wp m 20140101

345671 IANUARIE 2014

PUNE MOARTEACAP

˘AT DEFINITIV VIETII?

345671 IANUARIE 2014

PUNE MOARTEA

CAP˘AT DEFINITIV VIETII?

Doriti mai multeinformatii sau unstudiu biblic gratuitla domiciliu?

Accesati www.jw.orgsau scrieti-ne la una dintreadresele de mai jos.

Pentru ROMÂNIA:

Martorii lui IehovaCP 132, OP 39RO-024330 Bucuresti

Pentru REPUBLICA MOLDOVA:Martorii lui IehovaPO Box 472MD-2005 Chisinau

Pentru o lista cu toate adresele postale,vezi www.jw.org/ro/contact.

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

REVISTA Turnul de veghe ıi aduceonoare lui Iehova Dumnezeu,Suveranul universului. Ea este osursa de mangaiere pentru oameni,ıntrucat anunta vestea buna ca,ın curand, Regatul ceresc al luiDumnezeu va pune capat rautatiisi va transforma pamantul ıntr-unparadis. Aceasta publicatie ısiındeamna cititorii sa creada ın IsusCristos, care a murit pentru ca noisa putem primi viata vesnica.

În

prezent, el domneste ca Rege alRegatului lui Dumnezeu. RevistaTurnul de veghe, publicata faraıntrerupere din 1879, este apoliticasi se bazeaza pe Biblie.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is publishedsemimonthly by Watchtower Bible and TractSociety of New York, Inc.; L. Weaver, Jr.,President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer;25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483,and by Watch Tower Bible and Tract Society ofCanada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4.Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- undTraktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V.,Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion:Ramon Templeton, Selters/Taunus. � 2014Watch Tower Bible and Tract Society ofPennsylvania. Printed in Germany.

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Eaeste distribuita ın cadrul unei lucrari mondialede instruire biblica, sustinute prin donatii. Dacanu exista alta indicatie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

O conversatie cu un Martor al lui IehovaDe ce permite Dumnezeu suferinta? 8

V-ati ıntrebat? 11

Biblia schimba viata oamenilor 12Învierea: o speranta pentru cei morti 14

Raspunsuri la ıntrebari biblice 16

34567 Tirajul fiecarei editii:45 944 000

ÎN 212 LIMBI 1 IANUARIE 2014

��

SUBIECTUL DE COPERT˘A

��

ALTE ARTICOLE

s CITITI MAI MULTE ONLINE � www.jw.org

Vol. 135, No. 1JANUARY 1, 2014

SemimonthlyROMANIAN

Pune moarteacapat definitiv vietii? PAGINILE 3-7Moartea, o realitate dureroasa 3Lupta ımpotriva mortii 4Moartea nu pune capat definitiv vietii! 6

R˘ASPUNSURI LA

ÎNTREB

˘ARI BIBLICE:

Care este vointa lui Dumnezeucu privire la mine(Cautati la

ÎNV

˘AT

˘ATURI BIBLICE ˛ R

˘ASPUNSURI

LAÎNTREB

˘ARI BIBLICE)

r

DESC˘ARCATI ACEAST

˘A

REVIST˘AÎN DIFERITE

FORMATE ONLINE

(

(

www.jw.org

www.jw.org

Moartea este un subiect incomod, despre caremulti prefera sa nu vorbeasca. Totusi, mai devre-me sau mai tarziu, cu totii suntem, ın mod ine-vitabil, afectati de ea. Moartea este o realitate cru-da si dureroasa.

Niciodata nu suntem pregatiti sa pierdem ınmoarte un parinte, partenerul de viata sau un co-pil. O astfel de tragedie poate sa loveasca pe neas-teptate sau poate sa apara ın urma unei ındelungisuferinte.

ˆIn ambele situatii, durerea provocata

de pierderea cuiva drag nu poate fi evitata, iargandul ca moartea este sfarsitul ireversibil al vie-tii are uneori consecinte devastatoare.

Antonio, al carui tata a murit ıntr-un accidentde masina, a spus: „Te simti ca si cum cineva ti-aluat cheile de la casa. Nu te mai poti ıntoarce ni-ciodata acolo. Ramai doar cu amintirile. Aceastaeste acum realitatea si, desi pare ıngrozitor de ne-dreapta, nu poti face nimic sa o schimbi”.

Dorothy a suferit o pierdere asemanatoare. Ra-masa vaduva la varsta de 47 de ani, ea a ıncercatsa caute raspuns la ıntrebarile care o framantau.Desi, ca profesoara la o scoala duminicala, ıi ın-vata pe copii ca sufletul traieste dupa moarte, ınadancul sufletului ei Dorothy nu era convinsaca lucrurile stau asa. Odata, ea l-a ıntrebat pe unpastor anglican: „Ce se ıntampla cu noi cand mu-rim?”. Pastorul i-a raspuns: „Nimeni nu stie. Tre-buie doar sa asteptam”.

Suntem oare pur si simplu condamnati „sa as-teptam” pentru a afla ce se ıntampla cu noi du-pa moarte? Exista vreo modalitate de a afla dacamoartea pune capat definitiv vietii?

SUBIECTUL DE COPERT˘A

Moartea,o realitate dureroasa

3

4 � TURNUL DE VEGHE

Moartea este un dusman nemilos, ımpotriva ca-ruia luptam din rasputeri. Ne este greu sa accep-tam realitatea cand o persoana draga dispare ınmoarte. Sau, daca suntem tineri, ne imaginam caacest dusman nu ne va lovi niciodata, iluzie lacare nu renuntam usor.

De-a lungul timpului, putini oameni au fost lafel de preocupati ca faraonii sa gaseasca secretulnemuririi. Atat ei, cat si mii de supusi ai lor au iro-sit multi ani din viata ıncercand sa ınvinga moar-tea. Piramidele sunt o dovada graitoare a stradani-ei, dar si a esecului lor.

Si ımparatii Chinei antice au visat sa obtina ne-murirea. Eforturile lor s-au ındreptat ınsa spre ga-sirea legendarului elixir al tineretii. De exemplu,ımparatul Qin Shi Huang le-a cerut alchimistilorsa gaseasca o potiune miraculoasa, care sa-l facanemuritor. Totusi, multe dintre amestecurile lorcontineau mercur, care este toxic. Dupa cat se pa-re, ımparatul a murit din cauza uneia dintre aces-te licori.

În secolul al XVI-lea e.n., exploratorul spaniol

Juan Ponce de Leon a strabatut Marea Antilelor ıncautarea unei fantani a tineretii. Cu acea ocazie,el a descoperit Florida (SUA), ınsa a murit cativaani mai tarziu, dupa o confruntare cu populatiaamerindiana. Iar fantana tineretii n-a fost gasitaniciodata.

Faraoni, ımparati si exploratori au ıncercat sa ın-vinga moartea. Si cine dintre noi le-ar desconside-ra idealurile, chiar daca, probabil, nu este de acordcu metodele pe care le-au folosit?

În adancul su-

fletului, toti oamenii ar vrea sa traiasca vesnic.

POATE FIÎNVINS

˘A MOARTEA?

De ce ne este greu sa acceptam moartea? Ras-punsul se gaseste ın Biblie. Ea spune cu privirela Creatorul nostru, Iehova� Dumnezeu: „El a fa-cut orice lucru frumos la timpul lui. A pus ın ini-ma oamenilor chiar si vesnicia” (Eclesiastul 3:11).

� Iehova este numele lui Dumnezeu, asa cum este dezvaluitın Biblie.

Lupta ımpotriva mortii

Picturamuralaeg

iptean

a:�

ErichLe

ssing/

Art

Reso

urce

,NY

FARAONUL KHUFUÎMP

˘ARATUL QIN SHI HUANG

1 IANUARIE 2014 � 5

Prin urmare, ne-ar placea sa ne bucuram vesnicde frumusetea pamantului nu doar aproximativ80 de ani (Psalmul 90:10). Orice om nutreste aceas-ta dorinta ın adancul sufletului sau.

De ce a pus Dumnezeu „vesnicia” ın inimanoastra? Doar ca sa trezeasca ın noi sentimente defrustrare? Nicidecum. Dumnezeu promite ca vaveni timpul cand moartea va fi ınvinsa. Biblia vor-beste ın repetate randuri despre ınlaturarea mor-tii si despre promisiunea lui Dumnezeu referitoa-re la viata vesnica. (Vezi chenarul „Victoria asupramortii”.)

Isus Cristos a spus cat se poate de clar: „Aceas-ta ınseamna viata vesnica: sa asimileze cunostin-ta despre tine, singurul Dumnezeu adevarat, si de-spre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos” (Ioan17:3). De aceea, lupta ımpotriva mortii va fi ın ce-le din urma castigata. Totusi, Isus spune ca numaiDumnezeu poate castiga aceasta lupta pentru noi.

EXPLORATORUL JUAN PONCE DE LE´ON

„El va ınghiti moartea pentru totdeauna.Domnul Suveran Iehova va sterge lacrimilede pe toate fetele.” (Isaia 25:8)

„Iata vointa Tatalui meu: ca oricine ıl vedepe Fiul si manifesta credinta ın el sa aibaviata vesnica.” (Ioan 6:40)

„Ultimul dusman care va fi redus la nimiceste moartea.” (1 Corinteni 15:26)

„[Avem speranta] vietii vesnice pe careDumnezeu, care nu poate sa minta,a promis-o ınainte de timpurile de demult.”(Tit 1:2)

„El va sterge orice lacrima din ochii lorsi moartea nu va mai fi.” (Revelatia 21:4)

Victoria asupra mortii

Betania era un sat aflat la trei kilometri de Ieru-salim (Ioan 11:18). Cu numai cateva saptamaniınainte ca Isus sa moara, aici a avut loc o trage-die. Pe neasteptate, Lazar, unul dintre prieteniiapropiati ai lui Isus, s-a ımbolnavit grav si a murit.

Cand a aflat cele ıntamplate, Isus le-a spus dis-cipolilor ca Lazar dormea si ca va merge sa-l tre-zeasca (Ioan 11:11).

ˆIntrucat discipolii nu i-au ın-

teles cuvintele, Isus le-a spus deschis: „Lazar amurit” (Ioan 11:14).

Trecusera patru zile de la ınmormantarea luiLazar, cand Isus a ajuns ın Betania. El a ıncercats-o consoleze pe Marta, sora lui Lazar, care i-aspus: „Daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi mu-rit” (Ioan 11:17, 21). Isus i-a raspuns: „Eu sunt ın-vierea si viata. Cine manifesta credinta ın mine,chiar daca moare, va reveni la viata” (Ioan 11:25).

Apoi, pentru a demonstra ca aceste cuvinteerau adevarate, Isus s-a apropiat de mormant si astrigat: „Lazar, vino afara!” (Ioan 11:43). Spre ui-mirea celor prezenti, Lazar a iesit din mormant.

Mai ınainte, Isus ınviase cel putin doua persoa-ne. Una dintre acestea a fost fiica lui Iair. Chiarınainte de a o ınvia, Isus a spus si despre ea cadormea (Luca 8:52).

Este demn de remarcat ca Isus a comparat sta-rea ın care se aflau Lazar si fiica lui Iair cu somnul.Aceasta comparatie este foarte potrivita, ıntrucatsomnul este o stare de inconstienta si transmiteın mod potrivit ideea de odihna fara suferinta(Eclesiastul 9:5; vezi chenarul „Moartea este ca unsomn adanc”). Primii discipoli ai lui Isus au ınte-les foarte bine care este adevarata stare a morti-lor.

ˆIntr-o lucrare de referinta se spune: „Conti-

nuatorii lui Isus considerau ca moartea era unsomn pentru cei care mureau credinciosi, iar mor-

Moartea nu pune capat definitiv vietii!

„Lazar, vino afara!”

„Fa sa straluceasca ochii mei, ca sanu adorm ın moarte.” (Psalmul 13:3)

„«Lazar, prietenul nostru, se odihneste,dar ma duc acolo sa-l trezesc din somn».Discipolii i-au zis: «Doamne, daca se odih-neste, se va vindeca». Isus vorbise despremoartea lui.” (Ioan 11:11-13)

„David a slujit ın generatia lui potrivitvointei clare a lui Dumnezeu [si] a adormitın moarte.” (Faptele 13:36)

„Cristos a fost sculat din morti, primul rodal celor care au adormit ın moarte.”(1 Corinteni 15:20)

„Nu vrem sa fiti ın nestiinta cu privire la ceicare dorm ın moarte, ca sa nu va ıntristatica si ceilalti, care n-au speranta.”(1 Tesaloniceni 4:13)

Moartea este ca un somn adanc


mantul, un loc de odihna”� (Encyclopedia of Reli-gion and Ethics).

Este o mangaiere pentru noi sa stim ca mortiidorm ın mormant si ca nu sufera. Prin urmare,moartea nu mai este un subiect ınvaluit ın mistersi nu ne mai provoaca teama.

„DAC˘

A B˘

ARBATUL VIGUROS MOARE,

POATE EL TR˘

AI DIN NOU?”

Este adevarat, tuturor ne place sa ne bucuramde o noapte de odihna. Dar cine ar vrea sa doar-ma pe vesnicie? Este oare posibil ca oamenii cu-fundati ın somnul mortii sa revina la viata, la felca Lazar si fiica lui Iair?

Patriarhul Iov a pus aceasta ıntrebare cand sim-tea ca i se apropia sfarsitul. „Daca barbatul vigu-ros moare, poate el trai din nou?” (Iov 14:14)

Adresandu-i-se Dumnezeului Atotputernic, Iovsi-a raspuns singur la ıntrebare: „Tu vei chema sieu ıti voi raspunde.

Îti va fi dor de lucrarea mai-

nilor tale” (Iov 14:15). Iov era convins ca Iehovaastepta cu nerabdare ziua ın care ıi va ınvia pe slu-jitorii sai fideli. Era zadarnica speranta lui Iov? Bi-neınteles ca nu.ˆ

Invierile ınfaptuite de Isus constituie dovadaclara ca Dumnezeu i-a dat putere asupra mortii. Defapt, Biblia spune ca Isus detine acum „cheile mor-tii” (Revelatia 1:18). Prin urmare, Isus va deschidemormintele, asa cum a poruncit sa fie data la o par-te piatra de la intrarea ın mormantul lui Lazar.

Promisiunea ca mortii vor ınvia este mentiona-ta de mai multe ori ın Biblie. Un ınger i-a dat profe-tului Daniel urmatoarea asigurare: „Te vei odihni,dar te vei ridica pentru a-ti primi partea la sfarsitulzilelor” (Daniel 12:13). Isus le-a spus saduchei-lor, adica acelor conducatori iudei care nu cre-deau ın ınviere: „Gresiti, pentru ca nu cunoastetinici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu” (Ma-

�În limba romana, termenul „cimitir” provine dintr-un cuvant

neogrecesc care ınseamna „loc de dormit”.

tei 22:23, 29). Apostolul Pavel a spus: „Am ın Dum-nezeu speranta . . . ca va fi o ınviere atat a celordrepti, cat si a celor nedrepti” (Faptele 24:15).

Cˆ

AND VORÎNVIA MORTII?

Cand va avea loc ınvierea celor drepti si a ce-lor nedrepti?

Îngerul i-a spus lui Daniel, un bar-

bat fidel, ca va ınvia „la sfarsitul zilelor”. Si Mar-ta credea ca fratele ei, Lazar, „se va scula dinmorti la ınviere ın ziua din urma” (Ioan 11:24).

Biblia pune aceste ‘zile din urma’ ın legaturacu domnia Regatului lui Cristos. Pavel a scris:„Caci el [Cristos] trebuie sa domneasca pana candDumnezeu ıi va pune pe toti dusmanii sub picioa-rele sale. Ultimul dusman care va fi redus la ni-mic este moartea” (1 Corinteni 15:25, 26). De ace-ea, este important sa ne rugam sa vina Regatul luiDumnezeu si sa se ınfaptuiasca pe pamant voin-ta sa.�

Dupa cum stia Iov, Dumnezeu vrea sa-i readu-ca la viata pe cei care au murit. Cand va veni aceazi, moartea va fi ıntr-adevar redusa la nimic si ni-meni nu se va mai ıntreba: „Pune moartea capatdefinitiv vietii?”. ˇ

� Pentru a afla mai multe despre Regatul lui Dumnezeu, vezicapitolul 8 din cartea Ce ne ınvata ın realitate Biblia, publicata deMartorii lui Iehova. Disponibila si pe www.jw.org.

„Mortii tai vor trai. Cadavrele noastre se vorridica. Treziti-va si strigati de bucurie!”(Isaia 26:19)

„Multi dintre cei ce dorm ın tarana pamantuluise vor trezi.” (Daniel 12:2)

„Vine ceasul cand toti cei din mormintele deamintire vor auzi glasul sau si vor iesi afara.”(Ioan 5:28, 29)

Mortii vor ınvia

www.jw.org


CE SIMTE DUMNEZEU

Cˆ

AND VEDE C˘

A SUFERIM?

Aurelia: Buna ziua, doamna Irina. Ma bucur cava gasesc acasa.

Irina: ˆImi pare bine sa va revad.

Aurelia: Data trecuta am discutat despre cesimte Dumnezeu cand vede suferintele oameni-lor.� Mi-ati spus ca acest subiect va preocupa demult timp, ındeosebi de cand mama dumnea-voastra a suferit un accident de masina. Apropo,cum se simte doamna?

Irina: Uneori se simte bine, alteori, rau. Astazie bine.

Aurelia: Ma bucur. Cred ca va este foarte greusa va pastrati optimismul ıntr-o situatie atat degrea.

Irina: Asa este. Uneori ma ıntreb de ce trebu-ie sa se chinuiasca atat de mult.

Aurelia: Este normal sa va puneti aceasta ın-trebare. Data trecuta v-am promis ca voi revenipentru a va explica de ce permite Dumnezeu su-ferinta, desi ar putea sa-i puna capat imediat.

Irina: Da, ımi amintesc.Aurelia: ˆ

Inainte de a vedea cum raspunde Bi-blia la aceasta ıntrebare, as vrea sa ne reamin-tim cateva idei discutate data trecuta.

Irina: Sigur ca da.

� Vezi articolul „O conversatie cu un Martor al lui Iehova:Vede Dumnezeu suferintele oamenilor?”, aparut ın numarul din1 iulie 2013 al acestei reviste. Disponibila si pe www.jw.org.

Aurelia:Amvazutca si ıntimpurilebibliceaexis-tat un barbat credincios care s-a ıntrebat de ce per-mite Dumnezeu suferinta. Totusi, Dumnezeu nul-a mustrat pentru ca a pus aceasta ıntrebare, nicinu i-a spus ca avea nevoie de mai multa credinta.

Irina: ˆImi amintesc, aceasta idee a fost noua

pentru mine.Aurelia: Apoi am aflat ca lui Iehova Dumne-

zeu nu-i place sa ne vada suferind. De exemplu,Biblia spune ca, ori de cate ori poporul sau su-ferea, ‘si el suferea’.� Nu este mangaietor sa stimca Dumnezeu sufera alaturi de noi?

Irina: Ba da, asa este.Aurelia: Apoi v-am explicat ca Dumnezeu are

o putere nemarginita si ca poate sa intervina sisa puna capat oricand suferintei.

Irina: Dar de ce permite Dumnezeu sa se ın-tample atatea lucruri rele, daca are putere sa lepuna capat?

CINE A SPUS ADEV˘

ARUL?

Aurelia: Pentru a afla raspunsul la aceasta ın-trebare, sa ne ındreptam atentia spre prima car-te a Bibliei, Geneza. Cunoasteti relatarea despreAdam, Eva si fructul interzis?

Irina: Cum sa nu, o stiu de cand mergeam labiserica. Dumnezeu le-a spus lui Adam si Eveisa nu manance dintr-un pom, dar ei n-au ascul-tat si au mancat.

� Vezi Isaia 63:9.

O CONVERSATIE CU UN MARTOR AL LUI IEHOVA

De ce permiteDumnezeu suferinta?Iata cum ar putea decurge o conversatie ıntre unMartor al lui Iehova si un locatar. Sa ne imaginamca o Martora pe nume Aurelia bate la usa uneidoamne pe nume Irina.

www.jw.org

Aurelia: Exact. Dar sa vedem ce i-a determi-nat pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca.

În felul

acesta vom ıntelege de ce exista atata suferinta.Va invit sa citim ımpreuna Geneza, capitolul 3,versetele 1 la 5. Vreti sa cititi dumneavoastra?

Irina: Sigur. „Sarpele era cel mai prudent din-tre toate animalele salbatice ale campului pe ca-re le facuse Iehova Dumnezeu. El i-a zis femeii:«Este adevarat ca Dumnezeu a spus sa nu man-cati din toti pomii din gradina?» Femeia i-a ras-puns sarpelui: «Putem sa mancam din rodul po-milor din gradina. Dar despre rodul pomului dinmijlocul gradinii, Dumnezeu a spus: „Sa nu man-cati din el, nici sa nu va atingeti de el, ca sa numuriti”». Atunci sarpele i-a zis femeii: «

În mod

sigur nu veti muri. Caci Dumnezeu stie ca ınziua ın care veti manca din el vi se vor deschideochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binelesi raul»”.

Aurelia: Multumesc. Remarcati ca Evei i-a vor-bit un sarpe.

Într-un alt verset din Biblie se spu-

ne ca Satan Diavolul i-a vorbit Evei prin inter-mediul unui sarpe.� Satan a ıntrebat-o pe Evadespre porunca lui Dumnezeu referitoare la unanumit pom. Ati remarcat ce le-a spus Dumne-zeu lui Adam si Evei ca avea sa li se ıntampledaca mancau din el?

Irina: Ca vor muri.Aurelia: Foarte bine ati raspuns. Apoi Satan

i-a adus o acuzatie grava lui Dumnezeu. El aspus: „

În mod sigur nu veti muri”. Satan a insi-

nuat ca Dumnezeu minte!Irina: Este prima data cand aud acest lucru.Aurelia: Facandu-l pe Dumnezeu mincinos,

Satan a iscat o controversa pentru a carei rezol-vare era nevoie de timp. Stiti de ce?

Irina: Nu.Aurelia: Sa zicem ca ıntr-o zi va spun ca sunt

mai puternica decat dumneavoastra. Cum ati pu-tea dovedi ca n-am dreptate?

� Vezi Revelatia 12:9.

Irina: De exemplu, printr-o proba de forta.Aurelia: Exact. Probabil ca am ıncerca pe rand

sa ridicam un obiect greu. De fapt, este usor sademonstrezi cine este mai puternic.

Irina: Înteleg ce vreti sa spuneti.

Aurelia: Dar daca ın loc sa spun ca sunt maiputernica as pretinde ca sunt mai cinstita decatdumneavoastra? Ar fi cu totul altceva, nu-i asa?

Irina: Da, ıntr-adevar.Aurelia: Spre deosebire de putere, cinstea nu

se poate dovedi printr-o proba.Irina: Asa este.Aurelia: ˆ

In acest caz, cea mai buna modalita-te este aceea de a-i lasa pe altii sa ne observe untimp si sa constate care dintre noi este mai cin-stita.

Irina: Asa ar fi corect.Aurelia: Sa revenim acum la relatarea din Ge-

neza. A pretins Satan ca este mai puternic decatDumnezeu?

Irina: Nu.Aurelia: Dumnezeu ar fi putut demonstra ime-

diat contrariul. Dar Satan a pretins ca este maicinstit decat Dumnezeu. A fost ca si cum i-ar fispus Evei: Dumnezeu te minte, ınsa eu ıti spunadevarul.

Irina: Ce interesant!Aurelia: Asadar, ın marea sa ıntelepciune,

Dumnezeu a stiut ca modalitatea cea mai bunade a raspunde la aceasta provocare era sa lase satreaca un timp, pentru ca, ın final, sa se vada cuclaritate cine a spus adevarul si cine a mintit.

O CONTROVERS˘

A IMPORTANT˘

A

Irina: Dar, dupa ce Eva a murit, n-a fost clarca Dumnezeu spusese adevarul?

Aurelia: Într-un anumit sens, da. Dar provo-

carea lui Satan a avut si alte implicatii. Sa maiaruncam o privire asupra versetului 5. Observatice i-a mai sus Satan Evei?

Irina: Ca, dupa ce va manca din fruct, i se vordeschide ochii.



Aurelia: Exact. Si ca va deveni „ca Dumnezeu,cunoscand binele si raul”. Prin urmare, Satan ainsinuat ca Dumnezeu ıi priva pe oameni de cevabun.

Irina: ˆInteleg.

Aurelia: Iar aceasta a fost o grava provocare.Irina: ˆ

In ce sens?Aurelia: Prin cuvintele lui, Satan a insinuat ca

Eva si, prin extensie, toti oamenii, ar duce o via-ta mult mai buna daca n-ar fi condusi de Dum-nezeu. Si ın acest caz, Iehova a stiut ca modali-tatea cea mai buna de a raspunde provocarii eraaceea de a-l lasa pe Satan sa-si sustina acuzatiacu dovezi. Prin urmare, Dumnezeu i-a permis luiSatan sa conduca un timp lumea. Asa se expli-ca de ce exista atata suferinta ın jurul nostru:adevaratul conducator al acestei lumi este Satan,nu Dumnezeu.� Dar exista o speranta.

Irina: La ce va referiti?Aurelia: Biblia ne ınvata doua lucruri impor-

tante despre Dumnezeu. Primul, Iehova este lan-ga noi cand suferim. Sa analizam, de exemplu,

� Vezi Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19.

cuvintele regelui David consemnate ın Psalmul31:7. David a trecut prin multe necazuri, dar re-marcati ce a spus el cand s-a rugat lui Dumne-zeu. Vreti sa cititi dumneavoastra, va rog?

Irina: Sigur ca da. „Ma voi ınveseli si ma voibucura datorita bunatatii tale iubitoare, pentruca ai vazut necazul meu, ai stiut despre stramto-rarile sufletului meu.”

Aurelia: Deci, desi David a trecut prin multenecazuri, el s-a consolat la gandul ca Iehova ıi ve-dea suferinta. Iehova stie totul, chiar si framan-tarile noastre, pe care niciun om nu le poate ın-telege ın mod deplin. E o adevarata mangaiereacest lucru, nu-i asa?

Irina: Cu siguranta.Aurelia: Al doilea lucru important este acela

ca Dumnezeu nu va permite sa suferim la ne-sfarsit. Biblia arata ca, ın curand, Dumnezeu vapune capat conducerii dezastruoase a lui Satan.De asemenea, va pune capat tuturor lucrurilorrele din prezent, inclusiv suferintei prin care tre-ceti ımpreuna cu mama dumneavoastra. Dacasunteti de acord, voi reveni saptamana viitoarepentru a va arata de ce putem fi siguri ca Dum-nezeu va pune ın curand capat suferintei?�

Irina: Va astept cu placere. ˇ

� Pentru mai multe informatii, vezi capitolul 9 din cartea Cene ınvata ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova. Dis-ponibila si pe www.jw.org.

��

Exista un subiect biblic cu privire la care v-atipus ıntrebari? Ati vrea sa cunoasteti mai multedespre convingerile Martorilor lui Iehova saudespre modul lor de ınchinare? Cand ıi vetiıntalni pe Martorii lui Iehova, nu ezitati sa-iabordati. Ei vor fi ıncantati sa va raspundala ıntrebari.

www.jw.org


Tezaurul templului se afla ın Curtea Femeilor.Într-o lucrare se spu-

ne: „De jur ımprejur era un sir de coloane, iar ın interiorul lor, langaperete, erau asezate cele treisprezece cutii, sau trompete, [unde]se puneau contributiile” (The Temple – Its Ministry and Services).Cutiile se numeau trompete deoarece erau ınguste la varf si largi

la baza. Fiecare cutie continea o inscriptie cu felul contributiei pen-tru care era folosita, deoarece banii proveniti din aceste cutii aveaudestinatii precise. Isus se afla ın Curtea Femeilor cand a vazut multioameni, printre care si o vaduva saraca, facand donatii la templu(Luca 21:1, 2).În primele doua cutii se strangea impozitul pentru templu.

Într-o

cutie se strangea impozitul pentru anul ın curs, iar ın cealalta pen-tru anul precedent.

În urmatoarele cinci cutii erau stransi banii ce

reprezentau valoarea stabilita pentru turturele, porumbei, lemn, ta-maie si vasele de aur. Daca cel ce aducea ofranda pusese deopar-te mai mult decat pretul stabilit pentru o anumita ofranda, el puneabanii ramasi ıntr-una din urmatoarele cutii.

În a opta cutie erau adu-

nati banii ramasi de la ofrandele pentru pacat. Cutiile de la 9 la 12contineau banii ramasi de la ofrandele pentru vina, de la jertfele depasari, de la ofrandele nazireilor si de la ofrandele leprosilor. A trei-sprezecea cutie era pentru donatii. ˇ

V-ATIÎNTREBAT?

Cum se plateau contributiile la templupe timpul lui Isus?

Luca a scris evanghelia care ıi poarta numele, precum si Faptele

apostolilor. Desi Luca afirma ca a „cercetat cu atentie toate lucruri-le de la ınceputuri”, unii eruditi au pus la ındoiala exactitatea con-semnarilor sale (Luca 1:3). De aceea, se ridica ıntrebarea: Cat deexacte sunt scrierile sale?

Luca prezinta fapte istorice care pot fi verificate. De exemplu, elmentioneaza cateva titluri putin cunoscute ale unor oficiali civili ro-mani, cum ar fi pretor – sau magistrat civil din Filipi –, politarh – sauconducator local din Tesalonic –, precum si asiarh – sau conducatordin Efes (Faptele 16:20, Traducere literal

˘a nou

˘a, 2001; 17:6; 19:31,

notele de subsol). Luca spune despre Irod Antipa ca era tetrarh, iardespre Sergius Paulus, ca era proconsul al Ciprului (Faptele 13:1, 7).Exactitatea cu care Luca mentioneaza aceste titluri este remar-

cabila, avand ın vedere ca, atunci cand se schimba statutul unui te-ritoriu roman, se schimba si titlul administratorului. Biblistul BruceMetzger a remarcat ca, „ori de cate ori se fac asemenea referiri ınFaptele, acestea corespund locului si perioadei la care se refera”.Potrivit eruditului William Ramsay, Luca este „un istoric de ınalta cla-sa”. ˇ

A fost scriitorul biblic Lucaun istoric demn de ıncredere?


DESPRE TRECUTUL MEU: M-am nascut ıntr-un cartiermuncitoresc din orasul Bilbao, aflat ın nordul Spaniei,ıntr-o familie cu patru fete, eu fiind a doua.

Întrucat parintii

meu erau catolici devotati, mergeam zilnic la liturghieımpreuna cu ıntreaga mea familie. La varsta de 23 de ani amdevenit profesoara. Am practicat cu multa daruire aceastaprofesie 40 de ani. Printre materiile pe care le-am predats-a numarat religia. Ma simteam onorata sa predau teologiecatolica. Seara eram catihet, adica pregateam fete pentruprima ımpartasanie.

Dupa 12 ani de casnicie fericita, am ramas vaduva si cupatru fiice de ıngrijit. Aveam doar 33 de ani! Am ıncercatsa gasesc mangaiere ın credinta catolica, ınsa ın mintea meapersistau unele ıntrebari, cum ar fi: De ce mor oamenii dacaIsus ne-a rascumparat?, De ce ne rugam pentru venirea Re-gatului lui Dumnezeu daca oamenii buni merg la cer? To-tusi, o ıntrebare ma framanta foarte mult: Daca Dumnezeune judeca dupa ce murim, de ce trebuie sa parasim cerul,purgatoriul sau infernul pentru judecata finala?

Le-am pus aceste ıntrebari preotilor pe care i-am ıntal-nit. Unul dintre ei mi-a spus: „Nu stiu.

Întreaba-l pe epis-

cop. La urma urmei, ce conteaza? Important e sa crezi ınDumnezeu. Ce-o fi o fi!”. Totusi, am continuat sa caut ras-puns la ıntrebarile mele. Apoi am mers la adunarile iezui-tilor, ale penticostalilor si ale gnosticilor. Cu toate acestea,ıntrebarile mele au ramas ın continuare fara raspuns.

CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA: Cand aveam peste 60de ani, o eleva de sapte ani m-a invitat la o ıntrunire aMartorilor lui Iehova. Mi-a placut ce am vazut si am auzit,dar, ıntrucat eram foarte ocupata, n-am pastrat legatura cuMartorii lui Iehova. Dupa doi ani, un cuplu de Martori ailui Iehova, Juan si Maite, au batut la usa mea. Dupa trei lunide discutii intense, ın care le-am pus tot felul de ıntrebari,am ınceput sa studiez Biblia cu ajutorul lor.

Abia asteptam fiecare sesiune de studiu. Verificam cumulta atentie ın trei traduceri ale Bibliei tot ce mi se spu-

BIBLIA SCHIMB˘A VIATA OAMENILOR

„Iehovanu ma uitase”

RELATARE DESUSANA PLAS

ÍN UD

ÍAS

ANUL NASTERII1922TARASPANIAÎNAINTECATIHET

nea. Voiam sa ma asigur ca Martorii lui Iehova pre-dau adevarul. Nu dupa mult timp mi-am dat sea-ma cat de departe fusesem de adevar zeci de ani.Am fost socata sa vad ce diferente mari erau ıntreceea ce crezusem eu si ceea ce scria ın Biblie. Con-vingerile mele ferme erau smulse din radacina.

Dupa un timp, al doilea sot al meu s-a ımbolna-vit grav si a murit. Cam ın aceeasi perioada m-ampensionat si am plecat pentru un timp din Bilbao.Juan si Maite s-au mutat si ei ın alt oras. Din nefe-ricire, am ıntrerupt studiul Bibliei. Totusi, ın adan-cul sufletului stiam ca gasisem o comoara. N-amuitat niciodata lucrul acesta.

Dupa 20 de ani, cand aveam 82 de ani, Juan siMaite s-au ıntors ın Bilbao si mi-au facut o vizita.Am fost nespus de fericita sa-i revad! Mi-am datseama ca Iehova nu ma uitase si am ınceput dinnou sa studiez Biblia. Juan si Maite au avut multarabdare cu mine, deoarece puneam aceleasi ıntre-bari de nenumarate ori. Simteam nevoia sa aud demai multe ori argumentele biblice pentru a renun-ta la convingerile de care eram legata afectiv. Deasemenea, doream sa fiu bine pregatita, ca sa lepot explica adevarurile din Biblie prietenilor si ru-delor mele.

M-am botezat ın cele din urma la varsta de 87de ani. A fost cea mai frumoasa zi din viata mea.Botezul a avut loc la un congres al Martorilor luiIehova. Un batran crestin a tinut o cuvantare bi-blica, adresata ın special celor ce urmau sa se bo-teze. Acea cuvantare m-a miscat pana la lacrimi.

Cand am ascultat-o, mi-am imaginat ca ımi vorbeaınsusi Iehova. Dupa ce m-am botezat, zeci de Mar-tori au venit la mine sa ma felicite, desi majorita-tea lor nu ma cunosteau!

FOLOASE:ˆIntotdeauna am stiut ca Isus Cristos

este „calea” (Ioan 14:6). Dar studierea Bibliei m-aajutat sa-l cunosc pe Iehova, cel la care ne conduceIsus. Acum, cand ma rog lui Dumnezeu, simt caımi este Tata si Prieten. Cartea Sa ne apropiem deIehova� m-a ajutat sa ınteleg cat de ındurator siplin de compasiune este el. Prima data am citit-odin scoarta ın scoarta ıntr-o singura noapte. Carteaaceasta minunata a fost un punct de cotitura ınviata mea!

Privind ın urma la drumul lung pe care l-am par-curs ın cautarea adevarului religios, ımi vin ın min-te cuvintele lui Isus: „Continuati sa cereti si vi seva da, continuati sa cautati si veti gasi, continuatisa bateti si vi se va deschide” (Matei 7:7). Acum caam gasit raspunsurile pe care le-am cautat atattimp, sunt bucuroasa ca pot sa le vorbesc si altoradespre ele.

La varsta de 90 de ani ma simt tanara din punctde vedere spiritual. Fiecare ıntrunire de la sala Re-gatului este o ocazie speciala. Aici ınvat lucruri mi-nunate si ma bucur de compania iubitilor mei fratisi surori. Astept cu nerabdare sa fiu din nou pro-fesoara ın Paradisul care va fi instaurat pe pamant(Revelatia 21:3, 4).

ˆInsa cel mai mult ımi doresc

sa-i revad pe cei dragi care au murit si sa-i ınvatadevarul din Biblie (Faptele 24:15). Abia astept sale spun ce cadou pretios mi-a facut Iehova la ba-tranete! ˇ

� Publicata de Martorii lui Iehova.

Stiam ca gasisem o comoara


Crezi ın promisiunea Bibliei ca mortii vor ınvia?�Ar fi minunat sa-i putem revedea pe cei dragicare au murit. Dar este realista aceasta speran-ta? Sa vedem care au fost convingerile apostoli-lor lui Isus Cristos cu privire la ınviere.

Apostolii au crezut cu tarie ın ınviere. Speran-ta lor se baza pe faptul ca ınsusi Isus ınviase.Apostolii si „peste cinci sute de frati odata” l-auvazut pe Isus dupa ce ınviase (1 Corinteni 15:6).În plus, dupa cum se arata ın cele patru evan-ghelii, ınvierea lui Isus a fost confirmata si recu-noscuta de multe persoane (Matei 27:62–28:20;Marcu 16:1-8; Luca 24:1-53; Ioan 20:1–21:25).

De asemenea, apostolii asistasera la cel putintrei ınvieri ınfaptuite de Isus, mai ıntai ın Na-in, apoi ın Capernaum si, la urma, ın Betania(Luca 7:11-17; 8:49-56; Ioan 11:1-44). Ultima din-tre aceste ınvieri, mentionata ıntr-un articol an-terior, a avut loc ıntr-o familie la care Isus tineafoarte mult. Sa vedem ce s-a ıntamplat atunci.

� Vezi articolul „Moartea nu pune capat definitiv vietii!”, dela pagina 6 a acestei reviste.

„EU SUNTÎNVIEREA”

Isus i-a spus Martei, al carei frate murise depatru zile: „Fratele tau se va scula din morti”.La ınceput, Marta n-a ınteles ce a vrut sa spu-na Isus. De aceea, i-a raspuns: „Stiu ca se va scu-la din morti”, gandindu-se ınsa la un momentdin viitor. Dupa ce i-a zis Martei: „Eu sunt ın-vierea si viata”, Isus i-a ınviat fratele. Imaginea-za-ti cat de uimita a fost Marta atunci! (Ioan11:23-25)

Unde s-a aflat Lazar ın cele patru zile dupa cea murit? Lazar n-a lasat sa se ınteleaga ca traiseundeva. El n-a avut un suflet nemuritor care saurce la cer.

Înviindu-l pe Lazar pe pamant, Isus

nu l-a luat de langa Dumnezeu, privandu-l de fe-ricirea cereasca. Atunci, unde a fost Lazar ın ce-le patru zile? A dormit ın mormant (Eclesiastul9:5, 10).

Sa ne aducem aminte ca Isus a comparatmoartea cu un somn din care cineva se trezesteprin ınviere. Relatarea spune: „«Lazar, prietenulnostru, se odihneste, dar ma duc acolo sa-l tre-

ÎNVIEREA:O SPERANT

˘A PENTRU CEI MORTI

14

zesc din somn». Discipolii i-au zis: «Doamne,daca se odihneste, se va vindeca». Isus vorbisedespre moartea lui, dar ei credeau ca vorbea de-spre odihna prin somn. Atunci Isus le-a spusdeschis: «Lazar a murit»” (Ioan 11:11-14). Prinınviere, Isus l-a readus la viata pe Lazar si l-a re-dat familiei sale. Ce cadou minunat i-a facut Isusacestei familii!ˆ

Invierile ınfaptuite de Isus cand a fost pe pa-mant sunt o prefigurare a ceea ce va face el ınviitor ca Rege al Regatului lui Dumnezeu.� Candva domni din cer peste pamant, Isus ıi va readu-ce la viata pe cei ce dorm ın mormantul comunal omenirii. De aceea, el a spus: „Eu sunt ınvie-rea”. Gandeste-te cata bucurie vei simti cand ıivei revedea pe cei dragi care au murit! Gandes-te-te si cat de bucurosi vor fi cei ınviati! (Luca8:56)

� Pentru mai multe informatii privind promisiunea Bibliei camortii vor ınvia, vezi capitolul 7 din cartea Ce ne ınvata ın reali-tate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova. Disponibila si on-line pe www.jw.org.

CREDINT˘

A PENTRU VIATA VESNIC˘

A

Isus i-a spus Martei: „Eu sunt ınvierea si via-ta. Cine manifesta credinta ın mine, chiar da-ca moare, va reveni la viata si oricine traieste simanifesta credinta ın mine nu va muri nicioda-ta” (Ioan 11:25, 26). Cei pe care ıi va ınvia Isusın timpul domniei sale de o mie de ani vor aveaperspectiva de a trai vesnic, conditia fiind sacreada ın el.

Dupa ce a rostit aceste cuvinte memorabiledespre ınviere, Isus i-a pus Martei o ıntrebarepersonala: „«Crezi tu lucrul acesta?» Ea i-a zis:«Da, Doamne, eu am crezut ca tu esti Cristosul,Fiul lui Dumnezeu»” (Ioan 11:26, 27). Ai vrea sacrezi ın ınviere la fel de mult ca Marta? Daca da,trebuie ca, mai ıntai, sa cunosti scopul lui Dum-nezeu cu privire la omenire (Ioan 17:3; 1 Timo-tei 2:4). Aceasta cunoastere sta la baza credin-tei. Roaga-i pe Martorii lui Iehova sa-ti arate cespune Biblia ın legatura cu acest subiect. Ei vorfi bucurosi sa discute cu tine despre minunatasperanta a ınvierii. ˇ

„Cine manifesta credinta ın mine, chiar daca moare,va reveni la viata.” (Ioan 11:25)

Gandeste-te cata bucurie vei simti cand ıi vei revedea pe cei dragi care au murit!

www.jw.org

CE NEÎNVAT

˘A

ˆın realitate

BIBLIA?

wp

14

01

/01

-M1

30

92

7

Ce fel de persoanaeste Dumnezeu?Dumnezeu este o persoana spirituala invizibila. Ela creat cerurile, pamantul si tot ce are viata. Dum-nezeu nu a fost creat, el nu are ınceput (Psalmul90:2). Dumnezeu vrea ca oamenii sa-l caute si saafle adevarul despre el (Cititi Faptele 17:24-27).

Dumnezeu este o persoana pe care o putem cu-noaste pe nume. Contempland lucrurile pe carele-a creat, putem afla cateva dintre calitatile sale(Romani 1:20).

Însa, pentru a-l cunoaste mai bine,

trebuie sa studiem Cuvantul sau, Biblia. Aceas-ta carte ne ajuta sa aflam mai multe lucruri de-spre personalitatea iubitoare a lui Dumnezeu (Ci-

titi Psalmul 103:7-10).

Cum considera Dumnezeunedreptatea?Iehova, Creatorul nostru, uraste nedreptatea. El i-acreat pe oameni dupa imaginea sa (Deuteronomul25:16). De aceea, majoritatea dintre noi uram ne-dreptatea. Nedreptatile pe care le vedem ın jur nusunt cauzate de Dumnezeu. Creatorul nostru ne-aınzestrat cu liber-arbitru. Din nefericire, majorita-tea oamenilor ısi folosesc ın mod gresit liberul-ar-bitru si comit multe nedreptati. De aceea, Iehova‘se mahneste ın inima lui’ (Cititi Geneza 6:5, 6;

Deuteronomul 32:4, 5).Întrucat iubeste dreptatea, Iehova nu va tolera

la infinit nedreptatea (Psalmul 37:28, 29). Bibliapromite ca, ın curand, Dumnezeu va pune capattuturor nedreptatilor (Cititi 2 Petru 3:7-9, 13).

R˘ASPUNSURI LA

ÎNTREB

˘ARI BIBLICE

CITITI ONLINE R˘ASPUNSUL

LA ALTEÎNTREB

˘ARI BIBLICE

Biblia promite ca, ın curand,Dumnezeu le va face dreptatetuturor oamenilor

Pentru mai multeinformatii, vezicapitolul 1 dinaceasta carte,publicata de Martoriilui Iehova.Disponibila si pewww.jw.org

sPuteti descarcagratuit aceastarevista, precum sieditii anterioare

Bibliadisponibila onlineın aproximativ50 de limbi

Accesatiwww.jw.orgsau scanatiacest cod

no

p

www.jw.org

www.jw.org

www.jw.org

wp m 20140101

Documents