{

II

{t

{I

t

lIii

It

,)

I

t

Xr&ch v0x1 n**n[Xcexn

Traducere din germandde Laura Karsch

EDlT'ORI:

Silviu DragomirVasile Dem. ZamfirescuMagdalena Mdrculescu

DIRECTOR:

Crina Drdghici

DESIGN:

Alexe Popescu

DIRECT0R PIIODUCTIE:

Cristian Claudiu Coban

DTP:

Rdzvan Nasea

CORl:C'1'ORI:

Cdtdlina IoanceaLorina Chitan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Titlul original: ERINNERUNGEN AN

Amintfui despre viitor : mistere neelucidate Autor: Erich von Dtinikenale ftecutului / Erich von Daniken ; trad.: LauraFota Karsch. - Bucwe$ti: Lifestyle Publishing, coplright o 1992 by c. Bertelsmann verlag,

RomanieiDANTKEN, ERICH VON

20LLISBN 978-606-92805-2-2

I. Karsch, Laura (ffad.)

001.94

DIE ZIIKI'NFT. UNGELOSTE RATSELDER VERGANGENHEIT

a division of Verlagsgrupp€ Random HouseGmbH, Mmchen, Germmy

Coplright @ Lifesryle Publishing, 201 1

pentru prezenta editie

Lifestyle Publishing face partedin Grupui Editorial Trei

C.P. 27-0490, BucureqtiTel./Fax +4 021 300 60 90e-mail: comenzi@edituratrei.ro

wwwlif estylepublishing.ro

rsBN 978-606-92805-2-2

Cuprins

Prefa[a nofi editii ....... IPrefali ........:.............. .......................... 18

CuvAnt introductiv ....................... 20

L Existi fiinte asemdndtoare omului incosmos? Este posibili dezvoltareaorganice in lipsa oxigenului? Poate existaviali intr-un mediu abiotic? ............... 23

il. Cilitoria fantastic[ a unei astronave.,,Zeii" vin in vizitd. Urme care nu se Sterg ......... 29

III. Hirli geografice vechi de 1"1 000 de ani?Aerodromuri preistorice? Piste deaterizare pentru ,,zei"? Cel mai vechi ora$de pe Pimint. Cand se topeste roca? Avenit potopul. Mitologia sumerienilor.Oase care nu provin de la maimu[e. Tolidesenatorii din vechime aveau aceeagiparticularitate? ........... ................................. 36

IV. Biblia are cu siguran[i dreptate.Dumnezeu trinea cont de timp? Chivotullui Moise era strebetut de curent electric.Vehicule-amfibie ale ,,zeilor" in degert.Potopul fusese planificat. De ce cereau,,zeii" anumite metale? ..... 57

V. ,,Zeilor" le plicea si se imperecheze cuoamenii. O trecere in revisti a altorvehicule. Date despre forla de acceleralie.Prima relatare a celor vizute dintr-oastronavi. Un supravieluitor aI potopuluipoveste$te. Ce este,,adevirul"? ............................... 68

VI. Toli cronicarii au avut aceleagi ideifanteziste? Tot mereu ,,care ceregti"!,Enplozii termonucleare in timpurismivechi? Cum puteau fi descoperiteplanete firi ajutorul telescopului? Straniulcalendar al stelei Sirius. in nord, nimicnou. Ce s-a intdmplat cu vechile cirli?Amintiri pentru anul6965. Ce mai rimf,nedin civilizalia noastrl dupd o distrugeretotali? ........;...................................................... 78

VII. Un ring de dans pentru uriagi. Din cetriiau vechii egipteni? Keops a fost ungarlatan? Cine a stabilit locul in care si fieridicate piramidele? Cadawe viicongelate? Creatori de modi preistorici.Metoda C-14 este absolut sigurd? .......................... 97

VIII. Uriagii au fost abandonali de cdtre zei peInsula PaStelui? Cine a fost zeul alb?Rdzboiul de lesut nu se cunogtea Ei totuqise cultiva bumbac. O treaptd superioaride infelegere ................. ....... tf 3

IX. Orage in jungld, construite dupi calendar.Migralia unui popor - o excursie infamilie? Un zeu lipsegte de la intAlnirs. psce sunt rotunde clddirile observatoarelorastronomice? Maqini de calcul antice.Felurite ciudilenii ............. 120

X. Au vreun sens zborurile spaliale? Cuifolosesc miliardele investite? Rizboi sauzboruri spa[iale! Ce sunt farfuriilezburdtoare despre care se vorbegte cuatata scepticism? in anul 1908 a avut loc ouplozie nucleari. Satelitul lui Marte esteartificial? .........132

)fl. Semnale irn spaliu. Se pot transmitegdndurile mai repede decdt lumina?Straniul caz Cayce. Ecualia de la GreenBank. Exobiologia gi reprezentanfli ei deseamd. Ia ce lucreazi NASA? O disculie cuWernher von Braun .......... 155

)flL Think tank-urile asiguri viitorul. Vechiiprofeli au avut mai puline dificultdtri deintdmpinat. Cercul se inchide ...........175

Bibliografie .................. ................... 179

Referinte .................... 182

Aceastd afirmaqie va distruge temelia, va nimici soclul pecare a fost cldditd o construcfie ideaticd aparent perfectd.Cartea de fa15 igi propune sd incerce sd ofere dovezi in spriji_nul acestei afirmafii.

a * I AMrNrrRrDEspREVrrroR

Ne putem imagina cd noi, locuitorii Pdmdntului din secolulXX, nu suntem singurele fiinfe de tip uman din cosmos? Devreme ce niciun muzeu de antropologie nu expune astdzi unhomuncul de pe un alt astru, rispunsul ,,Fiin[e de tip umantriiesc doar pe Pdm6nt" pare convingdtor gi indreptdlit.Hetisul semnelor de intrebare creste irsd necontenit, de in-datd ce aqezdm intr-un raport de cauzalitate datele celor mairecente descoperiri qi cercetdri.

intr-o noapte senind, pe cer se vdd cu ochiul liber in jurde 4 500 de stele - dupi spusele astronomilor. Privind printelescopul unui mic observator, devin vizibile aproape douimilioane de stele, in weme ce un telescop modern cu oglin-dd parabolicd capteazd lumina a miliarde de stele... puncteleluminoase ale Cdii Lactee. in imensitatea cosmosului, sistermrlnostru solar nu este insd decAt o pefiicice minusculd a unuialt sistem solar mult mai mare - dacd we{i, a unui mdnunchide Cdi Lactee, care reune$te cca. doudzeci de galaxii pe orazd de 1,5 milioane ani-lumind (1 an-Iumind echivaleazi cudistantra parcursd de lumind in decurs de un an, adicf, 9,5 bi-lioane km). Dar p6nd qi aceasti multime de stele nu este decdtinfimd in comparagie cu multele mii de nebuloase in spiial[

pe care le-au identificat telescoapele electronice. Pdnd in ziuade azi. Cdnd explorarea universului abia a inceput.

Astronomul Harlow Shapley apreciazd cd, numai in razatelescoapelor noastre, numdrul aqtrilor se ridici la 1020.

Pornind de la premisa lui Shapley, care atribuie doar unuiadin o mie de agtri un sistem planetar, putem face o socotealdfoarte precaut5. Presupundnd cI numai pe unul din o mie dea$tri existd conditii favorabile aparitiei vieqii, ajungem totusila un numir de 1014. Shapley se intreabd: CaU a$fti din aceas-td multime ,,astronomicd" in adeviratul sens al cuvAntului auconditii atmosferice propice vietii? Unul din o mie? Dar chiargi atunci ajungem la un numdr inimaginabil de 1011aqtri, peca-re ar fi posibild viafa. Chiar dacd presupunem cd, dintreacegtia, numai pe una din o mie de planete a apdrut o formdde via1d, ne rimAn incd 100 de milioane de planete pe careputem specula cd existd viafa. Iar socoteala aceasta se bazea-zd pe posibilitelle tehnice ale telescoapelor de care dispunemastdzi. Or, domeniul acesta se afld intr-un progres continuu.

Dacd admitem ipotezele biochimisrului dr. S, Miller, atuncipe unele dintre aceste planete este posibil ca viala qi condi-liile favorabile vielii sd se fi dezvoltat mai repede decdt pePdment. ContinuAndu-ne indrdzneata socoteald, acest lucruar insemna cd pe 100 000 de planete este posibil sd se fi dez-voltat civilizafii superioare celei de pe Pdmdnt.

ProfesoruI dr. Willy Ley, un cunoscut autor de lucrdri qti*infifice qi prieten cu Wernher von Braun, mi-a spus cu ocaziaintdlnirii noastre la New York:

,,Se apreciazi cd numai in Calea Lactee, galaxia noastrd,existd 30 de miliarde de stele. Astronomii sunt astdzide pdrere cd printre acestea se gdsesc cel pulin 18miliarde de sisteme planetare. Dacd incercdm sdreducem la minim cifrele posibile qi daci presupunemcd distangele dintre sistemele planetare sunt de aseme-nea naturd, incdt numai una din o sutd de planetegraviteazd in jurul unui soare propriu, ne rimdn totugi180 de milioane de planete pe care ar putea exista

.4 AMINTIRIDESPREVIIToR

via1d. Sd mergem mai departe gi sd presupunem cdnumai pe una din o sutd de astfel de planete existdintr-adevdr viald: in acest caz am avea 1,8 milioane deplanete cu forme de viaqd. Sd presupunem mai departecd din o sutd de planete numai una este populatd defiinle cu gradul de inteligenfd al lui homo sapiens.Chiar qi aga, in Calea Lactee s-ar gdsi o armatd dei8 000 de planete populate."

AvAnd in vedere cd, dupd cele mai recente calcule, numd-lul aqtrilor ficAi din Calea Lactee se ridicd la 100 de miliarde,rste probabil ca numdrul real sd fie mult mai mare decAt cel

l)ropus de profesorul Ley in urma socotelilor sale precaute.Fdrd a jongla cu numere utopice gi fdrd a lua in calcul alte

g,alaxii, suntem indreptdlili sd estimdm cd, intr-o apropiere|clativd de Pf,mAnt, existd 18 000 de planete cu condigii devia[d asemdndtoare celor de pe planeta noastrd. Dar ne putem('ontinua speculaqiile: dacd, la nivelul acestor planete, fie gi

rrumai o sutd ar fi locuite, tot ajungem la un numdr de 180 deplanete!

Existenta unor planete asemdndtoare Pimdntului - cuirlmosferi, gravitatie, flori, poate chiar qi faund similare -r,stc neindoioasd. Dar, oare, nu pot exista forme de vialdrlcc6t pe planete cu condilii de viagd asemdndtoare celor de

llc PdmAnt?

Cercetdri recente au dovedit cd pdrerea potrivit cdreia via-tir nu se poate dezvolta decdt in condilii similare PdmAnruluicsle depdEitd. Este greqit sd credem cd viala nu poate existaIari apd gi fdrd ofgen. Pe PdmAnt existd organisme care nurrrr nevoie de oxigen. Este vorba despre bacteriile anaerobe.{ ) anumitd cantitate de oxigen este otrdvitoare pentu ele. De('(' nu ar exista qi fiinqe superioare, care sd nu aibd nevoie deoxigen?

Sub presiunea gi impresia cunoqtinlelor noi pe care lerlobdndim zidezi, trebuie sd ne revizuimreprezentdrile Eirro[iunile. Pdnd nu demult, entuziasmul nostru de descoperi-tori s-a concentrat asupra PimAntului qi, astfel, ne-am ridicat

Iumea la rangul unei planete ideale: Nu e nici prea fierbinte,nici prea rece, apd se gdsegte din belqug, oxigen in cantitatemetre, procesele organice regenereazd mereu narura.

in realitate, teza potrivit edreia viafa nu se poate menfineqi dezvolta decAt pe o planetd asemdndtoare Pf,mAntului nupoate fi susfinutd. Se apreciazd cd pe Pim6nt trdiesc doudmilioane de specii vii. Dintre acestea, conform aprecierilor,1,2 milioane au fost ,,catalogate" din punct de vedere $tiinli-fic. Iar printre organismele catalogate de cdtre oamenii de qti-inld se numdrd cAteva mii care nici nu ar putea trdi conformpdrerilor pdnd acum admise! Premisele vielii trebuie, aqadar,reg6ndite qi reevaluate.

S-ar putea crede, de pild5, cd in apa putemic radioactivdnu existd germeni! in realitate, existd specii de bacterii carereugesc sd se impace cu apa ucigdtoare folositd la rdcireareactoarelor nucleare. La prima vedere, experimentul savan-tului dr. Siegel pare cd qine de domeniul fantasticului. Acestaa creat tr laborator condiliile de viati proprii atmosferei depe Jupiter qi a crescut in aceastd atmosferi, care nu prezintdniciuna dintre condiqiile pe care le-am considerat p6nd acumfavorabile ,,vie{ii", bacterii qi acarieni. Amoniacul, metanul $ihidrogenul nu au reugit sd le ucidd. Experimentele entomo-logilor Hinton qi Blum de Ia Universitatea din Bristol, Anglia,au a\.ut rezultate la fel de uimitoare. Cei doi oameni de qtiintiau deshidratat larvele unei specii de chjronomide cdteva orebune la o temperaturd de p6nd la 100' C, apoi le-au cufun-dat in heliu lichid, despre care se $tie cd are temperaturaspatiului cosmic. Dupd ce le-au expus unei radiaqii puterni-ce, le-au recreat condiliile normale de via1d. Imposibilul s-aprodus: Larvele qi-au reluat procesul de activitate biologicd gis-au transformat in insecte absolut ,,sindtoase". Cunoaqtembacterii care trdiesc tr r.ulcani, altele care se hrdnesc cu rociqi altele care produc fier. Hdiiqul semnelor de intrebare cre$tenecontenit.

in numeroase centre de cercetare se desf5goarl diver-se experimente. Se sftang tot mai multe dovezi cd viala nudepinde nicidecum de condiqiile de existengi ale planetei

[16 I arr,rnvrruorsprurarron

noastre. Secole la rAnd, legile qi condiliile de viaqd alePdmAntului au fpst considerate buricul universului. Aceastdconvingere ne-a deformat perspectiva; le-a aqezat savanlilorochelari de cal, care i-au flcut sd priveascd universul prinprisma dimensiunilor gi sistemelor noastre de gAndire. Marelegdnditor Teilhard de Chardin spunea: in cosmos, doar fantas-licul are qanse de a fi real!

Daci privim lucrurile invers, putem presupune cd fiinle-lc inteligente de pe o altd planetd iau conditiile lor de vialdclrept unitate de mdsurd. in cazul in care ele trdiesc la tem-yleraturi de minus 150 - 200" C, ar putea considera acestelcmperaturi, Ia care noi nu am putea trdi, drept o condilie ne-t'csard vietii $i pe alte planete. Cam asta ar fi logica prin carenoi incercim sd facem lumind in trecutul nostru intunecat.

Respectul nosftu de sine, transmis din generalie in gene-rafie, ne-a obligat sd fim rationali qi obiectivi; sd stdm, cu alte('uvinte, mereu cuminfi cu picioarele pe pdmdnt. Orice tezdrnai indrdzneatd a ajuns, la un moment dat, sd fie conside-ratA o utopie. Dar cAte utopii nu au devenit de mult realitate!lixemplele din aceastf, carte sunt, desigur, in mod intenEio-nat, alese, astfel incat sd sugereze posibilitd{i dintre cele mai(,xtreme. Proiect6nd insd ceea ce astdzi pare improbabil Ei dencimaginat, vom desfiinqa acele bariere care ne impiedicd sdl(:cunoagtem lucrurile ,,imposibile" pe care le ascunde cos-nrosul. Generaqiile viitoare vor gdsi in univers o diversitaterrcbdnuitd a formelor de viatd. Chiar dacd noi nu vom mai.rpuca acest lucru, ele vor trebui sd se obignuiascd cu ideea cdornul nu e singura qi nici cea mai veche fiinqd inteligentd dinrrnivers.

Vdrsta universului este apreciatd la opt pAnd Ia douispre-zcce miliarde de ani. Microscoapele noastre descoperd urmetlc substanfe organice pe meteoriti, Bacterii vechi de mi]ioanetlc ani renasc. Spori cutreierd universul ca urmare a presiuniicxcrcitate de lumina vreunui soare qi sunt atra$i la un mo-rnent dat in cdmpul de gravitaqie al weunei planete. De mili-oitne de ani se dezvoltd noi forme de via15 in ciclul perpetuuitl creafiei. Numeroase studii minutioase ale unor roci dintre

cele mai diferite gi provenind din toate colqurile PdmAntuluidemonstreazd cd scoar[a terestrd s-a format cu cca. paftumiliarde de ani in urmd. Iar o fiinld asemdndtoare cu omul a

apirut, in opinia cercetdtorilor, cu aproximativ un milion deani in urmd! Cu mult sdrg qi spidt de aventurd qi sub im-boldul curiozitdfli cercetdtoare, arn reugit sd despdrlim dinacest uria$ curent al timpului acel firicel de 7 000 de ani carereprezintd istoria omenirii. Dar ce sunt 7 000 de ani de istoriea omului fald de miliardele de ani de istorie a universului?

Noi - incununarea crea{iei - am a\.ut nevoie de 400 000de ani pentru a atinge statutul $i statura pe care le avemastezi. Se incumetd cineva sd demonstreze cd nu existd o altdplanetd care sd fi oferit conditii mai potrivite pentru dezvol-tarea unor fiinle inteligente asemf,nitoare - sau nu - omu-lui? De ce nu am avea pe alte planete o ,,concuren1i" aidomasau superioard noud? Avem oare dreptul sd ignordm aceastdposibilitate? Pdnd acum asta am fdcut.

De cdte ori nu s-au pribuEit coloanele de susfinere aleinlelepciunii noastre! Multe sute de genera[ii au crezut cdPdmdntul este un disc. Multe mii de ani a fost o lege de ne-clintit cd Soarele se rote$te in jurul Pdmdntului. gi astdzi maisuntem convinqi cd Pdmdntul este centrul universului - degieste un fapt dovedit cd Terra nu e decdt un astru obiqnuit, bachiar dupd dimensiune lipsit de importanld, aflat la o distantdde 30 000 de ani-lumind de centrul Cdii Lactee...

A sosit timput ca, prin descoperirile pe care Ie facem inimensitatea cosmosului, si recunoaqtem cAt de neinsemnalisuntem. Abia atunci vom inlelege cd, in statul numit Univers,noi nu suntem decdt niqte furnici. $ansa noastrd se gdseqte

fursd in spatiul cosmic - acolo unde ne-au fdgdduit-o zeii.Abia dupd ce vom fi privit fur viitor, vom avea puterea gi

cutezanta necesare pentru a ne scruta trecutul cu sinceritateqi fdrd idei preconcepute.

[,8I AMNTIRIDESPREVIIT.R

Realitatea a intrecut imaginaqia lui Jules Verne, pdrinteleliteraturii de anticipatie. Aspiraqia lui cdtre stele nu mai esteo utopie, iar astronauqii deceniului nostru nu mai inconjoardPdmdntul in B0 de zile, ci in 86 de mimrte. Cdldtoria fantas-[icd pe care o evocdm aici, cu posibilitdlile qi punctele ei deoprire, va deveni realitate in mai putine decenii decdt celecare s-au scurs de cdnd visa Jules Verne la o cildtorie injurulPdmAntului ?n 80 de zile pdnd la infdptuirea ei uimitoare in86 de minute. Sd nu gdndim iesd in intervale de timp preascurte! Sd presupunem cd astronava noastrd va porni de pePdmAnt, in direciia unui astru necunoscut gi indepdrtat, peste150 de ani...

Nava va avea dimensiunea unui transatlantic din zilelenoastre - o greutate totald de cca. 100 000 de tone, din careo rezervd de combustibil de 99 800 de tone, rdmdnAnd prinurmare o sarcind utild sub 200 de tone.

Pare imposibil?Astdzi deja am putea asambla, bucatd cu bucatf,, o navd

spatiali pe orbita unei planete. insd, in mai pulin de douddecenii, operaliunea aceasta nu va mai fi necesard, deoarecegigantica astronave va putea fi lansatd de pe Lund. in afard deaceasta, cercetarea fundamentald a sistemelor de propulsieale rachetelor viitorului este in plind desf5gurare. Sistemelede propulsie de mAine vor funcliona cu ajutorul radiafiilor,

folosind fie reac{ia nucleard a hidrogenului care se transfor-md in heliu, fie anihilarea materie-antimaterie, iar viteza lorva fi apropiatd de cea a luminii. O cale noud, temerari - a

cdrei fezabilitate este deja atestatd prin experimente de

fizica particulelor - va fi deschisd de cdtre racheta fotonic5.Combustibilii aflaqi la bordul rachetei fotonice vor face posi-bild o vitezd de zbor atat de apropiati de viteza luminii, incAtvor deveni evidente efectele relativite$i, in special dilatareatimpului intre baza de lansare $i astronave. Combustibilii vorfi transformati in radiatii electromagnetice emise sub formaunui fascicul luminos concentrat. Teoretic, nava cu sistemde propulsie fotonic va putqa atinge 99% dinviteza luminii.La o asemenea vitezd, granifele sistemului nostru solar vor fidepdqite!

O perspective ametitoare! Astdzi, cAnd ne aflf,m in pragulunei ere noi, sd nu uitdminsd cd pagii uriaqi ai progresuluitehnic, la care au asistat bunicil no$ffi, au fost la wemea lorla fel de amefitori: calea feratd - electricitatea - telegraful -primul automobil - primul avion... Noi am ascultat pentruprima oard music in the air, am vdzut imagini color la televi-zor, am fost martorii primilor pagi in spa{iu, primim in-for-matii $i imagini de ia satelilii artificiali care se rotesc in jurulPdmAntului. Copiii copiilor noqtri vor furtreprinde cdlStoriiinterstelare Ei vor realiza cercetdri cosmice incd de pe bdncilefacult5lilor tehnice.

Dar sd revenim la cdldtoria astronavei noastre fantastice,a cdrei tinte este un astru fix indepdrtat. Ar fi amuzant si neimagindm cum iqi trece timpul echipajul navei de-a lungulacestei cdldtorii. OricAt de uriaqe ar fi distanqele, oricAt de in-cet s-ar scurge timpul pentru cei rimaqi acasd in a$teptare -teoria relativitAli formulatd de Einstein este incontestabile! Egreu de imaginat, dar, la bordul navei care se deplaseazd cuo vitezd foarte apropiatd de viteza luminii, timpul se scurgemai incet decAt pe Pdmdnt,

Dacd viteza astronavei ar fi de 99% dtnviteza luminii,cdlitoria in spaqiu a echipajului dureazd 14,1 ani, in weme ce

acasd, pe Pdmant, se scrrg 100 de ani. Acest decalaj intre

FQI AMINTIRI DESPRE 'IITOR

astronaufi qi locuitorii Pim6ntului poate fi calculat cu ajutorulurmdtoarei ecuafii, care rezultd din transformdrile Lorentz.

(t:timpul astronautilor, T:timpul pe PdmAnt,v:viteza de zbor, c:viteza luminii)

Viteza de zbor a astronavei poate fi calculatd dupd formula1uofesorului Ackeret:

v/w -1-(1 -1)2w/c

w/c' lL + (1 - t)zw/c1

(v-viteza de zbor, w:viteza radiafiei, c:viteza luminii,t:raportul dintre greutatea combustibilului

qi greutatea navei la lansare)

Cdnd nava noastrd se va apropia de destinagie, echipajulvir iclentifica fdrd doar qi poate planete, le va stabili pozi{ia, varrriisura temperaturile prin analize spectrale, va calcula orbite.lrr I'inal, igi va alege ca loc de aterizare acea planetd ale cdreilondilii vor fi cel mai apropiate de cele pdm6nteqti. Sd spu-rrr,rn cd, dupd o cdldtorie de 80 de ani-lumind, nava noastrdrrrr mai are decAt greutatea sarcinii utile, deoarece a consumaturtrcaga rezervd de combustibil. in aceastd situatie, echipajullrr,buie sd-gi completeze la destinagie rezervele de materialIisionabil.

Sd presupunem, aqadar, cd planeta aleasd penftu ateri-./ilr'c ar fi asemdndtoare PimAntului. Dupd cum spuneam,.rccst lucru nu este imposibil. Sd presupunem mai departelir civilizafia acestei planete se afld aproximativ fut acel sta-rlirr de dezvoltare in care se afla Plmantul cu 8 000 de anirrr rrrmd. Echipajul a stabilit acest lucru cu mult timp inainter k. aterizare, cu ajutorul instrumentelor de misuri aflate la

tT

(r/r)'

bordul navei. Bineinqeles cd a identificat gi un loc de ateriza-re aflat in apropierea unui zdcdm6nt de material fisionabil.Instrumentele indicd rapid gi exact in care lan! muntos se

gdseEte uraniu.Nava a aterizat cu bine.Astronautii noqtri zdresc fiinfe care cioplesc unelte din

piatrS. Le vdd vAndnd qi doborAnd cu sulilele lor animale sdl-batice; turme de oi qi capre pasc in stepd; olari realizeazd cumetode primitive vase din lut. O priveli$te stranie li se oferdastronaufilor nogtril

Dar ce trece prin mintea fiinlelor primitive de pe aceas-td planetd la vederea monstrului care tocmai a aterizat $i afdpturilor care descind din el? Sd nu uitf,m cd qi noi eram, cu8 000 de ani in urmd, pe jumdtate sdlbatici. gi sd nu ne mirdmdacd fiinlele care asistd la evenimentul pe care il descriemnu indrdznesc, cu capetele plecate in pimdnt, sd-gi ridiceprivirile spre vizitatori. PAnd astdzi au adorat Soarele qi Luna.Dar acum s-a petrecut ceva de neinchipuit: Zeii au cobordtdin cer!

Bdqtinaqii ii studiazd din ascunzdtorile lor sigure peastronautii no$tri: ace$tia poartd pe cap cdciuli ciudate cubete (cd$ti cu antene); degi e noapte, se face lumind ca ziua(datoritd reflectoarelor); bdqtinaqii se sperie cdnd vdd frin{elestrdine indlqAndu-se cu uqurinld in aer (cu ajutorul dispoziti-velor individuale de zbor); iqi ascund capetele in pdmAnt cdnd,,animale" ciudate qi infricoqdtoare saltd pufnind, vdjdind qizbArndind (elicoptere cu pernd de aer, vehicule*amfibie) qr, infinal, o iau la fugd pentru a se addposti in pegterile lor, c6nddin munqi se aud bubuieli gi vuiete inspdimdntdtoare (explo-zii experimentale). Pentru aceste fiinfe primitive, astronau{iinoqtri nu pot fi altceva decAt nigte zei atotputernici!

in weme ce astronaufii igi continud munca anevoioasd, odelegalie de preoli sau waci se apropie la un moment dat, dindorinqa de a lua legitura cu ,,zeii", de acela dintre vizitatoriin care instinctul lor primordial l-a recunoscut pe ,,qef". Aducdaruri, in semn de respect pentru oaspeti. Ne putem imaginacd oamenii nogtri au invdlat rapid, cu ajutorul unui computer,

FI AMINTIRIDESPREVIITOR

limba bdqtinaqilor gi sunt capabili sd le mullumeascd pentru

atentiile lor.Pot si le explice in limba respectivd ci pe planeta lor nu

au aterizat zeii, cd nu au primit vizita unor fiin[e superioare,demne de adoraqie. Dar ce folos! Prietenii no$tri primitivi nu levor da crezare. Vizitatorii vin de pe alte stele, e evident cd au o

lirrqd uriagd qi capacitatea de a sivArqi miracole. Nu pot fi de-cit zeil Nu are niciun rost sd incerci sd le explici cum ar putea

tla o mdnd de ajutor. Totul depdge$te puterea de imaginalie a

<'clor ce au fost cotropiti intr-un mod atAt de infricoqdtor.E greu de inchipuit sumedenia de lucruri care trebuie fdcu-

tc incepAnd din ziua aterizdrii, dar printre acestea s-ar putea

numira urmdtoarele:

Astronaulii cAqtigd de partea lor gi instruiesc o parte apopulafiei, pentru a-i ajuta sd caute in crateruI produsin urma unei explozii materialul fisionabil necesar

intoarcerii pe Pimdnt.

CeI mai inteligent dintre bdqtinaqi este ales ,,rege". Ca

insemn vizibil aI puterii sale primeqte un aparat de

emisie-receplie, prin intermediul cdruia poate oricandlua legdtura qi vorbi cu ,,zeii".

Astronaufii nogtri incearcd sd ii deprindd cu cele maisimple notiuni de moralS Ei civilizalie, pentru a face

posibild dezvoltarea unei ordini sociale.

Grupul nostru este atacat de un alt ,,popor". Dinrnoment ce nu a obtirlrt incd o cantitate suficientd de

material fisionabil, recurge, dupd numeroase avertis-mente, la arme moderne pentru a-i respinge pe

atacatori.

Cdteva femei sunt alese pentru a fi fecundate de cdtreastronauli. Astfel, poate lua na$tere o rasl noud, care vasdri peste unele dintre etapele evoluqiei naturale'