fi luate in considerare urmatoarele elemente: aparitia, in perspectiva, a unui nou concurent sau disparitia altuia; aparitia unui nou furnizor de materii prime sau materiale cu care se aprovizioneaza intreprinderea; perfectarea, in perspectiva apropiata a unor noi contracte importante cu clientii actuali sau cu clientii noi; lansarea iminenta pe piata a unui produs nou, de catre concurenti, similar cu cel realizat de intreprindere sau care ar putea fi un substituent. Pentru asigurarea eficientei activitatilor de planificare, se impune fundamentarea riguroasa a obiectelor referitoare la calitatea produselor si proceselor intreprinderii. Punctul de plecare il reprezinta, in acest sens, identificarea cerintelor clientiilor, prin studii de marketing, cerinte care trebuie transpuse cat mai exact in caracteristici de calitate a produselor, cuprinse in specificatiile tehnice. Dupa stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, sunt eleborate planurile calitatii. Planul calitatii este un document care prevede practicile, resursele, activitatile si responsabilitatile stabilite pentru realizarea obiectivelor calitatii. Planul calitatii poate sa faca parte dintr-un plan mai general al intreprinderii sau poate fi elaborat pentru anumite produse sau procese.

Page 19: Lucian zaharia

- 19 -

CAPITOLUL V.2. - ORGANIZAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA CALITATE

Pentru realizarea eficienta a obiectivelor stabilite prin planificare, este necesara organizarea corespunzatoare a tuturor activitailor referitoare la calitate. Organizarea activitatilor referitoare la calitate se refera la determinarea structurii organizatorice, definirea responsabilitatilor, alocarea resurselor si aplicarea metodelor care vor permite realizarea obiectivelor stabilite.

Evolutia sistemelor de organizare a activitatilor referitoare la calitate.

In acord cu schimbarile aparute, sub impactul progresului tehnic, in productia si comercializarea marfurilor, au intervenit modificari in ceea ce priveste structura organizatorica aferenta functiunii calitate a intreprinderii. Pe masura dezvoltarii atelierelor manufacturiere, coordonatorul productiei a preluat sarcina de control a produselor. Cu timpul, activitatile de control nu au mai putut fi acoperite de maestrii, fiind incredintate unor “inspectori”, aflati in subordinea lor directa. Inspectia a devenit din ce in ce mai mult o problema tehnica, presupunand o calificare speciala. In conditiile productiei de serie mare, activitatile de inspectie pe fluxul tehnologic au devenit mai complexe. Pentru asigurarea desfasurarii lor corespunzatoare, a fost infiintat un compartiment de control al calitatii, condus de un inspector sef, subordonat sefului productiei. Corespunzator diversificarii activitatilor efectuate de compartimentul de control al calitatii, in cadrul acestuia au fost create ulterior unitati functionale distincte, cu atributii specifice: proiectarea incercarilor, laboratoare de metrologie, inspectia proceselor tehnologice, asistenta tehnica etc. Tendinte actuale privind sistemul de organizare a activitatilor referitoare la calitate. In prezent, se manifesta doua tendinte principale, in ceea ce priveste structura organizatorica a functiunii calitate a intreprinderii: centralizarea si descentralizarea acesteia. Centralizarea functiunii calitate presupune regruparea, in cadrul aceluiasi compartiment, a persoanelor care desfasoara activitatiile corespunzatoare acestei functiuni. Avantaje: faciliteaza comunicarea; reduce necesitatea unor activitati de integrare si coordonare; Dezavantaje: persoanele din compartimentul calitate nefiind direct implicate in desfasurarea activitatilor curente, pot rezulta decizii si actiuni inadecvate. Descentralizarea functiunii calitate: responsabilitatea planificarii, organizarii tinerii sub control si asigurarii calitatii este incredintata fiecarui sector al intreprinderii. In cazul delimitarii unor compartimente de felul cercetare/dezvoltare, marketing, aprovizionare, productie etc., sunt stabilite atributii specifice in domeniul calitatii, pentru fiecare dintre acestea. Avantaje: persoanele fiind direct implicare in desfasurarea activitatilor curente, deciziile si actiunile referitoare la calitate pot fi bine fundamentate;

Page 20: Lucian zaharia

- 20 -

pot fi luate, cu mai multa operativitate, masurile necesare pentru rezolvarea problemelor identificate. Dezavantaje: presupune eforturi mari de integrare si coordonare a activitatilor referitoare la calitate. Integrarea si coordonarea se pot realiza in moduri diferite: prin comitete, grupe de lucru, coordonari.

Formalizarea structurii organizatorice a functiunii calitate. In toate documentele de formalizare a structurii organizatorice a intreprinderii se pot regasi atributiile, sarcinile si responsabilitatile stabilite in domeniul calitatii. Organigrama este reprezentarea grafica a structurii organizatorice formale a intreprinderii. Matricea responsabilitatilor este un instrument utilizat pentru a determina, atunci cand mai multi agenti intervin simultan intr-o activitate, cine raspunde de luarea deciziilor (D), cine participa (P), cine este consultat (C) si cine este informat (I). Pentru fiecare decizie nu poate fi decat un singur decident, dar pot fi stabilite mai multe persoane care sa fie consultate, informate in legatura cu activitatea hotarata sau care sa participe la realizarea acesteia. Decidentul (D) este singurul careia ii revine responsabilitatea deciziei referitoare la activitatea in cauza. Participantii (P) au obligatia de a-si exprima opinile, decidentului. Acesta trebuie sa ia in considerare opinile respective sau sa justifice de ce nu o face. Cei consultati (C) isi reprezinta punctul de vedere, dar decidentul nu este obligat sa-l ia in considerare. Este evident ca cei informati nu participa la procesul luarii deciziei.

Organizarea compartimentului calitate si rolul acestuia. In functie de natura si complexitatea activitatilor pe care le desfasoara intreprinderea, compartimentul calitate poate fi organizat pe tipuri de activitati, produse sau procese. Prima varianta este predominanta, ea presupunand luarea inconsiderare a unor activitati de planificare, asigurare, control al activitatii, proiectare a mijloacelor de testare, activitati de metrologie, urmarire a produselor in utilizare etc. Compartimentul de asigurare a calitatii are, in general, urmatoarele atributii: implementarea politicii calitatii declarate de conducere; coordonarea activitatilor de tinere sub control a documentelor sistemului de management al calitatii; coordonarea activitatilor de analiza a neconformitatilor; coordonarea auditurilor interne ale calitatii; coordonarea activitatilor de instruire in domeniul calitatii. In unele intreprinderi a fost adoptata solutia descentralizarii functiunii calitate, stabilindu-se “coordonatori pentru asigurarea calitatii” in cadrul fiecarui compartiment.

CAPITOLUL V.3. - COORDONAREA ACTIVITATILOR REFERITOARE LA CALITATE

Functia de coordonare a managementului calitatii poate fi definita luand in considerare continutul acestei functii, in cazul managementului intreprinderii, in general. Coordonarea se refera la ansamblul proceselor prin care se armonizeaza deciziile si actiunile organizatiei si ale subsistemelor sale, referitoare la calitate, in scopul realizarii

Page 21: Lucian zaharia

- 21 -

obiectivelor stabilite in acest domeniu. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata de existenta unei comunicari adecvate in toate procesele corespunzatoare managementului calitatii. Comunicarea reprezinta transmiterea unui mesaj sau un schimb de informatii intre persoane care utilizeaza un sistem comun de simboluri. Necesitatea comunicarii in managementul calitatii deriva din urmatoarele considerente: obiectivele referitoare la calitate, pe baza carora se desfasoara toate activitatile in acest domeniu, trebuie comunicate in intreaga intreprindere, dar si in exteriorul acesteia; realizarea calitatii presupune o comunicare corespunzatoare intre compartimentele intreprinderii; verificarea calitatii este urmata de comunicarea rezultatelor, pentru a se putea stabili masurile corective si de imbunatatire necesare.

Page 22: Lucian zaharia

- 22 -

CAPITOLUL VI – TEHNOLOGIA MONTARII

CAPITOLUL VI.1. - TEVI, FITINGURI SI ARMATURI

Coloanele de alimentare cu apa a hidrantilor interiori se executa cu tevi din otel zincat constant de 2” , iar cele exterioare pentru apa menajera sau hidranti interiori se executa cu tevi din otel zincat sau din mase plastice, (polietilene, PVC tip G) cu conditia ca retelele interioare de distributie sa se execute din otel zincat pentru hidrantii de incendiu si cu mase plastice pentru consumul menajer si sa se faca inchiderea retelei menajere din exterior in caz de incendiu. Sprinklerele, drencrele, duzele pulverizatoare ER se confectioneaza din materiale neoxidante pentru a impiedica coroziunea lor. Acestea se monteaza pe o retea separata de cea a hidrantilor sau apei menejere. si reteaua este confectionata tot din tevi de otel negre sau zincate. Conductele intre ele se monteaza prin aceleasi tipuri de armaturi sau fitinguri ca la reteaua de apa potabila.

In schimb la capatul coloanelor de sprinklere, drencere sau pulverizatoare sunt prevazute armaturi pentru spalarea instalatiei periodic. Ca materiale de imbinare a tevilor, armaturilor, fitingurilor folosim fuior de canepa, minum de plumb, ulei de in si materiale izolante pentru a intampina coroziunea lor.

Conductele se protejeaza atat in pamant cat si in exterior cu materiale anticorozive. Instalatiile de stins incendiu se vopsesc in culoare rosie. Armaturile de la capatul coloanei hidrantilor sunt din fonta maleabila, otel sau aluminiu. tevile de la capatul furtunurilor de incendiu cat si armaturilor de imbinare sunt din aluminiu sau PVC tip G, iar etansarea se face prin inel de cauciuc. Montare conductelor, a fitingurilor, a armaturilor se face cu chei speciale (mox) si cu cheie lant.

CAPITOLUL VI.2. - MONTAREA INSTALATIILOR INTERIOR DE ALIMENTARE CU APA RECE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR

Capitolul VI.2.1. - Montarea instalatiilor cu hidranti interiori

Hidrantii interiori se monteaza in nise amenajate special in grosimea peretilor, prevazute cu rama metalica si usa cu geam mat. Daca grosimea peretilor nu permite executarea niselor,hidranti i interiori se pot monta in cutii metalice asezate pe pereti, prevazute, de asemenea, cu usa metalica si geam mat. Hidrantii se racordeaza direct la coloane, prin teuri prevazute la 1,50 m de la pardoseala. Partea de jos a firidei hidrantului trebuie sa se afle la o inaltime de 1,10 m de lapardoseala. In nisa, pe un tambur metalic 3 se infasoara furtunul, cu lungimea de 20 m, caruia i se monteaza la un capat teava cuajutajul de stropire, care se fixeaza cu ajutorul unor cleme 4.

Capitolul VI.2.2. – Montarea instalatiilor cu sprinklere

Succesiunea operatiilor tehnologice de menaj a instalatiilor cu sprinklere este urmatoarea:

Page 23: Lucian zaharia

- 23 -

se insurubeaza teul pe tronsonul prefabricat al conductei de alimentare cu apa, iar in locul sprinklerului se insurubeaza in teu un dop prevazut cu filet exterior; se monteaza bratara metalica in elementul de constructie si se prinde de bratara, tronsonul prefabricat de conducta; se ansambleaza o ramura a instalatiei formata din doua sau mai multe tronsoane prefabricate; se efectueaza proba de presiune introducand apa sub presiune in conducta; se goleste conducta de apa, se scot dopurile din teuri si in locul lor se monteaza sprinklerele prin insurubare; se introduce apa in conducta si se probeaza functionarea sprinklerelor incalzind dispozitivul de declansare de la flacara unui chibrit. Aceasta proba se efectueaza la cateva sprinklere amplasate in diferite puncte, pentru a se putea trage o concluzie generala asupra functionarii intregii instalatii. Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea sistemului de semnalizare acustica si optica a intrarii in functiune a instalatiei cu sprinklere. Sprinklerele se pot monta cu bataia jetului in jos la cladiri din beton in care se urmareste numai protejarea materialelor din incaperi, sau in sus spre tavan, ori in dreptul grinzilor la o distanta de cel putin 2,5 cm sub partea inferioara a acestora.

Capitolul VI.2.3. - Montarea instalatiilor cu drencere

Instalatiile cu drencere se prefabrica in ateliere. Tronsoanele de teava, avand executate orificiile de iesire si montate capetele de drencer, se transporta in santier si se monteaza in bratarile pregatite din timp. Distantele dintre drencere se stabilesc in functie de unghiul de atac al jetului si de diametrul orificiului decurgere. Se recomanda ca distanta dintre doua drencere sa fie cuprinsa intre 1,50 m si 2,50 m, iar distanta intre randul de drencere si spatiul protejat sa fie intre 0,25 m si 1,20 m. Instalatia de drencere se monteaza in grupe de maximum 72 de capete, fiecare grupa fiind prevazuta cu conducta principala de alimentare si cu robinete de actionare.

CAPITOLUL VII – EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR.

CAPITOLUL VII.1. - INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR.

Se mentin in permanenta in stare de functionare. Executia, exploatarea, intretinerea si raportarea acestora se vor face de catre personal autorizat, respectandu-se prevederile de executie, instructiunile furnizorului si normele de prevenire si stingere a incendiilor. La fiecare centrala de avertizare a incendiilor se vor afisa schemele circuitelor de avertizare (detectoarelor) precum si instructiunilor de folosire. Centrele de avertizare a incendiilor vor fi in permanenta supravegheate. Pentru fiecare tip de instalatie este obligatoriu sa se asigure avertizarea si detectarea de rezerva. Este interzisa blocarea acestora cu material. Pe timpul cat acestea sunt in revizie sau defecte se vor lua masuri suplimentare de securitate. Constructiile facute cu prilejul acestor operatii, masurile luate, cauzele acestora se vor mentiona in registrul instalatiilor de semnalizare.

Page 24: Lucian zaharia

- 24 -

CAPITOLUL VII.2. - INSTALATIILE DE STINGERE CU APA PULVERIZATA SI ECHIPAMENTELE AFERENTE ACESTEI INSTALATII

Se va face conform normelor in vigoare. Starea exterioara a instalatiei se va face vizual la fiecare schimb. Controlul saptamanal se va face riguros si se va mentiona in registru. Lunar se vor porni pompele si se va pune sub presiune reteaua de distribuire. Semestrial, primavara si toamna se va pune in functiune toata instalatia.

CAPITOLUL VII.3. - INSTALATII DE HIDRANTI INTERIORI

Hidrantii de interior se vor controla vizual la fiecare schimb si se va constata daca are in componenta tevi de refulare, furtun, racorduri si daca sunt in stare de functionare. Verificarea presiunii la cel mai inalt punct de distribuire a apei pentru incendiu pe manometrul de control si pornirea pompelor in treapta II, daca este cazul acesta se face saptamanal.

CAPITOLUL VII.4. - INSTALATIILE DE DRENCERE SI SPRINKLERE

Aceste instalatii de stins incendii necesita o supraveghere speciala si permanenta pentru a fi mentinute in stare de functionare. Supravegherea, intretinerea si repararea acestor instalatii trebuiesc incredintate unui personal calificat si pregatit special pentru a cunoaste bine modul lor de functionare.Verificarile saptamanale planificate si executate se consemneaza in registrul de control al instalatiei. Instalatiile de drencere si cele de apa pulverizata cu actionare in grup se verifica in fiecare saptamana prin deschiderea robinetelor de actionare manuala. Beneficiarul este obligat odata la cinci ani sa trimita 3% din capetele de sprinklere la verificare. Pe timpul reparatiilor, capatele drencerelor, sprinklerelor si duzelor pulverizatoare se vor acoperi cu pungi de plastic. Cel putin trei luni se va verifica si corecta functionarea manometrelor cu ajutorul manometrului de control. Pentru a asigura o exploatare corecta a instalatiei se vor lua urmatoarele masuri:

toate vanele vor fi numerotate pentru identificare avand totodata marcaje distincte, indicand ramura pe care o controleaza; pe fiecare vana se va marca sensul de deschidere; se va asigura accesul permanent la fiecare vana, inclusiv cele montate la inaltime prin prevederea unor scari de acces. Fiecare vana se va controla prin manevrarea tijei de actionare pentru a se constata daca este complet deschisa. Ori de cate ori se constata defectiuni, vor fi luate neintarziat masuri de reparare sau inlocuire a pieselor uzate sau defecte. Pentru aceasta trebuie asigurata o rezerva suficienta de piese de schimb (manometre, robinete, garnituri etc.).

Page 25: Lucian zaharia

- 25 -

CAPITOLUL VIII – NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII SI PUNCTE DE STINGERE A INCENDIILOR

CAPITOLUL VIII.1. - NORME SI TEHNICI A SECURITATII MUNCII

Posturile de incendiu pentru materiale si accesoriile din apropierea hidrantilor vor fi complete cu intreaga dotatie (chei hidranti, chei capace, garnituri de rezerva, role de furtun, tevi refulare etc.). Dupa folosirea furtunurilor, vor fi bine uscate pentru reasezarea la posturi. Amplasamentul fiecarui post de incendiu, hidrant, aparat de semnalizare si control, sprinkler etc., se vor stabili pe baza proiectului si se va marca cu indicatoare conform STAS 297-2. Inaintea perioadei de inghet se va controla buna functionare a ventilului interior, a orificiului de golire de la baza hidrantului si nivelul apelor freatice fata de orificiul de golire pentru a se asigura ca hidrantul nu e plin cu apa. Sifoanele de pardosea, rigolele de scurgere si legaturile lor cu canalizarea se vor pastra curate, pentru a se asigura buna scurgere a apei in caz de incendiu. Lucrarile ce se executa la retelele de apa interioara pentru stingerea incendiilor, se vor face cu avizul comisiei tehnice PSI pe baza unui plan de masuri care precizeaza sarcinile, masurile de siguranta si durata. Pe timpul lucrarilor se vor lua masuri pentru a nu patrunde pamant sau alte impuritati care ar putea bloca ventilele, capetele de sprinklere. La receptia lucrarilor de retele, se va controla in mod special starea de curatenie din interiorul conductelor, mentionandu-se in procesul verbal de receptie. Este strict interzis: sa se foloseasa utilajele, materialele tehnice si instalatiile de stingere a incendiilor in alte scopuri; sa se descompleteze mijloacele de la posturile de incendiu, echipamentele de hidranti si orice alte instalatii de avertizare si stingere a incendiilor. Sa se blocheze in orice fel accesul liber la mijloacele de stingere sau accesul liber al pompierilor. Instalatiile de drencere si echipamentele aferente trebuie intretinute in mod corespunzator de catre un responsabil care cunoaste intreaga instalatie, defectiunile curente ce pot interveni si sa intervina pentru lichidarea lor. La instalatiile de stingere cu apa pulverizata trebuie sa se tina cont de: starea perfecta a pompelor destinate instalatiei; etanseitatile conductelor; desfundarile duzelor de pulverizare; starea ventilului de deschidere a apei in circuit; starea inghetului in anotimpul rece.

La instalatiile de avertizare, periodic se va verifica functionarea fiecarui detector, iar in cazul defectiunii acestora se va demonta, se va curata de praf si se va tine intr-un loc uscat pentru indepartarea eventualei umiditati la care este sensibil. Nu se mentine instalatia in stare de nefunctionare. Scoaterea partiala, temporara din functiune a acesteia sau a unei linii de detectoare se face numai cu aprobarea conducatorului tehnic al unitatii. Personalul de exploatare va fi instruit periodic cu privire la interpretarea semnalizarilor. Pentru controlul starii tehnice a instalatiei si verificarea ei, conducerea unitatii va numi un tehnician specializat in intretinerea acestei instalatii. La proba functionala vor participa seful

Page 26: Lucian zaharia

- 26 -

formatiei PSI si un reprezentant al unitatii care o are in dotare.

CAPITOLUL VIII.2. - NORME PRIVIND STINGEREA INCENDIILOR

Prezentele norme reglementeaza obligativitatea pe care o au obiectivele care detin lucrari de prevenire si substante pentru stingere, de a verifica periodic calitatea acestora.

Vopsea ignifuga pentru interior, exterior si termospumanta. In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare sau pentru verificarea mentinerii eficacitatii in timp a ignifugarii se vor executa incercari de laborator, conform STAS 652, de catre un laborator dotat cu utilajul necesar. Epruvetele pentru incercari, in numar de trei, vor avea dimensiunile prevazute in STAS 652 si se vor ignifuga concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugarea obiectivului, sub supravegherea beneficiarului lucrarii. Aceste probe (epruvete) se vor pastra pana la incercare, in podul constructiei, asezate liber. Ulterior aplicarii tratamentului de ignifugare, epruvetele sub forma de placi pot fi scoase si din sarpanta acoperisului, insa din locuri care nu pericliteaza rezistenta constructiei. Epruvetele care se trimit pentru incercare se vor lua in prezenta reprezentantului intreprinderii executante a lucrarilor de ignifugare, din locurile indicate de responsabilul administrativ al constructiei. Epruvetele in stare zvantata se ambaleaza in hartie pentru evitarea indepartarii ignifugatului, dupa care se leaga cu sfoara, se sigileaza si se eticheteaza. In documentele de expediere a epruvetelor la laboratoarele de incercare si pe etichete se vor specifica: produsul ignifugat utilizat; intreprinderea producatoare; data aplicarii produsului ignifug; intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare. In documentul de expediere a epruvetelor se vor mentiona acceptul de plata a incercarilor si contul de virament. In cazul incercarilor de placi, pierderea din masa initiala in valoare medie nu poate depasi 35%. Beneficiarul lucrarii trebuie sa urmareasca eficacitatea produselor ignifuge aplicate, care odata cu ignifugarea obiectivului executa si tratarea epruvetelor necesare incercarilor periodice (la 6 luni, 1 an si dupa 2 ani), aplicand acelasi consemn specific. Epruvetele ignifugate concomitent si in aceleasi conditii cu ignifugarea obiectivului se vor pastra pana la incercarea in podul constructiilor, asezate liber. La aceste incercari, pierderile din masa initiala pot fi majore cu maximum 5% dupa 6 luni si 10 % dupa un an. Dupa 2 ani, pierderea totala nu trebuie sa depaseasca 50% din masa initiala. In cazul in care se depaseste pierderea de 50% din masa initiala, lucrarea de ignifugare trebuie refacuta.

Ignifug textil. Receptionarea lucrarilor de ignifugare si verificarea mentinerii eficacitatii in timp a ignifugarii se fac prin incercari de laborator, care vor fi efectuate in laboratoare dotate cu utilajul necesar. Epruvetele pentru incercari vor avea dimensiunea de 50x60 cm si vor fi scoase din materialul ignifugat sau ignifugate concomitent si in aceleasi conditii odata cu executarea lucrarii

Page 27: Lucian zaharia

- 27 -

de ignifugare, sub supravegherea beneficiarului. Epruvetele scoase pentru incercarile de laborator se ambaleaza in hartie, se sigileaza si se eticheteaza. In documentul de expediere a probelor la laboratorul de incercari si pe eticheta se vor specifica: produsul ignifug utilizat; intreprinderea producatoare; data ignifugarii; metoda impregnarii (fulardare, stropire); intreprinderea executanta a lucrarii de ignifugare. In documentele de expediere a epruvetelor se vor mentiona si acceptul de plata a incercarilor efectuate si contul de virament.

Page 28: Lucian zaharia

- 28 -

ANEXE

ProiectatPl.1

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Detector de incendiu

Data:

Page 29: Lucian zaharia

- 29 -

ProiectatPl.2

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Hidrant interior pentru cladiri

Data:

Page 30: Lucian zaharia

- 30 -

ProiectatPl.3

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Hidranti interiori pentru stingerea incendiilor produsi in strainatate

Data:

Page 31: Lucian zaharia

- 31 -

ProiectatPl.4

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 32: Lucian zaharia

- 32 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Tevi de refulare de mana, simpleData:

ProiectatPl.5

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 33: Lucian zaharia

- 33 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Tevi de refulare de mana, cu robinet cu perdea de protectie tip C

Data:

ProiectatPl.6

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 34: Lucian zaharia

- 34 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema pentru determinarea razei de actiune a unui hidrantData:

ProiectatPl.7

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 35: Lucian zaharia

- 35 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema de functionare automata a instalatiei cu sprinklere in sistem de apa-apa

Data:

ProiectatPl.8

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 36: Lucian zaharia

- 36 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema instalatiei automate cu sprinklere in sistem cu aer comprimat

Data:

ProiectatPl.9

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Page 37: Lucian zaharia

- 37 -

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Sprinkler de tip standard

Data:

ProiectatPl.10

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Page 38: Lucian zaharia

- 38 -

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Sprinkler cu bulb

Data:

ProiectatPl.11

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Page 39: Lucian zaharia

- 39 -

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare automata

Data:

ProiectatPl.12

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 40: Lucian zaharia

- 40 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema de functionare a instalatiei cu drencere, cu actionare manuala

Data:

ProiectatPl.13

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

Page 41: Lucian zaharia

- 41 -

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

DrencereData:

ProiectatPl.14

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Pozitii de montare a drencerelor

Data:

Page 42: Lucian zaharia

- 42 -

ProiectatPl.15

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Pozitia de montare a drencerului cu paleta pentru perdea de protectie cu apa

Data:

Page 43: Lucian zaharia

- 43 -

ProiectatPl.16

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema instalatiei fixe de stins incendiu cu apa pulverizata

Data:

Page 44: Lucian zaharia

- 44 -

ProiectatPl.17

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Schema instalatiei de semnalizare si actionare a instalatiei de stins incendiu cu apa pulverizata

Data:

Page 45: Lucian zaharia

- 45 -

ProiectatPl.18

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Duze de pulverizare tip ER (Ø7mm)

Data:

Page 46: Lucian zaharia

- 46 -

ProiectatPl.19

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Sectiune in plan

Data:

Page 47: Lucian zaharia

- 47 -

ProiectatPl.20

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Sectiune longitudinala

Data:

Page 48: Lucian zaharia

- 48 -

ProiectatPl.21

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Sectiune transversala

Data:

Page 49: Lucian zaharia

- 49 -

ProiectatPl.22

Desenat ZAHARIA LUCIAN

Verificat HUTTER MIHAELA

Contr. STAS Inlocuieste desen nr.:

Aprobat Masa neta Nr. inventar:

COLEGIUL TEHNICANGHEL SALIGNY

BUCURESTI

Pozitia de montare a duzinelor de tip pluvia

Data:

Page 50: Lucian zaharia

- 50 -

BIBLIOGRAFIE

"Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor in unitatiile din ramura energiei electrice si termice" ICEMENERG, Bucuresti, 1982;

"Normative si reglementari in constructiile instalatiilor" I9 – 1994; I9 – 1997, Bucuresti.

"Agenda instalatorului" Aurel Simonetii, Bucuresti, 1960.

Manual " Instalatii sanitare " AGIR – editura ARTENCO, Bucuresti, 2002.