Henry Marsh este un neurochirurg britanic de marc[. igi desf[goarl

activitatea la st. Georget Hospital din sudul Londrei, in cadrul uneia

dintre cele mai mari unit6[i spitaliceqti specializate in neurochirurgie

din Marea Britanie.Activitatea lui profesionala a constituit subiectul a doui filme

documentare realizate de BBC qi distinse cu premii: Your Life in Their

Hands (2004), respectiv The English Surgeon (2007), acesta din urmiavand ca temi activitatea in domeniul neurochirurgiei desf[quratl de

Henry Marsh in Ucraina. Lucrarea sa autobiografici, Sd. nufaci rd'u,

a primit PEN AckerleyPrize,respectiv South Bank Sky Arts Award 9i a

fost nominalizati pentru Guardian First Book Award, Wellcome Book

Prize, Duff Cooper Prize, Costa Biography Award, respectiv Slightly

Foxed Best First Biography Prize.

Evenimentele gi scenariile clinice din aceasti carte s-au intimplat in

realitate, dar o parte dintre nume Ei alte caracteristici de identificare au

fost uneori modificate, pentru a proteja intimitatea colegilor qi a

pacienlilor.O versiune anterioard a capitolului ,,Pineocitom" a apirut inifial la

adresa www.granta.com.

HenryMarsh

Si nu faci rauPovegti despre viagd, moame

gi operagii pe creier

taducere din limba englezi de

Irina Brareg

rilTft0eq]3ntl

Do No HarmStories of Life, Death, and Brain Surgery

Henry MarshCopyright @ 2014 Henry Marsh

lilT[0eq ]lIltl'Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucureqti, RomAniatel. 021 319 6390; O3l 425 1619; O752 548 372

Sd nufaci rd.u

Pove;ti despre viapa, moarte ;i opera{ii pe creier

HenrY Marsh

Copyright @20L6 GruP Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: Vidragcu qi fiiiCoordonator editorial: Doru Someqan

Redactor: Carmen $tefania NeacquCorector: Citilina Cilinescu

Coperti: Claudia Pascu

Tehnoredactare gi prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiMARSH, HENRYSi nu faci riu. Povegti despre via{i, moarte qi operalii pe

creier / Henry Marsh; trad.: Irina Brateq. - Bucureqti: Litera,2016

ISBN 978-606 -33-0827 -7

I. Marsh, HenrY

II. Brateq, Irina (trad.)

CUPRINS

Prefa;d:......... ...... 11

Capitolul 1. Pineocitom ....................... 13

Capitolul 2. Anevrism ..........................25

Capitolul 3. Hemangioblastom r..ir.r..i............ ........... 50

Capitolul 4. Melodram[ ................... ..........................64

Capitolul 5, Tic douloureux ............. ..........................78

Capitolul 6. Angor animi .......... ............ 90

Capitolul 7. Meningiom ................. .... 103

Capitolul 8. Papilom de plex coroid .......................125

Capitolul 9. Leucotomie ................. ......................... 129

Capitolul 10. Traumd ...... 139

Capitolul 11. Ependimom ............... .....152Capitolul 12. Glioblastom .............. .....162Capitolul 13. Infarct .......I73Capitolul 14. Neurotmesis.............. ..... 185

Capitolul 16. Adenom pituitar ............201

Capitolul 17. Empiem .....2O7

Capitolul 18. Carcinom ........................214

Capitolul 19. Mutism akinetic ............222

Capitolul 20. Hubris .......229

Capitolul 22. Astrocitom ................. ....254

Capitolul 23. Tirosin-kinazl. ........... ....264

Capitolul 24. Oligodendrogliom ........274

Capitolul 25. Anesthesia dolorosa .,....284

Lui Kate,iilrd de care acqastd cartena arfifost suisd, niciodatd.

Dac[ suntem bolnavi gi ne aflflm in spital, temindu-ne pentruvia(a noastri, aqteptAnd o opera[ie inspiimAnti.toare, trebuie siavem incredere in medicii care ne trateazi - cel pulin, viafaeste foarte dificili dacl nu facem acest lucru. Nu este surprin-zitor c[ investim medicii cu calitili supraomeneqti, pentru a nedepiqi temerile. Daci intervenlia reuqeqte, chirurgul este unerou, dar daci di greq, este un ticilos.

Realitatea, bineinfeles, este total diferiti. Medicii sunt oa-meni, ca qi noi. Multe dintre lucrurile care se intAmpl[ in spitalfin de intimplare - atit de ghinion, cit qi de noroc; succesul qiegecul sunt adesea in afara controlului medicului. A qti cind s[nu operezi este la fel de important ca a gti cum si operezi gi esteo competenfi mai greu de dobAndit.

Viafa unui neurochirurg nu este niciodati plictisitoare gipoate aduce recompense extraordinare, dar are un preq. in modinevitabil, faci gregeli qi trebuie si invefi si triieqti cu ocazio-nalele consecin{e infioritoare. Trebuie si invefi sd fii obiectivin leglturl cu ceea ceyezi, qi totuqi s[ nu-!i pierzi umanitatea.Povestirile din aceasti carte se referl la incercirile mele - qi laeEecurile ocazionale - de a gisi un echilibru intre detagareanecesari gi compasiunea pe care le presupune o carieri in

11

Si nu faci rdu

chirurgie, un echilibru intre speranli qi realism. Nu vreau s5

subminez increderea publicului in neurochirurgi sau in profe-

sia medical[, dar sper ca aceast[ carte a mea s[ ajute oamenii

si infeleagn dificultnqile - adeseori de naturi umani mai cu-

rAnd decAt de naturi tehnicl - cu care se confrunti medicii.

L2

Pineocitom

subst. tumoare neobi;nuitd, cu cre;tere lentd, a glandeipineale.

Adesea sunt nevoit s[ incizez creierul qi este un lucru pe caredetest si-lfac. Cu ajutorul unei pense diatermice, coagulez va-sele de sAnge roqu, frumoase qi labirintice, care se afl[ pesuprafafa strilucitoare a creierului. Practic incizia cu un scalpelmic gi fac o gauri prin care pltrund cu un aspirator fin - cumcreierul are consistenfa gelatinei, aspiratorul este principalulinstrument al neurochirurgului. Privesc prin microscopul chi-rurgical, ficAndu-mi drum in jos prin substan{a albl qi moale acreierului, ciutflnd tumoarea. Ideea c[ aspiratorul meu semigc[ prin gAndirea inslqi, prin emo(ie qi rafionament, c[amintirile, visele qi reflecfiile sunt alcltuite din gelatin[ este purqi simplu prea ciudatl ca si infeleg. Tot ceea ce v[d in fafa ochi-lor este materie. $i totuqi, qtiu ci dac[ mi abat in zona greqiti,in ceea ce chirurgii numesc cortexul elocvent, voi avea in fa[aochilor un pacient infirm atunci cind voi face vizita la reani-mare dupl operafie pentru a vedea ce am realizat.

Chirurgia pe creier este periculoasl, iar tehnologia modern[a redus riscul doar intr-o oarecare m[sur[. Pot folosi o formide GPS pentru chirurgia pe creieq un sistem numit Navigare

13

Sd nu faci rau

Computerizatd,incadrul ciruia, la fel ca satelitii care orbiteaz[in jurul P[mintului, camerele cu infraroqu sunt orientate cltrecapul pacientului. Camerele Pot,,vedea" instrumentele din mAi-

nile mele, pe care se afll mici bile reflectorizante. Un calculator

conectat la camere imi arati apoi pozilia instrumentelor mele

in creierul pacientului pe o tomografie ficuti cu pulin timpinainte de operafie. Pot opera cu pacientultreaz, sub anestezie

local[, astfel incit s[ pot identifica zonele elocvente ale

cortexului, stimulAnd creierul cu un electrod. Anestezistul meu

ii d[ pacientului lucruri simple de f[cut, astfel incAt s[ putem

vedea dac[ provoc vreo leziune pe mlsuri ce se desfiqoarioperafia. Dac[ operez Pe mlduva spinlrii - care este qi mai

vulnerabili decAt creierul - pot folosi o metodi de stimulare

electricl, cunoscuti sub denumirea de potenfiale evocate, pen-

tru a mi preveni daci sunt pe cale s[ provoc paralizia.

in ciuda acestei intregi tehnologii, neurochirurgia continuisi fie periculoasi, qi este in continuare nevoie de competenle 9i

experienll atunci cAnd instrumentele mele p[trund in creier

sau in miduva spinirii, qi trebuie si qtiu cAnd si mi opresc.

Adesea este mai bine s[ laqi boala pacientului s[-qi urmeze

cursul qi s[ nu operezideloc. $i apoi mai este qi soarta - norocul

sau ghinionul - qi, pe misurl ce dobAndesc din ce in ce mai

multi experienfl, mi se pare ci soarta devine din ce in ce

mai importanti.Am avut un pacient pe care trebuia s[-l operez de o tumoare

la glanda pineall. in secolul al XVII-lea, filosoful dualistDescartes, care afirma ci mintea gi creierul sunt entit[fi com-

plet separate, plasa sufletul omenesc in glanda pineal[. Aici,spunea el, este locul in care creierul material comunic[ intr-unmod magic qi misterios cu mintea qi cu sufletul imaterial. Nuqtiu ce ar fi spus dacl i-ar fi putut vedea pe pacienfii mei

74

Pineocitom

privindu-qi creierele pe un monitor video, a$a cum se intimpl[uneori cAnd operez sub anestezie locali.

Tumorile glandei pineale sunt foarte rare. Pot fi benigne qipot fi maligne. Cele benigne nu au in mod necesar nevoiede tratament. Cele maligne pot fi tratate cu radioterapie qichimioterapie, dar se pot dovedi fatale chiar ;i aqa. in trecuterau considerate inoperabile, dar lucrurile s-au schimbatdatorit[ neurochirurgiei moderne, microscopice. Acum seconsideri de obicei c[ e necesar s[ se opereze, micar pentru ase obflne o biopsie qi a se confirma tipul tumorii, astfel incAt s[pofi decide cum sa tratezi mai bine pacientul. Glanda pinealleste adinc ingropati in mijlocul creierului, astfel incAt operaliaeste, a$a cum spun chirurgii, o provocare. Neurochirurgiiprivesc tomografiile creierului in care apar tumori ale glandeipineale atAt cu team5., cAt qi cu emolie, ca alpinigtii care privescun vArfinalt, pe care speri s[-l cucereasc[.

Acestui pacient i-a fost foarte greu s[ accepte c5. are o boalipotenfial letal[ qi c[ nu mai avea control asupra viefii sale. Eradirectorul unei companii foarte importante. Crezuse c[ dure-rile de cap care incepuser[ si-l trezeasci noaptea erau provo-cate de stresul de a fi fost nevoit s[ concedieze atAt de mulqiangajafi, ca urmare a crizei financiare din 2008. S-a dovedit ciavea o tumoare a glandei pineale gi hidrocefalie acutl.Tumoarea obstrucliona circulalia normali a lichidului cere-brospinal la nivelul creierului, iar lichidul blocat m[rea pre-siunea din craniu. Firi tratament, avea s[ orbeasci qi si moariin citeva slptimAni.

Avusesem multe conversalii tensionate cu el in zilele de di-naintea operafiei. I-am explicat c[ riscurile operafiei, printrecare se num5rau decesul gi un accident vascular cerebral major,erau p{ni la urm[ mai mici decflt riscurile pe care le implicaneefectuarea operafiei. igi nota laborios in smartphone-ul slu

15

Si nu faci riu

tot ce spuneam, ca gi cum scriind cuvintele lungi - hidrocefalie

obstructivi, ventr.iculostomie endoscopic[, pineocitom, pine-

oblastom - ar fi revenit cumva in pozi(ia in care delinea el

controlul gi s-ar fi salvat. Anxietatea sa, combinati cu senti-

mentul meu de egec profund in urma unei operafii pe care o

ficusem cu o siptimini mai devreme, insemna c[ imi era

groazl la gAndul de a-l opera.

il vizusem in seara de dinaintea operafiei. CAnd discut cu

pacienfii in seara de dinaintea operafiei, incerc si nu stiruiasupra riscurilor operafiei care ii aqteapti, pe care le voi fidiscutat deja in detaliu la o intilnire anterioari. incerc s[-iliniqtesc qi si-i fac s[ le fie mai pufin fricl, deqi acest lucruinseamn[ ci in schimb devin eu mai anxios. Este mai ugor sifaci operalii grele daci i-ai spus pacientului dinainte ci ope-

rafia este extrem de periculoasi gi ci e foarte probabil s[ nu

reuqeasci - poate atunci m-aq simli responsabil intr-unmod mai pufin dureros, in cazul in care chiar se intimpllacest lucru.

Sofia sa era aqezati alituri de el, ar[tind ingroziti.,,Este o opera(ie relativ simpli", i-am asigurat, cu fals

optimism.,,Dar tumoarea ar putea fi canceroasi, nu-i aqa?", m-a intre-

bat ea.

Pufin reticent, i-am spus ci ar putea fi. [-am explicat ciaveam s[ iau o secfiune congelatl in cursul operafiei - o mos-

tri care avea s[ fie examinatl imediat de un patolog. Daci ra-

porta ci tumoarea nu e canceroasi, nu mai trebuia s[ incerc siscot qi cea mai mici urmi de tumoare. Iar daci tumoarea era

ceea ce se cheam[ germinom, nu aveam si fiu nevoit si o inde-

plrtez deloc, iar soful siu putea fi tratat - 9i probabil vinde-cat - cu radioterapie.

16

Pineocitom

,,Prin urmare, dacl nu este cancer gi nu este germinom,atunci operafia este siguri", a spus ea, dar in vocea ei se simfeanesiguranfa.

Am ezitat, nedorind si o sperii. Mi-am ales atent cuvintele.,Da - devine mult mai pufin periculos dac[ nu incerc s[ inde-pirtez totul."

Am mai discutat pufin inainte s[ le urez noapte bunl qi siplec acasi.

A doua zi dimineafa, devreme, stlteam in pat qi m[ gAndeamIa tAn[ra pe care o operasem siptimAna trecuti. Avusese otumoare la miduva spinirii, intre vertebrele cervicale qase giqapte, qi - degi nu qtiu de ce, intrucAt operafia plruse si sedesfaqoare farl evenimente - s-a trezit din operalie paralizatipe partea dreapti a corpului. Probabil incercasem s[ indep[rtezprea mult din tumoare. Am fost probabil prea sigur pe mine.Nu fusesem suficient de temltor. imi doream din suflet caaceasti urmltoare operafie, operafie a tumorii glandei pineale,s[ meargi bine - s[ aibi un final fericit, toatl lumea si triiascflfericit[ pAni la sfArqitul viefii, astfel incAt s[ m[ pot simfi dinnou impicat cu mine.

Dar qtiam ci oricAt de tare regretam qi oricAt de bine ar fimers operafia de gland[ pineali, nimic din ce puteam face nuavea si anuleze rlul pe care i-l ficusem acelei tinere. Orice ne-fericire a mea era nimic in compara[ie cu ceea ce triiau ea qifamilia ei. Nu exista nici un motiv pentru care aceastl urmitoa-re opera{ie a tumorii pineale s[ meargfl bine, doar pentru c[speram eu cu atAta disperare ci avea s5. se intAmple astfel saupentru c[ operafia anterioar[ avusese un rezultat dezastruos.Rezultatul operafiei tumorii glandei pineale - indiferent dac[tumoarea era maligni sau nu, dacl puteam indepirta tumoareasau daci era lipitl firi speranfi de creier gi totul se termina