Ionas Cr ina Nico le ta

As i s tent medica l pr inc ipa l

Spi ta lu l de Ps ih ia tr ie Zam

URGENTELE IN PSIHIATRIE

Urgen te le ps ih ia t r i ce cupr ind un g rup de a fec t iun i ps ih ice

he te rogene , a cã ro r t r ã sã tu rã comunã es te nevo ia de in te rven ţ i e imed ia tã ş i de

cea mai bunã ca l i t a t e , pen t ru a r educe r i scur i l e ma jore p r iv ind v ia ţa

pac ien tu lu i .

In u rgen ţe le ps ih ia t r i ce es te necesa r sã ş t im i s to r i cu l bo l i i ,

s emio log ia f i ind d i fe r i t ã , se impune rea l i za rea unu i d iagnos t i c , i a r

t r a t amentu l va ţ ine seama de nevo i l e spec ia le de îngr i j i r e a s t ã r i lo r de

u rgen ţã , comunica rea cu pac ien tu l , supravegherea , a s igura rea unor neces i t ã ţ i

f i z io log ice se inc lude în t r a t amentu l de u rgen ţã .

De e t io log ie o rgan icã sau neorgan icã , apa re a l t e ra rea

compor tamentu lu i , gând i r i i , a fec tu lu i .

Agi ta ţ i a ps ihomotor ie , depres ia , man ia , ag res iv i t a t ea , anx ie ta tea

sun t s imptome , ca ş i f eb ra , dure r i l e de cap ; sub t r a tament e t io log ic , t r ep ta t

pac ien tu l î ş i va regãs i ş i a l t e func ţ iun i ps ih ice , tu lburã r i l e menţ iona te mai

sus f i ind expres ia unor s t a r i t r anz i to r i i .

1 . AGITAŢIA PSIHOMOTORIE

Reprez in tã o dezorgan iza re g loba lã a func ţ i lo r motor i i , f i ind

de regu lã core la tã cu dezorgan iza rea func ţ ionãr i i s i s t emulu i ne rvos cen t ra l

cons tând în reducerea con t ro lu lu i mot r i c i t ã ţ i i , pu l s iun i lo r , emoţ i i lo r .

1

Clin ic dezorgan iza rea poa te f i g rada tã pânã l a fo rme ex t reme de

ag i t a ţ i e , ca re se expr imã p r in nevo ia imper ioasã de mişca re , ca re poa te

deven i hao t i cã , cu p lecã r i f ã rã scop , pu l s iun i d romomanice , fugã , dez inh ib i ţ i e

ges tua lã cu mani fes tã r i ag res ive , d i s t ruger i , lov i rea ob iec te lo r .

Ne l in i ş t ea , anx ie ta tea sun t dominan te , da r po t f i o r i când în locu i t e

cu depres ie , fu r i e , eu for ie .

Ex i s tã un îna l t g rad de impuls iv i t a t e , in to le ran ţã l a f rus t ra re sau

res t r i c ţ i i , t end in ţã l a v io len ţã . Mai poa te ex i s t a un g rad de confuz ie min ta lã

de d i fe r i t e va r i a ţ i i .

Etio log ie

Pr inc ipa le le cauze a le s t ã r i i de ag i t a ţ i e ps ihomotor ie po t f i

- s t ã r i de in tox ica ţ i e acu tã a lcoo l i cã - a t â t a l co l i smul acu t în

f aze de beþ ie câ t s i s t a rea de sevra j , de l i r ium t remens ;

consumul sau dependen ţa de d rogur i - an fe taminã , coca inã ,

ha luc inogene ; in tox ica ţ i a cu monoxid de ca rbon ;

supradozãr i vo lun ta re sau acc iden ta le cu Diazepam,

Rompark in sau a l t e subs tan ţe medicamentoase .

- s t ã r i de dezech i l ib ru metabo l i c - în t impul agravãr i i unor bo l i

ca d iabe tu l zahara t , insuf ic ien ţa hepa t i cã , insuf ic ien ţa

r ena lã acu tã , s t a r i de desh id ra ta re cu h ipo sau

ah ipe rna t remie , s t ã r i h ipog l i cemice sau ce to -ac idoza

d iabe t i cã .

- Bol i neuro log ice ca ep i l eps ia t empora lã , tumor i f ron ta le sau

t empora le , s t ã r i de confuz ie pos t on i r i cã în ep i l eps ia g rand

mal , f aza de debu t a mening i t e lo r sau encefa l i t e lo r ,

hematom, s t ã r i pos t t r aumat ice , tumor i ce rebra le

- Bol i ps ih ia t r i ce :

Demenţe , sch izof ren ie , ps ihoze acu te , ag i t a ţ i e ca ta ton icã ,

accesu l maniaca l , depres ia anx ioasã majorã , s t ã r i anx ioase ,

c r i ze d i soc ia t ive i s t e r i ce .

Diagnost ic

Diagnos t i ca rea neces i t ã o bunã cu legere de da te a supra

c i rcumstan ţe lo r apar i ţ i e i s t ã r i i r e spec t ive , s i tua ţ i i ps iho t raumat izan te ,

conf l i c t e , consum de subs tan ţe , p reex i s t en ţa unor s t ã r i p remorb ide

2

Examinarea f i z i cã somat icã p resupune aspec tu l s i cu loa rea

t egumente lo r , h id ra ta rea , g radu l de nu t r i ţ i e , edeme, d i spnee .

Examenul neuro log ic es te ex t rem de impor tan t ma i a l es în

p rezen ţa unor s t ã r i confuz iona le . Ind ica to r i impor tan ţ i în s t ã r i l e de ag i t a t i e

sun t : ametea la , ce fa leea , t r emurã tu r i l e , r eacþ i i l e pup i l a re , d i f i cu l t aþ i în

coordonare s i în mers , p ie rde rea vorb i r i i , pa ra l i z i i l e , convu l s i i l e de toa te

t ipur i l e .

Evaluarea s t a r i i ps ih ice se va concen t ra a supra cos t i en te i i - luc idã

sau cu d i fe r i t e g rade de tu lbura re - a capac i t ã t i i de o r i en ta re , a judecã t i i , a

s t ã r i i a fec t ive .

În major i t a t ea cazur i lo r e s t e nevo ie s i de o eva lua re c l in icã pen t ru

s t ab i l i r ea unor cons tan te metabo l i ce : u reea , c rea t in ina , g l i cemia , co rp i i

ce ton ic i , e l ec t ro l i t i . De asemenea se mai poa te r ecurge l a examenul fundu lu i

de och i , EEG, punc t i e lombarã .

Diagnos t i cu l poa te neces i t a co labora re in te rd i sc ip l ina rã , deoarece

s t ã r i l e ps ih ice re f l ec tã ca l i t a t ea func t ionãr i i o rgan i smulu i , i a r ex i s t en ta unor

bo l i ps ih ice în t r ecu t nu împied icã pac ien tu l sã se îmbolnãveascã de a l t e

a fecþ iun i ( neuro log ice sau somat ice )

În mul te cazur i , d iagnos t i cu l ps ih ia t r i c se r ea l i zeazã dupã

e l iminarea cauze lo r de a l t ã na tu rã . Pu tem f i conf run ta t i cu s t ã r i de ag i t a t i e

ps ihomotor ie a l e pac ien t i lo r cunoscu t i , ceea ce ind icã f i e ag ravarea bo l i i

cu ren te , f i e p r in compl ica t i i a l e t r a t amentu lu i , in tox ica t i i p r in consum de

a lcoo l (d rogur i ) . Nu poa te f i în lã tu ra tã ipo teza apar i t i e i a l to r a fec t iun i

somat ice sau neuro log ice .

Evolut ia

Este în func t i e de ap l i ca rea t r a t amentu l . În s t ã r i l e de ag i t a t i e

ps ihomotor ie de e t io log ie ps ih ia t r i cã va f i ma i l en tã .

Tratamentul

Tra tamentu l s t ã r i lo r de ag i t a t i e ps ihomotor ie e s te complex . În

cazu l in tox icaþ i i lo r se i au mãsur i în func t i e de e t io log ie - spã lã tu rã gas t r i cã ,

v i t amine , pe r fuz i i cu g lucozã . În bo l i l e me tabo l i ce genera le se va ap l i ca un

t r a t ament e t io log ic sau s imptomat ic .

Tra tamentu l s t ã r i lo r de ag i t a t i e ps ihomotor ie e s te seda t iv cu

medicaþ ie neuro lep t i cã in jec tab i l ã sau o ra lã s i benzod iazep ine .

3

Se va supraveghea a l imen ta t i a , can t i t a t ea de l i ch ide consumate ,

s t a rea somat icã .

2 . CRIZA ANXIOASÃ PAROXISTICÃ

Sau a tacu l de pan icã , e s t e o s t a re emot iona lã vege ta t ivã ex t remã

ce se mani fes tã p r in t r -o s imptomato log ie mix tã somat icã s i ps ih icã

Debutu l e s t e b rusc , ca rac te r i za t p r in t r -o c res te re r ap idã a

anx ie tã t i i ps ih ice , cu f r i cã de moar te iminen tã sau de un deznodãmânt

s in i s t ru , înso t i t de s imptome somat ice d ramat ice : ce fa lee , amete l i , d i spnee ,

senza t i e de su focare , de s t r angu la re , pa lp i t a t i i , t ah ica rd i i cu ex t ras i s to le ,

d i sconfor t to rac ic , t r ansp i ra t i i , s enza t i e de l e s in , amor te l i , fu rn icã tu r i ,

depersona l i za re , de rea l i za re .

În une le cazur i c r i za anx ioasã înso tes te mar i l e d rame a le

o rgan i smulu i . Es te denumi tã s i angoasa v i t a l ã când sun t pe rcepu te tu lburã r i

ca rd iovascu la re , r e sp i ra to r i i , d iges t ive a la rmante p r in in tens i t a t ea lo r .

Etio log ia

Este de ce le mai mul te o r i o rgan icã . Dispoz i t i a anx ioasã poa te

apãrea l a un bo lnav somat ic cunoscu t : h ipe r t ens iv , pu lmonar , co ronar ian ,

marcând o agravare sau o compl ica t i e : in fa rc t miocard ic , embol ie , a s tm

brons ic .

Cr iza anx ioasã poa te marca debu tu l une i pa to log i i ps ih ia t r i ce de

t ipu l nevroze i cu a tacur i de pan icã , nevroza convers ivã , ps ihoze acu te .

Observa t i i l e a supra pac ien t i lo r ce fac ep i soade anx ioase au a rã ta t

ex i s t en ta unu i cumul de t r ã sã tu r i , ce r e f l ec tã ma i mul t s t i lu l pe r sona l i t ã t i i .

Anxiosu l e s t e un mare dependen t , cu un s i s t em de apãra re exces ivã s i

conformism soc ia l .

Diagnost icu l

Presupune o examinare a ten tã , ca re iden t i f i cã t r ã sã tu r i l e unu i

s indrom anx ios sever , a soc ia t cu mani fes tã r i compor tamenta le : ne l in i s t e

ps ihomotor ie , t r emurã tu r i , inh ib i t i e . Fac iesu l anx ios es te ca rac te r i s t i c : och i i

mar i , s t r ã luc i to r i , vorb i re r ap idã . Bo lnavu l f ace e fo r tu r i sã s t ea l in i s t i t ,

t r emurã .

4

Examinarea pac ien tu lu i e s t e complexã : amamnezã comple tã ,

examinarea somat icã - inc lus iv pu l su l , TA, numãru l de resp i ra t i i , t empera tu ra

corpu lu i .

Disgnos t i cu l e t io log ic es te ex t rem de impor tan t . Se va d i fe ren t i a

anx ie ta tea ps ih ia t r i cã ce poa te f i de in tens i t a t e nevro t i cã sau ps iho t i cã s i

anx ie ta tea secundarã unor bo l i o rgan ice .

Evolut ia e s t e va r i ab i l ã ; în l ipsa unu i d iagnos t i c p rec i s , c r i ze le

r ev in pânã se a junge l a conc luz ia ex i s t en te i une i nevroze anx ioase , ce su rv ine

pe un t e ren deoseb i t ; evo lu t i a e s te lungã , de lun i de z i l e .

Tratamentul

Cons tã în medica t i e anx io l i t i cã , benzod iazep in icã , în scopu l

obþ iner i i sedãr i i ; în anx ie ta tea ps iho t i cã se adaugã s i med ica t i a neuro lep t i cã .

Abordarea ps iho te rapeu t i cã es te de t ip supor t iv .

3 . BOALA AFECTIVÃ BIPOLARA

Ps ihoza maniaco depres ivã face pa r t e d in g rupu l bo l i lo r ps ih ice în

ca re pe p r im p lan se s i tueazã tu lburã r i c i c l i ce a le a fec t iv i t a t i i man i fes ta te l a

ace las i bo lnav sub fo rma unor faze maniaca le sau depres ive , u rmate de regu lã

in te r faz ic de ech i l ib ra rea t imie i .

Boa la a fec t ivã se d i fe ren t i azã de sch izof ren ie p r in ca rac te ru l sãu

pe r iod ic , marca t de ep i soade de tu lburã r i ma jore cu ca rac te r endogen . Din

punc t de vedere ep idemio log ic ep i soade le depres ive p redominã în rapor t cu

ep i soade le maniaca le . Depres ia e s te cea mai umanã su fe r inþã a ind iv idu lu i ;

e s t e pun tea de l ega tu rã în t re cond i t i a s i des t inu l f i r e s t i umane . Depres ia e s te

s imdromul ps iho t i c ce l ma i des în tâ ln i t în p rac t i ca ps ih ia t r i cã - ce l pu t in 1 d in

5 oameni f ace un ep i sod depres iv ce neces i t ã in te rven t i e ps ih ia t r i cã .

Etio log ie

Modelu l e t iopa togen ic mul t i f ac to r i a l inc lude ce l pu t in 4 fac to r i :

gene t i c , ps iho log ic , cogn i t iv s i soc ia l .

Ca fac tor i de r i sc pen t ru depres ie au fos t descr i s i

- sexu l p reva len ta depres ie i e s t e ma i mare l a f emei decâ t l a

bã rba t i ;

5

- vâ r s t a : vâ r fu l f r ecven te i se s i tueazã în t re 25-44 an i . La vâ r s tn ic i

c res te f r ecven ta depres i i lo r ps iho t i ce , având un r i sc su ic ida l de t r e i o r i ma i

mare decâ t l a t ine r i .

- Nive lu l soc ia l , ma te r i a l ne favorab i l : sã rãc ie , somaj , inva l id i t a t e .

Simptomato log ie

Episodu l maniaca l

Mania es te de f in i t ã ca o s t a re de exa l t a re ps ihomotor ie s i

dez inh ib iþ ie a pu l s iun i lo r ins t inc t iv a fec t ive .

E lemente le de f in i to r i i a l e ep i sodu lu i man iaca l sun t :

- d i spoz i t i a eu for icã -exacerbarea lo tu r i lo r a fec t iv ins t rumenta le

- acce le ra rea r i tmulu i idea t iv

- ag i t a t i e ps ihomotor ie

Bolnavu l se s imte exces iv de b ine d i spus , e s t e exa l t a t , vese l ,

p rez in tã logoree .

Tu lburã r i l e de gând i re cons tau în idea t i e r ap idã , t ah ips ih ie cu

gând i re dezordona tã , fugã de ide i ,

In s t r ansa l ega tu ra cu d i spoz i t i a logore ica , apa r ide i l e de

supraeva lua re , ide i l e de l i r an te .

O a t r e i a componen ta es te h ipe rac t iv i t a t ea ce se accen tueaza pana

l a ag i t a t i a ps ihomotor ie , insomni i , exacerbarea ins t inc tua la , dez inh ib i t i e

sexua la .

S indromul maniaca l se poa te in ta ln i in : fo rma b ipo la ra a bo l i i

e fec t ive (PMD) , sch izof ren ia a fec t iva , in tox ica t i i , t umor i de lob f ron ta l ,

pa ra l i z i e genera la p rogres iva , o l igof ren i i .

Ep i sodu l depres iv : depres ia ma jora se de f ines te ca o s t a re

a fec t iva de in tensa inca rca tu ra nega t ive , t r a i t a de bo lnav ca o dure re mora la

p ro funda .

E lemente le de f in i to r i i a l e ep i sodu lu i depres iv sun t :

- depres ie ma jora ( inh ib i t i a p lanu lu i a fec t iv ins t inc tua l )

- l en toa rea r i tmulu i idea t i c

- h ipoac t iv i t a t e

Debutul poa te f i l en t sau b rusc , de aspec t nevro t i c sau obses iv .

Pac ien tu l p rez in ta

- d i spoz i t i e depres iva , t r i s t e t e , depr imare ,voce s t insa

monotona ,p lans fac i l

6

- scade pu te rea de concen t ra re a a t en t i e - h ipomnez ie ,

gand i rea dev ine incea ta , g reoa ie , b rad ips ih ie

- se in reg i s t r eaza scaderea tonusu lu i ac t iv i t a t i i f i z i ce s i

ps ih ice in genera l

Dispoz i t i a a fec t iva in f luen teaza idea t i a , se lec ta rea in fo rmat i i lo r .

Con t inu tu l idea t iv re f l ec ta r enun ta re , r e semnare , domina ide i l e de

cu lpab i l i t a t e , apa r ide i l e su ic ida re .

In depres ia ps iho t i ca sun t ca rac te r i s t i ce ide i l e de inu t i l i t a t e , de

deva lo r i za re , f r i ca de moar te , ide i de pe r secu t i e ide i su ic ida re , tu lbura r i de

somn, insomni i de adormi re .

S indromul depres iv se in ta lnes te ce l ma i des in depres i i l e

ps ihogene de te rmina te de s i tua t i i l e ne favorab i l e de v ia ta , in depres i i l e

endogene cu un subs t ra t gene t i c p redominan t , in depres i i l e s imptomat ice d in

in tox ica t i i l e co rn ice ca a lcoo l i smul , consumul de d rogur i , bo l i somat ice

g rave , sch izof ren ia a fec t iva .

Tratamentul

Cupr inde doua e tape impor tan te : f aza acu ta s i f aza de in te t ine re .

Tra tamentu l f aze i acu te es te d i fe r i t pen t ru faza maniaca la s i

pen t ru cea depres iva .

Accesu l maniaca l neces i t a in te rna rea in sp i t a l f i ind o u rgen ta

ps ih ia t r i ca . Tra tamentu l cupr inde neuro lep t i ce (ha loper ido l , r i spo lep t ,

l evomepromaz in) , d iazepam, ca rbamazep in , in doze mar i s i foa r t e mar i , pe

pe r ioada de ca teva lun i , pana l a s t e rge rea to ta la a s imptomato log ie i .

Episodu l depres iv e s t e de asemenea o u rgen ta ps ih ia t r i ca , in ca re

pe r i co lu l su ic ida r e s te foa r t e mare , impunandu-se sp i t a l i za re s i supraveghere

foa r t e a t en ta . In concep t i a t e rapeu t i ca ac tua la , s imdromul depres ivbenef ic iaza

de o t e rap ie complexa . Ant idepres ive le vech i , c l a s ice (doxep in , ami t r ip t i l ina ,

lud iomi l , mapro t i l in ) , au fos t comple ta te cu inh ib i to r i a i r ecep ta r i i

se ro ton ine i ca f luoxe t in , c lomipramine tc . Es te necesa ra o admin i s t ra re de

ca teva lun i , pen t ru o remis iune de buna ca l i t a t e .

Pen t ru fo rmele ps iho t i ce cu de l i r s i ha luc ina t i i se adauga

neuro lep t i ce ; in s t a r i l e depress ive inso t i t e de anx ie ta te , pu l s iun i su ic ida re , se

p resc r iu s i anx io l i t i ce d in c lasa benzod iazep ine lo r .

7

Tra tamentu l de in t re t ine re : pen t ru p reven i rea recader i lo r s i

s t ab i l i za rea ps ihoze lo r b ipo la re , se admin i s t reaza t imp de an i de z i l e

medica t i e ; in cazu l depres ie i ps iho te rap ia es te ind ica ta .

4 .TENTATIVA DE SINUCIDERE

Tenta t ive de s inuc ide re cons t i tu ie una d in mar i l e u rgen te

ps ih ia t r i ce , f i ind un ges t des t ina t a pune capa t p ropr ie i v ie t i . Reprez in ta un

ac t au toagres iv , de asu topedeps i re , ce expr ima o p ro funda dazamagi re , pana

l a u ra impot r iva p ropr ie i pe r sonae , mot iva te p r in esecur i r epe ta te sau

depres ie ps iho t i ca , un s t r iga t de a ju to r .

In major i t a t ea cazur i lo r , t en ta t ive de su ic id es te s i un mod de

comunica re a f rus t ra t i i lo r a l to r pe r sonae , o so lu t i e ex i s t en t i a l a de scaoare

d in t r -o s i tua t i e de c r i za , un ges t pa rano ic de pedeps i re a a l to r pe r sonae .

Ten ta t ive de su ic id es te inc lusa p r in t re compor tamente le cu r i sc ,

a l a tu r i de a lcoho l i sm, au tomut i l a re . R i scu l de deces ex i s t a ch ia r l a t en ta t ive le

aparen t inof fens ive , da to r i t a incapac i t a t i i pac ien tu lu i de a aprec ia sever i t a t ea

ges tu lu i sau . Din ce i cu t en ta t ive de su ic id 10% decedeaza .

At i tud inea nega t ive , min imal iza rea sau ignora rea nevo i lo r

pe r soane i su ic ida le , poa te agrava s i tua t i a p r in in tens i f i ca rea t r a i r i lo r de au to -

deva lo r i za re , de d i spe ra re , l ipsa de spe ran ta .

Responsab i l i t a t ea deoseb i t a r ev ine pe r sona lu lu i med ica l , ca re

ges t ioneaza reven i rea pac ien tu lu i in momentu l r even i r i i l a v ia ta , cea ce

p resupune o a ten t i e deoseb i t a , supraveghere s t r i c t a , d i spon ib i l i a t e l a d ia log s i

con tac t ps ih ic .

Evaluarea

Presupune examinarea f i z i ca , ob t ine rea unu i i s to r i c , s t ab i l i r ea

t r a seu lu i su ic ida r .

Examinarea f i z i ca se concen t reaza asupra s t a r i i genera le :

h id ra ta re , ve r i f i ca rea TA s i a pu l su lu i , r e sp i ra t i e i , deps ta rea unor semen d in

a fec t iun i severe ca : pa loa re , denu t r i t i e , i c t e r , edem, c ica t r i ce ce semna leaza

t en ta t ive an te r ioa re de s inuc ide re .

In te rv iu l cu pac ien tu l se r ea l i zeaza d i f i c i l da to r i t a t ace r i i ,

p l ansu lu i os t i l i t a t i i . Se de f ines te s t a rea ps ih ica , o r i en ta rea , even tua le le ide i

de l i r an te , impulsur i ag res ive s i au toagres ive .

8

Anal iza t en ta t ive i de su ic id se r e fe ra l a c i r cumstan te le p roducer i i

sa le , mi j loace u t i l i za te , s t a rea os ih ica ina in tea ac tu lu i , mot iva t i a . t en ta t ive de

su ic id se insc r i e ca un moment in t r a i ec to r i a ex i s t en t i a l a a pac ien tu lu i , pen t ru

ca re se de f inesc : cop i l a r i a , sco la r i t a t ea , p ro fes ia , v ia ta r e la t iona la ,

sexua la , suppor t soc ia l , s t a re mate r i a la , r ea l i za r i l e sau esecur i l e ,

an teceden te le ps ih ia t r i ce sau de bo l i somat ice severe .

S tab i l i r ea r i scu lu i su ic ida l se r ea l i zeaza p r in ana l i za u rmator i lo r

f ac to r i : ex i s t en ta unu i s indrom depres iv major , a une i bo l i somat ice g rave

an teceden te fami l i a l e sau t en ta t ive su ic ida le .

In cazu l bo lnav i lo r ps ih ic i , r i scu l su ic ida l e s t e in ta ln i t in 30% d in

cazur i in a fec t iun i ca : depres ie , sch izof ren ie ps ihoze de l i r an te acu te , s t a r i

r eac t ive ps iho t raumat ice , tu lbura r i convers ive , ps ihopa t i e , a l coo l i sm.

5 .SCHIZOFRENIA

Este o tu lbura re ps iho t i ca , ca rac te r i za ta p r in dezorgan iza rea

p ro funda a gand i r i i s i a fec t iv i t a t i i , ce a fec teaza l imba ju l , r a t ionamentu l ,

pe rcep t i a s i s imtu l iden t i t a t i i .

Etio log ie

Se con tu reaza 4 n ive le de vu lne rab i l i t a t e : b io log ic , ps iho log ic ,

cogn i t ive s i soc ia l .

Ind ica to r i i f i z io log ic i cons tau in anomal i i s t ruc tu ra le - a t ro f i e

co r t i ca la , ce rebra la , t empora la , anomal i i a l e co rpu lu i ca los . Ce le mai

impor tan te a fec ta r i f i z io log ice se desc r iu in fo rma defec tua la , neproduc t iva .

Simptomato log ie

Simptomele ce le mai impor tan te sun t p lasa te in s fe ra pe rcep t i e i :

ha luc ina t i i aud i t ive , v izua le ,o l fac t iva , gus ta t ive .

Cea ce a da t numele bo l i i e s t e d i soc ie rea gand i r i i , d i f i za rea

gand i r i i , i de i de l i r an te de con t ro l , de l i ru l de in f luen ta , de l i ru l de pe r secu t i e ,

de g randoare .

La n ive lu l a fec t iv i t a t i i s e desc r iu : anx ie ta te severa de in tens i t a t e

ps iho t i ca , toc i re a fec t iva , invers iune a fec t iva , ambiva len ta , depres ie sau s t a r i

man iaca le , pu l s iun i su ic ida le . Tu lbura r i l e de ac t iv i t a t e sun t r eprezen ta te de

9

ag i t a t i e sau apa t i e , i zo la re soc ia la , semne ca ta ton ice , abu l i e , tu lbura r i de

compor tament .

Forme c l in ice

Se desc r iu 6 fo rme de sch izof ren ie : s impla , r ez idua la , pa rano ida ,

ca ta ton ica , a fec t iva s i hebef ren ica .

Sch i zophren ia s impla s e ca rac te r i zeaza p r in toc i re a fec t iva ,

scadere ev iden ta a n ive lu lu i pe r sona l i t a t i i , apa to -abu l i e . Debu tu l e s t e l en t ,

ins id ios , cu o evo lu t i e ne in t re rup ta , l en t p rogres iva .

Sch i zophren ia rez idua la s e ca rac te r i zeaza p r in toc i re a fec t iva ,

i zo la re soc ia la , p rezen ta a ce l pu t in unu i ep i sode acu t sch izof ren ic in

an teceden te , compor tament excen t r i c .

Sch i zophren ia ca ta ton ica s e ca rac te r i zeaza p r in s indromul

ca ta ton ioc cons t i tu i t d in fenomene ca ta lep t i ce , nega t iv i sm, s t e reo t ip i i . Es te

fo rma c l in ica unde es te a l t e ra taa cons t i in ta . Debu tu l poa te b rusc sau l en t

ins id ios .

Sch i zophren ia a fec t i va – e l emente le de f in i to r i i cons tau in

p rezen ta s indromulu i maniaca l sau depres iv , a ide i lo r de in f luen ta ,

ha luc ina t i i aud i t ive , ide i de l i r an te pe r s i s t en te . Aceas ta fo rma es te g reva ta de

r i scu l su ic ida r

Sch i zophren ia hebe f ren ica . Debu tu l bo l i i e s t e l a 15-22 de an i ,

s imptomato log ia ca rac te r i zandu-se p r in compor tament dez inh iba t ,

imprev iz ib i l , man ie r i sm, l imba j vu lga r , b iza re r i i , t oa te p rezen te in con tex tu l

d i soc ia t a l gand i r i i .

Tratament

Inc lude mai mul te ob iec t ive :

- con t ro la rea evo lu t i e i bo l i i : p resupune medica t i e

neuro lep t i ca s i med iu p rop ice nevo i lo r de ingr i j i r e in p reven i rea

recader i lo r .

- Reducerea l a min im a e fec te lo r bo l i i : u rmares te

r ecupera rea , ac t iva re s i soc ia l i za rea pac ien tu lu i .

- Terap ie medicamentoasa : t r a t amentu l se va admin i s t ra

in func t i e de s imptomato log ie s i cons ta in : neuro lep t i ce s t andard-

c las ice ( t ip ice ) s i a t ip ice , neuro lep t i ce cu ac t iune p re lung i t a ,

benzod iazep ine , an t ipa rk inson iene .

10

Evolut ia

Este dependen ta de mai mul t i f ac to r i

- fo rma c l in ica de boa la

- n ive lu l cu l tu ra l , p ro fess iona l a l pac ien tu lu i

- ca l i t a t ea re la t i i lo r in te rpe rsona le s i soc ia le

- pe rsona l i t a t ea p remorb ida

- dura ta non-sp i t a l i za r i i .

Factor i i de r i sc ce po t an t i c ipa o recadere sun t : d i scon t inu i t a t ea

t r a t amentu lu i , c res te rea s t r esu lu i , d i s func t i a soc ia la .

6 . EPILEPSIA

Este o boa la c ron ica ce rebra la , cu e t io log ie va r i a ta , ca rac te r i za ta

p r in p rezen ta unor c r i ze ep i l ep t i ce recuren te .

Es te un symptom a l d i s func t i e i c re ie ru lu i , in t impul c r i ze i

p roducandu-se o depo la r i za re hao t i ca s i pa rox i s t i ca a neuron i lo r , cu

p ro te ja rea desca rca r i lo r neurona le in t e su tu l ne rvos , cu impl ica t i i s evere pe

p lan motor - senz i t ivo-senzor ia l , compor tamenta l , emot iona l .

Etio log ie

Este de te rmina te de in te rac t iunea fac to r i lo r gene t i c i cu ce i

doband i t i ( tumor i , in fec t i i , bo l i vascu la re , t r aumat ice , tox ice , degenera t ive )

Simptomato log ie : t u lbura r i l e ps ih ia t r i ce ce apar in aceas ta boa la

po t f i impar t i t e in t r e i ca tegor i i

- tu lbura r i genera te de bo l i ce rebra le

- tu lbura r i genera te d i rec t de c r i za

- tu lbura r i in te rpa rox i s t i ce ne lega te in t imp de c r i ze .

Clin ic t u lbura r i l e ps ih ice i au aspec tu l tu lbura r i lo r cogn i t ive ,

emot iona le , compor tamenta le sau de pe r sona l i t a t e . Tu lbura r i l e l ega te d i rec t

de c r i za se impar t in p re ic ta le , i c t a l e s i pos t i c t a le .

Tu lbura r i l e p re ic ta le sun t r eprezen ta te de in tens i t a t e , d i spoz i t i e

d i s fo r i ca , ce fa lee . Apare aura , o mani fes ta re s t e reo t ipa .

11

Tulbura r i l e i c t a l e sun t r eprezen ta te de c r i ze le pa r t i a l e s imple s i

f r ecven te . Apar sub fo rma unor mani fes ta r i a faz ice , v iz iun i panoramice ,

f enomene ha luc ina to r i i , a l t e ra r i usoare a le cons t i en te i de t ip c repuscu la r .

Tu lbura r i l e pos t i c t a le u rmeaza c r i ze i , po t dura o re sau z i l e sub

fo rma de somn pos tc r i t i c , tu lbura r i de cons t i en ta , obnub i la re , confuz ie .

Dementa ep i l ept ica s e p roduce dupa un lung i s to r i c de c r i ze

convu ls ive majore , cu mic ro t raumat i sme ce rebra le , p rocese degenera t ive a le

subs tan te i ce rebra le

In dementa ep i l ep t i ca avem un t ab lou c l in ic de degradare

p rogres iva : s t e reo t ip ie , tu lbura r i de a ten t i e , h ipomnez ie de f ixa re s i de

evocare , idea t i e sa raca ,agres iv i t a t e , d i spoz i t i e d i s fo r i ca .

Diagnost icu l e s t e c l in ic , se pune numai pe baza p rezen te i c r i ze i

ep i l ep t i ce . Ex i s t a ind ica t i i pen t ru d iagnos t i c a tunc i cand pac ien tu l se t r ezes te

ud , cu l imba musca ta , dure r i de cap , muscu la re .

Evolut ie

Este in genera l buna in major i t a t ea cazur i lo r r eus indu-se

con t ro la rea c r i ze lo r . Condi t i a pen t ru o evo lu t i e buna es te r espec ta rea cu

s t r i c t e t i e a t r a t amentu lu i s i a r eg imulu i de v ia ta .

Tra tamentu l u rmares te supr imarea comple ta a c r i ze lo r ep i l ep t i ce ,

p r in t r a t ament an t i ep i l ep t i c s i s imptomat ic cu med icamente ca : f enobarb i t a l ,

f en i to in , ca rbamazep in ,e tc .

Ala tu r i de medica t i e , ce t r ebu ie admin i s t ra te con t inuu , se impune

un reg im de v ia ta s t r i c t : in te rd ic t i e pen t ru consumul de a lcoo l , co fe ina ,

p ie rde rea nop t i lo r .

12