nACxAnrnIfiARA LovIN

ROLUL mr$cKEp.4NTE{"O}A EU-LUI ASUFIAA

RruLATIII-OK xNTERrHRS{INALr LA lr.&Rsrr\

AnoLascHNTsr

ffi$$$i$fi$--

CUFRI]\S

ARGUMANT... ........".. s

CA-PITOI,ULI.Relafiadeprictenio..."." ................7l. Prietenia qi atrac{ia interpersonalfi ... ........7

A. Nevoia de afiliere .......".....7B. Factorii atuacJiei interpersonale.... ............ I

2. Dezvaltarea psihosociall... ..... Iz3. Prietenia, relalie interpersonal ..". .... 13

4. tsazele unei prietenii............ ........ ls5. Nevoia de prietenie la vflrsta adolescenlei ....................... 1d

6.Tris6turidepersonalitatevalorizate'.....'''7. Singurdtatea la adolescen{i .........;;..1.....".."...... 23

L Prietenia, f'actor terapeutic

9. Modalit6li de a intensifica prietenia .....".........27

CAPITOLUL U. Ermpatia .......28l. Delimiffiri conbeptuale ...".."....... ......"........"...".292. Funcfiile ernpatiei .".... 303. ht{ecanismul psiholcgic al empatiei ................ 33

4. M&surarea empatiei .............,.. ...... 385. Empatia ca trds5tur[ de personalitate ........ ..... 456. Empatia qi cunoagterea interpersonall ........... 507. Antrenarnentul empatic............. ...""".............." 53

CAPITffiLUL IIt. Auto-deuvflluirea, ....... 55l. Definirea conceptului ................ ........"............ 552. Auto-dezvbhdrea, formil a carnunicdrii ............. ". "........ "... 5 s3" Rela{ia auto-dezvflluire - discu}ie zilnicd. ."."... 5g4. Cunr:agterea semnifrcaliilor celuilalt ?n cadrul

auto-dezvdluirii ...".."". .."................. {:05. M6surarea auto-dezvfiluirii ......."... {-rl

6. Parametrii auta-dezvdluirii ......'..'. 63

7. Factc.n'ii personali ai auto-dezv[luirii .....'."""" 64

A. Influen{a apartenenfei sexuale .."..64

B. Apartenenla culturaH ..........'- --.'...67

C. Stnrcfiira familiali .""""' "68

L Ar.lto-dezvflluirea ?n cadrul relaliilor interpersonale '.."' "'69A.Auto-der.r'flluirea 9i intimitatea - -...'.. -....'.'... " " "' " 69

B.Teoria penetrdrii sociaie .........""""" 70

C.Atractivitatea qi reciprocitatea'... -...'...... ". ". " " "' " "73

D.Aprobarea socialb """"""" ?5

9. Riscurile auto-dezv5luirii "."...... .""""""""""' 75

CAPITOLUL IV. Frd{ia """""711. Personalitateaprimuluindscut """'"'772. Personalitateafiateluimairnic .""""' 78

3. Copilul unic.. . .''" """""" 79

4. Rivalitatea?ntrefi"a{i "' """' 80

5. Ralul socializator al fi'atriei " " "' 81

6. Rolul solidaritdlii fraterne in reuqita pcotrard pi sociala .... 83

CAPIT'OLUf, V. Sinele ..;:'."."..'.'....'.."....""""""""""' 84

1. Delimit[ri conceptual€....'.. '.".'..."......"842. Aspectele viitaare a1e eului. ".".."' 87

A. Teoria eurilor posibile. .."'..""" 87

B. Teoria discrepa:rlelor de sine" ' .....""' 88

3" Acceptarea cle sine. ..' "91

BIRLIOGR4FIE.. .......95

V6rsta adr

socializ6rii qi al

sunf, poate, cele r

perioadfi. Ele il4i

s[-qi testeze limi

prietenii satisfrci

unndtoare de evo

Numai cE

Adesea aude ace

aceea;i vdrstS- L

mai accentuat d(

msdia. Vedem tr

la televizor, il€{!

asiguri succesul

Astfel ru

aceste presiuni e

asuma propriile

aceasti auto-ac<

mulgumitoare, pm

/7

c,eplTffi{,uL $. R&LATIA BH pRIH,T',HNIm

1. Prietenia ryf a*r*eg[* int*rpersomm]#

A. F{evaia de nlilier*

Termenul de atrac{ie se ret'erfi la n stare mntiva{iona}ft: dorinla de a

inter:ac{iona, de a avea relatii pnzitive cu o anumit6. persaar:X. Ea este

rlet*nninata de nevcia de afiliere. F'actorii atrac{iei int*rtr-rersanai*

funeficneazd pe fundalul trisdturii qi atagar:rentului innXscut fatrd de alte

pfirsoans. Oamenii sunt fiir4e sociale, deci am putea sput1f, cd prin i*sXgi

natura lor sr"lnt programali pentru afiliere.

Fa{[ de ataryarnentul inf'antil, la tineri gi actrultri apar anr*rite diferenle

specifice. La aseste vfrrste intervin, mai ales, recipl"*citatea qi conrytienfa" Pe

de altd par1e, atagamcntul este dnar uua din mocfaliffi{ile de mani star* a

nevnii de afili*re. Psihologii sociali ccnsiderd cil sunt 4 motiv* bazate care

suslin tendinla de afiliere gi interacfiunile eu alqii:

a. compararea sacia{d, stabilirea cnntactuXui cu ceilal{i presupune

cbservarea rnodului lor de a reacliona, sesizarea principalelor trdsflturi c]e

personaiitate, reducfindu-se astfel incertitudinea propriilar sf6ri;

b. stirnuletrea prszi{ivd, interac{irurile cu eeilal1i, int*trniri}e de grup gi

diadice liber alese constituind acliuni pl6cut* 6i interesante"

o. suXtot"tu! en'to{iono{, ?ncurajfrri}* primite in eazul unor eveniment*

negative;

d. cdut{}res *ten{fei" care intervine atunci c8nd inrlividul

eongtientiz*azd t'aptul ei ceila{i il vor admira.

Cornportamentele concrete de interac{iune gi afiliere se regfisesc 1*.

intersec{ia dintre dispetzi{ia innfrscutfl, modelele asimilate prin socializare

(stiluri de ataqament. cnmpetente de comunicare qi interacliune sncial6,

respectiv inteligen{6 scciald) qi factnri situa{ionali extemi.

B. Fmcfnrii ntrac{iei interpersonale

Factorii. cafs asigurd atraclia interpersonali sunt: proximitatea,

similaritatea, nevoia d e complementaritate gi reciproc itatea.

U Proximitatea

Proximitatea se referd Ia apropierea in spaliu a partenerilor.

Sgci6logii au constatat cd rnajoritatea prieteniilor qi cdsfitariitor leagh vecini,

colegi de serviciu sau colegi cle clas6. in psihologia seicialE surt propuse trei

explicagii pentru ef'ectele proximit6lii:

a. accesihilitateu: se ref'erd la "distanla funogional6", la frecvenla

interacliunilor. intr-un studiu al lui Th. Newccrnb din-l961 (apuci $t. Boncu

* note de curs) studenlii unui colegiu american au fost repartizali aleator in

c&filere de doi. S-a constatat cb studen{ii care tmpf,r{eau aceeaqi camer6 au

devenit apropia{i. .h'r*cven{a mafe a interactiunilor le-a pennis s[-qi

descopere trdsdturile qi atitudinile similare, sd se perceapl ca o unitatea

social6.

b. anticiparea interac{iunii: tn studiul realizat de Berscheicl,

firaziano, Monson qi Dermer (apud $t. Boncu - note de curs) subiec{ilor de

sex masculin Ii se cere sf, urm6reascfi o inregistrare cu o fat6 despre care li

se spunea cS utmeazd s[ ii intAlneascd. Unui a]t grup de subiecli ce

unndreau acelapi fi'agment i se spunea cd nu va intfilni niciodatE persCIana

din fitm. Subieclii din primul grup efau atraqi intr-o mdsurfi mai mare de

lata filmat6. S-

interactiunii ns fa

sporindu-ne Sans{

are o valoare ada

nu i-a ales ea insi

profesorii, colegi

cu ei, contribuir

satisfuc{ie gene-m

c. sirnpla

repetatfl la un ob

Astfizi existi pes

expuneri de a at

simpatiza mai m

Mita, Dermer qi

studente de la o

apoi fiec*reia p

intrehate ce im:

irnaginea ?n ogli

prietenele aprop

cea cu care erau

2\Stn cazul

psiholngici qi r

personalitate. Cr

curs) pune in ev

of Michigan, au

se reg*sesc la

prin so*ializare

iune smcialfl.

trnc proximitatea,

a partenerilor.

iiior leag6 vecini,

sunt propuse trei

''. la frecventra

I (apud $t. Bcncu

ryanizali aleator in

rceea;i camerf, au

le-a permis s6-qi

ca o unitatea

de Berscheid,

cursl subiec{ilor dc

c tat6 despre care li

g:;p de subiecli ce

niciodat{ perscana

::suri mai mare de

latn fllmata. $-a dernonstrat, de ils€tnene&, c5 sirnpla anticipar* i{

interac{imii ne tace s6-i percepem pe cel6lalt ca fiind simpatic 6i cnmpatihil,

spcrindu-ne gansele de a intreline o rela{ie recoffipeflsatoar*. Acest fenomen

are c valoare adaptiv6. F'iecar* persoan.d inm6 in relatrie *u parten*ri pe ear*

nu i-a alcs ea ins#gi dar cu cfi'* are nevci* sd interac{ion*xe: cclegii de clas*.,

profesorii, colegii de birou. Simpatia arXtatX acestora arnelicrreazfi relagiile

ou ei, contribuind astfel la resim{irea de c5tre individ a unei stflri de

satis{ac{ie generatd.

c. simp{u erpt.tne.re'. in rnori ribignuit consi<ler*m c[ expunerea

netrretatfr la un ohiect ne plictisepte gi ne face ?n cele din urma sd-l detest6m.

Astfzi exist6 peste 200 de experimente care dcvedesc prnprietatea simptei

expuneri dn a amplifiea atracfia" S-a demonstrat ed avem tenclin{a de a-i

simpatiza rnai mult pe cei ce ne sltnt farniliari. intr+m experiment incitant,

h,{ita, Dermer qi Knight (apud $t Boncu - note cle curs) au f*tcgrafrat

stucl*nfe de Ia o universitate american6 {fi:togra{ie - bnst) 6i au prezentat

apoi fiec#reia propria fntografie, preouffl pi imaginea in oglind* a ei.

fntrehate ce ilnagine le pln"ce mai mult, majoritatea tinerelor au indicat

irmaginea tn oglindd. cea pe care se ohignuiser6 s* a vadh. Pe de altf, parte,

prietenele apropiate atre fetelor au preferat imaginea fotograficd ncrmalb *fiea cll carff erau f,xpllse fieovent.

2\ f$ir*ilmr{tatex {roCine s* mse*wt&tsd se *ufremd'u}

in cazr.ll retra;iilur interpersonale se flre in veclere simii*ritatea

psiholc.rgic* pi cea a sistemelor valoriea-atitlidinale qi a trfis5turilnr cle

p*rsonalitate. Cercetarea de t*r*n a lui il. Byrn* (apud $t. Bancu - nclts de

eurs) pune in evidentrfl acest lu*ru. $u[:iec{ii, studenfi ?n anul I la lJnivcrsity

of Micldgan, au ccr:pletat n:ai rmulte chestionare privit*are tra atitudinile gi