Yffimep*epffi*w dt*ffi

Arta, relu{iovtrtrii

GRRRY I." LNruDRETI{

Traducere din limba englezilde Ana-Maria Datcu

Cuvdnt inaintede Conf. univ. dr. Laura Ciolan

Editura For YouBucuresti

20L7

Cuprlns

Joc, relayionare, educayie si terapie pin joc.

Cuvdnt inainte de Conf. univ. dr. Laura Ciolan.................. 7

Prefayd......... 11

1. Despre mine, Garry Landreth ...............:..................:....... 15

Principii ale relaliilor cu copiii...... 18

2. Semnificafia jocului... 20

Functiile jocului......... 20

Copiii comunici prin joc........ 22

Jocul in procesul terapeutic.... 23

Jocul simbo1ic................. 28

Etape in procesul terapiei prin joc 31,

Jocul la copiii adaptafi;i la cei inadaptali 34

3.Istoria qi dezvoltarea terapiei prin joc........ 37

Terapia psihanalitic[ prin joc........ 38

Terapia de eliberare prin joc........ 47

Terapia prin joc a relafiilor 42

Terapia prin joc nondirectivS/centratd pe copil 43

Terapia prin joc in gcolile elementare.. 44

Asocialia pentru Terapia prin Joc....................j....... 45

Pregdtire universitar5. .......;............. 45

Centrul pentru Terapia prin Joc....... 46

Terapia fi1ia15........... 46

Tendinle in terapia prin joc............................. 48

4. O perspectivl asupra copiilor........Principii pentru raportarea la copii

Copru sunt rezrstentl

Unii copii sunt precum floricelele de porumb,

altii sunt precum melasa.........

52

53

54

56

5. Terapia prin joc centrati pe copil...... .. 58

Teoria personalitd!ii.................... 59

O perspectiv[ centratd pe copil asupra personalitilii qi comportamentului........ 63

Concepte-cheie ale terapiei prin joc centrate pe copil 64

Adaptare si inadaptare 67

Condifii terapeutice pentru dezvoltare 69

Relalia terapeuticl.. 76

Obiective in terapia prin joc centrati pe copil 84

Ce invald copiii in terapia prin joc........ 86

Abordarea multiculturald a terapiei prin joc centrat[ pe copil 89

6. Terapeutul prin joc..... 93

Crearea diferenlelor 93

,,A fi impreuni cu".......... 94

Trlsdturi ale personalit51ii............. 96

lnlelegerea de sine a terapeutu1ui................. 101

Acceptarea de sine a terapeutului................. 103

Rolul terapeutului prin joc........................................ 106

Ryan - copil bolnav infazd. terminald in terapia prin joc........ 107

Practica supervizatd faciliteazd, revelaliile de sine 112

Program de pregitire recomandat. 116

7. Pirinfii ca parteneri in terapia prin joc....... 1.19

Informalii debazd........ lt9Ar trebui sd participe gi p[rinfii la terapie?... 121.

Pdrinlii ca parteneri in procesul terapiei prinjoc 124

Explicarea terapiei prin joc p6rinlilor.... 126

Pregltirea plrintilor pentru separare...... .....:............... .. 128

Interviul plrin!i1or..... 130

Aspecte etice gi legale in terapia prin joc........ 135

Recomanddri psihiatrice 138

8. Camera de joacl ;i materialele.................. 139

Caracteristicile camerei de joacd....... 141

Alte cadre pentru terapia prin joc....... 1,43

Motive pentru alegerea jucdriilor qi materialelor 1,44

Categorii de juc6rii..... ..................... l4gCameradejoac5dintr-ogeant5mare'.....'.....Jucdrii si materiale recomandate pentru camera de joac5....... 156Aspecte speciale de luat in considerare................. 15gSugestii de titluri pentru programul de terapie prin joc din gcoli....... 161

f. inceputul relafiei: Timput copilului...... 162Obiectivele rela!iei........ '1,63

Stabilirea contactului cu copilul..... L64intdlnirea inilialS in camera de asteptare 166Dezvoltarea rela{iei in camera de joac5....... 169Reactji fa![ de un copil ezitant gi neliniEtit.. 1r1"l

Perspectiva copilului asupra relaliei din terapia prin joc....... 178Tehnici de a le adresa intrebiri copiilor ... 182Explicarea oglinzii de observare 9i a inregistrdrii............... lgl-Luarea de notile in timpul sesiunii........ 1ggPregdtirea pentru incheierea fiecdrei sesiuni 1g9Reacliile terapeutilor prin joc la primele lor sesiuni de terapii prin joc............... 190Dimensiuni fundamentale ale re1atiei.................... lg1,

10. Caracteristici ale reacfiilor facilitative... 194inlelegerea delicatd: ,,a fi impreunl cu"............ lg4Acceptarea plind de afectiune..... 196Calitdlile distinctive ale reacliilor terapeutice.. l9jRlspunsuri facilitative Zl3Rdspunsuri nonfacilitative tipice 217Paul - un copil temStor si impulsiv in terapia prin joc 2Zz

11. Stabilirea limitelor terapeutice 231Recomanddridebazd pentru stabilirea limitelor...... 231.

Cdnd si prezin\i limitele........ 233Justificarea limitelor terapeutice 234Proceduri in stabilirea limitelor terapeutice.. 241Pagi in procesul stabilirii limitelor terapeutice. 243Cdnd limitele sunt incd1cate............... 246Ezitarea in stabilirea limitelor...... 248Limite situationale 250Reaclii ale terapeutilor prin joc incepStori la stabilirea limitelor...... 254

12. Probleme tipice in terapia prin joc ;i ce si faci dac5..... 256

Ce sd faci c6nd copilul este tdcut.... 256

Ce sd faci cAnd copilul vrea sd aduci juclrii sau mdncare in camera de joacl .... 259

Ces5facicAndcopilulesteexcesivdedependent..........".....''..

Ce sI faci cAnd copilul persistl in a obtine aprecieri...... 261.

Ce sI faci cdnd copilul spune ci vorbesti ciudat........... 263

Ce sd faci cAnd copilul vrea sljoace cu terapeutul unjoc de-a ghicitul 264

Ce sd faci cAnd copilul doreste manifest[ri ale afecliunii ................... 265

Ce-i de fdcut cAnd copilul vrea sd-l imbritisezepe terapeut sau sd stea la el in bra!e............ 266

Ce si faci cAnd copilul incearcd s5 fure o jucdrie...... 267

Ce s[ faci cAnd copilul refuzd sa plece din camera de joac5...... 269

Ce-i de fdcut cAnd, in mod neasteptat, terapeutul nu poate tine o sesiune ......... 270

13. Aspecte in terapia prinjoc 271

Confidenfialitatea ........... 271

Participarea in jocul copilului 273

Acceptarea cadourilor de la copii in terapia prin joc 277

Oferirea de recompense copilului la incheierea sesiunilor

sau a unui suvenir la final 279

A-i cere copilului sd facd ordine si curdtenie. 280

Informarea copiilor despre motivele pentru care vin laterapiaprin joc.............. 282

Aducerea unui prieten in camera de joacd....... 283

Invitarea pdrinlilor sau a fralilor in camera de joac5 285

Nancy - de la chelie Ia buc1e........... 288

Cindy - un copil manipulativ. 294

Amy - un copil mut selectiv .. 301

Rezumat..... 308

15. Stabilirea procesului terapeutic qi a incheierii acestuia... 310

Stabilirea misc[rii terapeutice din cadrul sesiunilor.... ...................... 310

Dimensiuni ale schimb5rii................... 312

Semnificafia incheierii 316

Puncte de referinld pentru stabilirea incheierii..... ........................:.... 317

Proceduri pentru incheierea relaliei ..................... 31,9

Reacliile copiilor la ultima sesiune......... 321

16. Terapia prin joc intensivi qi cea pe termen scurt............ 323

Terapia prin joc intensivd..... 323

Cercetlri asupra terapiei prin joc intensive...... 325

Terapia prin joc pe termen scurt ............ 328

Cercetdri asupra terapiei prin joc pe termen scurt ............ 328

Terapia Relaliei Copil-Pdrinte (CPRT) pe termen scurt............ 332

Rezumat..... 333

17. Cercetiri in terapia prinjoc 336

Studii metaanalitice de cercetare....................i 337

Cercetdri in terapia prin joc centratd pe copil intercu1tura15................... 340

Trecere in revistd a cercetdrilor experimentalegi wasiexperimentale in CCPT...... 341.

Rezumat fina1............. 378

Mulyumii.... ..................... 385

Indice de nume........... 387

ftpitoHl

Despre mircrGarry landreth

Am simqit intotdeaun a cd a-lcunoaste pe autorul unei cirti - sau cel pulin

a cunoaste ceva despre el - m-a ajutat s[ inleleg mai limpede ceea ce incearcl

sd comunice. Asadar, doresc s[ afli ceva despre mine. Poate c[ asta te va ajuta

sd inlelegi mai bine semnificati a a ceea ce am scris, chiar dac[ e posibil ca

vorbele mele sI nu transmitd mesajul in mod corespunz[tor. Cuvintele tiplritepe o paginl sunt, in cel mai bun caz, o metod[ inadecvatl de a comunica un

lucru important - gi ce ar putea fi mai important decAt a vorbi despre copii ;ilumea lor? Am un sentiment pregnant de neliniste Ei insuficien![ cAnd m[gAndesc la incercare a de atransmite, prin acest mediu, ceea ce am experimen-

tat eu cu copiii, sentimentele mele pentru ei, increderea mea in ei, speranfele

mele pentru ei si semnificatia procesului numit ,,terapie prin joc" pentru viala

copiilor. Poate cd acesta este motilul pentru care apreciez atdt de mult opor-

tunit6lile pe care le am de a fi in relatie cu copiii in terapia prin joc; acolo nu

ne limitim la comunicarea prin cuvinte.

in copilirie eram sfrijit si subdezvoltat - Ei am f[cut cele opt clase la o scoald

elementard rural[ cu o singurl incf,pere, in care preda mama mea. Am dez-

voltat, in acel cadru, o autenticd apreciere pentru lucrurile simple, o inclinalie

de a nf,zui spre mai departe, o iubire pentru a inv5la si o sensibilitate pentru

aceia care nu sunt observati. Datoriti acestor experienle, sunt extrem de con-

stient de copiii care trec neobservali.

Nu m-am simlit tot timpul confortabil in privinla copiilor, senzalie pe care

presupun c[ mulli dintre voi, aceia care cititi acest text, ati experimentat-o; si

regret asta, intrucAt nu am cunoscut experiential si emo{ional lumea copiilor.

Da, o qtiam intelectual, din clrli qi de la cursurile universitare de dezvoltare a

copilului, dar aveam cunostinfe numai despre copii. Nu-i cunosteam pe copii

cu inima, intr-un mod care s6-i atingd pe ei Ei lumea lor. Copiii erau acolo. Iiobservam, insd pur qi simplu nu-mi trecea prin cap s[ incerc s[ stabilesc o

16 / IImPlt tillll0( / 1il0 nlolhntrii

comunicare cu ei. copilul din mine fusese impins in fundal, cu mult timp in urmd,din nevoia mea de a fi apreciat pentru maturitatea adultului. A fi adult insemnapentru mine a fi serios in ceea ce priveste iala, a fi responsabil. $tit acum ciaceasta era, partial, o incercare de a dep[Ei anumite senzatii de insuficient[,precum ,si faptul c[, de-a lungul anilor mei de studentie si in timpul primului meuan de profesor la scoal5, la vdrsta de 2r de ani, ardtam mult mai t6nrr decdtvarsta mea cronologic[; de fapt, eram adeseori confundat cu un elev de liceu.

Dupr 4 ani de predat, un masterat gi 2 ani de consiliere la liceu, am aruncato primd privire in lumea copiilor ca asistent didactic absolvent la Centrul pen-tru Copii al campusului universit[fii New Mexico. Acolo, un profesor sensibilsi intuitiv, care avrzut in mine calitdti de care eu nu eram constient, m-a incu-rajat s[ lucrezcu copiii si m-a introdus in dimensiunile incitante si cu multiplefalete ale terapiei prin joc, prin intermediul c[reia am inceput sr descop[r sis[ experime ntez tr eptat faletele lumii copiilor.

E oare posibil sd descrii cu adevdrat descoperirea unei dimensiuni ceschimbr viata cuiva? Dacd da, atunci experienta trebuie cr a fost mai degrablmlrunt[ sau nesemnificativ[ - sau ambele - intrucAt majoritatea cuvintelorsunt mdrunte si nesemnificative. Iati-m6 ajuns in acest mornent in care dorescs[ transmit pldcerea autenticl a intrlrii in contact cu copiii si cum aceasta aaddugat o noud dimensiune profundl vielii mele - trebuie s[ recunosc c[ suntincapabil sd fac asta. Cum pofi sI descrii mirarea si inc0ntarea copiilor de ae4perimentaviata, noutatea proaspltd cu care abordeazdtrlirea si flexibilita-tea lor incredibil5? Md simt incapabil; mintea mea a inghefat. Nu mai func{i-oneazd'. Toate circuitele sunt deschise si in clutare. Nu-mi vine niciun cuvAntin minte pentru a descrie acea experientd, desi cunosc bine senzatia.

Viata nu poate fi descrisd; poate fi doar experimentat[ si apreciat5. Descri-erile pot fi.intotdeauna contestate, nu si viafa. yiala este. Ea se dezvdluie sieste in intregime in acest mornent, nici mai mult, nici mai putin. Nu privim opersoand judecdnd-o sau evaluand-o ci are prea multd sau prea pulinr viafr.intr-adevdr, una dintre cele mai importanti descoperiri pentru mine a fostaceea cI rareori copiii evahrcazd viata altor copii - poate ci niciodati. Ei in-teractioneazi unii cu algii si o accept[ pe cealaltd persoan5 ca fiind suficienti.In primii ani ai dezvoltlrii mele profesionale, experimentarea acceptdrii ne-conditionate a copiilor a reprezentat o experientl profundl. Ei nu-si doreauca eu sd fi fost mai mult sau mai pufin. Am simfit cum copiii m[ accept[ pentruceea ce eram in acel moment. Nu incercau s[ m[ schimbe sau s[ md fac[ s[ fiudiferit in vreun fel. Md pliceau asa cum eram. Nu trebuia sr md prefac. Am des-coperit ci puteam doar s5 fiu. A fost o experient[ eliberatoare fantastic[ - si

Dupru mint,6ottl hndttth I 17

continu[ s[ fie, pe misur[ ce relafionez cu copii. ConectAndu-md cu copiii pe

bzna aceea ce erau ei in acel moment qi acceptAndu-i pe ei ca atate, ca persoane,

a devenit o experientd reciproc[ de a implrtdEi, a fi impreun[ si a ne accepta

unii pe al1ii.

Interacfiunile mele timpurii cu copiii in terapia prin joc au trezit in mine o

apreciere profund[ pentru procesul in desfdEurare al vielii asa cum este el treit

de catre acegtia Ei, de asemenea, o apreciere innoitl pentru procesul propriei

mele vieli - nu drept ceva care s[ fie schimbat, anulat, deplEit sau de care s[ md

dovedesc vrednic, ci pentru a aprecia qi a trdi entuziasmul procesului de a fipelsoana pe care Dumne ze;u a creat-o s6 fie - eu insumi! A fi eu insumi mai mult

inseamnd a fi uman mai mult, a-mi accepta punctele forte la fel ca pe cele slabe,

intrucdt le am pe amdndoul - iar greselile mele sunt doar o dovadd a faptului

c[, intr-adev[r, pot sd esuez: sunt om. Aceasta a fost o descoperire semnificativi

pentru mine; ;i totuEi, privind inapoi, nu a fost o descoperire, intrucAt asta ar

indica un eveniment in timp. Precum iala, a fost un proces pe care l-am expe-

rimentat si de care am devenit constient treptat, invdlAnd incet s6-l apteciez.

Ceea ce doresc sd le transmit copiilor este minunat exprimat in articolul ,,In the

name of the children" (,,in numele copiilor", 1979-1980), al lui Peccei:

Dacd am permite minunii viefii unui copil sd ne atingS pe deplin Ei cu

adevflrat gi s[ ne fie inv[{[tor, ar trebui s5 spunem: Mulfumesc, copil al

omului, [...] pentru cd imi amintesti de bucuria ;i incdntarea de a fi fiinfd

uman[. Mullumesc pentru cd imi permili sI cresc impreun[ cu tine, pentru

cd pot inv[fa din nou ceea ce am uitat despre simplitate, intensitate, tota-

litate, mirare Ei iubire, cd pot inv[fa s[ imi respect viafa in unicitatea ei'

Mullumesc pentru c[ imi permili sd inv5! din lacrimile tale despre durerea

cregterii gi suferintele lumii. Mullumesc pentru c5 imi ard\i cFt a iubi o altipersoand gi a fi impreun[ cu oamenii, mari sau mici, este cel mai natural

dar, ce creste ca o floare atunci cdnd triim in minunea vielii. (p. 10)

Progresdnd in relafiile mele cu copiii in terapia prin joc, am flcut o desco-

perire destul de surprinz[toare despre sesiunile mele de consiliere cu adullii.

Procesul de consiliere p[rea c[ se deruleaz6'mai rapid, iar eu deveneam mai

eficient. Un mic progres, o migcare terapeutic[ incepea s[ se dezvolte la unii

clienli adul1i cu cale inainte m[ blocam; ;i in client ap[Iea o nou[ profunzime

a imp[rt6;irii si explordrii sinelui. Examinind aceastd evolutie, schimbarea

putea fi pus[ pe seama faptului c[ eu devenisem mai constient 9i mai sensibil

la semnalele subtile din client, insd acestea fuseser[ intotdeaunaprezente.

18 / ItmPil Plil l0( / lilr rrlolioffirii

Am pus aceastd sensibilitate sporiti la semnalele subtile ale clientului in seamasensibilitSlii mele sporite la formele subtile de comunicare ale copiilor. Amdescoperit cd,pe mrsuri ce deveneam mai eficient cu copiii in terapia prin joc,deveneam Ei mult mai eficient cu adulfii in rela{ia de consiliere.

M-am aliltwatDepartamentului Consilierilor Educationali de la Universityof North Texas in L966 si mi-am tinut primul curs de terapie prin joc il 1967.Terapia prin joc nu era foarte cunoscutd in Texas in acele zile - de fapt, nicr-'ieri in [ard,-, dar din acel inceput sirlc[cios s-a ivit o dezvoltare impresionantd.A fost o aventurr incant5toare! centrul pentru Terapia prin Joc, pe care l-amfondat la University of North rexas, constituie acum cel mai complexprogramde preg[tire in terapia prin joc din intreaga lume, incluzand in fiecare an oconferin![ AnualS si o $coa15 de var[ de 2 s[ptrmani specializate pe terapiaprin joc. Cursurile oferite in fiecare an constau in cinci sectiuni de Introducerein terapia prin joc, Terapia prin joc avansatf,, Terapia Filiald, Terapia de grupprin joc, masterat in practic[ Ei stagii de terapie prin joc, doctorat in practicaavansat[ a terapiei prin joc si un stagiu doctoral in terapia prin joc.

Ceea ce-mi place cu adev[rat in predarea acestei terapii este cd latura decopil din mine poate iegi la suprafatl in jocurile de rol pe care le efectuezdeseori, aceasta ajut6nd Ia echilibrarea tendintei mele de a lua lucrurile preain serios. Sunt capabil acum sd pretuiesc cu adevara tlaturade copil din cinesunt eu si, astfel, s[ apreciez mai mult si sI fiu sensibil la aceste calit5li in copii.Am descoperit c5, atunci cdnd sunt impreund cu copii, persoana care sunt estemult mai importantl in mintea mea decdt orice altceva stiu s[ fac.

Inv6! incd'despre copii si despre mine insumi, experimentAnd impreuni cuei simplitatea complexd a jocului lor si dezvdluirea culorilor vii ale lumilor ldremotionale. Ce am inv6lat si modul cum am inclus aceasta in relaliile mele cucopiii se exprimd cel mai bine, probabil, prin urmdtoarele principii.

Principli ale rclafiilor cu copiii

Nu sunt atotcunoscdtor.Prin urmare, nici mdcar nu voi incerca sd fiu.

Am nevoie si fiu iubit.Prin urmare, voi fi deschis cdtre a-iiubi pe copii.

Vreau s[-l accept mai mult pe copilul din mine.Prin urmare, le voi permite copiilor, cu incantare si uimire, s6-mi lumi-neze lurnea.

Dultt mint, Gotry ttndttth I tg

$tiu atdt de pufine despre complexit[file copillriei.Prin urmare,le voi permite copiilor s[ md invefe.

Am inv[lat cel mai bine de la strddaniile mele personale si am fost influen-

lat cel mai mult de ele.

Prin urmare, m[ voi aldtura copiilor in str[daniile lor'

Uneori am nevoie de un refugiu.Prin urmare, le voi oferi un refugiu copiilor.

imi place cdnd sunt pe deplin acceptat drept persoana care sunt.

Prin urmare, m[ voi strddui sd simt si sd apreciez pelsoana copilului'

Fac greseli. Ele sunt o declaralie a ceea ce sunt: un om supus greqelii"

Prin urmare, voi fi tolerant cu umanitatea copiilor'

Reacfionez prin internalizare si exprimare emofionaldla lumea realit[gii

mele.Prin urmare, voi renunla la modul in care percep realitatea si voi incerca

s[ intru in lume asa cum este ea experimentatl de c[tre copil.

M[ simt bine si fiu o autoritate, s[ ofer r[spunsuri'Prin urmare, va trebui s[ muncesc din greu pentru a-i proteja pe copii

de mine insumi!Sunt mai pe deplin eu insumi atunci cAnd md simt in siguran!5'

Prin-urmare, voi fi consecvent in interacfiunile mele cu copiii.

Sunt singura persoan[ care imi poate trdi viafa.

Prin urmare, nu voi incerca sI guvernez viata copilului'

Am invdtat cea mai mare parte din ceea ce stiu prin experimentafe.

Prin urmare,le voi permite copiilor sd experimenteze'

Speranla pe cafe o simt si voinla de a tr[i provin din interiorul meu.

prin urmare, voi recunoaste si voi afirma voinla Ei individualitatea copi-

lului.Nu pot face s[ dispard durerile, fricile, frustr[rile si dezam[girile copiilor.

Prin urmare, voi face experienla dificild mai usor de acceptat.

Simt frica atunci cdnd sunt vulnerabil.Prin urmare, voi atinge cu bundtate, blAndete qi afecliune lumea interioard

a copilului vulnerabil.

Referin{5Peccei, A. (1g7g-1g80), ,,In the name of the children",irrForum, 10, pp' 17-18'

(upitolul X

Semnlflcafia locului

,,Jocul copiilor nu este o simplS activitate fizicd.Este plin de semnificatie si sens."

F. Fnoperr

Copiii trebuie abordati si infelesi dintr-o perspectiv6 evolutiv5. Ei nu suntadulfi in miniaturi. Lumea lor este una de realitdgiconcrete, iar experientelelor sunt deseori comunicate prin intermediul jocului. C[utAnd sd facilitezeexprimarea copiilor si explorarea lumii lor emotionale, terapeutii trebuie sdrenunte la controlul asupra propriei lumi a realit[fii si exprimdrii verbale si s[intre in lumea exprimirii conceptuale a copiilor. Spre deosebire de adulti, alc[ror mediu natural de comunicare este verbalizarca, mediul natural de comu-nicare al copiilor este jocul qi activitatea.

Funcliilc iocului

Importanfa universald a jocului pentru integritatea si dezvotrtarea naturalS acopiilor a fost subliniat[ prin proclamarea jocului de c[tre Organizafia NaliunilorUnite ca reprezentdnd un drept universal si inalienabil al copildriei. Jocul esteunica activitate centralda copil[riei, petrecAndu-se tot timpul si in toate locurile.Copiii nu au nevoie si fie inv[fafi cum s[ se jbace si nici nu trebuie determinafisi se joace. Joaca este spontanfl, de obicei agreabild,,voluntari si f5"rd un scop.Pentru a face jocul copiilor mai acceptabil, unii adulli au inventat o semnificatiepentru joac5, definind-o ca munc5. in efortul lor de a avea succes gi de a gribiprocesul cresterii, multi adulfi nu pot tolera ,,pierderea timpului de c6tre copiicu joaca". Atitudinea lor este aceea conform cdreia copiii trebuie sd. realtzezeceva sau s[ lucreze pentru anumite scopuri acceptabile pentru adulqi.

Este regretabil cd joaca a fost identificat[ de mulqi teoreticieni cu muncaefectuatd de copii. Acesta pare a fi un efort de a legitima cumva jocul, lisdnd

lmnilitolio iotului I zr

s[ se in]eleag[ c[ el este important doar dac[, tntr-un fel, se incadreazdin ceea

ce adullii considerd a fi important in lumea 1or. Aqa cum copil[ria are valoare

intrinsecf, Ei nu reprezintl doar pregltire pentru maturitate, la fel Ei jocul are

valoare intrinsec[ Ei nu depinde, ca importantl,de ceea ceurmeazd. Prin con-

trast cu munca, orientat[ cltre obiectiv ;i direcfionatf, cdtre tealizarea sau

ducerea la indeplinire a unei sarcini prin adaptareala cerintele mediului in-

conjur[tor direct, jocul este complet prin el insusi, nu depinde de o recompens[

exterioar[ si asimileaz[ lumea pentru a se potrivi conceptelor copilului - ca in

cazul unui copil care folosegte lingura drept masinufl.

Frank (1g1z)sugera c[ jocul este calea prin care copiii inva![ ceea ce nimeni

nu-i poate invSfa. Este modul in care ei exploreazd si se orienteazd' in lumea

real[ a spaliuluiEi a timpului, a lucrurilor, animalelor, structurilor si oamenilor'

Angren0ndu-se in procesul jocului, copiii inva!5 s[ tr[iasc[ in lumea noastrd

de inlelesuri si valori, in acelasi timp explordnd, experimentdnd ;i inv[ldnd in

propriile moduri, individuale.Conform lui Woltmann (1964),

Activit[file spontane ;i autogenerate ale copilului ii permit acestuia sd

conceptualiz eze, sdstructureze ;i s[ aducd la niveluri tangibile de activitate

propriile sale experienfe ;i emoliile cu care el le investeste. Jocul, in acest

inleles, ifurnueazdcopilului oportunitali de ,,exprimare prin accese" a unor

situafii tulbur[toare, conflictuale si confuze pentru el. Copilului mic ii lipse;te

indeosebi fluenfa semanticf,, intrucdt deztoltareaproceselor sale perceptuale

este in plinS desfiEurare. [...] Diferite tipuri de materiale de joac[ par a fi in

mod ideal adaptate exprimSrii senzaliilor si atitudinilor sale. (p. fia)

Pdn[ la v6rsta de 10-11 ani, majoritatea copiilor au dificult[fi in a r[minelinigtili perioade lungi de timp. Un copil mic trebuie s6 fac[ un efort constient

pentru a sta liniEtit; ca urmafe, energia sa creativd este consumatd in concen-

irur"upe o activitate neproductivd. Terapia prin joc se ingrijeqte de nevoia

copilului de a fi activ fiztc.Jucdndu-se, copiii descarc[ energie, se pregltesc de

indatoririle viefii, ating leluri dificile si se elibere azd. de frustrdri. Au parte de

contact fizic, igi eliminS nevoia de a concula, se comportd agresiv in moduri

acceptabile social si inva![ s5 se inleleagd cu al1ii. Joaca ii ajut[ pe copii s6 dea

frauiiber imaginaliei, si invele capcanele propriei culturi si si dezvolte abilit[li(Papalia gi Olds, 1986). JucAndu-se, ei isi exprim[ individualitatea, propria

personalitate, si se folosesc de resurse interioare ce pot fi incorporate in per-

sonalitatea lor.

22 I llllll tllill0(i lil0rrl0ti0rdrii

Copiii comunici prin joe

Jocul copiilor poate fi apreciat mai adecvat dacd,il admitem ca fiind mediullor natural de comunicare. copiii se exprim[ pe ei ingiqi mai complet si maidirect prin jocul spontan inifiat de ei decdt verbal, acesta fiindu-le mai confor-tabil. Pentru copii, a-si ,juca" propriile experiente gi senzalii este cel mai natu-ral proces dinamic si vindecdtor in care se pot implica. Jocul este un mediu deschimb, iar restrictionarea copiilor numai la exprimarea verbal5 plaseaz[ auto-mat o barierr in relatia terapeutic[, impundnd limitdri care, de fapt, le transmitcopiilor cr ,,Trebuie sI te ridici la nivelul meu de comunicare si sd te exprimiprin cuvinte". Responsabilitatea terapeutului este de a merge la nivelul copiluluisi de a comunica prin mediul in care copiii se simt confortabil. De ce ar trebuicopilul sd i se adapteze adultului? Terapeutul este acela care, se presupune,este bine adaptat, si-a dezvoltat abilit[fi de a face fa!5, ;tie cum sI comuniceeficient la toate nivelurile gi posed[ o inlelegere a copiilor. CAnd terapeutulspune ,,Povesteste-mi despre asta", copiii mici sunt pugi in fala dezavantajuluide a se adapta terapeutului.

O relatie terapeuticd functional[ cu copiii este stabilit[ cel mai bine prinjoc, iar relatia e cruciald pentru activitatea pe care o consider[m a fi terapie.Jocul ofer[ un mijloc prin intermediul cSruia pot fi rezolvate conflicte si pot ficomunicate emofii. ,,Juc5riile pun procesul in acfiune, ele reprezentand in modevident mediul de exprimare al copilului. [...] Joaca sa liber[ constituie expri-marea a ceea ce vrea el sf, faci. [...] C0nd se joacl liber si fIrI scop, el exprimlo perioadd de g6ndire si actiune independent5. Elibereazl emotiile qi atitudi-nile ce presau sd iasi la suprafafd." (Axline, 1969,p.23) Senzaliile si atitudinileprea amenint[toare pentru a fi exprimate direct de cltre copil pot fi proiectatein sigurantd asupra juc[riilor alese de el insusi. in loc de a verbaliza gAnduri siemotii, copilul ingroap[ ceva in nisip, impuscd dragonul sau p[lmuieste plpuqacare-lreprezintd pe fratele lui mai mic.

Senzatiile copiilor sunt adeseori inaccesibile la nivel verbal. Din punctul devedere al dezvoltlrii, le lipseste facilitatea cognitivi si verbal[ de a exprim a ceeace simt, iar emotional nu sunt capabili sd se concentrezepe intensitatea a ceeace simt intr-un mod care sI poatd fi e4primat adecvat intr-o discutie. Cunoastemdin cercetdrile unor gAnditori precum Piaget (1962) ci cei mici nu sunt capabili,din punctul de vedere al dentoltdrii, sd se angreneze pe deplin in gandire abs-ttactd p1n[ in jurul virstei de aproximativ 11 ani. Cuvintele sunt construite dinsimboluri, iar acestea reprezintdabstractii. Nu-i de mirare, deci, cd at6t de multdin ceea ce incerc[m s[ comunicim verbal are o natur[ abstractd. Lumea

!tmnilitolio iotului / zs

copilului este una a lucrurilor concrete si trebuie abordat6 caatare atunci cdnd

wei sI iei contact cu un copil. Jocul constituie exprimarea concret[ a copilului,

modul s[u de aface fat[ lumii sale.

Copiii trdiesc in lumea prezentului; totqi, multe dintre experienlele pe care

le int6lnesc in lumea adulti sunt orientate cdtre viitor si abstracte. C0nd copiii

reconstituie prin joc aceste experienfe abstracte si orientate cltre viitor, ele

devin intAmplSri concrete,inaici siacum,permifindu-le sd inleleagl abstrac-

tul in propriii lor termeni. Pe m[sur[ ce copiii exprim[ prin joc aceste experi-

enfe, nefamiliarul le devine familiar.

$i cel mai normal gi mai competent copil se ciocneste de ceea ce par a fi pro-

bleme insurmontabile in viaf[. Dar exprimindu-le prin joc, aEa cum alege el,

devine capabil de a le face faldprintr-un proces treptat, pas cu pas. Deseori, el

face asta in moduri greu de tnfeles chiar 9i pentru sine insusi, intrucit reacfio-

neazlla procese interioare ale ciror origini pot fi ingropate adinc in subcoryti-

ent. Aceasta poate ayea carcntltatun joc care are pulin sens pentru noi in acel

moment sau care pare chiar greqit dirijat, noi necunoscand scopurile cdruia iiserveEte, nici modul cum se va termina. Cdnd nu existd niciun pericol imediat,

cel mai indicat este, de obicei, s[ aprobi jocul copilului f[rd a interfera cu el,

intrucit copilul este extrem de absorbit in acesta. Eforturile de a-l ajuta in str[-

daniile sale, desi bine intenfionate, il pot devia de la c[utarea si, in cele din urm6,

de la g[sirea soluliei ce ii va fi de cel mai mare folos. (Bettelheim, 1987 , p. 40)

locul in proccsul terapcutic

Jocul este o activitate executat[ de c[tre copil, voluntarl si motivatd prin

ea ins[si, ce implic[ flexibilitatea alegerii in stabilirea modului in care poate fifolosit un obiect. Nu existl scopuri externe. Procesul jocului este de obicei saw-

rat,iarprodusul final este de mai mic[ importanld. Jocul implic[ sinele fizic,

mental Ei emolional al copilului in exprimare creativS; el poate implica ;i in-

teracfiune social[. Astfel, cAnd copilul se joac6, se poate spune c[ el este pre-

zenttn totalitate.Termenul ,,terapie prin joc" presupune ptezen\aunei anumite

activitSri posibile ce poate fi considerati joac[. Nu spunem despre un copil

care citeqie o poveste c[ ,,Se ioacd" . Menlinind aceast[ descriere a jocului,

terapia prin joc este d.efinitd drept o rela{ie interpersonald dinamicd tntre un copil

(sau o persoand de oice vdrstd) si un terapeut cu pregdtire tn terapia prin ioc care

oferd materiale alese de ioc ;i faciliteazd dezvoltarea unei relalii sigure pentru

copil (sau persoana de orice vArsfi) pentru ca acesta sd-si poatd exprima ;i explora